‘st un lucru, mai vital chiar pentru stiinté decat metodele inteligente, si anume dorinta sincera de a afla adevarul, oricare ar fi al" Charles Sanders Peire, Collected Papers, vol. 5, 1934 Stiati cd... © Teoriile nu sunt niciodata batute in cuic, ci sunt mereu deschise Schinbiti ca umare a nolordescoperii? © Oamenii isi modeteaz lumea tot asa cum fi modeleazii lumea peei? © = Cercetirile transculturale ne permit si afldm care aspecte ale dezvoltirii sunt universale si care sunt influentate cultural? © Experimental st singuracale dea demonstra ci un eveniment catcenun alt eveniment? © Rezultatele experimentelor de laborator pot fi mai putin aplicabite ‘n viata reali decdt cele ale experimentelor efectuate intr-un cimin familial, intr-o scoalii sau intr-un context public? _A tsi loa ita ine sobetle interesante importante pe care Je vom parcurge in acest capitol. Inel prezentiim o trecere {n revista prineipalelor teorii despre dezvoltarea umani, precum gi a metodelor de cercetare folosite pentru a o studia. in prima parte a capi- tolului, explorim probleme si perspective teoretice fundamentale, allate J baza multor cercetiri asupra dezvoltirii umane. in restul capitatului, ‘snalizim modul in care cercetitorié aduna si evalueaza informatii astlel inet, pe misurii ce avansati cu lectura acestei cet, si puteti fi mai tn sndsurd si judecati daca rezultaele gi concluziile cercettilor se inteme- iazk pe 0 bazd solid. Dupi ce studiat acest capitol, ar trebui s& putegi lspunde la fiecare intrebare de Reper de la pagina urmioare. SUMAR Probleme teoretice funda- mentale ‘Problema 1: Oecvotarea esto activ sau reactva? — Probiera 2: Dezoltarea este ‘contin sau discontinus? Perspective teoretice Porspectiva t: Phanaitica * Perspec- ‘Wa 2: A invétei* Perspective 3: Cogniva *Ferspectva 4: Coniextualt * Parspactive 5: Evlutv /soolo-bio- loaica * Un sci schimbitor Metode de cercetare Egantionarea * Fome de colectare a date lor" Scheme de carcetarefuncamentale * Gazeta 2-1: Fereastra spre lume: Seopurile cercetarit ‘wanscutturale‘in efortul de a avea mai multi obiectivitate, cercetatorii trebuie si analizeze modul in pi desfasoard activitatea, presupozitile pe care se bazewed si cum ajung la concluziile pe care le formuleaza ‘Vom examina pe parcursul citi numeroase teori,unele conflictuale. Cand leevaluiim, este important si nu uitim ci ele reflect perspectiva finfelor umane care le-au formulat. Modul in care teoreticienii explici dezvoltarea uman’ depinde partial de presupoziile lor ca privire la dow’ probleme fundamentale: (1) dacit dezvoltarea oamenilor are caracter activ sau react si (2) daci dezvoltarea este continu sau se produce in etape. O a treia problemi, dacii dezvoltarea este influentati mai mult de ereditate sau de mediu, a fost ‘rezentati in capitolul 1 si va fi diseutaté mai pe larg in capitolul 3. Problema 1: Dezvoltarea este activa sau reactiva? ‘Au oamenii un rol aetiv in dezvoltarea lor? Controversa pe marginea acestei intebit dateazii din secolul al XVIIl-lea. Filosoful englez John Locke afirma c& un copil mic este o tabula rasa — ,t€bliti goal” — pe care societatea ,scrie". La polul opus, filosoful francez Jean Jacques Rousseau considera cd tofi copiii sunt la nastere niste .silbatici nobili*, care se dezvolté conform propriilor tendinte firesti, povitive, daci hu sunt corupti de societate. Acum stim ci ambele conceptii sunt prea simpliste. Copii au impulsuri si nevoi inteme care le influenfeaz’ dezvoltarea, dar sunt totodati niste animate sociale care nu se pot dezvola optim in condi de izolare. Modelul mecanicist Disputa cauzati de filosofia lui Locke si cea a lui Rousseau a dus la conturarea a dou modele sau tablouricontrastante ale dezvoltitis cel meeanicist si cel organismic. Conceptia tui Locke a fost precursoarea modelului meeanicist, Potrivit acestui model, oamenii sunt ca nigte masini ce reactioneazi la stimuliile din mediu (Pepper, 1942, 1961). O masini este suma componentelor sale. Pentra a 0 infelege, o desfacem in cele mai mici parti componente si apoi o reasamblim. ‘Masinile nu functioneaza din vointa propre; ele reactioneazii automat la forte sat stimuliti fizice. Dae umpli rezervorul masini cu benzini, invari eheia in contact si apesi pe accelerate, vehiculul se misc. Potrivit conceptiei mecaniciste, comportamentul tuman este foarte similar: el rezulté din functionarca componentelor biologice ca reactie Ja stimuli extern sau interni. Dae stim suficient de multe despre aleZtuirea ,.masinii ‘mane si despre fortele ce actioneazi asupra ei, putem antiipa ce va face persoana. ‘Cercetarea de tip mecanicist urmareste si identifice factor eare-i fae pe oament s& se comporte intr-un anurmit fel. Spre exemplu, urmirind si explice de ce unii studenti consume prea mult alcool, ua adept al teoriei mecaniciste ar putea si caute influente din mediu, cum ar fi publicitatea si daca prietenii studentului sunt bautori indi’ saw nu, Modelul organismic Rousseau « fost precursorul modelului orga- nismie. Acest model consider oamenii organisme active, aflate in cte5- tere, care-si pun in miscare propria dezvoltare (Pepper, 1942, 1961). Et tu doar reactioneaz, ci si initiaz evenimente. Asadar, forta motrice a schimbiiii este inte’. Influentele din mediu nu provoaed dezvoltarea, desi pot s-0 accelereze sau 5-0 incetinease. ‘intrucdt este privit ea un intreg organic, comportamenttl uman nt poate fi anticipat prin descompunerea in reactii simple la stimuliti din mediu, ‘Semnificatia unei relat de familie, de exemplu, merge dincolo de ceea ce ‘se poste afla din studicrea membrilor ei gia interactiunilor cotidiene dintre ‘cestia, Analizand de co unii studenti beau prea rnutt, un adept al teoriei Patel sa... Expicati relate dint toorlIpotaze si oorootare? ‘model mecanicist Model conform ‘lula dasvotaras umn esto © sere de react predictibile la stim ‘model erganiemie Modal conform lruia dezvoltarea umana este Fnfiata an rtetor de un organism activ gi se dastigoaraint-o succesiune de etape os iferé caltatv une de ale, Moria ponrn care mt mae ferme devin medi! in frpanismice ar parcurge probabil iprile de situa a care acestiaaleg spre conn in mors ern a nel paiticip salt de cine o fue. alg dreptprieten indivi care preferd tr ned’ Ae worl mesic acre Wpeteacl su sh sudicon! crm rp Sper rte ocean ebare Capitol 2 Teore sicercetare 23aise Perspectiva Tori importante Postulate de bazt Pohanaltich Toa pshosonual as Froud Compartment este conrolat de puisiun ineonsterteputemie. “Teoria pshocecial ai Erkon Personaltatea esto Intuantata do socitate gs dazvot pinto serie de Alevitirt ‘Comportamentalrl sau tora ‘Game aspund: medi certoiazs comportamentul trionelé a nvr (Pavioy, Skinner, Wa) “Toor iil sockde (eockd-cogritn8) Cop iva nt-un context social, prin absorvaroa gl nitarea moder (Garcisa) (Copii contbuia set a tare Cogmiva Tecra sacicr coprive a ki Paget Inve prince ol acolescenta auvin schiriocaltatve la nivel gina, Tear sociocultural ai Vik (Copit sunt init activ al devote Interacpunes socilé ests coontold pont dezoliarea cogriia. Tecra grocest intrmaie Finole umane sunt procesatoare de sinbokr. Contertvala ——_Teara Bo-ecelogca lu Bronferbrenner Dezwotarea se produce prin ntracisnen dive persoaria aft h ‘zvolare sci sisteme contexte de niuenfe imple tre de, care D nconara, de ia microsister cronosstem Brobiue / “Teoria atagamentvi fomuleti de Bowky Finelo umana dan macanismele adaptatve neoasare sunraveti 9e ‘seco biobace ‘schimbare cantitatve Schimbare ‘a nivel numératy sav al volumului, cum arf natin, ‘greviates, marimes vooabularul fchimbare caltativl Schimibare Ie nlvour tpl al etuctarl sau at orcaniziri, cum arf trcerea de le-comunicarea nonverzals Ia cea roa, une accent 99 pertoadsle cries) pe cole sonst; baza evo. gl cea Blogs a competamentull spredipacia la natare unt portant, Pentru adeptii modelului organismic, dezvoltarea are o structurit subiacenta, ordo- nati, chiar daca aceasta ar putea si nu fie vizibili de la un moment la altul. Pe maura ce se transform in embrion si apoi in fetus, celula-ou fertilizaté traverseazi o serie de schimbiti calitative pe care ceea ce exista inainte nu le prefigureazi tn mod fits. Protuberantele de pe cap devin ochi, urechi, gur si nas. Creierul incepe si coordoneze respiratia, digestia gi excreta. Se formeazi organele sexuale, In mod similar, adeptii ‘modelului organismic descriu dervoltarea dupa nastere ca pe 0 suecesiune progresiva de ctape in directia maturaii depline. Problema 2: Dezvoltarea este continua sau discontinu&? Modelul mecanicist si cel organismic au conceptii diferite si in privinta celei de-a baza cereetrilor asupra societifilor occidentale, care nu ramin Ce parere aveti? Va pute gand le o situate care al cut o presupunere incorecta despre o persosnd, fin nu eral fariaizat cu provenionta ei cultura? Informati-va PPeniru mai mute informatl pe aceastl tema, vty hip/poychology.uesc.edu, Acesta este ste-u web al catedrei de pshologie a Universiti Catena din Santa Griz. Selecta inal Get to Know Our Facuty seit! despre: actvtatea cackelercidactice ale acestl cledra, care desfiscara cercetr transculturale prvind dezvoltarea lumand: Barbara Rogott si David Harrington. ‘alabile cind sunt testa pentru oameni din alte culturi — teori despre rolurle de gen, gindirea abstract, rtionarea moral si alte aspecte ale derveltiii umune. Urmirim conseevent pe tot parcursil din alte eulur si subeuluri din Stale Unite tn afara

You might also like

• INFLUENTELE MEDIULUI. Factori Paterni

  

  Document4 pages

  INFLUENTELE MEDIULUI. Factori Paterni

  Gheorghe Gabriel Sabău

  No ratings yet
• ÎNCEPUTURILE-Nature-VS-Nurture 2

  

  Document3 pages

  ÎNCEPUTURILE-Nature-VS-Nurture 2

  Gheorghe Gabriel Sabău

  No ratings yet
• Fișă de Lectura 2

  

  Document3 pages

  Fișă de Lectura 2

  Gheorghe Gabriel Sabău

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Fișă de Lectură Originile Vieții

  

  Document3 pages

  Fișă de Lectură Originile Vieții

  Gheorghe Gabriel Sabău

  No ratings yet