TEMA 6 + MODELE EPice IN ROMANUL INTERBELIC TEMA 6: MODELE EPICE iN ROMANUL INTERBELIC (STUDIU DE Caz) |. COMPETENTA DE EVALUAT + Punerea in context a textelor studiate prin raportare Ia epocd sau la curente culturale/ literare. + Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanese, prin integrarea si relafionarea cunostingelor asimilate. , Cerinfe posibile Scrie un eseu de sinteza, cu tema Modele epice in romanul din perioada inter- i in care s4 valorifici cunostintele dobandite la clasa, la studiul de caz cu aceeasi belic tema. Il. COORDONATELE TEMEI 1, Formularea cazului: {in perioada interbelicd, specia narativa ampli romanul cunoaste o dezvoltare ard precedent. Diverse modele epice roménesti si strdine, orientiri tematice, tipuri narative imprima evolufia romanului intre traditional si modern, intre ionic si doric, intre perspectiva narativa omniscient, obiectiva si relativizarea ei in romanul modem subiectiv, intre mimesis $i autenticitate. 2. Epoci culturale vizate: Perioada interbelicd 3. Explicarea termenilor: ntindere, cu o intrig’ in general complicatd A ig in jurul unui Siu 0 acfune care se poate desfgura pe mai multe Plan et ong hucleu, la eare participa numeroase personae. In aprecitCs Any Ne iat ural/ simultan mai multe criterii: curent literar (realist, mo len ‘une (omniscient! perso- Citadin, de dragoste, istoric etc.), tipul de narator si de narafi -a) etc. "aj-narator/ narator-martor, narafiune la persoana 1/ @ Ul-a) Romanul — Specie narativa de mare i n Lhe SS ROIS| INTERBELIC. Teva 6 «MODrLe EPICe IN ROMANUL 4. Opinii despre tema propusa? e unei varste doricul romanului apartine une! be de impasibil ca si Creatorul™; ,ionicul re” rreflectia incepe si traga viafa piblice de inceput $i unui creator 1 " "eAtor Ig ui inseamnd psihologism $i analigg he 1 hae de man el jicolae Manolescu, Arca yj fo lui Nog) ‘) -ati foarte bine in functie de atitudin, sex Scrittorii interbelici pos cee VM liseacd, in mod indirect ais lor fages ura subiectiva, clasificare pe care sion eg 7 ‘Auge, deo parte Ne gasese promotorii relatari la persoana intdi, in timp ce o , ji exe ve categorie este aleatuita din autorit care refucd sa abando} chea Perspectiy, sig alg # yay t lui obiectivat.” i publ a a naratorului obiective . 7 a . i ye supraordonatd a narcior er erghe Glodeanu, Poetica romanului rominese interbeticy |. |S" yas : yew .Entuziasmul narativ e fara precedent [in anii ‘30], iar solufiile propuse se a, Jj vy monizeazd cu cele din romanul european al vremii ' ; we (loana Parvulescu, Antoarcere in Bucurestiul ‘interbelic) | i no wt 5. Abordarea temei: fps ' a pal 1. Prezentare generala (Contextul epocii) aa + Factorii dezvoltarii romanului interbelic: modele epice strdine; modele ro- | Cele minesti | ylim + Etape si,,varste” ale romanului interbelic a ie tr Prima concluzie | copa ine 2. Tipuri de roman in perioada interbelica ‘ | ; Pen + Romanul realist-obiectiv, epic: Liviu Rebreanu (Jon) | mines , Beer eeu oe de analiza. (subiectiv): Caml | nism, fort Procust) ipl lragoste, intdia noapte de rdzboi, Patul lui |wint, 1 : cama experientei: Mircea Eliade (Maitreyi) {tions ae eee balzavian: G. Catinescu (Cartea nungi) ‘ory : mitic, inifiatic: Mihail S; : A doua concluzie HT Sadoveanu (Baltagul) | Aan fy 6. Sugestii bibliografice: re cape literaturii romane de la origini pana in prezent, Ed. Fa. Minera, Buca Uteratura romani intre cele doui richouie mondial, = E, Lovinescu,Istoria literaturii romaine contemporane, vee eee Arca lui Noe. Eseu despre romanul roménese, LUI, E4- Ed, Minerva, Bucuresti Dumitru Micu, fn edu in coun ae Carmen Muss, Roman eet, EA. Minerva, Bucuregt, 1992: » Romanul romanese j rominesc interbelic, Eq, Humanitas, Bucuresti, 1998 2 i. Senek | odele ry, , FA le, ef po |, PREZENTARE GENERALA V FACTORIL peZVOLTARIL ROMANULUI INTERBELIC Y ETApE/ »VARSTELE” ROMANULUI INTERBELIC ANUL INTERBELIC Cn) ‘Contextul epocii) nese atinge treapta matutizacit depline in ' dupa gase decenii de it \ercari mai mult Prezentare generali ( Romanut roi I ctorii care mutatiile fundamentale in. Freud, ,,intuitionismul" au determinat acest fenomen amintim: mentalitatea culturala (psihanaliza lui {ui Bergson, ,fenomenologia” lui Husserl) (reinterpreta Stendhal; prestigiul romancierior Mare Pe pose James Joyce, Virginia Woolf), schimbarea percep literare (nu mai e considerata literatura de divertis rea interesului scriitorilor si al publicului pent manului prin dezbaterile si articolele din presa necesitatea sincroniziii literaturi ment), stimula ru problema ro- literara a vremii, i romane cu aceea europeana, dar si aparifia unei generafii de prozatori talentati Cele doua orientari culturale care coexista in epoca, tradi- fionalismul si modernismul, se reflect in plan teoretic in con- ceptia indrumatorilor literari E. Lovinescu si Nichifor Crainic. Pentru criticul E. Lovinescu, modernizarea romanului ro- ménese presupune sincronizare cu literatura occidental, citadi- nism, formule narative noi, adecvate ,spiritului veacului”, cu alte cuvinte, renunfarea la tendintele idilizante, simanatoriste si la traditionalismul ingust. Directia modemista cuprinde romancieri valorosi, precum: Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sebastian, Anton Holban, Gib MibZescu g.a. Romancierul care intelege cel mai bine necesitatea adaptirii literaturii la timpul ei este Camil Petrescu, atat in romanele sale, cat si in articole si conferinye. Spre deosebire de E. Lovinescu, Nichifor Crainie sustine un nationalism inchis, patriarhal, rural, ortodoxist, refuzind mo- delul occidental, ins& romanele de valoare care nu sunt Sue si modemiste, din perioada interbelic’, oni feral creafie innoitoare, in ciuda temei (lon, a ie eee rupand prin dramatism gi for{a epicd cu vechul re sdmand torist. Literatura epic& interbelica se denvoltt in dows ee Studkind proza sri nee 1900-1928, eu E,Lovineseu des> rinde fina preci net cube evolu de Ymporcant ine Pal evalua de la subiect la obieet de a lick eieul put¥ MODELE EPICE STRAINE v PRIMA CONCLUZIE 2. TIPURI DE ROMAN ¥ ROMANUL REALIST OBIECTIV, EPICUL 3 E-Lovinescu,Istorla Gheorghe Glodeanu, > dupé' Carmen Musat, 4 uy INTERBELIC si considera romanul Lon (1929) > a ura Spiectivare a epici. Tn deg 7 4 a evolutiei romanului, directie opus manului, defy eo vidica spre analiza psihologic&, in py; sului proustian, ou mari realiziti ale sq 1 Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu $4. Ey torilor Con tha se opreste insd aici. Este a de intoar rienta roman ul balzacian, la G. Calinescu (Enigma Orie; cerea spe

viat® ,adevarate” (prin confe- lucida) si refuzul scrisului frumos ticitatea inseamna grija pentru exprimar (ate, @ trlirii unor experiente de viata siune, analiz& si autoanaliza | (til anticalofil), Romanul Patul lui Procust are o structurs compovit aparte. Practic el este structurat pe trei pla ha gr acestea se constituie di scree anatl. Primul dintre ie din cele trei sonajul principal feminin al romanalay ede ome > Per sonal prinepa} feminin al romanul,adresate autor, Prin sce stituitd 0 parte din existenta doamnei T., ente importante din viafa ei find redate prin incidente de memorie si asociatie discontinud, cum remarc& G. Calinescu, in jumalul lui Fred Vasilescu, Cel de-al doilea plan al roma- nului cuprinde Jurnalul lui Fred Vasilescu, intitulat intr-o dupa amiazé de august, jumal in care sunt incluse si scrisorile lui G.D. Ladima catre Emilia Rachitaru si Epilog J, povestit de Fred. Al treilea plan este al autorului, care devine personaj prin inter- mediul notelor de subsol si prin Epilog 11 Stilul epistolar si pretextul romantic al jumalului dat auto- rului de Fred Vasilescu inainte de moarte apartin romanului traditional. Camil Petrescu le preia si le argumenteaz estetic in termeni modemi, intr-o opera original Perspectiva narativa este relativizati, dar in acelasi timp subiectiva. Aceleasi evenimente si personaje sunt percepute in mod diferit i chiar antitetic de citre naratorii care relateaz’ intamplarile, deoarece Camil Petrescu ,stie ed adewirurile umane pot intra unul intr-altul, asemenea pépusilor rusesti, dar cd nu existé un Adevérr ultim, capabil sd le congind pe toate cele- m0 ery izate printr-o modalitate inedit * Personajele sunt caracte! nte-o me 7 ele fiind vazute din mai multe perspective ca i aun a oglinzi paralele. Degi relutivizate de jocal perspective er i Hetindu-gi des 6 = sonajele se constituie antitetic imp! Ter na T, si Emilia Rachitara, Fred Vasile . 4 5 fe tehnied marativd pe rare rma este un tip itera defini din conceptul de personaj, care co “t Manolescu, op. cit. aMovELe ¥ AUTENT. CITATEA ¥ ROMANUL EXPERIENTEL =——— " Gheorghe Glodeanu, op. cit, 82 NTERBELIC qutoconstituie prin mi orlalt .d Vasilescu, Autorul nul care se autos Say urgetat” in consiinta € sarefle si lui Fre care est Tc le eg nei T+» esta a te tat dorm] rend in felul acesta adevirate dosaye yt sa se conleseze, existent ¢ sta oriednd alituri de matile rom, 4 carte poat inovatiile pe car x ceri ooeidentale, dincolo de inovatiile pe care le aay ale literaturi atyv, meritul ei fiind acela de a reda i, din punet de vedere ot "mest sens, Mircea Cartaresey ain maniers fidels at poate sta pe acelasi plan cu Marele Gay” ed Pata ui Proceso Scott Fitzgerald by, capodopera serjodern subiectiV impune, agadar, un noy gon, Romany nen: predilectia scriitorilor pentru specig cept, autenticitaten: »predilectié St oo Jur. im, a memoriilor, autobiografiilor $i corespondentelo, rit inte a ornice in masurd sd faciliteze analiza Ref private, con padafiei romanesti duce la descoperirea ni nt imaginarului, al fabulatiei romanes a descoperirea siya lorificarea documentului, exploatat tot mai mult prin nowa teh. nied a colajului. Opunéndu-se artificialitétit.. » nofiunea de ayer tenticitate reprezintd o conditie esenfiald a originalitifii, cu care se gi confunda in aceasta accepfie. L.] Relatarea Ia persoana intdi devine noua conventie ce se impune tocmai datorita fap. tului cd e cea mai in misura sé sugereze tonul deplinei since. ritaji. In plus, autenticitatea nu excude cultura $i nici influentele din afard (acestea sunt insd asimilate). (...] Stilul, scrisul frumos, ortografia sunt considerate niste Prejudecé}i carora li se preferd 0 nowd convengie ce consid in cultul ariditajii, exprimarea elipticd, punctuatia arbitraré, fraea neingrijita, stilul procesului-verbal. Sfidand tratatele de retori a, partizanii autenticitéyii abandoneazd — in numele sponta- neltayii ~ concepte precum compozitia sau mestesugul, conceple extrem de indragite de reprezentanjii noului tip de roman.”"' Romanul experientei reprezint o orientare tematicd in romanul interbelic, care valorifica trairea ct mai intens&, pand lt capat, in plan interior, de cAtre personaje a unor experienle Personale definitori (jubirea, prietenia, razboiul, moartea) Pr022 experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, fit Le ee unor elemente care fin de realitate (pagini de ju He Bazetd, serisor, biografii reale etc.), fie prin fabricare® Ate 8 dea iluziareaiayi, a Com 0erenatsm este folosit pentru prima van fener aimatt dee luré cu serierile unor autori din fl pa Primul Razboi Mondial: Mircea Eliad® Ant A aire Mihail Sebastian, Emil Cioran, M. Blecher. Dut! "orilorinterbelici, de romancieri si eseisti ii 3°unul din factorii majori ® toy : me, Jofila rispunde unor nec ce wi mai intruchipeaza tipuri so : ht luie polemic si lucid, ‘ing profund, é Anton Holb: ‘an considers ca observ: tia, autobiografia, con fesiunea sunt doar puncte de plecare pentra kc Noy ‘ig hui find si tr omaneier, mi eC ansfigureze . omancier, misiunea cen wobigraiy ind, de (ahevenla medi intun et ee pre coordonata a prozei lui " wedi Bi aucscten, unig est Mies Eade ee expen, Ota teh, sub aspect spiritual si erotic: ,Orice se intdmpld nid oe constitui un roman. ..] Orice e vin se poate transformer cola an 7 orice a. ae wait Sau ar putea fi trait.” (Mircea Elia de. Sa me ang por a ae 4 ,Mircea Eliade reprezinta cea mai ita fap. Fintan rupare @ gide-ismului Ja noi”, intelegand i Since. eit waa Pentru romancierul Mircea Eliade, ca si pentru ra seriitoru! iré Gide, sensul artei este ,,cunoasterea (injelege vfele instruirea de esenje pe cale mitologicé)”. Artistul tieste interns _ wwidul si binele eliberdndwse de aniindowd, ramanind eu 0 ae intactd curiozitate” si wisi noteazii ew rae cealéi experimentele in a «caiete»”, ,Orice rand trebuie sd fie «autentic» (documentar in sensul semnificafiei interioare) si atunci stilul e un fel de ate retori- prefera pe tine adevarului.”"” pontar ¥ MAITREYI DE Publicat in 1933, Maitreyi de Mircea Eliade este un nceple MIRCEA ELIADE roman al experientei si al ,autenticitajii” pentru c& valorificd (1933) trairea cat mai intensd, de catre personaje, a unor experiente de~ a finitorii, iar impresia de autenticitate provine din ulilizarea whos ica i elements care tin de realitate Gumalul din India al scriitorului, and ls elemente autobiogtafice, scrisori etc.). cent Critica literara a evidenfiat relafia dintre exotism si trairism in roman: ,Aparent «exotic», ‘Maitreyi reconstituie 0 revelatoare diagramé a indilfarilor 3! derilor pe care le poate cunoaste lubi- rea intre doi oameni cu. formafii sufletesti foarte diferte Adev- i rey insolitul situagitlor si conferd experienfet rul psihologie sirapunge insolitul sich o densa substanfa omeneasca, {ntaiul nostru roman exotic i i i, cf ales asp mai putin decorului, cat mat ales asp datoreazd aceast calitate stelor sociale din Calcutta | : omaneascd, Buct uresti, LOTL. 1G Aton Hoban, Prefay la roman Jocuri aniei, bd Cartea Romancassl Busy + Ove ese op. cit vid § Crohmat reratura romina inire cele dowd rasb08 Bucuresti, 2003, anu, . ie mondiale, Ed. Universal, |je europeanul, dar dian, 0 adevarata te, More rete amilia bene | sii Eo tf pescoperirea 8! fem 7 yun europea ita pentru mn waeste fo lume pestrita, formats din tej in Calcutta foarte conservatoare; apoi comunitate, int engleza gi 0 comunitate CUrAsiaic’, dispg iemtiweni, dar grabild si-i imite pe europeni, jn es itoare fata te i tayoard idila intre dowd flinte de rase deose: | car social prin moravuri, unite in universalitatea dragasy, che to "(George Calinescu). Allan $i Maitre; fo veche remd romantica’ su). : Winmucipat excel unui mit etern: acela al cuptutyie sun indragostifi.” . adr mul Maitreyi valorifica aspecte autobiografice: » te de dragoste trité de autor akituri de fiica profesorutyi india, unde Eliade petrece mai mult aj, 16 = Ta in. | munitati: ec alba, prepond povest Dasgupta, gazda lui din dedicandu-se studiilor de orientalistica la Universitatea din Cal Notele din jumalul acestei perioade vor sta la baza creatii epic, care apartine fictiunii,fiind modificate numele si ocupafile unor personaje, ca si finalul intamplarii, dup’ cum mérturiseste Mircea Eliade in Memorii. Formula care sintetizeaz problematica romanului este es- tetica autenticititii, prin confesiunea personajului-narator, rela- ! tarea la persoana I, introspectia, autoanaliza lucida. Autenticitatea | romanului modern, amestec de jurnal intim si naratiune re- trospectiva, este susfinuti de utilizarea tehnicii narative modeme »punerea in abis” (ca in Falsificatorii de bani de André Gide), seevente din jumal fiind introduse in naratiunea romanescd. Un alt element de autenticitate este anticalofilismul declarat de harator: ,...eu mu stiu sd povestesc. E un dar asta al povestilor. Mul are oricine.” Romanul este structurat in 1§ capitole, iar intamplarile sunt relatate la persoana I, din perspectiva personajului-narator, curopeanul Allan. ,,Cititorul traieste astfel cu impresia cd au- forul nu face decat sé-si transcrie propria biografie. {..] Totul este, desigur, o iluzie.”" Noutatea constructiei Perspectivi temporal evenimentelor: contemy evocd intimplitile, ret tele trecute prin raport Percepuse respectivel iscursului narativ consti in dubla Pe care naratorul-personaj 0 are asupra porand $i ulterioard, Personajul-narator M0 memorindu-le, ci reconstituie evenimen- are la timpul prezent, dar gi la felul in care consultand iy aeeee crehmente in momentul in cate Le wise notafi, care nent SCOP. tmalul acelei perioade. Asemene® I Gre conferd autenticitate, sunt freevente tn roman, a Ovid, Ss. Crohmalniceanu, Pp. cit, 7 Eugen Simion, Mircea Eliade Eliade, spirit *pirit al amplitudinit, 4, Demure, Bucuresti 1985. |, eoua ct | got cdl | Maitreyi {iin din lit |i ‘in acela (recall tn ceziunea lui Allan asupra intémplarito, cordanta dintre istoria pro rarea acesteia, in romanul Tomanul, vi- * trecute se modifics. Necon- , si rememo- (un metaroman), Constructia personajelor se realizeazAint-o manierd moe demi, Allan, eroul si personajul-narator al manly core choy 0 perspectiva subiectivaasupra inémplailor, repent vas al autorului, ca i Andrei Mavrodin din romanul Nomis ee ‘Tanarul european rational, preocupat la inceput de fsied 1 ne tematicd, se implica intr-o experienti erotica iniiatica si, prin introspectie, isi analizeaza cu lucditae tril, El este european, strdinul (tehnica narativa utilizata de Montesquieu in Sevisorile persane) care inceatc& sa decodifice esenta spirtualititi indiene, avand drept cale de acces erosul. Pana aproape de sfarsit, eroul un experimentator lucid. ator, rela. Luciditatea extrem cu care Allan radiografiaed evolutia ” a er 5 enticitateg propriilor sale sentimente sporeste impresia de autenticitate a trd- ifiune re. irilor, nevoia cuceririi absolutului in dragoste la care aspiré pro- /modeme tagonistii cdrfii amintind de eroii lui Camil Petrescu.”® Iré Gide), Maitreyi, eroina romanului, este cel mai exotic personaj esc. Un feminin din literatura romana. Adolescent bengalezs, copil si clarat de femeie in acelasi timp, poet precoce, preocupata de filozofie si avesstilor. apreciata in cercurile-intelectuale bengaleze, care conferentiazi la 16 ani despre ,esenta frumosului”, Maitreyi simbolizeaza mis- implerile terul feminitatii. parator, . 1 cli a Romanul realist de tip balzacian _J Total ¥ ROMANUL Realistclasic prin tema, conflict si prin re ae REALIST DE TIP tipologii, romanul Enigma le ee Stpeten, Ri od apreciat n dubia BALZACIAN, nitate formula estetica preferata de entiilor balzaciene: , asupr> ulterior ca un roman polemic la ae Se f 5 » lescu). rator MY Emons Oma | ,balzacianism ford Balzac” (N. ete fei bucurestene de la ince- snimen fi CALINEScU Roman citadin, frescd a burghers eee eee , i lea, prezentati in as Seatac in owt 9 putul secolului al a ee emicd (banul ca valoare ftt-0 socie ise sub determinate social-economic TT ear pe coord pene? tate degradati moral), Emig tvacian: familia, eisMtoria, an, & natele tematice ale realismulul al paterititit, dar fi isi parvenirea, esecul erotic, motivul it ae : apeleaza si la mijloace ale modernititii. >NTERBELIC “ OMANUL I poprir Price IN ROMA ste dublat de caracterul de bing, Caracterul de fresed Hae nat eonstituie fundalul Pe care se pre roman: jimagiifea unui Kana care, inainte de aesi face 0 caren, | tear maturizarea traieste experienga iubitl iexiva se realizca prin naratiune, tea ad tizata). Viziunea Jind” presyp a sant, obicctiv, detayat, care nu se implica Ho ance conditia impersonalititii este incateg fst preven, dat condi persona a eda ait Pin oe mai desemneazd absenga din evenimenes | paradox il sau a demiurgului balzacian, ci amend. | ‘Titut iniial, Paringii Ouilie’, reflecta ideea balzaciang patemitaiy, pentru 8 fiecare dintre personaje determina cumya Parte orfane! Otilia, ca niste ,paringi”. Autorul schimba tilul din motive editoriale gi deplaseaza accentul de 1a un aspect real, traditional, la tehnica moderna a reflectarit poliedrice, prin care este realizat personajul titular. Romanul, alcdtuit din douszeci de capitole, este construt pe mai multe planuri narative. Un plan urméreste lupta dus& de Clanul Tulea pentru obfinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveans si inkiturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinté des- tinul ténarului Felix Sima care, rimas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele Iui gi trdieste in birea adolescentina pentru Otilia. Autorul acorda interes si pla- nurilor secundare, pentru susfinerea imaginii ample a societitii | citadine. Prova reali perso: un reflectare Incipitul romanului realist fixeazi veridic, in manierd rasfrange balzaciana, cadrul temporal (,,intr-0 seard de la inceputul lui iulie Tex i 1909") si spafial (descrierea strazii Antim, a arhitecturii casei lui | {usa in mos Costache, a interioarelor), Sugereaza conflictul si traseaz principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului in deznodimant gi este urmat de un epilog. Simetria incipitului cu finalul se realizeazi prin descrierea strazii si a casei Iui mos Costache, din perspec tiva lui Felix, intrusul/ strainul din familia Giurgiuveanu, in mo- mente diferite ale existentei sale (in adolescenfa si aproximativ Zece ani mai tarziu, dupa razboi"), In portretizarea prezinta principalele personaje, | li petsonajelor, bak ian a descrierij i autorul alege tehnica mediului si fizionomiei a trasdturilor de arse Si fizionomiei pentru deducert iv icolae Manolescu,Bucuresti reste ive es si pla- societatii | manieré 1 hui iulie casei lui ersonaje, . Finalul ‘endinja de Pologii: mos Costach Aglac ~ sbaba absolutd fird crs neo Simion ~ dementul seni, Titi eng et? Auto = Stinicd Ratiu ~ arivistul, Otitia Pascalopol ~ atistocr Romancicrul depases sie’. O tisiturd a formulei este Beneralizare conduce Ja ~ avarul iubitor de copii fata batrai A nt, til minal infant apa ‘Ocheta, Felix ~ ambitiosul, si tatil (mos Goriot). Pascalopol timp pater si vir Felix nu este ar un adolescent orfan capabi srr cae eS MM detest ec lectuala, Arivistul Stinicd este gi demagog al ide de pater, escroc si principial, hot si sentimental pars Alt aspect modern (naturalismul) este interesul pentn: procesele psihice deviante, motivate prin ereditate gi mediu: ali narea si senilitatea. Simion Tulea reprezint& categoria esteticd a uratului, grotescul. Titi, fiul retardat care se indreapta spre de ment’, este 0 copie a tatilui, Aurica fata batran, invidioasé si rea, este o copie degradata a mamei; obsesia fiicei (cAsatoria) se aseamand cu obsesia mamei (mostenirea). Lumea lor se afla sub semnul bolii, al degradarii morale reflectate in plan fizic ‘Autorul dispune personajele in planuri antitetice, prin reflectare inversati. Orfanii Felix si Otilia au corespondenti, prin risfrangere inversatd, in zona urdtului, pe tinerii din clanul Tulea: inteligenta lui Felix in contrast cu imbecilitatea Tui Titi feminitatea misterioasa a Otilici cu urdjenia Aur - in general, caracterizarea personajelor se realizeaz’ ca in romanul realist-balzacian, Prin tehnica focalizirii, caracterul personajelor se dezvaluie progresiv, pornind de Ta datcle exe Fioare ale existentei lor: prezentarea mediului, deserierea locus infei, a camerei, a fizionomiei, a gesturilor st & See ts mod direct, naratorul di Himuriri despre gradele as starea civild, biografia personajelor iceputil £0 Tui, in jurul mesei de joe, Caracterele Iueazi pe parcursul romanului, dar tr \ jn caracterizarea ind acumularea detaliilor in, em Me aie gesturi, replici, vestimentatie, ae in alist in tehnici mo- Excepfie face portretul Otilivi, rea 4, ceea ce derne: comportamentismul | si reflectarea pe ris ot igui sufi, iar in plan simbolie SussTe © iubeste pe Otilia in acelasi imbitiosul lipsit de scrupule, ci reunite la i vele dezvluite initial nu evo~ turile se Ingroayd_prin rect (prin fapte, a 7 ftTema 6 ‘ontra. a” cuminte po sm i pra superioara™ De Belin, fe waadmpereament dé artista PONITU Pascale ne pened ABTS x0 fat deseanye Morie pentru Auricg [r dictori: fe-F fata exuberant. as, ct a fe i, o stricatd ae, ign Stand, o rival 10 €2 Spirit practic, pe Tatie ¥ ROMANUL Homan a Mihail Sadoveann, publica in 1930 Fatt yt MUTIC, INITIATIC Romarmyratia satulai motdovenesc de la munte, tue a chutarea gi arti @ Past ee ee Nechifor Lipan. insovita e recs De MitaiL celor care ie eel parcurs de birbatul su, pentre - Fx SADOVEANU Vitoria ee Sa vargiea dreptat ett om eee earl perioadei de maturitate, marile tome sadove. it oat niene se regasesc aici: viata pastoral, natura, miturile, iubirea, ca geet! arta povestirii, infelepciunes, . Arhitectura complex conferita de polimorfismul struc. aii yer turii (sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul Potivatena | | nyo necesard) si de jesatura de teme si motive a ocazionat, de-a lun- {phish gul vremii, diferite interpretari ale romanului, unele chiar con- Tim tadictorii: roman antropologic si politist (G. Calinescu), roman Veggie A" mitic-baladesc si realism etnografic (Perpessicius), reconstituire | a Mioritei (E. Lovinescu), roman demitizant (lon Negoitescu), Cadral ac{iuntt roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman initiatic, ro- Bisnfel, dat gts man de dragoste si o anti-Miorita (Al. Paleologu). Relatia roma- santas, nului cu balada popular’ Miorifa, sugerata chiar de scriitor prin oy motto (,Stdpdne, stdpdne,/ Mai chiamd s-un céne...”), consttuie ‘abe Gheory! lun aspect controversat in receptarea critic’. hath Ind fi Romanul este structurat pe dou coordonate fundamen- hung tale: aspectul realist (reconstituirea monograficd a lumii pas- may torale si cdutarea adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul seomceaee a aa CS citre personaje, traditiile pastorale, dar si) tivul tairintalut be Hie axul romanului si se asociazi cume ficati®. Vitoria rec reurgerea drumului are diferite semnt | moattea bitbatulyl grate evenimentele care au condus It inte-o dubla cata R es Politist’), cea ce se transpune Pentru Gheorghita, ine lumii sia cunoasterii de sine. (bildunesroman). Nechifor, vgn ool CoUeatVs de maturiza® | gpasine planului mite. Cautanany, ees Prezett a dou’ lumi: spatiul real, utdindu-l, Vitoria parcurge simul : » Concret si comercial, dar si o lume »« Semne $i minunj : Ws al cror sen : ns € adr ‘Carmen Matei Musat, op. cit, a stie si-1 descifreze. —_ | prezint monogr Y BALTAGUL ul d [ey iin,tint EO rae ewParcur pentru orice ents janirintat este j rare moral." Motival labivinea en ac{iunii (cAutarea si dife, WIti se concreti, Ta nivelul ttlutuie Ban Popasuri, dares cot "a nivelul obiect simbolic, ambivalent: pene cu dou tigur) can Teparator. en crimei si inst un lui. Lipan) ineplineste | femoreat, in roman reat te Gheorghif’ se pastreara neating de caret Baltagul tin Marin Mincu asociaza baltagul cu Inte easilon ca care a fost doborat minotaurul, m abrys-ul, securea dublé cu protagonistilor ar avea semnificatii ‘onstrul mitic. Chiar numele ria dreptaqii. simbolice, desemnind victo. Narafiunea se face omniprezent si omniscient aa a Ill, iar naratorul tehnica detaliulu, lumea satuui de munteni gratin eee Ul str. Degi naratorul omniscient este uni, la parastasal conta oe ivalemg preia rolul naratorului, Inteligenté si caleulats, cee yet lea line {feminin”, ea reconsttuie crima pe baza proprilor detente, iar con. povesteste veridic celor prezenfi, ceea ce ii “arena ti sio » Toman, nali sd-si recunoasca vina in fata satului sia autorialon, — 'stituire Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere HHescu), temporale: ,,aproape de Sf Andrei”, in Postul Mare”, 10 Martie™ tic, ro- Cadrul actiunii este satul Magura Tarcului, zona Domelor si a 4 roma- Bistritei, dar gi cel de cémpie, Cristesti, in Balta Jijiei. Fiind un or prin roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria impre- nstituie und cu Gheorghita, pe urmele lui Nechifor, este transcris de pe harté. Ins& fiind © scriere fictional cu valente mitice, ro- amen- mancierul imagineazd satul Lipanilor, Magura Taredului, si uti- it pas- lizeaza topohime simbolice (satul Doi Meri, raul Neagra, Crucea tual al Talienilor). modul Romanul este structurat in saisprezece capitole cu actiu- dar $i ne desfaisurat cronologic, ca in romanul traditional. Fiind un roman mitic, personajele sunt arhetipale. Perso- u mo” najul principal, Vitoria Lipan, femeia voluntars, ete «7 expos emni- nent al spefe’” (G. Calinescu) in relatie ou Tumea arhaied, dar sto us Ie individualitate, prin insusirile sale: adn caiutarea brirbatl t Vuoria spune pune spirit de vendetta si aplicatie &@ detect [Fitri € i sine: Hamlet feminin, care banuieste cu metodl. oCnens a 7 zat simulagie, pune la cale reprezentatiygt finoare si. 8 jrec’s vada sa ficult, drum rézbunill” nora waste A Aparfindnd Tumil_athalte, Par actard In nous © os copiilor respectul tradigillor si este retae ~ labirinticul, in Reperes 1977.———n TERBELIC rigs repreine generatia NIT, care neo gat, Roman poste fi consider i na drumul spre maturizarea lui Gheorghiya, dete catacterza in abSen, Brn top, aa gi remorare gi simbolizea7s destinal muito al oameny tnd er ce ei ai de ‘ot Gheorghiy ume se mamee Nechifor (in Me Pre url de vreterie), in al patrutea an al viel eand se imbolnavise, potrivg vitor esd med mal cunoased bolle 3! moar, Voy ui Lipan ,.Nimene mu poate sari peste umbra lui” amticipeaas aol acestuia, pune fa addpost de tragedie”, asa cum ob, Serva Nicolae Manolescu, si Ti determina pe oameni si nu ig cexistenta in tragic. ; . eatea despre facerea lumii pe care Lipan o spunea pe ta cumetii si nunti si pe care Vitoria si-o aminteste la ineepurl romanului ilustreazd rolul important al lui Nechifor in com. cela de lider, de initiator. Romanul Baitagul de Mibail Sadoveanu apartine rea. lismului mitic, prin faptul ca se pot recunoaste aici cel putin trei rmituri fundamentale: mitul mioritic, la care autorul face trimitere directa prin motto - cele doua versuri din balada popular& Mort mitul egiptean al lui Isis si al lui Osiris, in opinia lui Alexandru Paleologu: ,,Povestea Vitoriei Lipan tn cdtutarea rdmasifelor lui Nechifor, risipite intr-o vagaund, este povestea lui Isis in cd tarea trupului dezmembrat al lui Osiris”, dar si mitul lui Ulise, potrivit interpretarii lui Nicolae Manolescu. pice 1N ROMANUL IN Fiul Gheore! MoDrLer TEMA 6. is <4 ia Tocul ta Viti, dleoarece PI Nechifor | nitate: ¥ ADOUA Prin urmare, in ce i i beeen ea ce priveste creatia romanelor putem afirma ch pericada interbelica este cea mai fertilé din istoria li- feraturii roméne, iar scriitorii oscileaz& intre cdutarea unor for- mule propri, inovatoare si valori m 4 si valorificarea modelelor consacrate in literaturile cu traditie. Slelor con 90 g agosdtsntedd, CW te = gnone sh valorilic a ase argumentativ, “Steed in care ISHS Valor