Note de curs. Capitolul 16. Variatoare 16. VARIATOARE DE TURATIE (VT) 16.1. Elemente cinematice si geometrice Variatoarele sunt transmisii mecanice care au proprietatea de a regal continu raportul de transmitere intr-un interval dat. Clasificarea variatoarelor se poate face: - in functie de transmisia de referin{a: = cu contact direct — roti de frictiune(cu variatie in trepte sau continua) - cu contact indirect — element flexibil (curele, lanfuri speciale, benzi cu sabot) La orice variator existé - element conducator (1) - element condus (2) - sistem de reglare a turatiei (SRT) La variator se defineste in afara raportului de transmitere ig = 0 / a5 Si gama de reglare G, meal vi oO 2.15 Ors xmas, rmin in VT exist alunecari specifice a, = (1...3)% => randamente de ordinul 1 = 0,85...0,92 Puterile maxime transmise de un VT sunt Prax < 16...20 KW. La orice variator trebuie cunoscut raportul Pj max/P1 win (Pi fiind puterea la arborele de intrare). 16.2. Scheme de variatoare Variator cu contact direct: contactul teoretic liniar al acestor variatoare, in raport cu cel punctiform, prezint dezavantajul unor alunecari geometrice 161 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 16. Variatoare importante, cu consecinfe defavorabile asupra durabilitatii la uzura. Acest dezavantaj este compensat doar, parfial, prin cresterea capacitiii de transmitere. a) Variator frontal cu rofi cilindrice. Roata 1 are forma de tor pentru a reduce alunecarile si uzurasi se poate deplasa axial pe arborele su; roata 2 este fixata axial pe arbore. Din conditia Viy=Vom (vitezele pe cele 2 roti) 2S ON = Oxf, > si b) Variator direct cu conuri. ¢) Variator direct cu bile. ) Variator cu rofi toroidale. 162 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 16. Variatoare ~ bile tA Jab cotivie Te © Variator cu contact direct: contactul intre elemental motor si cel condus este realizat prin intermediul unui element flexibil (curea, lant, etc.). a) Variator indirect cu conuri: are doi tamburi tronconici, cu axele si generatoarele paralele, peste care se inf’goard cureaua (lata, trapezoidal’, banda metalic), tensionat permanent cu o roki de intindere sau prin deplasarea unui tambur. Raportul de transmitere se modific4 prin translatarea curelei cu ajutorul unei furc b) Variator cu curele tip “mono”: discurile roti | sunt fixe pe arbore, iar discurile roti 2 (2.1 si 2.2) se pot deplasa pe arborele stu. Prin tensionarea curelei se modifica distanfa dintre axe si se modifica diametrul de contact pe roata 2. 163 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 16. Variatoare ©) Variator cu curele tip “duo”: ambele roti au diametre reglabile in opozitie 12 iW prin deplasare in diagonal \ (exemplul din schiff) sau simetricd, deci se modifica pozifia relativa a discurilor pentru ambele rofi (1.1, 1.2 si 1, 2.2), Rotile 1.1 si 2.1 sunt Sistem de reglare fixate axial, iar 1.2 si 2.2 se pot deplasa axial pe _—_arborii respectivi. 16.3. Funcfionarea variatoarelor Funcfie de necesitatile de Iucru ale masini de lucru, variatoarele pot functiona: a) la moment de torsiune constant : constant; b) la putere constanta P, = constant; c) la momente si puteri variabile. intotdeauna variatorul are @:. (variabil) si @, = constant. Se considera randamentul 1), = constant cu turafia @®), Pentru orice variator intereseazi Pima. raportul Pimsx/Pimin (pentru alegerea corect a motorului de antrenare) si forta utili maxima (pentru dimensionarea sau verificarea elementelor intermediare: curele, bile, role) F, max 168 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 16. Variatoare ©, 2 — = variabil. a) Functionarea la M, = constant; Mane yy aM, 2% M0, “a, =ko,, Prin = My2@ amin = Ki Pres 2M, > + Fama = 3 Prin) innin Demin Dorin diametrul minim al rotii conduse. b) P= constants din ===> P, =" ~constant = Py Pain 1 , a = Fyn = D. _2M __2P,0, Py rnioD. ®, Dy, P, “ c) Ps = constant; Me # constant; pentru determinarea P; mux, + gi Fa max trebuiesc cunoscute P> max; My max P2 mins $i Me min- Bibliografie 1. Chisiu A. 5.0. Organe de masini. Edit.Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1978 2. Radulescu Gh. s.a. — indrumar de proiectare in constructia de masini, vol III, Edit. Tehnica, Bucuresti, 1986; 3, Pavelescu D. 5.a. - Organe de masini. Edit. Didactic’ si Pedagogic’, Bucuresti, 1985; 2? Intrebiri recapitulative 165 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 16. Variatoare 1) Gama de reglare a variatoarelor cu rofi este: a. G, = 2a; 2. Gama de reglare a variatoarelor este: a. o caracteristicd geometrica; b. 0 caracteristicd cinematica; c. un indicator de performanga, 3. Variatoarele au turatie de functionare: 4.) = Ct; Oy, Het; b. @ Act; @, = ct; 4. Pentru alegerea motorului de actionare a unui variator intereseazé raportul (1 ~1r—conducétoare; 2 — r— condusat): @. Pi mad Pi mins Pe mas! Po mini © Pima P2 maxi . Pi mind P2 mae 16 Scanned with CamScannerNote de curs. Capito! Su‘ 15. Trans lant 15.TRANSMISH PRIN LANT 15.1. Caracterizare, Rol functional Transmisiile prin lanfuri sunt larg utilizate in constructia de masini prezentind, comparativ cu alte tipuri de transmisii, 0 serie de avantaje: incareare redusi pe arbori; randament relativ ridicat y, = 0,86...0,98; gabarit redus; functioneaza si in conditii de exploatare grele (praf, temperatura, umiditate) Ca dezavantaje putem enumera: vibrafii si zgomot; montaj precis; viteze relativ mici v <20 m/s, Performante : P< 4000 kw; @< 500 rad/s; a $8 m. Roata condusa Roat conducdtoare Clasificarea lanturilor STAS 2577 - lanquri de transmisie - cu eclise si bolfuri ~ cu buese - cu bucse, eclise gi bolfuri - lanquri pentru variator - lanquri de transmis Scanned with CamScannerNote de curs. Capito!ISu5 15. ‘ans! lant 15.2, Elemente geometrice - pasul (p) - numarul de dinti ai rofilor (z,, 22) - profilul dinfilor - distanta dintre axe (a) - lungimea si Kitimea lanjului gi razele cercurilor caracteristice Eclise Eclise Bolt exterioare interioare 4 *) Numerele de dinfi ai rofii mici z: se aleg cat mai mare posibil, pentru a mati durabilitatea; de exemplu : z, = 30...27 pentru lant cu bucse si role pentru i =/...2 35....32 pentru lan{ cu bucse si role pentru i = 1...2 = iz; (i= raportul de transmitere, dat sau ales). **) Lungimea lanfului se determina la fel cum s-a calculat lungimea curelei : 119, 418042800 og 4 Dds + Dus , (Dd, ~ Das) 160 360” 2 4a L=2acos 155 Scanned with CamScannerNote de curs. Capito!lSu6 11 5, Transmisii prin lant D P P P Zz OA=R,=—2#=—" 3p, oP pe a" 10 180 ae P 2sin— sin— sin— z z (aproximand sin x = x, x in radiani) a= 202844 pal sau in numirul de zale Se poate demonstra c4 raportul de ere | = 7 transmitere i=— nu este riguros constant pe lungimea unui pas (p). 15.3. Forfele din lang 156 Scanned with CamScannerNote de curs. Capito!I5u7 115. Transmisii prin lant Forfele din lan} sunt similare celor de la curele — cu excepfia faptului cd Janful nu este solicitat la incovoiere la trecerea peste roti (fiind format din elemente articulate), in schimb, apar forfe dinamice cauzate de accelerafiile lantului. Ramura condusa Ramura conduciitoare +P, +h 4F, Fa +P £83 unde: F, ~forfa datorata greutaii propria lanjului F, ~kqa (kz - coeficient al pozitiei lanqului); k, = 6 pentru transmisii orizontale, k, = 1 pentru transmisii verticale); q~ greutatea lanfului pe metru liniar; [N/m]; F.— forta de tractiune ca urmare a forfei centrifuge: © (y—viteza lanjului; g —accelerajia gravitafionala); & Fy, Fn -fore dinamice ca urmare a acceleratiilor lanqului (radiale si longitudinale). 4) Calculul transmiterii prin lang 157 Scanned with CamScannerNote de curs. Capito!ISu8 115. Transmisii prin lant Se face la urmatoarele condifii de rezisten{a care determina durabilitatea si portanta: ~ rezisten{a la uzare a elementelor articulaiilor (bolfuri si bucse) - rupere la oboseala a elementelor zalelor (eclise si bol{uri) ~rezisten{a la soc (oboseala) a rolelor (bucselor). *) Alegerea lanfului — cu ajutorul unei transmisii de referin{& (zo, = 19; io = 3; % = 40 p; w= 100 zale; 2 arbori paraleli; fo = 15000 ore de functionare, alungirea ca urmare a uzarii este 3%) = diagrame ale puterii limita admisibila (Pp) Puterea limita (puterea de diagrame) Pp = P./C, [ kW ], unde P, este puterea nominala ce trebuie transmisa [ kW ] si 4 Cp — factor de incdrcare = (2s, i). Py Din diagrama Pp = f(n,) = tipul de lant, de ant en tole SA exemplu, lan{ cu role 8A. Din STAS 5174, de exemplu => celelalte_elemente geometrice ale lantului (p, geometria rolelor, = boltului, eclise ete.). **) Verificarea lantului - Verificarea la uzare se apreciaza prin presiunea de contact dintre bues si bol}, FAR+F, . Pees jad, Pea = Cyl nEs * Pea unde : j = numarul de randuri ale lantului multiplu; ay = lungimea bucsei: d; = diametrul boltului: c, = coeficient de ungere; c= coeficient al regimului de solicitare; c;=coeficient al drumului de frecare; P’-a = presiunea de contact de referinta admisibila = f(v,z,). Exemplu: p’., = 32 MPa pentru v 2 0,1 m/s siz; = 20 158 Scanned with CamScannerNote de curs. Capito!5u? - Verificarea la rupere la oboseak -statica cc, =" >7 unde s Fy, sarcina de rupere dat& in STAS 5174 - variabila 2 ew = F(p.2, c,F, c, = coeficient de suprasareina = f(masina motoare si masina de lucru) - Rezistenfa la soc (spargere) a rolelor (bucselor) se asigur prin limitarea turafiei rofii mici sia frecvenfei angrenrii m1) <1) max =f (tip lant) ~ Apasarea lantului pe arbori - R = k, Fn — mult mai mica decat la curele; ky ,15 — transmitere orizontala 1,05 — transmitere verticald = coeficient de pozitie a lanfului. Bibliografie 1. Radulescu Gh. s.a. - indrumar de proiectare in construcfia de masini, vol Il, Edit. Tehnicd, Bucuresti, 1986; 2. Horovitz B. s.a. — Transmisii si variatoare prin curele si lanfuri, Edit.Tehnica, Bucuresti, 1970; 3. Draghici I. 5.a. — indrumar de proiectare in constructia de masini, vol Il, Edit, Tehnica, Bucuresti,1982; 4. Pavelescu D. 5.a. - Organe de masini. Edit. Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1985; 5. *** Organe de masini — Standarde si comentarii, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1972. 2? Intrebari recapitulative 1) Alegerea tipului de lanj se face in functie de: a. putere $i turatie; 159 Scanned with CamScannerNote de curs. Capito'l®u" 11 ransmisii prin lant b. putere si numar de dingi; c. putere si diametrul rotii; 2) In relagia forte: datoraté greuréqii proprii a lanqului Fg ~Kg qa, Kg este: a. coeficient de siguranta; b. coeficient al pozifiei lanjului; 3) in relagia forfei datorata greutdtii proprii a lanqului Fg ~ Kg -q -a, q este: a. greutatea pe metru liniar; b. incdircarea specific. Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmi: 14, Transmisii prin curele 14.1. Caracterizare Transmiterea fluxului de fort de la arborele motor (1) la arborele condus se face indirect, prin intermediul unui element flexibil (fig.14.1). Acesta poate fi curea Or ‘TEF- vransmisie cu element flexibil Fig.14.1 lata, trapezoidal’, dintatd, rotunda. Domenii de utilizare: - puteri transmise P < 2000 kW pentru curele late; Ps 1200 kW pentru curele trapezoidale - viteze periferice v < 30 m/s pentru curele late: v< 40 m/s pentru curele trapezoidale - distanfe dintre axe a< 12 m pentru curele late; ac 10 m pentru curele trapezoidale - raparte de tranmsitere i < 6 pentru curele late; i< 10 m pentru curele trapezoidale 14 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmi: Avantaje ~ transmite la distanfe mari si pozitii convenabile; ~ funcfionare relativ silentioasa; ~ amortizeaz socurile si vibrafiile: - pret de cost scazut in comparatie cu rofile dinfate, lant; - precizie de executie relativ sc&izuta. Dezavantaje = gabarit mare, comparativ cu rofile dinfate; - i nu poate fi menfinut constant pentru forfe tangenfiale variabile datorita alunecarilor; ~ produc incarc&ri suplimentare in lagare; = durabilitate limitata; randament n = 0,94...0,96. Clasificare - dupa pozitia relativ’ cu axe paralele ~ cu axe incrucisate - dup’ forma secfiunii late, trapezoidale, dinjate, rotunde. 14.2. Transmisii prin curele late (TCL) Materiale: in functie de materialul din care sunt confectionate, se disting curele din piele, textile fesute (cauciucate sau necauciucate), materiale compuse (fesute si piele), banda de ofel etc. b1) Elemente geometrice (fig.14.2) Exemplu pentru arbori paraleli : - diametrele rofilor: D,, D2 - distanta dintre axele 0), 02...4 ~ unghiurile de infasurare f,, By 12 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmisii prin curele Ramura condusa Fig.14.2 - unghiul dintre ramurile curelei (74 B= 180-7 f= 180+ 7 in functie de sensul vitezei unghiulare «; (roata conducitoare) se defineste ramura conducatoare si ramura condusa. Geometric — lungimea curelei este : 143 Pig Pe i i L=2acos>+B,—' +B, Bi, Bo- in radiani ony 8 ir ne ) dar sind Dr Cunoscut), cost = 1=sint Zar -(2) /2(descompunere 2 2a 2 \ 2 2 in serie) : - =1-%+...C1) corn at- +I EE) Astfel, > L = 2a+=(D, +D. jedi) 2 4a 143 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmis @, dD, , _Da(l-8), Raportul de transmitere : & = coeficient de patinare, € = (1...3)% = (1...3)107 2) Fortele din TCL Se neglijeazi forfele de inertie (fig.14.3). Pentru a transmite momente de torsiune, cureaua trebuie intins® inifial cu o forta Fo Ramura condus& ‘Ramura conducatow a Fig.14.2 Cunoscand M,, (momentul de torsiune ce trebuie transmis), unghiurile de inflisurare, coeficientul de frecare ,z i diametrele D,, D., ne intereseazi Fy. Fyrecare = Fut = 2M,/D) intre F; si F, (forfele din ramurile curelei in timpul functionarii) se stabileste relafia lui Buler (relafia firelor): Fy = Fe" (cu B, in radianiy Dar Fy =F = Fu = F, (cunoscuta) yp © R-R—4 SEER oe » yao Dar, forfele F; si F2 provin din forfa initial Fy (conditia de echilibru) Scanned with CamScanner3) Tensiunile (efortuirle normale) din curea - Tensiuni de intindere ca urmare a forfelor F; si Fs: A. = Fy/(bh); 62 = Fy/(bh) b oF unde A. este aria secfiunii curelei A, = bh dar F, > Fy = 61> 62 AL - Tensiune de incovoiere ca urmare a indoirii curelei in zona rofilor — ecuatia fibrei medii deformate. a M (p.- taza de curbur’, E— modulul de elasticitate la incovoiere, 1 P — momentul de inerfie geometric, M, ~ momentul de incovoire) ntru roata 1 a per EI bom D, (W, = modulul de rezistenfa la incovoiere) h —,cumD,; di > Gn i pentru roata 2, analog, - Tensiuni de tractiune ca urmare a forfei centrifuge. Fie un unghi elementar dot din zona de infasurare. Forfa centrifuga a masei elementare este: dm=pdV =pA.dl=pA, Dawe 14s Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmisii prin curele unde:p - densitatea materialului curelei; A, ~ aria sectiunii curelei D o'dm => dF 2 (AP, ~ forfa centrifuga a masei elementare). in secjiunea curelei, corespunzitor zonelor MN si PQ, efectele forfei dF. sunt forfe de tractiune AF. si forfe radiale preluate de roaté. Unghiul elementar da este mic, astfel c& funcfia sinus a acestui unghi se poate aproxima unghiul, exprimat in radiani: fin 2 da Do D ar _g°PA 7 Dea: , HE D2 ya apy do, A.do. 4 D_.. ‘ unde v=" = viteza curele. Deci, in orice sectiune a curelei exist tensiuni de intindere determinate de forfele centrifuge din zonele de curbura. Efortul total (tensiunea maxima) din curea: - reprezentiim tensiunile din ramurile curelei : = Oj = constant pe toata lungimea curelei_ gj = pv" 0 $i ~ Gs, G2 (numai in zonele unde cureaua este incovoiat’ = zonele rofilor) 146 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmisii prin curele La intrarea pe roata mica, apare tensiunea maxima: >yAygh Guus Gy +8, Ty =PV + HE « dD La intrarea pe roata mare, apare tensiunea minima: 5 A Simin =P 6, €[6,,...6,,,,]: ca urmare a variafiei tensiunilor din curea, apare oboseala curelei. Deoarece tensiunile difera pe roaté, vom intalni alunecari diferite si ca atare alunecari elastice, pot apare patinari “functionale”. b4) Metodica de calcul Se dau : P; (puterea), turafia n; sau viteza unghiulara @ , raportul de transmitere i si, eventual, distanta dintre axe a. Se cer : dimensiunile curelei (b,h,L), dimensiunile rotilor. 1 Se alege materialul => raportul © = 1... ..(rezistenta util admisibila) D, 30 40 147 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmis Din condigia transmiterii forfei utile =~ le Bla, PlaP 30 '\b, )'\p, k fiind constant, funcfie de ("-,”-,6,, alese) 1 Dy - Diametrele rotilor D; > Dy sras = D2 = iDs sras > dz sras > L pentru a ales sau impus; daca L este standardizat — Lsras gi se recalculeaza distanta dintre axe a sau se alege un sistem de intindere a curelei, - Sectiunea curelei h = (Borsa o, iE S6,, >A, si apoi b = Ah. -Verificarea curelei Ging =5, +5, +5, SOx c=6...7(coeficient de siguranti la rupere) f, * 2 ev X frecventade incovoiere f= ""* deci transmite mai mult ca Ja curele late : W = 3.4m) Pentru evitarea injepenirii curelei_in canalul rofii 0 min > @ ficcaret Of min = 34° @ seca = unghi de frecare) Se pot aplica concluziile de la curelele late si se pot face urmatoarele observatii: Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmis ReRIY R-R=8 = Da yey pe 7! deoarece yw R= R, si F = OR; (F, + F, )/2 = 0,55F, Metodica de calcul a curelelor trapezoidale Se cunosc : P;, n:(@), i Alegerea curelei se face pe baza curbelor de oboseala deduse experimental (nomograme): _ - nomograme pentru curele clasice - nomograme pentru curele inguste Cunoscand turafia n; gi puterea ce trebuie transmisa, din nomograméa rezultd profilul curelei (SPZ, SPA sau Y,Z, A,B, ...). Exemplu : Nomograma pentru curele trapezoidale inguste. Din nomograma se alege si intervalul in care se gaseste Dp, (diametrul primitiv al rofii mici). 1 [rovmin} D,)=63...180 Sra SPA 200 10 spi PiRW) 2 10 151 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 13. Transmi: - Din STAS 1162 se alege D,1, apoi Dp2 = i Dps > Dpo stas - Se alege distanta axial dacd nu este impusd 041D,, +D,.)5a52D, +D,.) - Se calculeaza lungimea primitiva a curelei L, > Lpsras > se recalculeaza a sau se iau masuri de intindere a curelei - Viteza curelei v = 2D,)h)/60 < 30 m/s curele trapezoidale clasice 40 ns curele trapezoidale inguste - Se determina numarul de curele : = preliminar 75 =P; CLC SP o Py — puterea de transmis Py — puterea ce o poate transmite o curea (se alege din STAS — funcjie de n,); C; - coeficient de functionare = functie de masina motoare si de masina de lucru; Cg= coeficient al unghiului de infasurare; C, = coeficient al lungimii curelei; z= 2/Cii Ce - Verificari om — nomograme speciale -oeficient al numéarului de curele. freeven{a indoirilor f=" V,, = V,coso,, V,, = Vz C05 0, = V, cosa, = V, cos, R,@, cose, =R,0, cose, dar R, cosa, O77, = Ry =>R,.0, =R,,0, R, cost, =0,T. Observatii importante: R, > Daca i). = ct, atunci trebuie ca —"* = ct bt Se observa ci 0,05 taie normala N-N in punctul C si ci AO,CT, ~ AO,CT, (dreptunghice si unghiul C opus la varf) O,T, Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje ct, ins& O, si O» sunt constante — ca atare deci, dact 2% ~ ot atunci si OF oO 0,C punctul C trebuie sa fie fix. > Punctul C = polul angrenarii sau centrul de rotatie al vitezei relative. -Se poate enun{a legea fundamental a angrenarii: Pentru ca angrenarea sé fie posibili si sd se realizeze cu raport de transmitere constant, profilele conjugate ale dingilor trebuie astfel construite, incat in timpul angrendrii, normala lor comund in punctele succesive de contact sii treacd prin polul angrenirii. Concluzii 1) Deoarece V,# V2, desi Vi" = V2" => V)' #V:', deci profilele dintilor in contact se rostogolesc cu alunecare ; 2) Traiectoria angrenarii este 0 dreapta suprapus& normalei comune N-N, deci trece prin pol: cnd M ajunge in C, au loc relafiile : V, este paralel cuVs; V) = V2 = V;" = V3" = VeLO,O; gi Vii = (alunecare nula). in C — numai rostogolire. 3) Cercurile tangente in C, cu centrele O; si Op se numesc cercuri_ de rostogolire ( razele ry1 $i 7.2) Twi @y > ct 4) Forfa se transmite de la 0 roati la cealalté prin normala de contact a ri = raza cercului de baz Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Curbe folosite pentru constructia profilurilor dingilor conjugati Satisfacerea legii fundamentale a angrenérii este asigurati de orice pereche de curbe reciproc infasurate : curba generata de un punct situat pe o generatoare (ruleta) care se rostogoleste fara alunecare pe baz fix’. B — baza; G -generatoarea C) ~epicicloida; C2 epicicloida; C-cicloida Fig.12.3 Dacd baza are raza foarte mare_r, ee (dreaptti)>cicloida propriu-zis& Daca ruleta Rg 9+ iar baza este un cere fix (r,)= evolventa Cea mai utilizata este evolventa dece? - angrenajul cu dingi in evolventa nu este sensibil la abaterile distanfei dintre axe, deoarece profilele dinfilor conjugafi find evolvente rman in contact pe 0 noua linie de angrenare, deci raportul de transmitere nu-si schimba valoarea ; ~ rotile cu dinfi in evolvent& se pot prelucra cu 0 Ni eo ots /Bvolventh scula simpla avand profil rectiliniu ; — - angrenajele evolventice se controleaz’ usor cu.” aparate obisnuite de misurat dimensiuni. Condifia rostogolirii fara alunecare: arcul de cere AT = segmentul de dreapti NT 1,(0+0)=1,tgo Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje @=tgt-a=imva=ern ae [10...45°| Functia inverse numeste functia involut sau evolventd de argumentul @ Unghiul o& se numeste unghi de presiune gi poate lua valori cuprinse intre 10 si 45°. 12.3, Elementele geometrice ale angrenajelor (STAS 6522) Se disting elemente geometrice ale fiecarei rofi dinate si elemente geometrice ale angrenajului in ansamblul sau. A. Elementele geometrice ale rotii (fig.12.4) Cere de varf Cere de fund (exteriog |Cere de rostogolire Cere de var , |_Core de rostogolire ere de fund = terior) _i | Linia de angrenare °°" fig = Hr gam i / 4 ly= hn vere de fund ct =hg-ha Tr Cereul de baza Fig.12.4 ~ cercul de varf; ~ cercul de baz; - cercul de rostogolire: ~ inaljimea dintelui; Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Cremaliera de referinfa Cremalier&: cand z > roata dinfati devine cremaliera > cercurile devin drepte, iar evolventa devine profil rectiliniu (fig.12.5). '\ Dreapta de cap Dreapta de referint& “\ Dreapta de picior Fig.12.5 Elementele geometrice standardizate se definesc pe cremaliera de referinfai: ._A . oasis :. . a_¢ . hy =" (coeficientul indiltimii capului dintelui) _ ¢” = —(coeficientul m m jocului danturii) p, =p, /m (coeficientul racordarii piciorului dintelui). Cremaliera de referin{a standardizata: @=20°; h’, 1.25; p'=0,38 a) pasul danturii p - masurat pe cercul de divizare = distanta dintre 2 flancuri omologe consecutive Pi = pas pe cercul de baza; b) modulul - parametrul principal al unui angrenaj m. Modulul m este o marime standardizata prin STAS 822: md) =zip, veculté d)=z)p/a =z; m ; z) =numarul de dinti. Observatie importanta: rotile dinate cunjugate pot angrena numai daca sunt de acelasi fel si au acelagi pas gi deci acelasi modul. c) Diametrele caracteristice - de varf (exterior) dy: day= dy + fi — daz 8 , + 2h Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje ~ de fund (interior) dj: dj = dy - 2hy dy = dz - 2hy - de divizare (de generare) d: d)= mz) ; ~ de rostogolire d, = de baz dy: dy) = dycosa%: diz = decosee (r= 20°) d) inaltimea dintelui h: - inaltimea piciorului dintelui hy ; hy = h’y m ; h’;— coeficientul inaltimii piciorului dintelui - inaltimea capului din h,;h,=h'm; bh’, - coeficientul indltimii capului dintelui 25 m 25m = jocul la fund danturii ¢ = hy- has c Pentru rofile dinfate obisnuite :h, =m; hy B)Elemente geometrice ale angrenajului in procesul de functionare, punctele succesive de contact definese segmentul de angrenare AE. Puncte pe linia de angrenare: A — punctul de intrare in angrenare; E — punctul de iegire din angrenare; B, D — punctele de angrenare unipar’. nd, Py=— = (a)=€.071) {8)=-AE-p, nd cosa = pcos Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Corespunzittor celor doi dini conjugafi, punctele specifice pe linia de angrenare sunt: Ay, Ao, By, Bo, C), C2, Dy, Dz, E, Eo Se definest Arcde angrenare AE Pasul pecerederostogolire py, £ = grad de acoperire si reprezinta, sub aspect fizic, numarul mediu de perechi de dinfi aflate simultan in angrenare; e > | pentru ca angrenarea sa fie continua, migcarea sa fie uniforma gi raportul de transmitere i = constant Daca pinionul are un numar foarte mic de dinfi (2; < 17) si angreneazi cu © roata condusa cu numar mare de dinfi (z; >>17), in timpul procesului de angrenare apare fenomenul de interferenti, care consti din tendinja de patrundere a varfului dinfilor rofii (22) in profilul evolventic al dinfilor pinionului (zi). Evitarea acestui lucru se poate face prin : ~ alegerea unui numa minim de dinfi 21 ain - corijarea danturit Numéir minim de dinfi : tinia in ABC ng AC — Hao sine = = = BC OCsina Ig hm 2h’ am YF — (d72)sine. vino, maine, 2h, 2 Laie = sin’ 0 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Corijarea danturii Se deplaseazi scula cremaliera fafa de linia de referinta T-T cu distanta x, care se exprima fn funcfie de modulul m: x=Em &=~ —deplasarea specifica sau coeficient de deplasare (corijare) m Daca x > 0 > rofi corijate pozitiv (cremaliera se apropie de centrul rofii fata de pozitia de referin{a); x <0 = rofi corigate negativ(cremaliera se indepirteaz de centrul rofii fafa de pozitia de referinta); X = 0 = rofi necorijate. x=Em=0 h=hy+hy= athe hehyth y= = mm(h'cg +h) = hy x +hy +x Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje We Rant X + Rog X= Ng N= Mont hog = m(z+ 1,25) = ho Bh Maye X + eg + X= x=&m=0 x=sém h=hy+hy= h =m(h'n +h’) a2 Pentru a imbundta{i comportarea angrenajului, deplasarea profilului se poate face diferit pe cele 2 roti : a) EG +8, =0(& =-§ schimbi raportul dintre indlfimile capului si piciorului dintilor) )- angrenaj cu dantura compensata (se m ayaa =2Q +2) +8, 40 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje abaa=O(,+2,)¢Aa E, +6, )m Necesitatea deplaséirii (coi a) realizarea unor roti cu gabarit redus, deci cu numér de dinfi foarte mic, astfel incat s4 se evite fenomenul de interferen{a b) realizarea unor distanfe dintre axe impuse c) cresterea capacitafii portante la incovoiere si la presiune contact d) reducerea alunecarii dintre flancuri e) cresterea gradului de acoperire. Realizarea unei rofi cu un numar minim de dinfi mz, CA= BCsina=(d/2)sinasina => sin? 1h, = tg += AC + x= sin? +b sop = EL gig? An = sin? om +z 2 Wea 2 min +6 dar yin = 2h," / sin? daci hy = 1 > & = “e241 13 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 12.4. Cauzele scoaterii din functiune a angrenajelor a) Cauze care duc la ruperea dintilor: - rupere prin oboseala ~ suprasarcini - desprinderea aschiilor b) Cauze care duc la distrugerea flancurilor (suprafetelor) - ciupire (pitting) - gripare - uzura atraziva - strivire - coroziune de contact - fisuri pe flanc - exfoliere a) Ruperea dingilor prin oboseala este cauza principala a scoaterii din uz a rofilor dinfate din materiale dure (HB > 350) sau a angrenajelor din materiale plastice. Fenomenul se datoreste incovoierii repetate a dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de oboseala care duce in final la ruperea dintelui. Fisura incepe de obicei in zona de racordare a dintelui cu capul rofii unde se produce o puternica concentrare de tensiuni. b) Ciupirea (pittingul) este principala cauz’ care duce la reducerea durabilitfii unui angrenaj din materiale cu duritafi mici si mijlocii (HB < 350). Fenomenul se manifest prin desprinderea unor agchii fine de pe suprafefele active ale flancurilor si 14 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje aparifia ca urmare a acestor desprinderi a unor gropite localizate cu precadere pe linia polului. ©) Griparea reprezinti deteriorarea rapid prin uzarea intensiva de aderenfa a flancurilor active ale dingilor si este hotaratA de factorii tribologici ai angrenajului. V4 Transmisiile cele mai sensibile la gripare sunt cele cu viteze mari de alunecare pe indtimea dintelui (transmisia melcaté, transmisia cilindric elicoidala). 12.5. Angrenaje cilindrice eu dinti drepti a) Forfele de angrenaj: Fora F, se deplaseaza pe flancul activ dup’ cum se deplaseaza dintele de la intrarea la iesirea din angrenare. Tinand seama de imprecizia de Ao Jw | dn =2077; executie si montaj si de repartitia ten 2 sarcinii pe lafimea angrenajului > fo sarcini dinamice suplimentare Fortele nominale Fup = 2M 2M "dy dy, cosa Fy =P, cosa Fi, = Fy sina = Fyigar F, 1 F. find mic, 1=0,08...0,1 Fa =0. Analog se pot scrie si forfele pentru Fig.12.8 15 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje roata 2 (Fo, Fo. Fa, Fe). Conform principiului acfiunii si reactiunii, se poate serie F,, = Fy2 si apoi se poate stabili legdtura dintre momentele de torsiune si raportul de transmitere. in calculul angrenajului se considera forfa nominala de calcul Fe: Fp 2M 1 FoF, k= “ d,, cosa cosa k= factor de sareina: k= ks'ky ky unde: ks = coeficient de suprasarcina, dependent de masina de lucru si de magina motoare ky = coeficient dinamic dependent de vitezi si clasa de precizie a angrenajului. kg = coeficient de repartizare a sarcinii pe Latimea dintelui, dependent de latimea rofii si de diametrul de rostogolire. b) Calculul la solicitarea de incovoiere Ipoteze simplificatoare : - se considera forfa normal de valoare F,./é aplicata in varful dintelui (Ay sau E,) (€- gradul de acoperire); - se considera doar efortul de incovoiere in sectiunea de la baza dintelui; ~ secfiunea periculoasa de la baza dintelui se defineste prin punctul de tangenta Ja profilul dintelui in zona de racordare cu corpul rofii dinjate. Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje unde :B este lungimea dintelui; ¥;= coeficientul de forma al dintelui coeficientul gradului de acoperire 6, = Bak YY, $6, = ont ky relafie ce poate fi utilizaté pentru dimensionare sau verificare; unde : Grn ~ rezistenta limita la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui Op tim = - 250...300 N/mm* pentru ofeluri aliate imbunatitite - 400...450 N/mm? pentru ofeluri aliate de cementare - 230...270 N/mm? pentru ofeluri aliate calite superficial - 40...60 N/mm’ pentru fonte cenusii (F.) 0 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje ~ 150...170 N/mm? pentru fonte cu grafit nodular(Fys) Cp min = factorul minim de siguranta la incovoiere Cp min = - 1,25, - 1,75...2 pentru materiale cementate-calite .35 pentru materiale imbunatajite ky = factorul concentratului de tensiune : funcfie de raza de racordare a 1,2 k,y = factorul numérului de cicluri 10)” , = yentru lO” wl’ } ” 350 0,3...0,4 pentru reductoare obisnuite p [08-1 HB<350 Warp 0.3 pentru angrenaje : [03.05 HB>350 cementat cilite_prin CIF (curenti de inaltd freeventa) - Determinarea modulului ey, -¥, <0, “m Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 2M, ZW mem sau Oy = —k Bn. 4, Daca se calculeazé modulul, atunci se standardizeaza m — STAS 822 dtd, _ m(z,+z,) cose 2 2 cose, Se calculeazi a si apoi se standardizeaza a. STAS 6055; pentru realizarea STAS a distanfei dintre axe se face corijarea danturii (& = 20°, % - unghiul real de angrenare). In cazul cAnd se calculeaz din relatia de dimensionare d; si apoi distanta _2M,(1+i)? dintre axe a => m, ae iG b) Calculul pe baza solicitirii de contact (ciupire, pitting) Ipoteze simplificatoare (teoria lui Hertz) - corpuri omogene $i izotrope - materialul respecta legea lui Hooke (E = ct) - forfele exterioare actioneazi normal pe suprafaf’. - suprafetele sunt netede - se neglijeaza forfele de frecare Contactul sub actiunea sarcinii este o fasie de Kitime 2b si lungime B EF, bats qd) F, Sigg, = 0.418, |= VBP unde p = raza de curbura redusa Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje E = modulul de elasticitate redus Relajia lui Hertz se aplicd pentru flancurile evolventice considerate cilindri, in polul angrendiii Identificarea marimilor din (1) pentru angrenajul cilindrie cu dinfi drepti: Fye = forfa normal din punctul C; pentru angrenajul cilindric cu dinfi drepti, forta normal de calcul este (a se vedea punctele a sib): F cosa, * b = lungimea de contact a cilindrilor —>lungimea dintilor; R. = raza de curbura echivalenta a cilindrilor = pentru angrenaj unde R, = 7,C si R2 = 7T2C_ razele de curbura ale cilindrilor cu care se aproximeaza evolventele celor doua flancuri. Dar TyC = O,C sin at, gi T: O2C sin &, > (dys #4y2)= (14) < sind, sing, i= raportul de transmitere E= modulul de elasticitate redus al materialelor _cilindrilor 2 =ot ee, 20 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje E,2= modul de elasticitate;_ 0, 2 = coeficientul Poisson inlocuind in 1) => oy mec Fil ey yy soyy (2) “Vbd. i unde Y,, = 0,418VE - factor de material; —— { - factor al pozitiei punctului C pe linia de angrenare sin, COs 0, s a 6, : . On aa = tensiunea admisibila : o,,, =“ kgk ky. iN Care : Oj tm = tensiunea de Cran contact minima, dependent de material De exemplu: Gis im = 2,6 HB — pentru ofel, unde HB este duritatea Brinell (N/mm’) = 1,5 HB — pentru fonta cenusie = 1,8 HB ~ pentru fonta de inalta calitat Cit aia = coeficient de siguran{i minim la oboseala superficial’ cit win = 1,15...1.25 k,= factor de duritate ky = factor de rugozitate ky = factor al numarului de cicluri— fine seama de oboseala materialului (curbe tip Wohler) Idaca N,, > 5-10" ie Sun (5-107/N,, )*daciN,, < 5-107 Nu =60hL, Ny — numér cicluri Nu h—rov'min 5107 L, - ore 21 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje F-kY, 31 Relatia Qs Cpmac= | Y,¥,SOy» poate fi utilizati pentru verificarea angrenajului sau pentru dimensionare. Pentru dimensionare — intereseaza distanta dintre axe a = ? cunoscand: M,, (momentul de torsiune), i (raportul de transmitere); Se alege materialul (oj ai), se alege un raport b/dy) = Ys (Y= 0,8...1 pentru materiale cu HB < 350 si yi, = 0,3...0,5 pentru materiale cu HB > 350) jn (2): Y,, si Yc se determina, respectiv se estimeazi pentru a, = a@ = 20°; PON k Oy calculul a Jiastas elementelor geometrice. Calcul geometric: ‘A) Elementele cremalierei de referinta a%= 20°; hyy= 1; hy = 1,25, ¢0° = 0,25 B) Calculul deplasarilor specifice ale danturii 22 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje - unghiul de rostogolire a cremalierei a, cosa, = a,.cos a,,- distanfa dintra axe standardizata, istanta de referinté a, =m (z; + 22/2) - suma deplasarilor ale danturii rotilor inva, inva. Sh 48 +2.) “oS - repartizarea deplasarilor specifice => &2 gi se calculeaza &, = & - & Elementele geometrice ale angrenajului diz = mey25 dyig = dy2CO8 @ dyy2 = dz 608 /cosos, dy = dj2—2m (hy §,2); daz = - diz + 2 m (haat &,2) angrenaje fra joc) day = 2 [a+ Mm (Noa &)] ~ di z= 2 [a +m (gq &)] —dz - unghiul de presiune la capul dintelui (or ,,2); arcul dintelui pe cercul de cap (Dai.2) - latimea danturii by 2° by = d, (b/d;); by = by + (2...6 mm) ~ diametrele cercurilor inceputului profilului evolventic dij, dio(relatiile sunt date in Indrumare de proiectare). ~ gradul de acoperire &, C) Relatii de calcul pentru verificarea dimensional a danturii rotilor - lungimea (cota) peste N dinti; coarda de divizare etc (relajiile sunt date in Indrumare de proiectare). 12.6. Angrenaje cilindrice cu dingi inclinafi a) Particularitati fafa de angrenajele cilindrice cu dinti drepti - roata echivalenta 23 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Daca se sectioneaz roata cu planul normal N-N, angrenarea are loc pe o portiune de elipsa cu 2. pasi normali si ca urmare se consider c& aparfin unei rofi Roata echivalenta (nlocuitoare) de divizare egala cu raza de dintate cilindrice cu raza cercului curburd a elipsei in punctul C. Raza de curbura a elipsei in punctul C este: (d/2cosB,y d/2——-.2cos?B, unde a= semiaxa mare a elipsei: a= (/2 cos B,) b= semiaxa mici a elipsei: b= d/2 Diametrul cercului de divizare al rofii echivalente (inlocuitoare) dy = 2p. =d/cos*B, - pasul rojii echivalente (inlocuitoare) : p, = pr cos B,, unde preste pasul frontal (distanfa dintre doua flancuri succesive in plan frontal) - modulul rofii echivalente @nlocuitoare) : m, = m; cos B, = modul normal sieste STAS 822 - numirul de dinfi ai rofii echivalente (zy) : dy =d / cos” B, dar dy = zy My mz cos*B, sid=mz> zym, dar Elemente geometrice Observafie : - este standardizat modulul normal m, — notat m *) pentru dinte - idem roata cilindric& cu dinti drep{i : h=b,+br=h,m+hb'ypm= m+ 1,25 m= 2,25 m 24 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje **) pentru roati- d=m,z=—"—z>4,,=—"—z,, cosB, * CosB, yyy =4,) +2h, =—™—~z,, + 2h], m=—"—(z,, +2cosB,) 2 cos, cosB, dy. =d,.—2h, (z,.-2ScosB,,) ~ cosB, +d. m 2 cosB, 4, **) pentru angrenaj — distanja dintre axe : a= (2,+2,) z - gradul de acoperire; punctele specifice pe linia de angrenare **) — roata echivalenta (inlocuitoare) > modulul m; numarul de dinfi zy =2z/ cos *Bo * @y=my) angrenaj echivalent : m; zy, Z2y b) Forfele din angrenajul cilindric cu dinfi inclinafi se pot determina utilizand roata echivalenta. Se di : M, (momentul de torsiune) d- diametrul de divizare sau rostogolire o%, = 20°; B (unghiul de inclinare a danturii) Secer: FF, Fy Plan frontal 25 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje F,=? din Fy =F, /cos B, => in planul rofii echivalente F, = Futg of, Cems comm, gE, cosB, in plan frontal : F =Figa, => Ft8 tgo,, > tgo, = 18%, deci se cosB cosB, cunoaste i unghiul o ©) Calculul angrenajului cilindric cu dinfi inclinati— identic cu cel al angrenajului cilindric cu dinfi drepfi, ins calculul se aplicd pentru angrenajul echivalent (inlocuitor), deci, pentru angrenajul cu modulul m, =m si numerele de dinfi ziy = 21 / cos’ By; Z2v = Z2/ cos* By Unghiul B, de inclinare a danturii se recomanda a fi: B= 12 = 8°... 10° pentru angrenaje din materiale durificate (HB > 350°) 15° pentru angrenaje din materiale cu HB < 350° ~ Relafia de incovoiere a dintilor se aplicd roti echivalente ip fee Ys Fy = Me, x, = fuctie( sy zak b= lungimea dinilor (b = B/cos f, B- lafimea rofii) - Relatia pentru solicitarea de oboseala superficiald a flancurilor One = raportul de transmitere al angrenajului echivalent. 26 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Metodica de proiectare ~ idem angrenajelor cilindrice cu dinti drepti — cu deosebirea ca initial se alege si B, (directia dintilor fajé de axa rofii) — apoi calculul se face pentru angrenajul echivalent (inlocuitor — m, 212) Din calcule de portanfi = m gi a; se aleg 2 siz) = celelalte elemente geometrice 12.7. Angrenaje conice Sunt angrenaje cu axele rofilor coplanare care se intersecteaza, iar suprafefele de rostogolire formeaz’ o pereche de conuri tangente care se rostogolesc fara alunecare. a) Tipuri: Exterioare Imerioare Cu roatd plana = unghiul dintre axele rofilor ; 8 2 — unghiular rofii 1, respectiv 2 Dupa forma dintilor > 21 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Dreapta Evolventa ' Ard de cere Conica in arc de Conica in arc de evolventi: (dantura paloids) (dantur’ hipoid) cere Exista, teoretic, o infinitate de conuri tangente; se considera doar doua: conul exterior si conul mediu. b) Elementele geometrice standardizate Se refera la conul exterior => di2=mz)2, m= modulul standardizat; z; » = numerele de dinti. Elementele geometrice ale unui dinte : h=h,+hy= “jam + h'gm = m (h'oq + h’g;) = 2,25 m > dyia = dia + 2h, cos 8:2 (dji2 ~ diametre exterioare sau de varf, dj,» .- diametre interioare sau de fund) = do = dy» — 2h; cos 8,9 d,\,=mz,, d,,. =mz,, +2mcos6,, dy.) =mz,,—25cos8,,m 28 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Conul mediu pe conul mediu (dus pe jumatatea a BB dingilor 2,2 infilor 5.5) 29 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Modulul danturii pe acest con - m, (modul mediu) Ce legatura este intre m (modulul exterior standardizat) si cel mediu my ? Din triunghiurile asemenea O O1mMy iO O.M. > B OM, -= 5 OmnMy OM 2268/2) 958 O.M, OM, OM, unde , = coeficientul de lungime a dintelui : yx = 0,2...0.3 OoM m2) My /2 _ dar si O.M,= 2° 2 ~ mz,/2 =1-05y, >m,, =m(1-05y,) Ce legitura existé intre 6, si 62, atunci cdnd se cunoaste 6 gi raportul de transmitere i: Viteza perifericd intr-un punct M : =O -e, (@,2— viteza unghiulara a roti 1,2 Corpurile se rostogolesc => Vin = Vom > 8, sn( 6) 5 Daca 6= (cazul cel mai frecvent) => i= £081 — ct98, => 8; = 2 sind, sind, arectg i si apoi => 8 = 8 - 8, Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Deci elementele geometrice sunt : = modulul exterior m; mediu my, - unghiurile 8), 8: (6; = are ctgi pentru 6 = w/2) - diametrele - divizare dy =m 212 - de varf sau exterioare : d,y.2 + 2h, cos 8),2 = = = m(Z12 +2 cos 2) = de fund sau interioare : dj.z = d)2 — 2h cos 82 = = =m(z)2—2,5 cos 82) - lungimea dintelui B = Gy,; G=4)>/sin 8,2 geometrice - angrenajul inlocuitor (echivalent) pe : - conul exterior (in punctul M) = conul mediu (in punctul M,) Angrenaj inlocuitor exterior Prin punctul M se duce un plan (N-N) perpendicular pe generatoarea comund celor dou conuri (OM). Acest plan intersecteaz axele rotilor in O1, si Or. Se translateaz3 planul N-N si punctele de intersectie O,,, M, Oz, spre stinga => un angrenaj cilindric cu dinfi drepfi numit angrenaj inlocuitor sau echivalent si se caracterizeaza prin urmatoarele : - modulul, egal cu cel exterior, m (modul standardizat) - numerele de dinfi z),, 23. =? - raportul de transmitere i, Zs, 2 _cos8, _.coss, Ze : 1 =i; pentru $= 8) + 85/2 >i, ZZ cosd; cosd, Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje Analog se defineste si un angrenaj inlocuitor Axa rojii 1 (echivalent) pe conul mediu (determinat prin intersectarea_conurilor medii al celor 2 roti cu un plan_ perpendicular pe generatoarea comuna dus prin punctul Mj.) Acesta se caracterizeaza prin -modulul medium, =m (1 - 0,5 y,) -numerele de dintizj. Za (Z1,2» = Z//c086,2) - raportul de transmitere i, = 7 Observatie: Pentru calculele de rezistenfi privind capacitatea portanta se recomanda utilizarea angrenajului inlocuitor (echivalent) pe conul mediu. 4) Forfele din angrenajul conic Se considera cunoscute momentele de torsiune (My, Mw) transmise de cele dou’ rofi si elementele geometrice (diametre de varf, de divizare, de fund, lungimile dinjilor, unghiurile 8), 82). Se cer forfele (radiale, axiale, tangentiale) necesare verificarilor privind capacitatea portant a angrenajului gi calculul reactiunilor arborelui pe care sunt rezemate rotile. Se considera conul mediu si angrenajul inlocuitor pe conul mediu : Forfa tangential a rofii 1 pe diametrul mediu n= 21M, = 2M (1 ~ Ye 0,5) 2 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje & = Mu (areca perpendicular pe planul foii x) hm Pe angrenajul inlocuitor mediu, aceastii fort este tangent la cele douti cereuri de pe diametre dm, $1 d2yy $i face cu normala unghiul @= 20” pentru angrenaje necorijate. Axa rofii | Conform teoremei fundamentale a angrenarii, fluxul de fort se transmite prin normala la profile, astfel ci Fym este © component a forfei normale Faiy. cealalta fiind Fy. Deci Fry = Fumtg 0. Se translateaza aceasta componenta F,1y in punctul M, Si se descompune dupa directia radiali a rotii 1 si dupi directia axial a roti 1si = componentele radiala F,, si axiala Fa: 4, 6058; Fy =Fy, sind, 2M Deci: Fy, =: Fa = Futgot,cos8, F,, = Flea sind, Din principiul actiunii si reactiunii se constata ci forfele pentru roata 2 sunt : 33 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje am e) Metodica de calcul a angrenajelor conice Calculul de rezistenfi (incovoiere Ja piciorul dintelui si oboseala superficiala (pitting) a flancurilor) este aseméinator cu cel de la angrenajele cilindrice cu dinfi drepti. Se aplicd toate relafiile obfinute la angrenajele cilindrilor drepji pentru angrenajul inlocuitor (echivalent) mediu (modulul my, = m(I-0,5 Y,), Z1y = 21/008 5), 2/005 5) - Din solicitarea de pitting se deduce d, - Din solicitarea de incovoiere se deduce modulul m = celelalte elemente geometrice Deexemplu: pentru solicitarea de incovoiere : EKY, 6, =~ Y, $6,,, (relajie dedus& la angrenaje cilindrice cu dinti drep{i) 2M RF, == Y, =f(2,2,) oY, =f(z,,.2,,);mm,; bob is (lungimea dintelui considerat de aceeasi i time) Deci, relatia portantei la incovoiere devine —?Mu KY, Yn Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje M,k'4 pe My eos, m(l-05y,)——b may, (1-05y,)6 cos8, ee M,,cos8, aye Ma m may, (-05y,) 5 7 j m2 <6,,>modulul_ m pentru un z, cunoscut sau > eM, =m, = [£Ma Ven Deci, din condifiile de portanfa (pitting si ruperea dingilor prin oboseala de incovoiere) se deduc modulul exterior (modu! standardizat) si numarul minim de dingi zi) - Din definirea raportului de transmitere i= <2 siunghiurile 6), 35; sin(8-8,) = 5 pentru b= 72 > 6) =2are ctgi sind, ~ Deducerea celorlalte elemente geometrice diametre — - de divizare : d,) = mz2 ~ de varf sau exterioare : da. = di.2 + 2hacos 6 - de fund sau interioare : dp.2 = di2-2hpcos 5) cw hy = m; hy= 125m lungime dinte bb = y,G = y4(d,/2) sin 6 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 12.8. Angrenaje melcate a) Particularititi cinematice Generarea unui angrenaj melcat este identicd cu a angrenajelor cilindrice cu dingi inclinati. Melcul se caracterizeaz printr-un numéir mic de dinti (z;) (numir de inceputuri, similar cu un gurub). Se recomanda z; = 1...4, in functie de raportul de transmitere i (de exemplu: 2; = 4 pentru i ...8 siz, = 1 pentru i> 40). Pe un cilindru se infagoara mai multe spire echidistantate, Daca raza cilindrului este r, (diametrul d,) si pasul unei elice este p,, la o rotafie a cilindrului pasul total este pe = 2) Psi “Ds “Spira 2 Pr= ~Spira 1 Din figura alaturata, tg, =P# = Ps; m xd,’ = unghiul de inclinare a elicei meleului ; By = unghiul de inclinare a dintilor in comparatie cu axa cilindrului (similar cu angrenajul cilindric cu dinfi inclinati) (+ @= 772) Dar, p = m % m,= modulul axial gi este standardizat prin STAS 822 z,m,7 nd, d,/m, z z, ‘= 41; parametrul adimensional g = d,/m, se Deci tg0, = numeste coeficientul diametral al melcului gi este standardizat in STAS 6845. Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje b) Elementele geometrice - diametrul de referin{ al meleului d,, = d, = m.q (din definirea coeficientului diametral). - diametrul de referind al rofii meleate d,z : diz = mz2 - diametrul de divizare (rostogolire) al meleului d; = d,) + 2m, x2, 42 - coeficientul de corijare a danturii rofii meleate) - diametrul de divizare (rostogolire) al rofii meleate : dy = doz = m,z2 - diametrele de picior (interioare sau de fund) dy; = doy ~ 2 (It'q + Co) My = dos ~ 2h ym, (Hog = COeficientul capului dintelui) jy = yy = 2 (It gq + Cp ~ Ea) My (c’, = coeficientul jocului) (hy = coeficientul piciorului dintelui) - diametrele de cap day = doy + 2h game daz = doz + 2 (Ito + G2) my - latimea coroanei meleateby = <0,75 dq) pentru z; = 1; z) = 2 0,67 dy: pentru z) = 3 sau 4 = lungimea melcului Ly =f (my 2), 22) de exemplu : pentru z, = I sau 2L, = (11 + 0,06 22) m, AA a Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje ©) Forfele din angrenajul meleat Viteza de alunecare este mare si nu mai pot fi neglijate efectele fortelor de frecare V,=¥V +Vi = = : cos®, pentru valori normale (8,< 30°) => V.>V) deci alunecari mari (V); = djny unde , = turafia melcului) Spird méfe [~~~ Spira (dinte) roata Date : momentele de torsiune transmise de cele doud roti , M,,; Miz; geometria rotilor. Se determina Axa rofii2 fortele Se Se poate demonstra, analog cu asamblarile filetate, cd F,; = F,2tg (@, +9 ') unde g ' este unghiul de frecare (tg g = [L/ COS 0, l = coeficientul de frecare, cost tg0t,, on = 20°), Si > Fy =F, tay sin(9'+0,.) 4) Calculul angrenajelor melcate -Sealegeq=f(P,)= I2pentruP,< 4kW 10...11 pentru P2 = 4...7 kW 38 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 8...11 pentru P2>7kW (P2 = puterea transmis de roata melcat) - Se alege c) =f (i) = 4 pentru i= 3 pentru i=9...13 2 pentru i= 14...27 1 pentru i240 G - Din solicitarea de oboseala a flancurilor sau din conditia de transfer = raportul de transmitere) termic, se determina distanfa dintre axe, a = max (ay, dz), dy. distanta dintre axe din conditia de oboseali superficial a flancurilor; ay - distanja dintre axe din condifia termica (viteze de alunecare mari) (ar = f (n), P2, condifii racire, etc) - Determinarea modulului axial (m,) din conditia geometrica _dytdy, _m,(z, +z) pm, STAS 822; =—2*_ gi se standardizeazé prin z+ - Daca distanja dintre axe se standardizeaz4 > corijarea (modificarea) danturii rofii meleate a =a, + Moras, SX, = :serecomandi -0,5<5x%<05 (- TM stas coeficient de corijare); - Cunoscand modulul standardizat (m,), coeficientul de corijare (x,), numerele de dinfi si coeficientul diametral standardizat q se determina toate elementele geometrice (d,1, d), dos dj, Up, dar, daz, bz, Li). Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 12.9. Elementele constructive ale rofilor dingate Forma rotilor dinfate depinde de : - dimensiunile rotii ~ materialul din care se execut dantura - posibilitatile de execufie ale intreprinderi Pentru ca roata s& se fact separat de arbore trebuie ca: g 2.0.6 p = 0,6 zm - pentru roti din ofel (m = modulul standardizat) g 20,8 p = 0,8 am - pentru roti din fonta Daca g <0,6 p <0,8 p atunci se face dintr-o bucat& cu arboreal Criteriu practic : dac& d 22 dertore — roata se face separat de arbore. Cand se face separat, exist doua variante constructive : a) roata in constructie masiva - executie usoara, mas& mare de amortizare a vibrafiilor. Corona__4 dinfata 5 — 5 Obada g —f ; v Dise KY 4 z KM a b © 40 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje b)roata cu obada, dise si butuc (d, 2500 mm). Discul poate fi pe L butuc sau oblic 0,5...0,6) p 2(8...10) mm 86= 04 dartore + 10 mm pentru roti din font 0,3 deroore + 10 mm pentru roti din ofel tumat O15 deroore + 5mm pentru roti din ofel forjat Ly =(L2 ... 1,5) darbore Sau Ly =b + 0,05 d/2 Cand diametrul rojii este foarte mare, rotile se executi separat de arbore gi se fac din 2 jumatati - executie numai prin tumnare, cu spite. Planul de sectionare trece prin golul dintre dinti. Bibliografie 1, Radulescu Gh. s.a. - Indrumar de proiectare in constructia de masini, vol II, Edit,Tehnica, Bucuresti, 1986; 2. Sauer L. - Angrenaje vol I si Il, Edit. Tehnica, Bucuresti, 1970; 3. Draghici I. s.a. — indrumar de proiectare in constructia de masini, vol II, Edit. Tehnicd, Bucuresti,1982; 4, Pavelescu D. 5.a. - Organe de masini. Edit. Didactic’ si Pedagogica, Bucuresti, 1985; 5. ** Organe de masini — Standarde si comentarii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1972. 2? Intrebari recapitulative 1) Transmisiile mecanice sunt organe de masini care au rolul functional dea: a. transmite miscarea $i fluxul de forja de la o masind motoare la o masind de lucru; b. de a sustine diferite elemente aflate in miscare pe ele; 41 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 2) Parametrii de bazd ai oricdrei transmisii sunt: a, puterea taransmisiei; b. sensul sau orientarea transmisiei; c. turafiile si raportul de transmitere; d. gabaritul transmisiei; e. felul transmisiei (interioara, exterioarai); f, randamentul transmisiei; 3) Care dintre urmatoarele transmisii au raportul de transmisie cel mai mare; a. transmisii cu rofi dinate cilindrice; b. transmisii cu rofi dintate conice; ¢. transmisii cu rofi dinfate melcate; d. transmisii cu elemente flexibile; 4) Care dintre urmétoarele transmisii pot transmite putere la distange mari (a >1 m): a. transmisii prin frictiune; b. transmisii cu elemente flexibile; c. transmisii cu rofi dinfate; 5) Care dintre transmisiile de mai jos, pot proteja mecanismele la suprasarcini: a. transmisii cu elemente flexibile; b. transmisii prin frictiune; c. transmisii cu rofi dingate; 6) Care transmisii pot fi utilizate pentru transmiterea misedirii intre arbori, care se incruciseaza a. transmisii cu rofi dingate cilindrice; b. transmisii cu roti dinate conice; c. transmisii cu roti dinfate melcate; 7) Numifi caracteristica cinematicé a unei tarnsmisii mecanice: 42 Scanned with CamScannerNote de curs. Capitolul 12. Angrenaje 8) Numifi caracteristica geometrica de bazé a unei transmisii mecanice: 9) Conditia de func]ionare continua si neintreruptd a unui angrenaj este ca: 4a. componentele vitezelor tangentiale sé fie egale; b. componentele vitezelor normale sé fie egale; c. rezultantele vitezelor in punctul de contact sd fie egale; 10) Care din urmatoarele marimi sunt standardizate: a. modulul m; b. pasul p; cc. numérul de dingi z; I) Gradul de acoperire al angrenajului ne indica: a, marimea danturii; b. numdrul de perechi de dini aflati in angrenare; 12) Prin corijarea danturii se poate modifica: a. numdrul minim de dini; b. imbunditiifirea capacitatea portanté; c. distanja dintre axe; d. gradul de acoperire; 13) Care este ordinea crescdtoare a randamentului urmdtoarelor transmisii: a. roti dinate cilindrice; b. rofi dinate conice; c. rofi dingate melcate; 14) Pasul danturii se defineste ca distanja dintre doud flancuri aléturate masurate pe: a. cercul de divizare; b. cercul exterior; 15) In relatia ral = pz, legatura dintre diametrul d si pasul p este daté de: 43 Scanned with CamScanner