.——— VA1B. Cap fragmenta unnator Srevnca se devote Lama, sunt cae hal rhinos, se ete ‘neu, mind apeoperes primer di ce i saa hana de padi se arena destin upul neprw al cdanputitor tony de-abua aylepte siete acestoa Aum, stipin al tutor Pamdnrior, rivnea st te vad yt x ke mingaie ca pe niyte shot sredimewase Ascunve sub trvencle de omit, degeiha fe veteeta Dragostea tur aves never ae snima mayer. Dore x sit fut sub rieioure, si se aga de opin i sorb mio 3) umple chi de cloaca imbtatoars ei sngu. cu mira gost in sai de bore, int fn, Su dept in Lei unde ea porumbia cea mai mare i ma bund. pe spinarea dela. Cu eit aro, u att vedca ma bine cum $8 dkebricat de zipadd local ca (fata Jrmoasd. cre shar i ep may rin ple TE Sut raps de eric, Pare mu mai vce nimi nc su ai era mic in ume afar de eit faa tot pms. $a oral al fi acu, Se opm in mflocl dente Latul negra. bic. + Wntia atid lca bale une init pm, Hi Tot ira seta ino snare eal de pal it erin o po sia imbrigerehuma 80 strut nine mails Przdet ep Mion ara. roast or apes an Se apec, Wain tin un bulge rma ie dept cu 0 plicoreincoad, Maile i nimaser uns cu hl clio oth Indu dl. Seb mira Toei pale, Ape ins oe rk dense els in gern ih chor fomiea yey burs cu solute se pina. Sin ‘Suara seus gS sgl fr ion Se riick dopa gina we wid peg rl rut cin, Fart iaimbon de oper nest isi incruciga bratele pe piept gi-si linse buzele simtind neincetat atingerea ree i dulce amarh a plinntuli, Satin vale. depart pres un cab de plist sco vig de ea ‘Se vedea acum mare yi puterme. ca un uray din base: eal in pte rl. eat de ala ingore, iy itp mai bine pile in pd a ic a fv 8 povolech cele din um zdteoli ale mut dann dobort i minal paces lings inhi in fg.” Jui, Pamantul se ineina in mpojease in runqurese gi umede L Rebncamy ny Corie: 1. Rezumai fragmenta ita 2. Interpret suprinderea siya de iaend eu episod concentat intel selectat, 3. dust cat imilirea Ju fon singur. cw mina ysl in strane de ssitoare, nt hun” eu pamdata 190| | 1253] Ton jucatorii asud Bucata- easa mare, mama Floricai, suflecata pand-n genunchi si cu un linguroi urias in mina, umbla printre mesele laudandusi mancarile munceasca nia la petic de padure si habar nu m si Ghighi si vorbira mult despre Laura ciocnind totusi in sanatatea mirilor ‘neva, isi aducea aminte ca si ea mai este pe ‘sunt foarte potrivti si o sé traiasca \runta usor. je reasa. Fiindea it prea tar drusca ti de cateva iceste si scoase o hartie de douazeci de coroane, dar puse pe Tity ea Joace, Pe urma venira tot oaspeti, pe rind, daruind fecare dupa umillisainima si punga...In vremea aceasta Ana sea pe lar a, geloasé putin cd Ion ar strains ve Florica, mai tare cape celal si totusi muljumita, plutind pared ini-un nour defericie ala de mare ease simjea racplatt Dent toate suferinjele. Cind se isprvijocul miresei, Briceag incepu o somesana care se amestecarabatrinii cu tnerl lon ca lar ou Frca gin valmasagul asuzitor se pomenird cu mca impreuna cu pamantul trebuie era ma intuneric. Nu deschisese gura nici nul din sé primeascé si pe Ana si cd, fra ea, ar fi dabini condhr ate es bea ssiinclestase degetele in saldurile Florica e mireasa lu | pol arunca un zlot de argint in strachina inflorita, Herdelea 4 cu miri si cu drustele, apoi o brisca cu nasii avand pe gravitatea ceruta de imprejurar, apoi alta caruta cu parinti lor si cateva fete mai spalate, in mijlocul carora Zenobia era ‘2gomotoasa, apoi altele incarcate cu flacai si fete ce tind de tot pe Deodata apoi ii alingeau gent rica, pe c i pe Margareta lui Cosma Ciocana buzele rosii, umedk ‘Ana tresari ca muscata de vipera. Simti ca ‘adejdile ei de fericire se risipese sica ea se pravale iar furtu nos 1 le Dist seap de uritenia asta?” pede i venira in minte pamanturile siadaug’ jst rimn tot calc... pentru o muiere!. APO: sa nu ma trasneasca Dumnezeu ‘Belciug, nidéiduind mereu intr-un dar mare pentru biserics ‘cea nou, ficu oslujbfrumoasa cala domni, desi faptl cd sott Herdelea cununa se pare casi popa +a uitat batjocoritor la Ana, ceea ce iar fi rascolt in inima dragostea cu Florica, ‘Ospatul era la socrul cel mic. Cateva vedre de rachiu ind rascolira curand ve 5. Urarile si chi trucisau gi se cioeneau in aerulingrosat de mirosuri Baciu se imbata cel yeimtal ei Si strigind intruna ginerelui sau cu un gas ciudat ul: moa pe mata sc mat unde en auceanada ts ite 4 de-abia incapeau in ograda Glanetasului. * ee Stee site rcNan funu trer site, 1 Simbas porn Hidovija In frunte, edlaretu pocteau mereu din pistoale, pe cénd in cdruja intar litari nueaw deyetele cintine 51 tou nu se auzea decat grohiwul yor dung imi 31 cu diuytele, apor 6 bry eu magt avand pe obr ald chruyé eu parimir minor yr eiteva fete mar spalate. in mnylocul edrora Zenobia era cea mat lawl, in cdruye, bs nota, in ‘Apor veniea 0 caruta cv raviatea coruta de impreyurir. ape Zgomoloasa, pot allele ineireate cu Mics 91 fete ve chu yt se zbenguta De-abua acum inielese lon €2 impreund eu pamantul rebute si primeasct 91 re Ans 91 eh Fir a, nar fi dobindit miewodati averea, Nu mat schimbase cu ea nici o vorba de cateva lun ea 0 sIrdml §1 nu-t venca si ereadi cd in pantecele et se plimadeste o fila di sineele ur O prvea gt se ma ea putut el sinuta imbxaqye pe fata aceasta useats cu aclu prerdult in cap de plans, eu obray wiley, ew pete cemusi, st eae, impopoton ‘mai Urata Tn acevast vreme, gemunchis Lut angeau wenunchis Florica, pe eare Ana 9i-0 Slesese ‘Cosma Ciocaim. Florica era aprinsi in obray, cu buzele roi umede 9! cerul de vara 41 avea in toath infiyarea » veselve sanitoass 2 41 nu izbutea s-o ascundé lon it aduse amnte e8 a strans-o in brafe asta loans inte, cit ra fost de draya gt cum ra Rigadut co va tua de scum se inset prostese 9 lorica Privitea lu starutoare pe fata 0 zApiicea $10 fea sit vorbeased mereu, foarte wrabit 9 proape inficosatd, ka eu mireasa eave lcrima de ferice, ba cu Margareta eare era bosurnflata ct toldeauna dnd se marta vreo fata din sat, deoarece ijt 2icea @i muele arf luat-o pe es, dc thy bar fiadement altel” ti cum era asta, prea 9! pine, ew oeh 4 pater ua achat de la on se prabusise sub loviura a dou ex crapase feastaLovitura urmtadre n-0 ma sims pprecum nu samqise durere mic la cea dint st dad seama deadat ra sosit ceasul Mantes 1 se lumina, deyt pur uaa sst tot mai domol st ma nesigur Astepta lovdurife, imgryorat doar cu ce 0 sl tazneasc’” Auz foarte lamurit vajgind in avr ceva, sim! o wzbiturd ascupta in braqul drept, dar fir durere gi rmata doar de @ Herbinjeals ‘cudat, cate pared-ttopea ereter,ineatincepu s-s!aminteasea repede, ca inls-o anrare. cum se ducea la lice in Armadia, eum a fuest de la gcoali ca Si umble cu vitele pe cimp 51 si jimi coarnele pligulus, apot dragostea lu: dint cu fata dasealului Simion Butunow, maritata acum eu ‘unul din Sascufa, apor dragostea lu si aihd pimant mult, 91 Ana, si capil, st Florica, st Tatu eu tata familia Herdelea 9 cu eantecele cee frumoase, seara in pridvor, git prea rau c2 toate au fost deveaba 91 ed pamintunle lt au si rimive ale nmmnui — Vayir sar ea @ vyele inr-un pustiy fara margin, gt infelese ch iar il loveste Apor deodat, ca gt eum suflt in Junvinare, se ficu intunere dephin. * Pe la miezal nop tas joace pe bam mreasa Fundci A, cy stcia af tei prc ne, mu oul dren in, adie Florica Muele oi decitva or voineyte $iapodarunch un zt de arp in sttachinainflorta, Herdoeascomse o hte de doutzsci de oroane dar puse pe Ti si joace Pe wind veh one, pe rand, dur care dup cut i ina yt ponga . in vfomea acenia Ana stten pe vv, gmat ed tra pli ycn ca lon art sins pe Flonca mai tare ca ceil ious. hurt pied pared jt-an Perk at de nore c sera rnp penta tate sere Iai jel ren, Bring incepe 0Sencjand piper, care x amesocard Hesipct arco Flore yen viligagalasrcor se poreni cand apronpe‘Numa tu mies diay in lume, Floried, auzi tui? Ai 0 strinse navalme la prept, erdgmind din din inca fata impre {1 aveeays clips Ana tress ca: mugcati de viper. Simp) 4 nddeydie e1 de fericire se {nipese 41 i case privale ta furtunos in acecasi vit nenorociti Se porn deodati pe un plans amar care Sit alunge presimnile nemiloase Cine i mi Tacrimile unet mirese? lon ‘asccand-se mat trai king ea, it ise nepastor Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergs la spincurdtoare ~ Norocul meu, norocul meu murmuti Ana mat induresat it 91 se uit rupmnat AAARAARIRSAAAKAAAAAAKLALIAALLAAAAAAAA AAA AAAAAAAAAAA KiaH RH RAK + Numa o pasiune puternica, unica, nezdruncinata da pretul adevarat viet? murmura dansul ‘nesta 1 dandu-st seama ea el n-a fost in stare a urmareasca fara pregeto singura tina \Vremea se deemortea. lara, istovita ca 0 baba rautacioasa, se zgarcea meteu, siniind ‘apropierca primavers din ce m ce mai dezmierdatoare Haina de zapada se 2drentuin dervelind ‘rupal newru al campurilor Yon de-abia asteptase zilele acestea Acuma, stapan al tuturor vada st sa le mangaie ca pe misteibovnice eredineioase. Ascunse sub i i, degeaba fe ceretase Dragostea la avea nevore de inima mosieDotea sa sina lutul sub prc, ote gate de opine, Sat soarba mirosul,sa-si umple ochis de culoarea Iu! imbatatoare Jest singur cu mana yoal, in straie de sarbatoare. mt-o luni Sui deept in Lunci, unde era orumbistea cea mai mare si mat buna, pe spinarea dealulut Cu eat se apropst, cu atat vedea fmai bine eum s-a dezbracat de zapada locul ea o fata frumoasa care sar fi lepadat cance aratandu-si corpul wo, spattor Sulfletul 1 era patruns de fericire. Parca nu mai ravnea nimie st nict nu mai exa namie m lume afara de fericiea lui, Pamantul se inchina in fata Iu, tot pamantul. stot era al loc mann al lui acuma, Se opri im mijlocul delnitei Lutul nezru, lipicios, atragandu- Apo! inet, cucernic, fara sasi dea seama, se lasa im genunchi, isi cobori fruntea sisi cu voluptate de pamantul ud sin sarutarea aceasta grabita simi un for tex ‘ica deodatarusinat si se uita imprejur sa nul fi vazut cineva, Fata insa ii zambes tmesarsita Is ineruisa bratele pe piept sit nse buzelesimind nesneeat ate ceata amara a pamantuius Satu, in vale, depart, parea un euib de pasar aseuns w de fica ullNumele si prenumete elevutui Da Test de evaluare Citeste textul urmitor: Flicdul sosi incdlzit de drum, Se opr in marginea delnifei, pe rizorul ce-0 despirjea de alt fineaj, tot aga de lungi side lati, pe care Toma Bulbuc o cumpirase acum vieo zee ani de {a Glanctagu, Cu o privite setoas, fon cuprinse tot locul, cinkivndu-l Sumjea o placere atat de ‘mare vizindu-si pamintu, incit ii venea s& cadd in genunchi i sil imbripigeze I se piirea mat frumos, pentru cd era al lui larba deasi, grasa, presiratd cu tifa, unduia osteniti de imine. Nu se putu span. Rupse un smoc de fire gi le mototol pitimas in palme | | Plméntul negru-gilbui pirea un obraz mare ras de curind...Privindu-l, lon ofa $i ‘murmur: + Locul nostry, siracul..[..] Sub sirutarea zorilor tot plant, crestat in mi de finuri, dupa toanele 51 nevoileatitor suflete moarte 5 vi, parea ci respi gi trieste Porumbistile, holdele de griu si de oviz, cinepigtile, gridinile, casele, pidurile, toate Jumzem, susoteay,fisdiau, vorbind un grat aspru,infelegindu-se inte ele si bucurinducse de lumina ce se aprindea din ce in ce mai biruitoare si roitoare Glasul pamintul patades ‘avainic in sufletl edu, cao chemare,coplesindul Se simca mic slab, et un vierme pe Gar5 Salet in picioare, ca o franz pe care vintul o valtorese cum i place Suspinh prc ‘mil i inficosat in fafa uriaguli = Cit pimant, Doamne! in aceasi timp insd iarba tiath si udi pared incepea si ise zvarcoleasca wb Picioare. Un fir il infeapa in gleznd, din sus de opined. Brazda culeath il neputincioasa, bruit, umplinds-i inima deodaté eu o mindrie de stapan, Si at pizu din cen ce mai mare. Vajdturile strani pireau ngtecntece de inchinare Sprint ‘in coast pleptul se umf, spinarea ise indreapt iar ochi ise aprinsed inte news cc izbinda Se simjea atit de putemic incits& domnease& peste tot cuprinsul Tousi in fundul inimit tui odea ca un cariu pirerea de riu cB din atita hotar el mu Sihanete decdt dout-teictimpeie, pe cin oat fina li ard de dorul dea aveu mat nul cat mai mult {bite pmintlu a stipdnit de mie copl. Vegnic apizmuit pe cei bowai si vegme sn {parmat nto hotirrepltimash. Trebuie 8 aif pamnt mult, shui! De peatune: pina fost mai drag ca 0 mami.ANEXA 3 Citeste cu atentje textul urmator: este drum, pe crucea de lemn, Hrstosul de tinichea, cu fata poleté de 0 razé imtarzata, pareé ii manga, zuruindu-s usor ruputin aorea Insoréi do foamnna ‘La Répile-Dracului batréni infoarseré capul. Prpasul de-abia isi mel aréta cétove case. Doar tumul biserici noi, strluctor, se indlfaca un cap biruito. Zagreanu ins& era fot in drum, in fafa cruci, cu capul gol gi, cum slétea acolo aga, parcé fécea un jurémént mare. ‘Apoi goseaua coteste, apo’ se indoaie, apoi se intinde iar dreapta ca o panglicé cenusie'in amurgul racores. In sténga réméne in uma Cismeaua-Mortulu, pe c&nd in Greosta, pe holarul vested, delnifele se ured, so Imaprt, se incurc& péné sub padurea Vararei, Apo! Paduree-Dommeascd inghite uruitu! trésuni, vaiforindurl tn ecourh 2gomotoase... ‘Satu! a rdmas inepoi acelasi,parc& nimic nu s-ar i schimbat. Céfiva camen s-au © sins, et te-au uat lout Pesto zvarcoline vie, vemea vine nepasatoare, stergénd toate Eimele. Sufernfele, patimie, nézuinfele, mari sau mici, se pierd ink-o taind dureros de hnecuprinsé, ce nistetremurérplépénde Ini-un uragan ura. Herdeleni fac fof tei. Numai géndurile lor, aféfete de speranfa impodobitoare @ tuturor sufletelor, aleargé néincetatinainte. Copitele callor bocénesc aspru pe crumul batétont srt tui urule mereu, monoton, monoton a insusi mersul vrei: ‘Deumul trece peste uidovita, pe podul de lemn, acopertt de peste Somes, $i pe urma se piorde in soseaua cea mare $i fr inceput.. (Liviu Rebreanu — ,lon") 41, Arata semnificatia simbolica a drumulu. 2. Comenteazé urmatorul pasa din finalul romanului: Satul a rémas inapoi acelasi, ‘parca nimic nu s-ar fi schimbat. Céfiva oameni s-au stins, aif le-au luat locul. Peste viefi, vremea vine nepasatoare, stergénd toate urmele. Suferintele, patimile, ; mari sau mic, se pierd intr-o tainé dureros de necuprinsé, ca niste tremuréri intr-un uragen uria. '2, Ince consta simetria romanulul lon? 4. Demonstreaz clon este un roman circular. Foloseste tn redactare si aceste sir ale autorului: ‘cum am ajuns, fréménténd planul romanului, sé-I sintetizez intr-o imagine Tn cursul elaboréri, am c&utet sé realizez concret imaginea aceasta. De-aici a Infaligarea fiecrui capitol in mici diviziuni care cuprind céte 0 scend, céte un “in sférsit, un fir liber din {esétura general8. Toate acestea apoi au trebuit fe in anume fel ca s& se poata intoarce in cuprinsul acfiunilor principale, care si ele, au sé se uneascé, sé se rofunjeascd, sé ofere infatisarea unei lumi unde *confundé cu sférsitul. De aceea romanul, ca corp sferoid, se termind precum itorul care s-a dus In setul Pripas pe goseaua laterala,trecénd peste Somes se intoarce a sférsit pe acelasi drum fnapoi, pana ce iese din lumea 2 lui realé. Lumea romanului réméne astel in sufletul cittorului ca (Liviu Rebreanu, .Marturisir, 1932)ce ° plecase fericit de la cArcium’, amefit mai mult de fericires ce avea s& urmeze, 6 | fie de rachiu, Cititorul este, vrand-nevrind, aldturi de el. E paralizat de surprizé ci i | aude glasul lui George, pe care credea plecat la padure. Aceleayi fapte si gestur 2 | fu acum alti semnificajie: ,Cénd se deschise usa tinzii cu zgomot, i se incuibS in " rminte s8 fact «sssb» tt din pricina Saviste.(...] auzi glasul lui George. lar glasul acesta il ului att de mult c& i se moles tats fiinja de parcé nici mina nu si-ar mai viiiad fi putu-o misca. in ereieri totup fi rdmase acel «ssst» pe care simfea nevoia sé rosteasca prosteste, fri voia lui” (p. 346). Focalizarea inter’ ne permite s& inte legem starea de perplexitate, instalati pe fondul surprizei si al sentimentului, de culpabilitate, intr-un om atat de energic, cu vointa de fier. lon ,jsi didu seama deo- dat cd i-a sosit ceasul” (p. 346) si, in primul moment, igi accept moartea, pentns cea abia mai tirziu s& aibd tresdrirea la care ne-am fi asteptat de la prima loviturd: ‘»Mor ca un edine! {i trecu apoi deodata prin mintea aprins& de desperare” (p. 347). Acest paralelism sintactic, reprezentarea in oglinda a aceleiasi scene, aduce discursului 1} semnul moder Fig de personaj: lon ———— i (CARACTERIZAREA PRIN NUME sti sub semnul simplitiii. Ion era poate cel mai réspandit ape: Iativ printre romni simpli, de la inceputul secolului al XX-lea, incat devine sinonim cu ima- I ginea simbolicd a {aranului romén. ‘ ‘ (CARACTERIZAREA DIRECTA (trdsdturile sunt formulate ea atere) ' ‘© Naratorul despre ton: ‘ ‘Era jute si hamic, ca ma-sa, Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila. lar jmntul i era drag ca ochii din cap" (p. 61); « Jubirea plmintlui I-asifpénit de mic copl. Vesnic « pizmuit pe esi bogai si Segnic sa inarmat int-o hotirdre patimas8:trebuie si alba pmint mult, trebuie! “De pe atunci, pimantl ia fost mai drag ca 0 mama (p. 63) a fost cel mai iubit elev al invayatorului Herdelea” (p. 63); ia scoala, gbaiatul era silitr si cuminte” + Celelalie personaje despre lon ‘George: lone artigos ca un lup neméneat” (. 4); © Vasile Baciu: ,sirantocule”, ,tdlharle”, fleandura”; ‘¢ Preotul Belciug: capul tuturor relelor din sat” (p. 81); © Herdeleni il considers plin de cali, dar cind au necazuri din cauza Tui, igi vor schimba pirereas ai iste} si mai spalat dec celal (arani (p. 179); INcERCARE DE METODA > 143Mindria Nicdului, iste voinja Tui ineSpainata ii plicea"(p. 102 GRUNT, egoismul si cuzimea cu care om acesta a unmdrito tint Daeen dcepta sau in stings i inticosu, dal si migeau”(p 280), { Peamna Mari: lone bat cumsecade E muncitn,e harness ise (0.76) 2 epee: E mare cso, dr cel pun are ini buna stall 198 * Rare 6 estaba! care nu mai are fried nisi de Duman amen" pT = * Capi moariea Iu, Concluzioneaza cd era * Autocaracterizarea * nici eu nus copil i stia bine ce fa § 7 faptul cd lon sie exact ezitant si, in orice caz, mai Si stinuinia lui de a implini ceca ce isip sinici de lor side isprava" (p. 351). um trebuies8 ma por” (p. 178) ~ se subl- ce wea, pint mull, spre deosebire de Titus mitt framiniat si mai complicat, CARACTERIZAREA INDIRECT! A (lrisiturile pot fi deduse din fapte, mediu de viata Vorbi, de a se imbrica etc) id dea * Maric Gspoder, perseverent, muncea cu drag, fs abd nevoie de indemnun munca er dap orci arf fost de apr, cao raved imine (p69 Cre Pamarnatslege ef munca cinsid nu i va imbogit: «Da panama nam mune Se cam amt ty iam sfiomatde-ajuns cael? [2+] $i auton soe oe a din toat ruda? Am rimas tot ea degetul de gol" (tiga * pitimas: ,aprins ca un balaur" (p. $5); * ambitos, vea si fie in rind cu bogati, 8 nu stea ca bucdtriei"(p. 36), pentru a avea rind la voroae ‘+ mindru, nu suport si fie ficut de nisine in fata archaeon ers de valor a sali (ersonajl alogo: jest ugne sega diznt de fx eutot saul p51), muvee ase laude sigur (eso) desi este inteligent actioneaza de multe or instin Sern Modif sttutinea si tansforma compertamentl fe Basi ma rari seu genunchi indo, Vorbea mal anda! corny pamnt si de avere” (p. 213-214), ceeu eo des rede mat mult dect eel, iar acum are miloca Defeciele sunt si ele marcate, mai ales in a dovs Indigjrea Iu lon in a obtine pimant e mai api mobilitatea: {Atal ui ca un cdine le usa irda sta si judece; arte a romanului, pe masuri ce 4, iar personajul tridimensional igi valideass * vielean, 0 picdleste pe Ana, se foloseste de ca; © gresi, cau pricini de ceartt pentru a se ricors ii iuljumit de ei; o bate violent pe Ana; © Ireverent,jigneste pe Herdeleni,rispunde ate chiar paringiiednd e ne- obraznic oricui fi atacdinteresele 194 < Gio DE POETICA A PRoze:usiv de problemele lui rat excl 2, desi ea este Je starile proprii, € acaPé a vyrea si pe Florica I lui Vasile Baciu, apoi © sgoist, ine cont numa d nantul + lacom, vrea 10t P acum miaritatd; ; « opornuist, se plazl rapid dup imprelas ,, modificindu ¢ pnd rimane insirciata, distant sau ‘cu Ana, chiar insistent shuiferent fay de copl, ba exeesiv de eriul -si atitudinea: curtenitor : violent dupa aceea: ba csi, in acest caz, un clement de dezordine perk: a aproape toate destinele celor din Jur: Ane! ® “fncauna lui, George ajunge la inchisoare, Florica € ii rac. Dacd nu ar fi fost Ion, nimic din tae tia din incipit in legaturd cu case I jcoperigul de Personajul eponim al romanului tumea fietunii, Ca un mir strica, el afe distruge viaja, Herdelea are necazuri mari coplesit de oprobriu, Vasile Baciu ramé eestea nu s-arfiintamplat. Astfe}, observa pale parce un cap de balaur’, se constitu in. mom anticipativ Observatileerticiiliterare se remarca prin dows opin contradictorii 1 Eugen Lovinescu, in Iori literati romene contemporaine, este de pirere Ci xpesiainstinctlui de stipdnie a plmntui, in subs A pune o inteligenti seer cazlstidstrins,oviclenie procedural si, cu deoseb ire, 0 voin(a imensi”'; 3. 6 Calinescu, in Istria literaturiiromane de a origini pand in prezent, considera cli ruta, cfreia siretenia fi tine loc de desteptaciune’ a Blinds ame suse OL TIPOLOGIA PERSONAJELOR ? . i e aceeagi: Lindrul vrea sd-si Bast autor. Planul narativ Jegatura cu toate celelal Titu, personaj mobil si el, este re ‘complicate. Dar problema lui principal El este, de asemenea, un personaj alter ego, deoarece il reprezinta pe care-i urmireste evolufa este un bildugsroman. ‘Personajul trialogie se manifest la fel ea la loan Slavici. Satul este o instantd intransi- gem, care vegheor’ la supuneea tutor in raport cu un cod moral. fn seria fon-Vasile-satul Ton ete cl eae sufert .Fiece vor il mpungea dep in inimi eu deoseire Hinde auze: a ee eats carer ot Seat opnn pun de pris sca factor de Psu Cone er art rar en So on dc a hers, 8 ee eo rade alle pt ae ode Te ee ear nanoia or Se aia Coat ave amen oho a ls tei + mal itl der on, Coa zoe cue safle e& el se jonelile prascailor?” (p. 51). De altfel, in orice societate rurala, personajul trialogic este obligatori. irl on concern, Edn Mean ai 17 ne de a orig pond in presen, Edtara Miners, Bucur, 1982, p. 732 INCERCARE DE METODA > 145