Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 2 Lexicologie

    Uploaded by

    Mihaela Bistriceanu
    18 views4 pages

    Original Title

    curs 2 lexicologie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views4 pages

    Curs 2 Lexicologie

    Uploaded by

    Mihaela Bistriceanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    11.3. Mijloace de imbogatire a vocabularului Limba roming ssa imbogait sig imbogieste meccusistemul ‘tat prin mijloace inteme (valorificind elemente deja existent tn " Bae vrts dere aseoumiele ive protsone” Zag, 200 20 are dees mutt ° for tel ana le, uoehe si opera species unl anu tego sociale ineecuale ingularizere pin iba (Zogu, 2000, p. 198) 200,199 2 ‘Nea exiea-semanti al ini romne fnst combinate int-o manicrd nou), eit si prin mijloace © (Imprumutind din ale sistem lingvistce). Milloacele interne de imbogitire a vocabularului sunt: deti- ‘compunerea si conversiunes, (9) Derivarea const in formarea de cuvinte noi prin! adiue Ia un radical, a unor prefixe gi sau sufixe, prefinoide sau ixoid, prin substitirea~ nt-un eu¥nt existent fn iba & un [wefix!suflx sau @ unei particule asimilate unui prefix) sufi eu un i, respectiv prin eliminarea ~ dintoun cuvant existent fn Timbe nk sau imprumutat ~ a unui sul’ prefix sau a une! particule ssimilate unui sui prefix De exempl: % cuvintul bdijel este derivat eu sufixal diminutival-e adsugat rdicalului cu altemanjt vocaicd. seu altenanfs consonentich (prin raportare a cuvintl de baz Ban) aie: cuvintul inegal ese derivat eu prefixul negativ in- agutinat (in {aja radicaluli ego cuvdntulinegaltate este derivatparasintetic, cu prefixul negativ ‘ne i cu suixul substantial, care indied'o nofiune abstract state; uv frocofon este derivat cu sufixoidul fom; ‘uvantul aeromodel este deriva eu prefxoidul aero cuvantal dezbrac este derivat din cuvintl de bazd nbrac, prin substitutes particulei tn, asimilatd unui prefix, cu pectxil egati dees uvantl ceaugit este derivat din cuvntul de bazd Ceaugesci, ‘rin sobstituirea suixulu -ese ou sufixl adjectival «in, cuvantl a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvdatul de bari vernsa (impramuta) a particule a, asimilate uni suf, * Cf 2ugun, 2000, p91; Serban & Ease, 1978, pp. 268.274 ete 83 LIMBA ROMANA. REPERE TEORETICE $1 APLICATIE Nivel lexea-semantia ib romne Se isting astfl, in limba romind, diferite tpur de deriva: + derivare eu suflx:copilas. copilandn, copilrie, copilireste, cojocar upoaied ete; + derivarecu prefix: inegal, dette, neatent, amoral et: + derivare parasintetich (cu prefix si cu Sufix): jmoralate nedrepiate, comesean, intrajudejcan et; + derivare cu sufltoid': francofon, americanofclaustofab, organigrams,folog et. 1+ derivare eu prefixed: aeromadel macramolecul, micraanalit ct. + derivare substitutivd: dezbrac < imbrac, digterne < asleme, ceauplat < Ceausency, securist< securtate ets + derivare regresiva: vernisa < vernisa),aniversa < aniversare, alba < baba, alin < alia, lide ~ lid, tga tigi cetimolog < etimologie et suftce augmentarive (pus semantic = idgen de marie su perce- | petea exageratt a caractristclor unui clement) eopilandra, Baleoi,baietan, cBsoaie, sufice colectve (plus semantic = pereepereaideii de muljime, ‘aportare la referent ca la unulcoletvy:frnsis, bride. porum bite eparie epiraie stu studenting, tineret ee; sufice de agent (plus semantic = ipdicarea autor uneiaetun, safixe ale profesilor:cizma, crojireasd,informatician, maca. asi imviitor ete; F suftce motionate (plus semantic = marcarea schimbici de gen & ‘eferentlu): wsoaied, gascan,vulpa ee: sufice care indica nofini abstracte nominate (sufixe sbstan- ‘al prictenie dennis drepat, buna sresal realism | sufise care indicd 0 insusire (suxe adjectivale): asas, tnelay ‘arimix primavirai,copiiras, mirostor ete; ssufxe care indict modaltaea/ maniera (sulixe adverbiale) ailldreste rds, piopis ee, suftxe care inicd originea/ provenienta: cljean, wali spanial, olandes ee ” = refice negative (plus semantic = ideea de negati): inut deilzie, “gmoral, jmoral. anormal, improprin. acaten rnanconformist ete; | Prefxe prvatve (pus semantic = indicarea eliminasit une pict “Aiot-un neg): deere, desia, dezgiti eles prefice iterative (plus semantic = ideea de repetiie/ aciune eteepu ca repetitiva): crea riscrot. eagle; ‘Prefse neolopice(introduse mai recent in sister limb): come- sean, consitecn, comparriot hinereicemie, kinaslicemic, iter mmesiral,intrasemestrial, anticamerdl/ antecamerd, yliramodern, | megupetrecere,ex-prin-minisry, pretest, pastealeul ee fn cadrul deriviit sunt valrifiate diferite tipar? de sufixe, respectv prelixe ere ade radical un plus semantic" = sufice diminutvale (plus semantic = perceperea dimensinilor mai miei a caracteristcilor diminuate ale unui element, raperta- ea subiectiva Ia acesta~ implicareafectiva alin, rone’caracter pelorativ et): mdsud, sciunel, inelus, floricicd, loricea, fra ull coplas pusor, mimicd, ti, tnimioard, coplia, profe soray repejar oli, matalud ete; {nunc lure de spesiaitat se consider cb frmaren de eine noi pe ‘eto ini rman prin valrifereasufcidlor sau a prefxidelor se Subordoverz}compunei a mile item de inboghive a voebulalu, ee motvat prin aparetulcaracer independent” al sufoidele! Prefxoldeor care, fn pis au cil nemaionalt~ vex, de exempla, Bgt toon 0 Cf. Zugun 2000; Hristes, 1984, p. 15; Toran & Robu, 1978, p. 308 Tires, 1968 (CF Zagun, 2000p. 117-118; onan & Rob, 1978, pp 294-296 Tn exemplle din sees categorie unt mare doar sie sau pref chiar ds respetvele ovis sunt drive pratt fom DOOM, 200. 54 * F t LIMBA ROMANA, REPERE TEORETICE $1 APLICATH 1 prefice de revesbiliate (pus semantic = perceperea seu ca frverst ~ Zugun, 2000, p- 120) dezriddcina, desface, demonta, decoda et. 0) Compensated em a Ea a ee oa rat aceon Se a nek Peps Stn ee ee ica ems act cones are aly inter ieyteaell Herero re oe ee ey mare: inne pera emp mpg Sarin et ae cer a ce ee iotar eae one ee sieeatltccare orvcare, tips, ute bei oa a. ara aveiere's CFR, TAROM, lif spre Dupi cum relese gi din exemplele de msi sus, cuvintele ccompuse pot fi: substantive (Stefan cel Mare, Fat-Frumos,an-umina thund-eredings, ntdelemm, faradelege el.) adjective (duleeacrigor, "reverent accept in tome uel de speiaiate, ca mod {ereatewe a component 2» Ge Zain 3000, pp. 131-134; DSL, 1997, pp 124125 ee. > Ubimete forme, enform DOOM, 2005, « In'casa eal formate prin avevee, se reaieach distinia tae tonime (Tarom, Romicacom) gle (CFR. OLN) 9 uncer (ba, im, oro) ~ Socioiv-ihi, 205, p21. 56 Nivel fexea-temantca init roméne leu, alb-negra, insirctveducats, cumsecade, binemerta, ‘uminie), pronue (Lmingia Voasrd coos ce, Marla-Ta, ‘fecare,oriicare,dimneato, dumnealui, numeral (0 sud ccite te, de tet or, dowdzect, unsprezece, cdtespatr),verbe (a pune, a binew, a seurtcirculta, a binecwvinta), adverbe lo, desigur. binenjles, deloe, alfel, devreme, iclodaté), epozii (de pe, de la, despre, sere), conjuneti (ca 88, deoarece, interject (ve-ac,hada-de, behehe). ceca ce priveste posbilitateaidentificri, de cre vorbitorul un (nespecialist) de limba romana, a elementsior lr componente, vntele compuse se ditereniaza (dvpa Zugun, 2000, pp 132-133) in se subelase: ‘cuvinte compuse analizabile (toate componentele recognos- stile): Stefan cel Mare, Fa1-Frumos, binemeritat, de la, inspre ee, cuvinte compuse semianaliabile (cu singurd component usor de reper): neva (« cine re), undeva(< unde wre) ete; cwinte compuse nearalizabile (ale ror componente nu sunt idenificabile, tn limba romfnd actuala, de care vorbitrul especial): muidet (< must deal), dest (< de stale, (© Conversiunea consti in formarea de cwvinte noi prin area clasei sa vali gramtcale, adit prin Ineadrarea uot ne deja existent in limba in alte clase semanico-gramaticale eit cea de origine (eonversiune intermorfologied) sau in alte uni ale aceleiayi clase sementco-gramaticale (converstune smorfologies), Exemple de cuvinte formate rin eonversuneintermorfologic8| trecerea dint-o clad semantico-gramatial i alta) ‘hidupu um ghuds, cel ghidus, pe ghiduy, dot ghidus,celdale ‘hid etc. = substan

    You might also like