Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Compendi U

    Uploaded by

    hjbjhvgghv
    10 views210 pages

    Original Title

    Compendi u

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views210 pages

    Compendi U

    Uploaded by

    hjbjhvgghv

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 210
    Culegerea textului, corectura, prelucrarea materialuluiilustrativ, precum si tehnoredactarea acestui volum au fost realizate prin colaborarea unor studenti din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie ,Carol Davila” Bucuresti Procesare computerizata: Catalin Nicola Coordonare: Dr. Bogdan Voiculescu Descricrea CIP a Bibliotecii Nofionale a Romfniel Anatomia gi fiziologia omului: compendin / Cezar Th. Niculeseu, Radu Cirmaciu, Bogdan Voiculeseu,.. ~ Bucuresti: Corint 2009) Bibliogr ISBN 978-973-135-429.3 L Niculescu, Cezar Th, 1. Canmaciu, Radu UL, Voiculescu, Bogdan 6110075.35) 612075.35) 371.27:378 Pentru comenzi si informatii adresaji-va la: Editura CORINT Difuzare si Clubul Carti: Calea Plevnei, nr. 145, sector 6, Bucuresti, cod postal 060012 Tel: 021.319.88,22, 021.319.88.33, 021.319.88.77; Fax: 021.319.88.66 E-mail: vanzari@edituracorint. 0 ‘ Magazinul virtual: www.grupulcorint.r0 Redactor: G. Moldoveanu Coperta: ‘Walter Riess Toate drepturile asupra acestei ediii sunt rezervate Editurii CORINT, parte componenta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. ISBN: 978-973-135-429-3 Cenr Th. NICULESCU Radu CARMACIU Bogin VOICULESCU Carmen SALAVASTRU Ceistin NITA Catalina CIORNET ATOMIA IOLOGIA OMULUI compendiu © eleviiliceclor cu profil teoretic ‘siai scolilor sanitare postliceale © candidafii la examenele de admitere In facultitile de medicina ¢ sindentii facultitilor de profil © asistentii medicali si medicti ‘stagiari Editia a doua ¢ oriNt Prezentarea autorilor Prof univ. dr. Cezar Th. Niculescu ‘A fost geful Catedrei de anatomie si embriologie UME , Carol Davila” Bucuresti (Prof uni de Radu Clemacia] Membru al Academiei de Stinte Medicale [A fost seful Catedrei de fiziologie N.C. Paulescu" UMF ,Carol Davila” Bucuresti Dr. Bogdan Voiculescu Conf, univ., Catedra de anatomic si embriologie UMF ,,Carol Davila” Bucuresti Dr. Carmen Salavastra Asistent univ., Catedra dermatologie IL Spitalul Clinic Colentina Dr. Catalina Ciomei ‘Asistent univ., Catedra de fiziologie N.C. Paulescu” UME ,,Carol Davila” Bucuresti [Dr Cristian Nis _] ‘A fost ef lucrari, Catedra de anatomie si embriologie UME ,,Carol Davila” Bucuresti CUVANT-INAINTE Acest Compendiu de anatomia gi fiologia omului reprecinté 0 editie nous, reviizuti $i adaugita, a unei lucrri ce sa drt afi, pentru elevii din ultimele doud clase de liceu, un ,indrumitor” menit sii ajute sie informeze sisi se documeateze int-unal dintre domeniile complexe gi de mare interes ale biologici. Realizati, in forma actual, ait im czea ce priveste conjinutl, cat gi ifustrarea si prezentarea graficd, de un colectiv de autor alcstuit din cadre didactice care predau anatomia si fiziologia in cadrul Universiti de Medicina si Farmacie ,Carol Davils” Bucuresti, lucrarea este conceputt ca oprezeataresntetcd a cunostinfelor pe caretrebuie si le acumuleze cel ce doreste sit se pregiteascd cu seriozitate gi si se perfectioneze {in aceast& directie, aducdind, totodatd, date ani apirate pe plan mondial, ca reultat al ccercetirii stiinifice, si dobdndind prin aceasta 0 mai larg adresabiltate. Compendiu! poate fi consultat de ees liceelor cu profil teoretc, interesafi de studiul anatomiei si fiziologici omului, de cx ai scolilor sanitare posticeale, cit si de candidaii care se pregitesc pentru exameml de admitere la facultifile de medicin’. De asemenea, le potte fi de un real folos studentilor stréni insrisi fn amul pregatitor Ia facultitile de medicind, care, in marea lor majoritate, nu defin cumostinfe suficiente in domeniu, cat si studentilor media care parcurg aii sl de studi si pentru care acest Compendiu poate reprezentaninstrument de lucra ui in aprofundarea cunostinelor gi datelor acurmulate anterio: {In acclasi timp, Iucrarea poate vei jetorul absolventlorscolilor santa si celor ai facultatilor de medicin’ aflat ind in stagiaturi sau care au de sustimut diverse examene si concursuri, dindu-le posibiitaica de a rememora gi sistematiza datele esentiale privind structura diferitelor visere, precum 5 functionarea acestora. Sperm ci, valorificénd experiena gisifies i didactic’ acumulati de-a lun- gul anilor de cei care au colaborat la claborwra si la pregitirea sa pentru tipar, acest Compendiu va reusi si tispund’ interesulsi manifesat faf2 de domeniul analomiei si fiziologiei omului de cei cirora li se adreseae, oferindu-te un punct de sprijin atit de necesar pentru destvargirea pregitri lor pofesinale. Autoriit GENERALITATL Celula este unitatea de bazii morfofunctionalé si genetici a organizarii materiel vi, Poste exista singurd sau in grup, constituind diferite tesuturi. Forma celulelor este legatd de funcia lor. nifal, toate au forma globuloasa, dar ulterior ‘pot deveni fusiforme, stelate, cubice, cilindrice ete; unele, cum sunt celulele sangvine, ovulul sau celulele cartilaginoase, pi pistreazd forma globuloasd Dimenstunile celulelor variaza in functie de specializarea lor, de starca fiziologic& 4 organismului, de conditile mediului extern, varsté etc. Exemple: hematia - 7,5 1, ovulul- 150-200 p, fibra muscular striata - 5-15 em; media se consider 20-30 p. STRUCTURA CELULEL {in aledtuirea celulei (fig. 1) distingem trei parti componente principele: 1. membrana celularé (plasmalema); 2. ctoplasma; 3. nucleul, MEMBRANA CELULARA, Celulele sunt delimitate de o membrand celulara care este de natura lipoproteicd, Ultrastructura membranei celulare,stablité prin microscope electronic’, arata o structuré tri. Jaminaté, cu un strat exter, unul mijociu si unul intern, fiecare in grosime de 25 A. Din punct, e vedere biochimic, strtul mijlociu este bimolecular lipidie (fosfolipide si colesterol), iar ssraturile extem i intem sunt de naturd proteica. La nivelul membranei s-a constatat existenta lunor sisteme enzimatice eu rol activ in transportul substanfelor, cat gi existenfa unei inedrsari electrice (potential de membrani). La unele celle, citoplasma prezinta diferite prelungiri acoperite de plasmalem’. Unele pot fi temporare si neordonate, de tipul pseudopodelor(leucocite), altele permanente: mierovilii (pitelia! mucoasei intestinului, epiteliultubilor renali), cilii(epiteliul mucoasei trabee!) saa desmozomii, care solidarizeaza celulele epiteliale. CITOPLASMA, ‘Are o structuri complexs, la nivelul ei desfisurdndu-se principalele funcfi vitae, Esteun sistem coloidal complex, in eare mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata este ansamblul de micele coloidale in continua migeare brown Citoplasma este aleatuitd din structuri de aspect corpuscular, filamentos sau membranos, ‘nglobate intr-o matrice sau substanti fundamentald, numité hialoplasma (parte nestructura.), ‘Dupai natura lor, structurileeitoplasmatice pot fi A. Structur ce reprezint diferenter ale citoplasmei, cu anumite funefi, numite organite celulare, si care sunt de doud eategorit: 4. organite generale (comune tuturor celulelor, care indeplinese functii generale); 8 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULUE Cows 9 Trelis nuclear Por nuclear plasmic need Plasmalemi ‘cent Marri citoplasmatios Microtbuli Fig. 1. Colula ’b. organite specifice (la anygnite celule, uduptate unor functii specifics). BB, Structuri care sunt produsi urior procese celulare, numite ineluziuni citoplasmatice (materiale de dopozit, ca: lipide, glicogen, pigment, unele saruri minerale etc). Organite generale Organite generale - continuare ‘Organite ‘Structaris Funeqit [3. Complexul | Sistem membranar format din micro gi macrovesi- | Transportul, modifi= Golgi cule i din cisterne alungite, situat in apropierca —_|carea postiraducere nucleului, in zona cea mai activi a citoplasmei. si impachetarea pro- leinelor de secrefie primite de la RE, 4. Mitocon- ~ | Forma ovall, rotund, cu un perete avind siructuri | Sediul energogenctc driile vlaminar8 (ipoproteica), Prezinté un invelg exter al orgenismului, (@nembrana extema, urmat de un interspaiy, si spre |respraie celulara. + interior membrana intern, plicaurat,formind reste mitocondriale. In interior se gisegte metricea mitocondrialé in care se afi sistemele enzimatice care intern in ictal Krebbs. Energia chimic® pro- dus este stocata in legaturile macroergice ale ATP sintetizat fn mitocondei (Corpusculi sterci (02 - Th), rispindifininveaga | Digerarea wibstam> hialoplasma. Contin enzime hidroltice, cu 01 |elor gi particulelor important in celulele care fagociteazi (leucocite, {are pitrund in macrofage), cells, preeum si 2 fragmentelor de cella sau yout (autoliza celular. 6. Centrozomull fn interchinez® apare de forma unui corpuseulsferic [Ro in diviziunea in apropierea mucleului. Este format din 2 cenrioli celular (lipsest in cilindrci, orienta perpendicular unul pe celilat neuron, care ru se si Tnconjurati de o zon de citoplasmt hialind, | divide). viiscoasé (centrosfei). fn timpul diviiuniicelulare i nastere asteruli i fasuli de diviziune, 5. Lizozomil -ribozomi, Abundent in limfocite, celulele paneeatice, n zeneral in cellele ce prodie proteine de secretic. —_ Z. Ribozomil_|Organite bogate in rbonucleoproteine, de forma unor | Sediul GCorpuseulit_ | granule ovale sau otunde (150 -250 A), Exist ribozomi |sintezei Tui Palade) _ liberi in matricea citoplasmatick gi asociat eitomembranelor,|proteice. formand ergastoplasma, Abundenti in celulele cu sinter de proteine si in faza de crestere a celulelor. ‘Organite = Structural Funct Organize specifice 7 Reticulul [Sistem canalicular ditahic, care lagi plasmalema de statul| Sistem eircu= * Mlafibriele sunt elemente contractile din sarcopiasma fbrelor muscular. lendoplasma- |exter al membranci nuclear, Se poate retracta sau frag- | lator intracito- + Neurofibritete sunt formatiuni diferentiate ale neuroplasmei celulei nervoase. tic (RE) __| menta, formand cistore si vezicule. plasmnatic. + Corpusculli Niss sunt echivaleni ai ergastoplasmei pentru celula nervous. RE neted | Rejea de eitomembrane (500 A - 1000 A), de aspect difert, |Rol important + Gili fagetit ew in functie de activitatea celulars. Mai abundent in ibrele | ia meta- musculare strate celulele corticosuprarenale,foliculul | bolismul NUCLEUL, ovarian cf. slicogenuhu. Este o parte consitutiva principal, cu rolul de coordona proceselebiologiee ceulare RE rages | Formé diferenjiati a RE. Pe suprafaja exter a peretehui [Rolin sinteza andamentae (confine materilul genetic, controleaza metabolism celular, transeaiteinformatia, membranos prezinti mici particule de ribonucleoproteine {de proteine. fenetic8) Pozitia lu in celui poate fi central sau excentrci (celuleadipoase, mucoase). Are, de obicei, forma celulei. Numsirul nucleilor. Majoritatea celulelor sunt monocariocite (un aucleu), dar pot fi si ‘excepti:celule binucleate (hepatocitele), polinucleate(fibra musculari strata), anuclate (hematia adult. i Dimensiunile nucteului pot fi intre 3 -20 u, corespunziind ciclului functional al celulei, fiind in raport cu citoplasma de 1/3 - 1/4, Pot fi insa gi celule mici cu nucleu mare (limfocite) sau celule mari cu nucleu mic (ovulul, 10 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULUT Structura nucleului cuprinde membrana nuclear, earioplasm si unal sau msi mul nucleoli, Membrana nucleard, poroas, este dubli eu structrdtrilaminati, constitu din ov fot, una exter, spre mairiee etoplasmatic, ce prezntsribozom yi se continu cu citomembranele reticulului endoplasmic, alta inter, aderenti miezului nuclear. Intre cele dows ‘membrane existé un spat, numit sptiu perinuclear, ce conjne un material amor Sub membrand se aff carioplasma, cu aspect omogen; este 0 solfiecoloidala, cu 0 ‘zi de sol (carolim) si alta de gel (cromatina nuclear), In nterfaza,eromatina se prezint sub forma unor filamente rdsucite, fixate de membrana nuclear sau de nucleoli -aumite cromoneme (structura elementara microscopic’ a cromatinei sia cromozomilor). La inceputal diviziuni celulare,eromonemele se scurteazi, se ingroagé, lund aspectul de cromozomi, format din ddoud filaments aliturate, numite eromatide, legete int-un singur pune -centromet. Biochimie, cromatina este formati din nucleoproteine (ADN legat de histone), find sediu informatiei yenetice. se ycarioplasm se psesc nu say mai ml msl aroimpotacnsineza de ARN ‘Au forma unor corpuseuli densi, rotunzi sau ovalari,delimitati de o condensare a cromatinei sucleare CELULELE SEXUALE ovULUL, ‘Se formeaza din foliculii ovarieni din epiteliul germinativ al corticalei ovarului Are 150 - 200 u, formii sfericd gi o gamitur’ haploids (confine jumitate din numérul de cromozomi: 22+X), Structural, este format din membrana vitelind (fig. 2A), citoplasma, radiaté Bes Fig. 2A. Ovulul Cau rh nucleu, membrané pellucida, far Ta ex. terior din coroana radiat, care nu apartine Lies pricipls ovulului propriu-zis. La’ exteriorul cito- plasmei se giseste membrana vite.ini, 'y estterminalt | copii de membrane stoma pela ‘mai gross, transparent si strbituts de canalicule fine (produs de excretie al ce- Yj luletorfolicutare), fn jurul zone peliusda se paseste un invelis celular, format din celule foliculare, pe unul sat mai multe stratuci, eu dispozitie radiarl, formind coroana radia Citoplasma are 0 portiane periferici mai fluids, transparent, si 0 zonii mai densé in jurul nucleului, eu rai pusine substante brinitoare. Con‘ne onganite celulare comune, iar alituri de ig. 2B. Spermia nucleu se aflécentrul celular al ovuluu (Gentrezom), numit si corpal vitelin Balbiani, Nucleul, situat central, este mic, are un nucleo! 5 prezinté migedri ameboide, SPERMIA ‘Se formeaza, prin procesul de spermatogene7, in tubii seminiferi ai testiculului, inepind cu pubertatea; este celulé mobilé, flagelatl, cu lungime de 50 - 70 gi garnitura cromozomiald haploids (22 + X sau 22 + Y), Spermia este alcatuité din cap, git, pies intermediar’ (corp si coadi (fig. 2B) Capul (4-5 y), de formé ovali, are un nucieu mare, invelit periferic de un strat subjire ecitoplasmi. Anterior prezina un corpuscul ascii, numit crozom (perforato), cu care spern |izeaza ovelel in timpul fecundayiei. Chimie, pal contine nucleoprotein, lcitine, glicogen Gitul este o regiune scurt si ingusté (0,4 1), cuprinsintre centriolul proximal gi butonul terminal pe care se insera flagelul Corpul este cuprins intr cele dou jumitati ale centriolului distal, cu o hungime de 5-9. Central, se giseste ilamentu axial, cu structuratipict a unui cil mult alungit,inconjuat Ja rindut stu de “teaca mitocondriala” (mitocondrii dispuse spiralat), Periferic se gaseste un strat subjte de citoplasma inconjurati de plasmalem8. La nivelul piesei intermediare (corp) se ‘seste contrul cinetic al spermiei, unde sunt generate migcdrile acesteia, Conda (45 - 55 y), ultrastructural, este formati din doul segmente: piesa principals, ortiunea cea mai hungt (40 ~ 45 u) si piesa terminalé (5-10 y:). Structural, piesa principal este formatx din filamentul axial, inconjurat de inveligul citoplasmei. Piesa terminal, seg- ‘mentul terminal al cozi, are in interior filamentul axial, fird teacd citoplasmatica la exterior, Spermiile sunt celule foarte mobile care executl migcdri helicoidale, deplaséindu-se cu viteza de 1-3 mm/min. Vitalitatea si migeirile spermiilor depind de pH (solutile slab alcaline i sctivenc, cele acide sau alcoolut ti distrug) si variazi in functie de temperatur’ ct. LR ANATOMIA $1 FIZIOLOGIS OMULUI SPERMATOGENEZA Este procesul de multiplicaresimaturare a gametuluimascutin incepe le puberate is continu, it ntrerupere, pi Ia vrsteinantate. Ritmo spermatogencz este inten a tne fi dul, scade la batn, dar calitatea spermatozoizlor imine neschiribaté. Sprmatogeneza eprezinta fancta exocrnd a testicullu, Proves epetrece I nivelltbilorseminiferi contort CCellele cap de serie se numese spermatogoni sau cole germinative maseuline primordia ‘Spermatogeneza se desfisoaré in dou etape succesive: 1. spermatocitogeneza; 2. spermiogenera. Un ciclu complet duresz8 72 de ore. Spermatogonile,avind in nucieu gamiturt diploids de eromozomi (22 de perechi cromozomi somatic io pereche XY), se divid de dou ori mitotic, rezultind spermatoitle de ordi 1 (46 de cromozomi), Acestea sunt celule voluminoase, ce se divid meiotic gi dau nigtere ln spermatociele de ordinal I, celule mai mic, cu garnitur’ haploid de eromozomi (@2+Xsw 2 +Y) ‘ncepind de la spermatocitul de ordinul II, spermatogeneza va forma gameti masculini in dout variante: 50% posesori de heterocromozomi X 550% Y. Spermatocitele de ordinal Ilse divid sigur dati, dn nou prin mitoz8, Din aceas ulmi diviiune rezalt dowd spermatie, cae se alipese de clulee Sertoli gi se transforma, fir diviziune, in spermatozoizi Sperm). Pe misuri ce se matureazi, spermile se desprind de ceulele Sertoli i se deplaseazi {in lungul cilor spermatic pnd Ia vericulele seminele(organc de depot), de nde se elimins ta exterior prin ured (reflewul de ejaculae). Ca i spermatoctele de ordinul TI, spermile sunt de dout tipari:X sau Y, Dacd ovulul este fecundat de un spermatozoid purttor de eromozom 5X, produsul de concepte este programat si devind fat, iar dacd fecundarea se produce cu un spermatozoid purtitor de eromozom ¥, produsul de concepie este programat si devin bat OVOGENEZA . Reprezinté functia exocrini a ovarulu, prin care se realizeazé maturarea gi expulzarea ‘ovulului. Procesul se peeve in mai multe etape, similare cu ale spermatogenezei, dar dup’ ‘un calendar foarte difert, Celulele sexuale primordiale feminine sunt ovogoniile ce contin in rucleul lor un set diploid de eromozomi (44 + XX). Ovogeneza incepe ined in periods fetal, prin diviziuni mitotice ale ovogoniilor, care devin ovocite de ordinul I. Din acest moment, cronologia ovogenezei suferi o mare abatere de la regulile diviziunii celulare, Ovocitele de ordinal I, avind 2n eromozomi (44 + XX), incep 0 diviziune reductionala (meioza), dar dup’ prima faz a acestei diviziuni procesul se blocheazs gi nu se reia decdt la pubertate. Aceastd blocare se numeste dictioten, Ca urmare, copilul de sex feminin se va nagte cu 700 000 - 1 200 (000 foliculi primordial, confindnd fiecare cite un ovocit [1a inceput de meiozi, Lapubertate, ovogeneza sereia, Lunar, cte un ovocit I in momentul ovulatic fliculului ‘matur se transform’ in dou celule: o eeluli mare cu multi citoplasma, ovecit de ordinul It, si celulé mic’, primal globul polar. Ambele au garnitura haploid de cromozomi, dar numai ovocitul II este fecundabil. Ovocitul de ordinul II este expulzat din ovar, captat de franjurile ‘wompei uterine gi in acest timp se mai divide o ultim dat mitotic, rezultind un prcoval (22+ X) gi al doilea globul polar (22+ X). Preovulul se transforma fard diviziune in ovul, care {gi continu dramul prin romp spre uter. Ovulul este gametul feminin. Rezulté ci ovogeneza, cu exceptia primelor dou etape, nu duce la multiplicarea ovulelor. Ceuta a ‘Ovulatia este procesul derupere a folicuului matur gi de expulzare a ovulului Gnre- alitate a ovocitului I), Are loc lunar, fn ziva a 14-a a ciclului menstrual Cictul menstrual, Functis gonadei feminine este cicics, spre deosebire de cea a gona- dei masculine care este continu. Cilul menstrual reprezinta o serie de modificricilice, care se petrec la nivelul ovaruui sal aparatuui genital feminin gi se datoreazA unor vaiaticiclice in seereia de hormoni gonadotopihipofizar, controle dela nivel hipotalamic. Evenimentul cc cel ma evident ee pire hart de singe (5-60 ml (ver sin noes Fecundatia este procesul de contopire a materalului genetic masculin cu cel ferinin Se realizeazé prin ptrunderea capului spermiei a ovul. Are le in primelezile dupa ovulate, in timp ce ovulul striate trompa uterind. Prin fecundare, ovulul devine ou, cu set complet de cromozomi, si incepe si se dvid.Itre timp, oul, ajuns fn eavitateauteind, se va fxa in pro- farzimea mucoase, proces numitnidaic. Aci se va forma un organ special, nuit placent, cx ro] nutritiv pentru produsul de concepte i cu rol endocrin, Produsul de conceptie se dezvolia ‘ncavitatea utrint pénd in luna a 9-a,cénd este expulzat prin acal aster. Placenta, ca plandt ‘eadocrind, seereté honmoni gonadotropi, care intrejin ativitatea corpului galben, gi hommoni «estrogen gi progesteron necesari evolujei normale a sarin PROPRIETATILE CELULEL seine tldbena sre dem ge isi cles nin sn esi atin nt pa ete cin min aco decele ate ‘Acexe popes: xb, contectitatessetvtats 3. tra Marinate poe vor htt call corapansene Geto glandcle cu secretie intend, siingele, fesutul muscular etc.). " EXCTTABILITATEA ‘nei cll din oxganism (cule nervoase mc yop rz ell eros, slr lanl) resin propre tata dea pnd aw stim din afr rinses de manifecraeriaoe. sees mops print denumire de exible pena deed nab cx eo broprcte general tor stuctror i dea sted mie suse um to tre. Exempla de intbltat exe honvare pitta afer tle Ta Cul excita reli tm rian aro seve decanter cians ee pomp ger cbse spurl ee asa nifecn de matura icasimuths Pesteo enum vloara agen extant ines spun um dein ‘mirimea stimulului. me sevine _ Stl seen pote orice vrij ener dn mel neon ece i, les tei, fete chic te) i ANATOMIA $1 FLZIOLOGIA OMULUE Biofiziea exeltaiet La baza excitablititiicelulare se afl proprietitile speciale ale membranei acesteia (potarizarea electrics, permeabilitatesseletivi, pompele inice etc). Potentialul de repaus, Cercetirle cu microelctaziimplantati fn interior celulei au aritat cf, in repaus,interiorul celulelor excitabile este negatv in raport cu mediul pericelular Diferensa de potential dintre cele dau fete ale membrane a fost masurata cu osciloscopul ca- todic; ea are valoarea de -90 mY (cu vara ia funetie de tpul celui) si se numeste potential de repaus (PR). Oriceerestere a negativitii imerioare sau poztivitiiiexterioare mareste PR, dick hiperpolarizeazi membrana, iar modificarea invers duce la scdderea PR, adic& la depo- larizar, Prin hiperpolarizare, celulele devin mai pujin excitable, ir prin depolariare partial devin mai excitable. ‘La baza polarizii de repaus e aft structua gi funcile membranei celulre, care ge- nereaz gi mentino diferent de compozite elecroiticd intr ichidul celular cel extracelular. Principal electro implica in excitabilitate sunt: K", Na“, Ca, Cr. Repartjia lor in cele dou sectoare (celular si extracelular) este asimetrie. Na’ este de 100 de ori mai concentrat in afara celular K* este de 30 de ori mai concentat in interior ei. Diferenja de concentrate @ unui elecroit ia cele dou’ medi apoase reprezinttgradintul chimic al acelui element. Conform legilordifuziuni, iecare substan se deplaseai pasy, in gradient chimic, din sectoral eu con- ccentraje mare spre cel cu concentrate mai mica. K° va pris celula, iar Nao va invada, pn Ja anularea gradientclor, ducand le moartea celuei. xu de oni prin membrana este regiat {ns de propriettile acesicia (permeabilitate slectivi, onductanté clectrc& si pompe ionice). Prin conductana (g) se infelege atitudinea unei membrane inedrcata electric fafa de fluxul transmembranar. Fiecare ion se migc8 prin membrané conform conductante sale. in repaus, membrane are o conductan foarte scizati pentru Na’ si crescut pentru K°. Ca ur- ‘mare, se produce o sie a potasiului din esl l cari interir devine negativ. Cind valoarea ppotenfaluluinepativ itracelular devine suficient de mare (-90 mv), aceasta frineazt iesirea in ccontinvare a ionilor de K’. Se stbileste astfel un ecilibra de difuziune pasivi aK" prin mem- ‘brani, lao diferené de potential de -90 mV gio dferenté de concentrate a K* extracelular- K* intracelular de 1/30, Se spune c& poteatalul de repaus este un potential de K',el find generat de distibusia pasivi a K" in gradientul si electrochimic (gradient electric + gradientul de ‘concentrate chimics) La mentinerea gradientului chimic participa gi mecanisme active cu sediul ‘n membrana, denumite pompe ionice. Astfel, exist pompa cuplati de Na'/K", acre activitate ‘consti in eliminarea continul ionilor de Na’ ce patrund lent in celulé gi recaptareaionilor de K* ce piisese celula, Porapele de Na/K reprezint’ transport atv, ce necesité consum de energie din partea celui gi activitate enzimaticd cu sediul fn membrand. Potengialul de repaus poate fi modificat pasiv sau activ, Pasiv, prin aducerea de sarcini negative pe fof extern a membrane’ se anuleaz 6 parte di sarcinilepozitive si PR seade, avand loc depolarizarea. Daca sarcinile negative sunt aduse pe fa iternd a membrane, PR creste si are le hipespolarizarea. Acelessi modificari ppasive, dar de sens opus pot fi objinute prin adaus de sarcinipozitive ‘Activ, potenfialul de membrans poste fi modificat prin schimbarea conductantelor ‘membranei fai de difertiioni. Prin cresterea gk se permite o icsire suplimentaré a K*, iar ‘membrana se hiperpolarizeaz8. Scideres gk are consecn(eopuse. Cresterea Na’ depolaizeaza Conta Is Bhotod argint arg 4 clorurat, Fig. 3. Potentiatul de acttune ‘A Miisurarea potentialului de membrand Ja nivelul nervului, prin utilizarea unui ‘mleroelectrod. B- Reprezentarea grafick a variafilor de potential al membranel in timpul unui ppotenfial de aefiune tipie al nervalui. 0 0102 0308050807 Milsecunde ‘membrana za.m., Concenraia Ca” este de mi de ori mai mare in lichiul extracelula. Aces iom intervie in special in cuplajulexctatie- contractegicupljulexcitaie- sere Potenjalul de actiune (PA), Const in varia rapide ale potentialulu de membrank Fiecare potential de atiune mcepe eu o trecere bus dela un potential de membrand negtiv la un potential de membrand pozitiv si se tering cu revenirea aproape tot aga de bras la Potetiaul nepai. fn figura 3 sunt prezentatepertrbirlesurvenitelanvelul membrane in timpol PA, eae ineepe cu transfer de sarcini positive spre interior membranc si sfiryeste cu "evenitea sarcnilor priv la exterioral membranci. In figura 3B sunt redate grafic varie succesive ale poteatallui de membrana pe parcursulcitorva zecimi de milsecunde,iustnd caracteralexplziv al iceputului potentials de actune, precum si reveni ul ,precum si revenireaaproape tot a0 4e rapid la valonrea potentialui de repaus.Fazele succesive ale PA sunt urmtoaree. ‘aca de repaus. Aceasta reprezinta potentiakel membranar de repaus, find : ar de repas, find premer- fitoae potentalului de acjune, Se spane cin aeast faz membrena este “polarizat, din «auza mirimipotetiluuisiu nega Faza de depolarzare In sceas faz’, membrana devine foarte 5 e 1, membrana devine foarte permebili pentru en esi, accep plrunderee fa celui uni nur enor in cep ion Stara“ polaratl” normal de -90 mv se pierde, potentislul crescénd rapid spre valori mai putin negative. Aceasta reprecinta depolarizarea 16 ANATOMIA $1 FIZI0L0G14 OMULET ‘Faza de repolarizare, La citeva zecimi de milisecunda de Ia miomentul cresterii per- meabiliyii membranei pentru ionii de sodiu, canalele de sodiu incep si se inchida, in timp ce canalele de potasiu se deschid mai mult dec&t in mod normal. Se produce o difuziune rapid le exterior aionilor de potasiu, care va restabili potentialul membranar negativ normal de repaus. cesta reprezint& procesul de repolarizare a membrane Pentru explica mai comple factorii cauzali ai procesclor de depolarizare gi repolarizare este necesar si se tind cont de caractersticile speciale ale canalelor de transport prin membrana celulard: canalele de sodiu si de potasiu voliaj-dependente, Este necesar de aritat 8, pentru aperiia PA, intensitatea stimulului aplicat trebuie si aiba o anumité valoare, numité “prag”, care sa determine modificarea PR pani la 0 valoare critic, fapt ce permite aparitia ulterioard a PA. Excitanfi subliminari (cu intensitate sub valoarea “prag”) nu reuyesc o depolarizare pant la acel prag critic. Amplitudinea totala PA este de 120 mV ( (-90) - (+30) ). Fa nu ereste chiar dacd folosim stimuli gi mai puternici decdt cel folosit anterior. Aceasta este legea “tot sau nimic" ‘Totodati se constati cl excitantii subliminari nu ramén total £808 efect. Ei produc depolariziri tranzitotii locale, nepropagate, cu valoaze proportionala cu intensitate stimulului, deci contra legii “tot sau nimic”. Aceste depolarizri locale se pot suma prin stimulare cu freevent mare si intensitate sub prag, puldnd duce la declansarea unui potential de aotiune “tot sau nimic", Propagat. PA reprezinta o caractersticd esenfialé a raspunsului celulei la acfiunea unui excitant. De aceea, excitabilitatea poate fi definiti ca proprietatea acelor celule care rispund Ia un stimul printr-un PA. PA se datoreaz varitillor ce survin in conductanjele ionice ale membranci, In ‘momentul end excitantul a produs depolarizarea pasivd pani la pragul critic are loc o crestere bruscé a Na’, Se produce un influx rapid de Na’, care anuleaz’ potenjialul negativ interior, Incircdnd celula cu sarcini pozitive. in acest moment s-a atins varful potentialului de actiune. Tonii de Na’ inceteazi si mai pitrundi in celuli atat din cauza respingeni lor decitre potentialul pozitiv endocelu-lar, cit mai ales din cauza revenirii gNa* la valori scizute. Imediat are loc 0 crestere a gk" peste valoarea de repaus, determindnd un eflux important de K°, responsabil de panta descendent a PA. Intrarea Na” in celula produce depolarizarea, ir iesirea K' repolarizarea ‘Dupi incetarea acestor fluxuri ionice membrana redobandeste configuratia electricl de repaus, dar celula are o compozitie chimic’ diferiti. A primit un supliment de Na’ gia pierdut o cant tate echivalenti de K". Restabilirea compozitiei chimice de repaus are loc in urmitoarele 100 milisecunde, graie intensificili activitifi pompei cuplate de Na/K, Pe durata PA, membrana este inexcitabili (refractard), dar poate fi excitati dupa fiecare repolarizare, cu sute de stimuli pe secundi, Stimularea pe durate de zeci de minute cu asemenea frecvente nu las timp suficient de actiune pompelor ionice, fapt ce determind instalarea oboselii membranei. La excitabilitate participa si ioni de calciu si clor, mai ales in celulele musculare cardiace. Excitabilitatea poate fi apreciat’ cantitativ prin determinarea unor mirimi fi- 2ice ale excitantului; acestea sunt: 1. pragul de excitabilitate; 2. timpul util; 3. cronaxia; 4, bruscheea, Pragul de excitabilitate. Intensitatea minim necesari unui excitant pentru a pro- duce un rdspuns se numeste curent “prag” sau reobaza. Curentii ou intensitigi mai mici ca reabaza (excitanti subliminari) mu exciti, iar curentii cu valoare mai mare ca reobaza (excitanti Cowes nu supraliminari) produc un rispuns identic eu celal eurentilor prag. Se spune cd celulele excitable respect legea “tot sau nimic". Reobaza caracterizeazi bine excitabilitatea unui fesut, Cu cd este mai excitabil, cu att reobaza este mai mic’, deei pragul este mai coborat, ‘Sumafia. Stimularea unei celule cu curentisubliminari dar cu frecvenga crescutd, poate produce excitatia. Aceastaarcontrazice legea “tot sau nimic”. Explicajia fenomenuli este urm’:- toarea: fiecare stimul sub prag produce la nivelul membranelor excitable o serie de modifici: Tocale. Aceste modificari dispar la scurt timp dupa incetarea acjiuni stimulului. Dacd un not stimul spare inainte de a se sterge modificarea local anterioara, celula nsumeazi modificarile produse de stimulii succesivi pina se realizeaz un rispuns vizibil ‘Timpul uti. Pentru a excita celuls, stimulul prag trebuie si actioneze asupra mem. Dranei un interval de timp suficient de mare, variabil in funcjie de tipul celular. Timpul minim necesar unui stimul de valoarea reobazei pentru a excita se numeste timp util. Valoarea sa este foarte diferiti i nu poate fi utlizat dreptcriteriu de judecata in aprecierea normalului sau pa- tologicului Cronaxia, Cerectindu-se corelatia dintre intensitatea si durata curentului excitant s-a constatat ci, la intensiigi de valoarea dublului reobazei, timpul minim necesar diferd foarte patin de Ia o colul Ia alta, in conditii normale, S-a denumit cronaxie timpul minim necesar uunui curent cu valoarea dubluluireobazei pentru a excita. Cronaxia este de ordinul fraetiunilor de milisecunds (0,5 - 1 ms) gi este cu att mai mic cu cét jesutul este mai excitabil. Nervii motori si muschii pe care-i comand au cronaxii apropiate, iar cronaxia nervilor senzitivi nu diferi mult de a nervilor motori, Muschii au, in general, cronaxii si reobaze ceva mai mari ca nervii motori corespunzitori. In conditii de surmenaj si oboseala, raportul valorilor reobazei si ctonaxiei nervilor si muychilor se poate inversa. Cronaxia este de zeci de ori mai scizuté ca timpul util. Bruschefea. Dacd facem si creascl progresiv intensitatea unui stimul spre veloarea de prag, acesta nu mai exciti, chiar dac& depageste pragul, si dureazi mai mult decdt timpul util, De aici rezults c&, pentru a excita, curentul de intensitatea reobazei trebuie si se instaleze suficient de brusc. In cazul curentilorlent-creseitor, pragul de excitabilitate al celule creste paralel cu ‘reterea intensitifit excitantului i celula nu rispunde, Membrana celulati s-a acomodat la stimul, Acomodarea este una din explicatile fenomenului de adaptare a receptorilor ce va fi descris in eapitolul consacrat analizatrilor. CONTRACTILITATEA Unelecelule (musculare) au proprictatea de a transforma energie chimicé a unor compusi in energie mecanied, Detalii despre mecanismul contractiei vor fi prezentate in capitolul “Fizio- logia muschilor”. ACTIVITATEA SECRETORIE Fiecarecelulisintetizeaza substanfele protece g ipidice proprii necesare pentrurepara- rea uzurilor, pentru cresere si inmuljire. Unele celule s-au specializat in productia de substante pe care le “export in mediul intern (secretie endocrini) sau extern (secretie exocrnt), ‘Tesuturile sant sisteme organizate de materie vie cu functi biologice definite, formate in celule similare, cre indeplinesc in organisme aceeagifunctie sau acelasi grup de functi. Celulele sunt unite intre ele print-o substan intercelular’ care, atunci cand este in cantitate mic, se numeste “substan de ciment”, iar atunci end este in cantitate mare “substanpl fundamentala”. CLASIFICAREA TESUTURILOR I. Tesuturi epitetiale 1. de acoperire ~ simple (un strat de eelule) imentoase (inclusiv endoteiu gi mezoteliu) =ciindrce cites nciliate ~ psoudostratiticate + cilindrice ciliate gi necilate ~ sraifeate(dowa sau mai multe straturi) ~ pavimentoase(cheratinizat si necheratinizate) ~eubice ~cilindrice = de tranzitie(uotetiv) 2. glandulare + tip endocrin tipul in cordoane celulare (adenobipofiza, glandele paratiroide) = tipulfoticular (tiroida) - tip exoerin (pluricelulare) ~simplu + tubular + alveolar (acinos) ~ compus + tubulo-glomerular + ubulo-alveotar + tubule-acinos + tip mit ~ pancreasul testiculul = ovarul 3. senzoriale (neuroepitelile) care inti tn structura organclor de simt Tesurome yp 1. Tesutari conjunctive 1. Dupi consistent moi lex ~reticulat ~alipos = fbros : elastic ~ semidure (cartilaginoase) ~ialin = elastic = fibros ~ dure (osoase) compact ~spongios 2. Dupa fanetic = rol trofic ~ fesutul conjunctiv lax + adipos *sangvin rol mecanic = fibros ~ cartlaginos = 0505 = rol de depozit = alipos 0508 rol de aparare ~reticulat = conjuncti lax TL. Tesuturi museulare - ~neted + sit - striate tip cardiac 1V. Tesutul nervos ~neuroaul nevroglia V. Singele ‘TESUTUL EPITELIAL Tesuturile cpteliale acoperit suprafata organismului formind epidermul, cdptugese cavitiile giconductle ciferitelor organe, consttue parenchiml glandelor exocrine i endocine, jac uncle -auspeializat in receptia diversilor stimuli (epitlile senzorial). Sunt leauie din elle ear nti, au forma rotund, inst, in raport cu specializarea functionals localzarea 20 ANATOMIA $1 FIZ1OLOGIA OMULLE Tor, pot fi turtite (pavimentoase), policdrice, cubice sau cilindrice (fig. 4). Epiteliul acopera jesutul conjunctiv, de care este separat prin membrana bazali; aceasta serveste ca suport gi permite treverea plasmei sangvine, epiteliul flind avascular, De la fesutul conjunctiv primeste terminafi nervoase bogate, care-iasiguri sensibilitatea. Fig. 4, Principalele tipuri morfolo| ice de epitelit I- simplu paviment tos; 2- cubic; - epitellu mixt; (a1 \ {C prsmate simp 5 piematie 08, ' pscudostratifea; 6 prismatic ee) stratificat; 7- epiteliu mixt; i ‘ straint pavimentos EPITELI DE ACOPERIRE Epitelit de acoperire Tip de ‘Glasificare dup ‘Caracteristiel Tocalizare epitein forma celulelor TEpiteliat | Colulele sunt Epitelia simplu pavimen- | Edotelile, mezotelille simplu situate pe membrana ba- | ts (ceule plate) (peritoneu, erica, (unistatiicat si} zal, unite prin substania foitele pleural). peeudostatif- |eimentsi desmozomi | Epiteliu cubic (celule de | Mucoase bronhillor mici cat) ‘forma cuboid) (bronhioleletemninale din lobull pulmonar), canalele excretoare mici ale glandelorsaivae. Celuiele elindsice pot avea cil (epitelie! frompei uterine) saa Imieroviliacoperiti de ‘o membran cetlard ‘ommsind platoul strat (epitelnl viloitatilor intestinale) Tesvrvnite 2 Epitelii de acoperire - continuare Tip de] Clasificare dupa epitetiu | forma celulelor T.Epitelia | Celule de intiyimt | Epitelu peudostatficat(ce- | Mucoasa tabeet qi @ simplu -| iferite; numai unele | lule clindrie en cli, prin | bronbiilor principal. continuare | ajung la suprafat, | care so gisesc gi celule cu dnd aspect fals de | mucus). stratificae; toate ee- | Iulele se sprijint pe membrana bazali 2. Epite- | Numirul straturilor | Epiteliu swatificat pavimentos | Structura pielit (che- liu stra- | variaza, ca si forma | (celulele superficiale sunt | ratiniza). In mucousa tifieat | celulelor din ultimal | pavimentoase, iar eele pro- | bucalf, mucoasa buco- strat. Stratul profund | finde au rol generator - (strat | faringelui, a laringo- este stuat peo mem- | generator). faringelui, esofagiand brand bazal (necheratiniza) piteliastaticat cubis] Structaracanalelor mist | Se giseste mai ales in viaja | ale glandetor salivare embrionar; a adult este for- ‘nat din dou rindusi de celle, cele superficiale fiind cubice, iar cele bazale mai inate Epiteliu suatificatcilindric| Mucoasa Taringien, (prismatic); mai multe str | laringian’ tur celulare, cel superficial cilindrie. Poate fi ciliat gi neciiat. Epitelia de tranzifie(arotelia). | Calle urinare (mucoasa Forma celulelor $i numérul | vezieiiurinare, a ure- straturilor sunt variabile in| teelor fanotie de golirea si disten- sia organelor. Uroteliul este impereabil pentru constitu- en{ii urine, find lipsit de smembrani bazali acters Localizare EPITELIT GLANDULARE Tesutul epitelial glandular este format din celule diferentiate, care au proprictates de a elabora produsi specifici. Celulele sunt dispuse in diferite moduri si in asoctatio cu fesutul conjunctiv, cu vasele sangvine si terminatile nervoase, formeaza glande. Produsiisecretati pot fi excreta la exterioral organismului, in lumenul unor organe, sau trec direct in singe, Dupa felul produsitor de secrete si dupa locul de excrete, distingem treitipuri de glande: exocrine, produsul de secrefie este eliminat printr-un canal la exterior (glande sebacee, sudoripare ct.) sau in diferte cavititi (glande salivare, gastrice etc); endocrine (glande cu secrete intern), 2 ANATOMIA $1 FIZOLOGIA OMULLIT ai ciror produgi (hormonii) se elimind direct in snge; glande mixte, care au o dubla secrete, endocrind gi exocrind (pancreas, testicul, ovar), Clulele epiteliior glandulare au forme variate: piramidale, cuboide, inalte, poliedrice. In citoplasma lor au numeroase mitocondrii si un aparat Golgi bine deavolat, ca gi 0 ergnsto- plasma bogati, structuri legate de elaborarea produsilor de secrete. Glandele exocrine se deoscbesc intre ele prin morfologia si structura lor. Clasificarca se face dupi numirul de celule, ayezarea celulclor glandulare in parenchimul secretar si dup ramificarea conductelor de excrete, Glandele endocrine se caracterizeaz4 prin: lipsa canalelor de excretie, produsul de seeretie (hormonii) se vars8 direct in singe; celulele secretoare sunt dispuse sub forma de cor- doane, maseepiteliale sau mici vezicule (tiroida); refeaua capilara(sinusoide) int ia structura fiecdrei gland. Epiteliiglandulare Dupiaumiral | Tipul glandel Caracteristiel Localizare de celule (Giande \Celula secretorie este siuati | Epiteliul intestinal, unicelulare rintre alte celute epiteliale de {file biliare extra- tip prismatic monostratificat. | hepatice, epiteliile Au formé de caliciu (colule | ciliate ale arborelui caliciforme) si seereté mucus. | respirator etc. (Glande pluri-_|SIMPLE: ‘Aspect de tub, celulele glan- | Glandele Jelulare (pite- Glande tubuloase | dulare se afl pe o membrani |Licberkcihn din liu de secrefe, | bazala; se deschid direct in| intestinul subire. situa pe un Jumenul orgenului, fesut conjunctiv |Giande acinoase | Portiunea secretorie dilatata, | Glandele lacrimale. inervat gi vas- iptusiti cu celule epiteliale cularizai) de forma piramidala ce deli- miteaza un lumen, [Glande alveolare | Aseinlinitoare celor acinoase, | Glandele sebacee, ‘dar porjiunea secretorie este mai dilataté (saci glandular). |COMPUSE: ‘Mai mull tibi care fuzio- | Glandele Briinner Glande tubvloase | neszi la nivelul suprafeei de |din duoden, Jcompuse evacure a secrefei (camificate) [Glande Formate din tubi glandulari gi | Prostata fubulo-alveolare | saci glandular [Giande tubulo- | Portiunea seoretorie tbulacd | Glandle glomerulare infigurats in hem, sudoripare, | [Glande tubulo- Glande tibulare care aula | Glande salivare, acinoase (acinoase | capt efte un acin, Acinii | parenchimul exo- Jcompuse) ormeazi parenchimul secretor|crin al pancreasului (acini serosi, miesti, mucos). [osuToRLe 23 EPITELII SENZORIALE (SENZITIVE) ‘Acest tip de epiteliu este format din celulespecializate pentru receptionarea diferitlor stimuli extern sau intemi si face parte integranti din organele de sim, unde vor fi, de atfel, prezentate, Sunt doug tipuri celulare: unele senzitve, caracterizate prin doua prelungiri, ¢ altele pseudosenzitive, numai cu o prelungire apical La polul bazal, aceste elemente sunt incanjurate si au contact cu dendritele unor neuroni senzitvi. ‘JESUTUL CONJUNCTIV Tesutul conjunctiv este foarte variat ca aspect morfologic si functional. Este alcatuit din trei componente principale: celulele conjuactive, fibrele conjunctive (colagene, e'astice, reticulare) si 0 substangi nestructurati, amorfi, numiti substanfa fundamental Celulele conjunctive sunt foarte variate; ele provin din celulele mezenchimale embri= nate, Acestea pot fi impartte in dou grupe:celule autobtone si celule migratoti (leucecitele, limfoitele, monocitele). Din grupa celulelor autohtone fac parte: + fibrocitele, cu forma alungiti sau stelati, care pot fi fixe sau: mobile; indeplinese functi ‘metabolice fundamentale (de edificare a fibrelor si a substanei fundamentale); histocitele, mobile, de forma variabili, cu prelungiri citoplasmatice; sunt elemente reactive; Plasmocitele (ovale, rotunde), celulele adipoase si celulele pigmentare, eu functit speciale, respectiv in sinteza de proteine,lipide $i pigment; ‘mastocitele (rotunde, ovale sau neregulate), indeplinese rolul de coordonator al mturor proceselor metabolice din fesutul conjunetiv; celulele de origine embrionari (mezenchimali ¢ reticulata) cu capacitatea de retinoire continua a celuletor din fesutul conjunctiv. Fibrele conjunetive se grupeaz, la rindul lor, in tei categori: ‘olagene sau conjunctive: in toate tipurile de esut conjunctiv, sunt omogene si dspuse {in fascicule (prin fierbere, dau gelatina); lastice: subfiri, ramificate, dispuse in refea. Sunt formate din elasting, care le confer elastcitate; fibrele de reticulina formeaza o rejea in ochiurile c&reia se aflk substanta fundamen ‘ali (Ge gasese, in special, in organele limfopoietice, in fesutul lax gi in membrancle bazale. Substanfa fundamentali este o component amorfi, ce ocup’ spatiul dinte fibre celulele conjunctive. Intervine in metabolismul apei i al sirurlor minerale, In esutul cartilaginos este re- Zistonta si elastict, incdrcata cu condrind, in tesutul osos este solid, dura gi rezistent, incireat cu siruri minerale, Substanfa fundamentali este produsii de celulele fesutului conjuncti, ‘Tesuturile conjunctive, dupa consistent lor, pot fi clasificate fn: fesuturi moi (conjunctiv Jax - fig. 5, reticulat, adios, fibros, elastic), semidare -cartilaginos, si dure - fesutul osos. 24 ANATOMIA $1 FIZIOLOGLA OMULUI Fig. 5. Tesut conjunetiv lax ‘TESUTURT CONJUNCTIVE MOL Tesuturi conjunctive moi Tipuri de Caracteristicl Localizare {esuturi "Jesutul | Este forma cea mal rispindili; confine in [Tn organe formeari stroma ‘conjunctiv | proportie egal celule, fibre, substan funda- [conjunctiva de sustinere gi lax mental. are rol trofic. Umple spatile |Celulele sunt de dou fetui bere dintre ongane, formeazit fibrocite, celule adipoase, hipodermul, leagi fibrele mus- histiocite, macrofage, celule pigmentare, plas- Jculare gi grupele de mugchi; se Imocite si mastocite; ntinde de-a lungul nervilor si ~ mobile limfocite gi leucocite. vaselor gi formeaza, cu epitel- |Substanfa fundamentatt este abundenti, iar |i, unitifi functionale. fibrele sunt numeroase (colagene, elastice, reticulin. FFesutal [Este format din celule reticulare, cu multe |Ia ganglioal lmfatici, sping, reticulat | prelungiri, i din fibre de reticulina. Celulele |miiduva osoasi, ficat, mucoa- se pot transforma in histo lavnd rol in procesele de aplirare (f fe macrofage, itor), sele respirator si digestive. TosuTuRLe 25 Tesuturi conjunctive moi - continuare [Tipuri de ‘Caracteristiel Tocalizare fesuturi Ffesutut [in sructura sa predomind celufele adj- —|Tnjurul unor organe (nici, jadipos |Poase care se grupeazi (200-400) in jurul | suprarenala, ochi, tiroida), in eapilaelor si arteriolelo, forming lobuli_|mezenter, in mediastin, tn adiposi inte care se gisese esut con- |regiuileaxilre gi inghinale, junetiv lax. Are rol tof, mecanie side _|hipoderm, izolare termicé pentru uncle ongane. FFesutal | Predoming ffrele de colagen gi elastce, [ln fascile = acopers mugehi, In bros |purind substan fundamentals gi celle. |structuratendoanelor sia apone- fAre vascularizate si plastcitae eduse. | vozelor a capsulelorunor organe Este rezistent, avind rol de protectie. _| (ficat,rinichi, splind, ganglioni imi, derm, come, fir de pit FFesutal |Confine numeroase Fibre clastce prnire [ln tunica medie a arterelor mari, elastic care se glsestesubstanja fundamental. |corzite vocale,ligamentele [Celulle sust pin, zalbene dine vertcbre ‘TESUTUL CONJUNCTIV SEMIDUR (CARTILAGINOS) ‘Tesutul cartilaginos face parte din grupa fesuturilor cu functie mecanicl, flind carac- terizat prin compozitie chimick gi proprietitifizice deosebite: rezistenfi elastic’ la presiune si mare rezisten{ mecanicd la frecare. Este invelit, la exterior, de o membrani fibroas, putin vvascularizata, aumitl pericondru, Tesutul cartilaginos este format din celule, substanta funda- rmentald gi fibre. Componenta cea mai abundenti este dati de ansamblul format din substanja, fundamental gi fibre, care se numeste substangi cartilsginoasa sau matricea cartlajulu. Ia ea sunt sépate cimérufe, condroplaste, care adapostese celulele cartilaginoase, condroblaste-cdnd sunt tinere - si condrocite- end sunt mature Condrocitele sunt celule mari, oval, globuloase, cu un diametru de 40 p, cu citoplasm abundent; se afla in grupuri de 2 ~ 4 celule sau izolate. Substanfa fundamental este impregnati cu condring. Substanjele anorganice sunt reprezentate de epi 70% gi de sirurile minerale in care predomini NaCl, {n structura cartilajulut intr gi fibre colagene si clastice care se condenseazi concentric In jurul condroplastelor. Cartiajul au este vascularizat, nuritia realizéndu-se prin difuziune de la nivelul capilarelor din pericondru. ‘Dupi cantitatea si varietatea de fibre se deasebese tre tipuri principale de test carti- laginos: hialin, elastic gi fibros, (Cartilajul hialin are substangi fundamentals abundenti, rezistenté si omogens, impreg- nati cu condrin, Se gisese putine fibre colagene, foarte fine, cu orientiri diferte. Celulele sunt izolate sau dispuse fn grupuri. Din cartilajhialin este format scheletul embrionului,cartlajele de crestere diafizo-epifizare, cartilajele articular, scheletul cartilaginos al traheei gi bronhiilo, catilajele nazale gi ale coastelor, Cartilajul elastic contine in substanfa fundamentali 0 bogati refea de fibre elastice; celulete sunt asezate in grupuri mici aliturate, El formeaza scheletul organclor care trebuie s& fyi menfina forma, dar au un grad mare de elastcitate: pavilionul urechii, epiglota, aripile nasului ete 26 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA oMULE Cartilajul fibros este format din fascicule de fibre colagene, cu orientarea longitudi nla, Celulele sunt putin numeroase, agezate de-a lungul fasciculelor de fibre, in grupe de 2 3, iar substanta fundamentald este redusa. Se mai numeste fesut fibrocartilaginos 51 formeaza: discurile intervertebral, cartilajele simfizelor, meniscusile articulare si uncle ligamente (liga- ‘mentul eapului femural). TESUTUL Osos Tesutul 0805 este adaptt pentru fet de suport i protect find el mai reistent gi dur fesut mecanic,datoritimprogn substan fundamental cu sirri mineral, de clei g fosfor. Este format din celle osoase fibre si substan fundamental, find puteric vascua- rizat,acoperit a periferie,cu excepiacapetelc articular, deo membrant vasculo-conjunctiva, ‘mumita periost. Cella osoasi, nuit osteblat instal ind i osteoeitin tail adult, reo osteo- sen, Ostocitcle sunt de form ovalara ute, cu mule prlungii, situate in nite caviti telat sau fuzforme 20~30 udiametru) numite osteopacte, spat in substanga fundamental. De pe Pete osteoplastelr pomese umeroasecanalicule sbi lexuoase, care se anastomozeazi cu canaliculeleosteoplastelor invecinate gf cae pita prelungiieostecitelor. Osteoblastle preznti obogat actvitte secretori, participind la fabricareaoseine la proesele de dezvoltare 8 oaselo, de reparatie si regenerare. Dupdteminares procesului de osficare,osteblastele se ‘aturizeaz ransforméndu-se in osteocite,Osteoclasele sunt celule mari cu forme nereglat, polinucleate. Au o puterictactvitate enzimate8 i fagocitars, cu rol in formarea canelul rmediular $i in iferite remodel ale substan’ osoas. Substanfa fundamental osuui are dous componente: orgonica i mineral + Componenta organic in proportie de 34%, exe format din osini, in constitute creia se deosebesco substan licoprotec, in care se depunsarurile minerale, colagent,reprezeniaté de sistemele de fre conjunctive ale fesutului osos. + Componenta mineral, in proporie de 66%, este format din microcrstale de fost trcaleic, carbont de calcu, huorur de cae, carbont de sod, carbonat de magne zi, hidroxi de eau Substana fundamental se dispane sub fori de lameleosoase si, dupa dispozita lor, Aistingem dou varietat de fesutosos: compact i spongios. Tesutul osos compact frmeazkdiafiza oasslor hing strata de a suprafata eptizelor i al oaselorscut, ct i lama inter i extemal a oaselor ate. Este format din numeroaseeanale awers (contin fesutconjunctiv gi vase de singe), dispuse in lngimea osu, paralle inte cle si legate in mumeroasepunet rin anastomoze transversal su oblice. in jurlcanalul Hawers substan osoas este dispust sub forma wnor lameleocoase concenrce, in numa vaviabil de 5-30 ir inte lamele aun grosimea lor se gsesc osteopastele cu osteocite. Un canal Hawers, fmpreund cu lamelle din jurformescd ostonul sa sistemul hawersian (unitatea morfologiea si fumetionalaaosuhs). Inte sstemele awersiene se giseseacur de late osoase, restr de ‘osteoane rezultate din procesele de remaniere osoas, numitesstome interhawersiene. Fibrele colagene din interioral uneilamele sunt paralele inte ele. i au o dircctc spiralat, Diectia. fibrelor dint-o lamelé se ineruegear8 cy dirctiafbrelor din lamelele aturate, forménd o armiturt ee contribu la realizarea rezistente os esuTuRnE 27 {in osul compact mai existi o serie de canale neinconjurate de lamele osoase, care per- foreazi osul dinspre periost spre profunzime, numite canale Volkmann, prin care tree vase $i nervi de la periost in interioral osului Tesutul osos spongios se giseste tn epifizele oasclor lungi gi in interiorul oasclorlate siscurte. Este format din lamele osoase (trabecule) cure, Ia rindu! lor, sunt aledtuite din mat multe lamele, delimitindu-se nigte cavitati de aspect si mirimi diferte, numite arcole (dau as- pectul spongios, buretos). Areolele comunicd ine ele si conjin miduv hematogend. Areolele si lamelele osoase sunt sisteme hawersiene incomplete. Dispozitiatrabeculelor osului spongios prezinti 0 anumité arhitectonicd, determinati de actiunea factorilor functionali, mecanici $1 biologici asupra osului ‘JESUTUL MUSCULAR ‘Tesuturile musculare sunt adaptate functiei de contractie. Celula sau fibra muscular preziati unul sau mai mulfi nuclei, dupa tipul de fesut muscular, o membrand celulara, numiti sarcolemi, si citoplasma, denumité sarcoplasma, in interiorul cireia se gisese organitele celulare comune si organitele specifice (contractile), miofibrile, apirute in urma diferentieri gi adap celule la functia de contractie Dupi particulartajile miofibrilelor, tesuturile musculare se impart in tei tipuri:fesut ‘museularneted, in care miofibrilele sunt omogene gi se contractd involuntar;fesut muscular stat, ‘cu miofibrile heterogene, de aspect sria, care se contract voluntar; fesut muscular cardia, in care miofibrilele sunt striate, dar fesutul se contracta involuntar, ‘TESUTUL MUSCULAR NETED Fibra muscular este unitatea morfofunctionali a fesutului muscular neted. Ea intr in consttutia piturii musculare a tubului digestiv, a conduetelor aparatului respirator, urogenal, ¢glandelor excretori, in tunica muscularé a vaselor, in anexele unor organe de simt (pile, ochi, in capsulele uno organe (splind, suprarenal8), Fibrele sunt asezate in straturi, benzi sau rispanilte ‘aolat in esutul conjunctiv. Fibrele sunt paralele intre ele, iar portiunea ingrosaté a unci fibre vine in raport cu extremititile efilate ale fibrelor invecinate, Fibra musculara netedd, de aspect fusiform, are o lungime cuprins& fntre 10-100 jt gi iametrul de 2 - 4 4. Este formaté din sarcolem’, sarcoplasma si un nucleu central, de form: alungita Sarcolema (plasmalema), groasi de 100 y1, prezint8 numeroase invaginari din care se formeaza vezicule de pinocitozs, prin intermediul cérora sunt transportae in celuli substange ttofice gi activator ai procesului contract ‘Sarcoplasma este omogeni sau fin granulati, mai abundents in centrul fibrei. Contine orgenite comune, incluziuni celulare si organite specifice ~ miofibrilee, Miofibrilele, organite specializate pentru contragfie, ocupa cea mai mare parte din sarcoplasma, Au o forma alungiti si se intind de la un capat la altul al fibrei, mai groase Ia Perifera fibrei (1 micron) gi extrem de subtiri spre centrul fibrei (0,2 4). Miofibrilele av 0 Structurd complexi, fiind alcatuite din miofilamente de 10 - 150 j, sunt omogene (fica striatii ‘ransversale), iar din punct de vedere biochimic sunt formate din proteine contractile (actin, ‘miozind) ¢reglatoare (tropomiozina si troponin). Inervatia este asigurati de sistemul nervos vegetativ simpatic si parasimpatic. 28 ANATOMIA $1 FIZTOLOGIA OMULLE Fibrele musculare contin substante organice, reprezentate prin glucide, lipide, proteine, precum gi enzime legate de functia contractila, cum sunt: adenozintrifosfataza (ATP-aza),fos- forilaza, enzimele ciclului Krebbs ‘TESUTUL MUSCULAR STRIAT ‘Tesutul muscular striat este alcatuit din fibre care intré in constitutia muschilor scheletici (40% din greutatea corpului), iar la nivelul viscerclor le intlnim ia musculatura limbii, faringelui, a portiunii superioare a esofagului gi fn cea a unor sfinctere (anal extem si cel extem al uretrei), ct si in muschii extrinseci ai globului ocular, Fibra muscular stri- td are o form cilindrica sau prismaticd, cu extremitigile rotunjite sau ramificate (mugehii fefei gai limbii). Sunt elemente multinucleate, plasmoidale, cu zeci sau sute de nuclei de {ormi ovoid, situati periferic, imediat sub sarcolema. Lungimes fibrei este cuprins& intre 3-12 om, iar grosimea este de 20-100 js Fibra strata este aleatuiti din membrant numerosi nuclei (fig. 6). sarcoplasma gi sarcolemi, citoplasm’ Masti = ‘Mecrint = a nn ‘Sectiune transversal a nivelul corespunzstor Fig. 6. Tesut muscular stiat ao Pesurenme 29 sarcolema, examinats la microscopul electronic, prezinta doud portiuni distincte sar colema propriu-zisi si membrana bazali, Sarcolema propriu-zist are rol dea propaga excitaia de- lungul fibre’ musculare (are structura general a plasmnalemei). Membrana bazal, formats 4in proteine colagenice, re rolul de a menfine forma fibrei muscular in limite normale. Sarcoplasma este acidofili, cu aspect de fluid in centrulfbrei, msi densi mai ebun- ent la periferia fbrei musculare, Contine orgenite comune, diferiteincuziuni s1 aumeroase niojibrite, Mitocondsile(sarcozomii) sunt situate in sarcoplasma perinuclear gi interfibrlar. Conjino mare’canttae de mioglobing (pigment asemndtor hemoglobine), curol de transportor gitezervor de oxigen, si un bogat echipament enzimati, Reticulul sarcoplasmatic este foarte dezvoltat si este reprezentat printr-o rejea de tubuli ce inconjoari fiecare miofibili (dirctie longitudinal in fbr) Aceasti rete se numest sistem sarcoplasmatic longitudinal sau sistrmul 1L-Infibra sat exist un al doiea sister de tubuli, mumitsistemul transvers sau sistemul T (tubuli asezati perpendicular pe sistem longitudinal, reprezentind invagindr ale sarcolemei in dreptul membranei 2) In dreptalflearei miofibrile, sistemul T intalneste gi vine in contact cu saci terminalia reticufului sareoplasmatc longitudinal, alodtuindimpreund o “triads (doi saci terminal ai sistemului L gi un tubal sistemului T), Reticulul sarcoplasmatie, in totalitate, dar mai ales sistemul L, are rol important in contract (datoriti prezentei unei mari canta de joni de Ca se realizeazi euplarea excitatii cu contract). Elementefe cele mai importante cuprinse in sarcoplasma sunt miofibrilele (elementele contractile). Au un diametru de 0,2 -2 m, sunt paralele eu hingimeafibrei musculare, grupate in fascicule ce cuprind 30 - 50 miofibrle — colonetele Leydig, inconjurate de sarcoplasma Miofibrilele au un aspect heterogen, dea lungul lor observndu.se (microscopic) o altemanfi de benzi clare si ntunecate car, find situate la acelag nivel in toate miofibrilele, dav aspectul de stiaiune transversal specificyfibrei musculae striate, Benzile (dscurile) clare, denumite benzi 1, suat izotrope (monorefringente ~ nu polarizcaza lumina); ele sunt stribitute de © membrani subtire, numité membrana Z sau stria Amici. Discurile (benzle) intunecete, denumite discui sau benzi A, sunt anizotrope(birefringente — polarizeaz8 partial mina) ele sunt strdbatute de @ 70nd clari ~stria Hensen (zona H), prin care trece o membrané find numiti membrane M. ‘Segmentul cuprins inire dows membrane Z se numeste sarcomer(cisua muscular Krause), cu o lungime de 2,5 - 3p, Sarcomerul reprezinté unitatea morfofimctionali a fibre striate gi este sledtuit dia: 1/2 die car, un dise intunecat cu zona H si membrana M, 1/2 disc cla Prin microscopia electronic s-astabilit cd miofibrilele sunt constitute din numeroase Sbrile clementare, numite miofilament, (50 - 150 j), ce constitu unitatea ultrastructural $i fune\ionalé a miofibriei, Miofilamentele sunt de doud tipur: miofilamente groase de 100 $i Jungi de 1,5 m, cuprinse in discul intuneeat, formate din miozint; miofilamente subtiri de 50 1, formate din acting, tropomiozin§ si troponin, ce se itind de la membrana Z fn toaté banda Juminoas®, tre se intercaleaz si printre miofilamentele groase din banda intunecat,oprin- dduse a stra Hensen. in banda A, cele doua tipuri de miofilamente au oasezare precis, itrun sranjament hexagonal cu un miofilament gros in centra,inconjurat de sase miofilamente subir (ituate ia unghiurile hexagonului). Fibrele musculare strate se gropea in fascicule de 20 30 fibre, demumitefascicule ‘rimare, inconjurate deo tact conjunctivi denumiti endomisium, Fasciculcl primate (4-8) se ‘rupeazit in fascicule secundare,delimitate de fesut conjunctv eu fibre elatie, demumit peri- nnisium, Acestea se grupeazi in fascicule terfiare,cuaternare, ce formeazi, de fapt, muschiul, iar acesta este fnvelit in epimisium. 30 ANaTOWIA $1 FIZ10L0G14 OMULLE Vascularizatia este foarte bogati, asigurind procesele metabolice intense din timpul contractei. “Magchii striti au o inervatie motorie (placa motore) si senzitiva (fibre aferente care pomese dela proprioceptori muscular) ‘TESUTUL MUSCULAR STRIAT DE TIP CARDIAC (MIOCARDUL) Miocardul este constitut din fibre muscular eu stuctura aseméndtoare fibrelor muse cculare striate (miofibrilele prezinta altemanti de benz clare si intunecoase) gi fibrelor muscu are netede, prin pozitia centralé a nucleului. Celulele masculare individualizate, alungite si ‘amificate vin in contact unele cu altele la nivetul unor benzi numite discuriintercelae (stile scalariforme), ce reprezintat jonctiuni intercelulare specilizate. Fibrele musculare cardiace sunt acoperite deo teaci conjunctivt cw fibre de reticulina ‘si sunt dispuse in rejea, in ochiurile c&reia se afl fesutl conjuncti lax, vase gi fibre nervoase ‘vegetative (formeaza impreunii cu sarcolema jonctiunea neuromuscular, sinapsa). Fibra cardiac are un diametru si o lungime mai mick deci fibra strat, iar capetele sunt de obicei ramificate. Sarcoplasma este mai abunden la periferie gi in jurul nucleului si ‘mai Sirac& intre miofibrile. Mitocondriile sunt mai numeroase decdt in fibrele striate si netede, find agceate intre miofibrile sub forma unor coloane (datorti actvitaii contractile perma. nente). Miofibrilele prezinté aceicasi caractere morfologce gi structurale ca la fibrastrita de tip scheletc, fiind insii mai groase. Pe ling miocardul de tip contractl exist gi esunal nodal (miocardul specific), care determina contractia ritmict si automata a inimii, stabilindo lepituré snatomicd si functional {ntreatrit i ventricule (nodul sinoatrial atrioventricular, fsciculul Hiss si refeaua Purkinje). Tesutul nodal este format din fibre musculare cardiace, cu caracter embrionar, de forme variate, dispuse in noduli, refele si cordoane. Celulele sunt bogate in sarcoplasm ce contine ‘mult glicogen, 1-2 nuclei, mitocondrile sunt rat, iarreicull endoplasmati reds, Miofibrilee, {in mums redus, sunt mai subir, dispuse longitudinal sau transversal, tre de lao celul la alt, formnd rejea prin care excitatia se ransmite in toate direfile la fibrole miocardului contract, cou care se continua, TESUTUL NERVOS ‘Tesutul nervos este constituit din celule nervoase (neuron), cu prelungiril lo, i din celule nevroglice. Embriologic, deriva din ectoderm, Neuronii sunt elemente inal diferen- fiate morfologic. Nevroglie, siructuri cu rol de sustnere si de protectie,reslizeaza clementele sistemului de sustinere NEURONUL [ste format din corpul celular (pericarionul) gi una sau mai multe prelungiri, care sunt ‘de dou tipuri: dendritele, prelungiri celulipete (majritatea neuronilor au mai multe dendrite), si axon, care, functional, este celulifug, prelungire unicd a neuroaul Ca forma si dimensiuni, neuronii sunt foarte diferj de laneuroni mici, de 4 ~6 u (stratul sranular din cerebe’), pana la neuroni giganti, 130 y(celulele piramidale Betz din cortexul ce- rebral), Forma neuronilor este variabili:stelat (coamele anteriare ale miduvei), sferici sau esurveite 31 Poem ‘oval (in ganglion spinal, pramidalé2onele motori ale sooarel cercbrale) fusiform Gn stratul prod al scoareicerebrale). In funeje de numaralprelmgirlor, neuron otf + unipolar celulele cu conur i bastonase din retnd)- au aspect globules, co singurd prelungire; * pseudounipolari - se afla in ganglionul spinal, au o prelungire care se divide ble a dendrita se distribu la perf, iar axonul pitrunde in SNC; + bipotari- de forma rotund, eva sa fsiforma, cu cele dous prelungiri pomind din poli opusi ai celuti (neuron din ganglion spiral Cort, ganglionul vestibular Sexspa, retin, macoasaolfctiva), ‘+ multipolar -auo forma tlt, pramidals sa priforma gi preznta numeroaseprlun- iri dendsitie gi un axon (scoar cerebral, cerebelonsi, cornu anterior din duva spiniri) Dupa fucie, neuron pot f:reeptori, prin denchitle lor recepioneazd excitni din mediul exterior sau din intriora organismal (pot somatosenzitivi ¢! viseersencivy, ‘motor, ai clroraxoni sunt in legit cu organeleefectore eomatomotor si visoero-motor), intercalari (de asociaie), care fac lgtura inte neuron senzitivi i motor Organizarea structurali a neuronului Corpul neuronului este format din neurilema (membrana plasmaticd), neuroplasm (Citoplasma) si nucleu, ‘Neurilema celulel nervoase este subtire, delimiteaz’i neuronul si are o structuri lipo- proteic’ ‘Neuroplasma are constiufia coloidalé a unui gel, ceva mai densi decst a celulelor ‘organismului, datorité unor organite celulare specifice, neurofibritele. Neuroplasma cortine ‘organitele celulare generale (mitocondri,ribozomi, lizozomi, reticul endoplasmatic) $i inclazi- ‘uni pigmentare. Nu are centr celular deoarece neuronul mu se divide, Organitele specifice sunt: substanta tigroida (corpii Niss) si neurofibrilele. La microscopul electronic, corpii Nissl apar ‘sub forma unor agregate de sisteme membranoase de tip rugos, sub forma de vezieule gi cisterme si mumerosi ribozomi, fiind omologafi cu reticulul endoplasmatic rugos. Se gisese in corpul ‘neuronului sin dendrite, niciodata in axon, avnd ol in metabolismul neuronului. Neurofibrile ‘sunt formatiuni ce se gisese in neuroplasms (corp) ¢ prelungiti (dendrite si axon). Ele formeaz’ pachete cu dispunere periferica ectoplasmaticd sau perinucleard, mai strdnse in axon si mai axe {in dendrite. Apar la microscopul electronic constitute din fascicule elementare fine de 60-100 H (neurofilamente). Au rol mecanic, de sustinere si in conducerea influxului nervos. ‘Nucleul. Celulele nervoase motor, senzitive si de asociatie au un nucleu unie, cu 1-2 ‘nucleoli. Celulele vegetative centrale sau periferice prezintl deseori un nucleu excentrie. Aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli- Prelungirile corpului celular sunt dendritele si axonul. Dendritele, in porjiunea lor initia, sunt mai groase, apoi se subiaza. In ele se gisese ‘eurofibrile si corpii Nissl. Ele receptioneazi influxul nervos ¢il conduc spre corpul neuronului, celulipet (centripet), Axonul este o prelungire uici, lungs (uneori de | m) si mai groasd. Este format dint-o citoplasmi specializati, numita axoplasmi, incare se gisesc: mitocondrii, vezicule ale reticulu- lj endoplasmatic gi neurofibrle. Membrana ce acopera axoplasma se numeste axolem’, curol ‘important in propagares influxului nervos. De-a lungul traseului siu, axonal emite colaterale 32 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULUT osvTURE a Etat tnt terminal) conta mel vezieule pine eu mediator chimie ce nlesnettans- ci emt ee _ ee ee seer sie ah a es rezistenti. EVROGLIA eva Celulele nevroglice (gliale) formeazi cel de-al doilea tip celular al tesutului nervos. Lamamifrele sapere nami lor deplete de 10 oF ud nero Sunt de orgie Sdrmic (nicoglia sxe gu de orgie mezodenist Forms y densi orp Cellar pot ditete, nr elute variable x umd. A cen cua, eis dived Se decimal mule tp de newoghi + Aswocitl est caracterstc substan cen etsiat nur orl nerna ‘itndendete. Copel soci emit prelng inate cute, iat ee wel ‘recta tibes, ita pons vel), Asestea a contact cpl sangvine, rae fomearto meron imitnnts pesca ce epart neuron vse Ae protngi ale noc jung a spre creo + Oligoendrogtia are reungir mai pune, mai sare gio ngox puncte Se puaglein substan bs pcea consi stem eros Are rol sintzar ate ‘icine a flelr din steal nervs cena + Microglia ar dimensiuni mis ar prelngrile sum bogstramicat. Se eset ta Subwta consi url newronilrdin SNC. Cella poate mebiizn, Funct i principal et defor. Cefulele tei Schwann reprerinténevrogliasistemuluinervos penis. Auolimportnt {in frmareateci de mieling ind implicate fn acest proces att din punct de vedere mecani, eat sibiochimic, In concluzie, nevrolile sunt celule cares dvd inten (sunt singutele celul ale {esutuluinervos care dau nastere tumorilor din SNC), nu contin neuroibie gi nici corpi Ns Nevrogile aa olde suport pentru neuron, de protete, tote (icioruul vascular a xtocitull cae intervne in recerea substanfelor dele caplar Ia neuron, in fenomenele de ciatrzare ale {esutului nero (in caz de lezare sau degenerare a uneireiuni din SNC formeari tejea ce Inlocuieste feSutal nervos), rol fogocitar (microglia), n sinteza tei de miclina gin sintora de ARN gi alte substanfe pe car le cedeaz8 neuronulu. Nevroglia ae i activites sinapticd prin conjautul bogat in colinesteraza nespeciid, influentind spaulextracelular din vevindtatea sinapsclr si tansmiteea infxuluinervos. SANGELE ‘Angele este un fluid cae circult tn interior sstemului cardiovascular, Impreunt eu limi glichidlinterctular,singeleconstitie mediliner al organism tre medial intern si celle existé un schimb permanent de substante gi enerpe; substanele nesesare menfinert activi celulare (O,glucid, ci gray, minoacii, vitamine et) tee din adage in elu, iar produ nefolositor sau toxci,reultati din proceselecatabolice(CO,,acizi evolati wee, acid uric, amoniae et.) sunt elimina in lchidolextrcellar. Confnutal mediula intern este rmenfinat constant datorit circulates pemmanenteasngelu. Acosta aducesubvantelefolositoare pling le nvelul celulelor,reficnd mereu rzervele metabolic, iar de acl indepen’ produ de catabolism pe care transports spre organce deeliminare. ‘Volummal sangvin (volemia) Cantata totalé de singe din organism repreints 7% din sreutateacompului, Aceasta inseamni circa 5 lit de singe penta un individ de 70 ke, Volemia Yariazi, in condi fiziologice, in funcjie de sex (este mei mare la barb), vests (seade cu Jnaintarea in vars) medial eograic este mare la locuitori podiguriior tate). in repaus, © parte din masa sangvini a corpului stsgneaca in tertorivenonse i caplaele din fat, sping st {esol subcutanat. Acesta este volumul sangvin stagnant sau de rezerv, ia cantitate de? lita, Restul de 3 lit il reprezintsYolumal eieulant, Raportl inte velumul circulant gi volumal stagnant nu ese fix, ci varaz in funcie de conde de existe fn cursulefrtli fae sat temmoreglator are loc mobilizara singeui de rezerv, erescind volun circulant. Moblizarea deporitelor de sage se realzzazA sub aciunea SNV simpati, care determind contactia mus. culaturi netede din perei vasclr Astfl, se asigurdaprovizionaea optima cu oxigen energie 2 organclr active. PROPRIETATILE SANGELUL Culoarea. Singete are culoare rosie. Aceasa se datoreazi hemoglobinei din eritrocite, Culoarea singelui poate varia in conditifiziologice sau patologie. Sangele recottat din artere (singe arterial este de culoare rogu-deschs (datortt oxihemoglobinei, iar séngelerecoltat din vene (singe venos) are culoare ros-nchis (datoriti hemoglobinei reduse). Cand cantitatea de homoglobind din singe scade,culoarea devine rosu-palid Deensitatea, Singele este msi grou decat apa, Densitateasingelui are valoarea 1085 g/ Plasma sangvind are o denstate de 1025 g/. Aceasti proprietate a singelui depinde de compo. nentele sale sn special de hema s protein. 34 ANATOMIA $1 FIZ1OLOGLA OMULUL ‘Viscoaitate, Valoaeaelatvlavisoziii sngeluieste 45 fade viseozitatea pel, considerath egld eu i. Viscoritaten determing cigerea laminar (in srtur) a siageui prin ‘aso. Cresere visczitii pest anumit valor este un factor de ingreunare a cireultic. Presiunea osmotic (P. osm). In rice soluje, apareo presiune statca suplimentars ce poate pusd in evident separ, print-o membrank semipermeabil solventul de sola respectiva. Memibrana semipermesbla permite trecerea solventuli gi impiedick deplasarca Ttstanje dizalvate deo parte gi de calla. In ceste condi aparefenomenul de osmor8, econst in deplasare molecular solvent prin membrana spre compartimentul ocupat de Sluis respect Valoarea p. osm a lichidelor corpus (medi inter si ichidulintraelular) tote de aproximativ 300 miliosmol. Exprimata nuit barice, aceasta corespunde ute pre= unl de aproximady 72 atmosfere, deci de 5500 mm Hg, resiunea osmotic are rol important in schisaburite de sobtane dire capiare gi esuturi,Presiunes osmotic a substanelorcooi- dale (proteinele) se numeste presiune coloidosmotic sare valoarea de 28 mm Hig. Proteinele pits au ol foarte mare in chimburilecapla-esut,deoarecepresiunea osmoticd a singel Ene egal cu cea lchidalu interstijal interelslr,singura fort care arage apa din fesutr Spre capilae find presiunea coloid-osmotica a proteinelor plasmatice. Un alt rol al presiuni Coli-enmote seman in proce de laivare glomerular ce dela formar wie lie eu presiun’ esmotceepale eu ale modu intem so numese izotone, cele cu presi atic mal mil sunt hipotoe, iar ee ex presunioxtotice msi mari sunt hpertone. folute de elorud de soi in concenraic de 9g a1 | ap distiat are o presiune osmotic de aproximativ 300 mosm Ye, este deci izotoni i poartk denumirca de ser fiiologic. ‘Reacfia singel ct lab alan. Ease exprim in unt pH,pH-ul sangvin are valoa- ea cuprinsl inte 7.3842 ind menjna prin mecanisme fizico-chimice(sistemele tampon) {ibiologive (pliml, rnihi hematie et), Sistemele tampon intervin prompt in neutralizes Sctor sau Bazelorapirtein exces in medal inten Ele se consami in timpul nevtalizii ‘Mevanismele biologicentervin ma tard i uv a a indeprtareaaczilor sau bazelor ct 3 Ia reficerensstemelor tampon. ‘Un sistem tampon antacid este un cup de doul substan format dint-un acid slab st serea acestua eu 0 bez puterici ex. eplul H,CO, + HCO,Na). Daca in medial inter apar dein in exces, spre exemplu acid lactic (CH-CH-COOB), are loc reactia: oH (CH, —CH-COONa+H,CO 1 on CH, CH COOH + HCONs oH Lactatul de sodiu este o sae newt, deci nu aciditick medinl; actu lactic a disput si loout ui se formeazi un acid slab, acide carbone, care se descompune in CO, §:H,0, ia CO, se elimint prin pln. In acest mod, prin cooperarea dine mecanismele fizico-chimice $icalebiologice se meofine stabil pH ul sagvin. in erganism exist numeroase sistem tarpon, Fepartizateunele in plasma alee in hemati alte celle ale compa : “Temperatura. Lam sila animaelecu singe cald(homeoterme), temperatura singelut ‘variaa inte 35°C (in sangele din vasl peli) si 39°C (in singe din organcle abdominal, Deplasarea continua singel prin organism contibue la uniformizarea tempersturi compu esurumite 35 siajuttlatransportul cildurii din viseere spre tegument, unde are loc climinarea aesteia in iredere. Singele astfel “rit” se reintoarce la organele profunde, unde se incared cu ealdus gi ssa mai depart. COMPONENTELE SANGELUT Singele tratat cu oxalat de sodiu 19% mu mai coaguleaza, Prin contrifugarea unei eprubete cu singe incoagulabil timp de 15°, la 3000 tninut, se produce separarea sngelui fn dou componente: + Elementefe figurate ale singelui, sinate la fundul eprubetei, se prezinté ca un lichid foarte viscos, de culoare rosic-inchiss ‘+ Plasma sangving, situaté deasupra, este un lichid mai putin viscos, culoare galben-citrin. “anspareni de ‘Hlementlefigurate ale singel Reprezinti 45% din volumulsangvin, Aceast valoore oar nue de hematocrit sav volun lobular procenua Hematocrit varias cu seal eric la omc), eee eas x vt) sau in uncfie de factor de medi ambiant (ellduraprovocdnd teeepirae doce Ie sekderea ape din dng gi cresterea valorilor hematocrit) eta Prin examenul microscopical singe se observ tri tipurideelementefigurate: obulet ogi (hemati sau extocite); + elobuete abe (eucocitele; + placetee sangvin (womboctee, Pontrastudiaclementelefiguate se face un fot de singe proaspt, Se dezintecteard cu alcool pulpa degetului arétator si se infeap cu un ac sterilizat. In momentul cnd apare 0 picid de singe, aceasta se aplick pe ola se intinde in srt subjie exo lam dee api scare, til se examineazi la microscop. Frotul poate conscrat prin fare in arose Ae lool-

    You might also like