Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Primul Ajutor - Curs

    Uploaded by

    Sorin Cristian
    7 views10 pages

    Original Title

    Primul ajutor_curs

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views10 pages

    Primul Ajutor - Curs

    Uploaded by

    Sorin Cristian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    Te ‘PRIMUL AJUTORINCAZ DELESIN “Trabui 0 stn ca esnu poste 58 apa fara veo serniatie anume dar sca poste $2 cauzat ce o aru problema grava de sanaite ‘Daca simtio stare de slabiclune accentuat, 1 latino in pat pleacart pul st pinde! pun cx genunchi, sate pe un scaun 2 dita teases! pe seaun. (cs sarea doles aare rar, ups ce n-aimancst penala ora 4 dups-amlaza sau candi fai tase produce un acient de masig, ru enevcie sa meri la doc. Consulta se impune cand esinutle den dese, finde pot descopero boda cardavescuara,o problema newloges sau de metabo in-ofaza ncipera, del Yaabia, Oss caja medica, n Special aiiperiensive, eae probabil safe Srurbala dupa ce ve povest occlu despre ‘Daca persoana de langa tne lesina, cum acora primul autor? 1. Portoneaza votima pe sete src pectele pana neu ini daca este posi 2 Verieas rine per ebminaposibitates une conti sf atenva aca veka 8. Voriearespatia sore miscare 4. Compresele cu aparece apicate pe unt 5. Dace vctna respira retableste ful sanguin ridcand psoas dessa caput De ssemenes, indeparieaza creaus sau arcolle de imbracamine fears sarte 6. Dace vita nus vein int-un mou 9 emane in contnuae ncnstienta, sna la urgent sina la ugen 7. Daca vcbna a esintin uma une vit, ngrestete a de acest vant sau rei CContleazasangerarea rn presarea ran, Cosa nu tacem? Palate cre m perae de cuz dnc a acom ceva Sunt eo ara esol Nusa union con, oace rata re nc eran percanSoe ahaa Sowa des pe gm Eve, ou rai out gh cows cl moment bs ee organs mo tsese geste pet vat rem ses conteta Primul ajutor in cazul PLAGILOR si TAIETURILOR Primulajutor in azul PLAGILOR si TAIETURILOR Princip: ~ Se cata ana se acopare cum bang se neebcaoprres sangear + Se previne intraruperea circulate! Se fransporta coplil ge urgenta la medic sau la spits ‘Taleturl usoare, superfic + Curatatlplaga cu apa, eventual cu apa oxigenata care are rol de seaate corp Strain mich sau mizeria din profunaime; = Alutat-va de o penseta pentru a scoste bucatle de sticla sau ptris, d2 exernpl + Aolieat apoi un dezinfectant local cu ajutorulunel comprese sterie (nu folost vote care se decrama si se lieste de plage), + Marginile deschise ae talcturtrebule sa fe puse cap la cap, inante de acoperirea plagit cu un banda} sau comprese. Aplicat! un pansament pana ce se formeaza © Erusta. Apollos plage £0 ee cleatrzeze in aer liber. Nu punet substante grace (unguente) in rana ‘Taleturl adanci, grave ‘Acoperiti rana si opriti sangerareat Dace taletura este mare si treble safe tratata de medic, persoans care acorda primal ajutor trbule sa cureterana si apoi sa apice un bande) curs, De obieel, se acopere cu o compresa sterile, Este important ea rimeni se nu atinga interiony| Comprace' cu dazetale, Sangele,impurtate, fragmentels de corp) sui Pu se indeparteaza, deoerece aceasta poate provaca 9 tangerare si mai mare, crescand pericolu infect = Ca banda, folestfasa, Bandajle trebue safe aplicate solid si sigur, dar nu prea strans, ca 8 nu puna in perio! circulate sangels Punet bancajd compresiv sau de sustinere peste taletur, in functie de tipul ran. = Prevenitintreuperea cirulatie rin oprirea nemoragie,culearea copii pe spate cu picloareleriicate, pentru ca o cantitate mal mare de sange 20 Surge ‘inspre peloare spre organele vital ale corpul = Transportat equ scdentat la spits Bandajarea + Inainte dea apica un banda}, trebule sa stit care este functia ll. Multe persoane aplca bandajul rural pentru 8 acopes!aspectul neplacut al une plagl. Un banda}, fre urmatoaree func "protejarea imootrivainfectilor: bandaful pe rena * dprires hemoragiel: bandafe compresive; + protejarea talsturlor: bandaje de sustinere Bandajul pentru rani / taleturi: = Este format dn 2 part: o parte inteloara si una exterioara. Sandajul interior trebule 2 fie curat si sa acopere toata suprafata taletur, pentru ac proteja de importa = Compresete scerile sunt bune, in special ca bandaje interoare. = In cazur de urgenta, se poate fost o batista curata. O compresasimpla, fata cu rola de ton, este bandajulfolosit in mod obisnut. = Un banda} exterior functianeaze ca un suport pentru bandajele intericare, La fel Ge bine se poate folosi o banda elastica sau un banda} east Bandajul compresiv: Se foloseste gentry 0 taeture adance ce produce o hemoragie seroase. + Acoperit taletura cu bandaje curate. Asezati un oblect care sa exercte presiune (iatre, © bucata de lem) pe bandajul de éeasupra ran. Asiguratl tandajul print © acoperire crasara * Asezat cop intr-o poate vicata. Apasats bandaful In cazul unei nemoragil, un banda} exterior este asezat ca un banda) compresiv. Acest banda} exterior nu este reaparat necesor 38 le steri Bandajul de sustinere: + Acest banda) treble sa protejeze zona afectata de traume externe (ex. 0 mana frecturats). Aste, se vor reduce durerea si compicatile. O banda dastce arte foarte functionaa'ca bands} de sustinere (se gasesc de cumparat in farmac) ‘© rana ¢ mani se bandajeata apicand o compresa pe mana so rls in palma = Mana este sustinuta prin asezarea antebratulu into esarfa,Bratl trebule sa he fiieatin poztia dlagonala, Recomandari’ dace aceste manevee vi se par complicate, urmati un curs de Prim ajutorintr-unu! gin centre specielizate in ntfel de cursutl, pentru 3 va esigura ca atunci cand este nevote, vel st acordatl copiiulut Dvs. in mod corect si prompt sjutorl de care are nevole Motherhood Center va vine in ajutor cu © serie de cursuri adaptatetuturor parintior. PRIMUL AJUTOR IN CA2 08 HEMORAGIL Hetoragie sn raumatzante ak penry cl aft ft penta ee ear ipo cord primal stor. Mulls plerd en fie a vederes nei ni deschise din care curge mult singe. Penrua ‘ceed primal stor incaz de hemoragle, ver neve de calm gi stipe ce sine Homeragileextirne _metede de nterventic penta oprreaaenetora Hemoragile extrne po i cauzat, cel mai frecrent, de waumatisme de ot ut a nivel copmluln sees cari, scordaresprimull autor ese esenala pear ops singer i, ‘tear pent slvarea veh vietimel "Remoragla pote opr prin dul metode. Cea ma ecient metod et spicres de pansamene gi compre det pe pg La pligile cu hemoragl mic (venoese sau capiare) ste sfieint un sansamertcompresi;singeraren din pag exemiir poate or prin Simplaridivare abl seu pctoruul it, prin Nenares sa maxima dn areullie nd vasele ‘8 comprim i emorngia se ope Daca mu ispanem de un pansament stil sau de un _prosop foarte curt, compresia pag se poate fac direct cu mia, In puncte singerae ‘A dous metodt fos pentru opriea hemoragiei cost in eplicares ui grou din banda lash, asl net singel fn ai jung lt lag, Tennien aceasta nu es, nip de ‘ericole, Ca 36m dac plct gar! sub plgl sau deasupa aceatei,trebule s istingem fal ti fell sogerri.Dactsdngele este ma inhi a cleare fi hemoragia exe contin, nei este vorba espe o ngerarevenoss i punem garou sub plagh Dacl singe exe ropa ‘prin i emoraia ese raed (singel geste, stun este ostngerar aerial iar garul Se saplickSeaspr lig acs stupa impure, dup recere a 1-2 ore,garoul se bey pena seuttimp, pent 8 sigur circulaia singe in exremitate ups care se pune din nou. Duph 4 de irate se slibegte petra ous oa, sbi uerioreefectuindise din 30 in 30 deminste Hemoragile interne —urgenfe medial destalde grave Heemorai interne ~ piereie de singe cre se produc in nteriorlorganisnuli sunt wgenje redial dest! de grave. Dack victims expecorezh sus vomit singe, prez hemoragie rectal sau vagina, ametal, ein, pues, senate de sfocae, lle pal, wanspisie ‘eer, pute suspca o hemoragie intend, Singurl mod in care o putem sta estes sunt Iimedat a salvare. In general oprvea hemoragil se face nual prin tere chirurgie, Trebuie st mentinem victim calm gi nemigat, Nu rebules dm imide mAneat a de tue Heemoragile nazale—Ce puteam face fn eazulunel hemoragi nazale? Hemoragia nat epistaxis - pare frecvent le vssnisi cu hipertensiune la inert ex fection de coagularea sngeu, a personne cae suferd un traumas Ia sivelul psu su, ‘naira, dup vitae espitetoi, ‘Persoana ca sufrto hemoragienazald tebue ste cu capul wor apleca In ag sh ‘safle nal pentru evacutencheaguilor de singe. Apo! se fae ocomprese pe aril nasi (sub sete resptt pe gu. Bolnavul se aja pe un sea, foi, cu cap ridiat wor pe Spate ae fie o compres cu deg pe cpa natal respeciv concomitet se ntoduse un ‘upon de at imbiet into salu de apa exigent anpring, sou lb de oe Se pot spin compres ei pe caf, me, fa as {in cazul une hemoraginazae, acd singeraren nu se ope dup aproximatv 15 minut, ‘pela de wrgentslvares.Orcam, dup oprre hemoragil, piel ebue ss areseze nui medic pci, PRIMUL AJUTOR IN GAZ DE FRACTURI ‘Cum recunoastem 0 fracture? Primi este ourerea care rest inirtnsitai in moment paar sas depiasari. Oe mute 0, pen ese nimgosbltata de a flo mem felt Une serine aunt ina ie: efomareareglun seca, melt eer sci creeereatemoerau eal, Toate cae ‘numeri pt Rina sere pen ste pur de Waunatsme.Ceea ce cerca extents une ‘rat ete mobltatea anal #osvd perceperesunorexressente anomale a palpare lmgonnaats flo consiere« membruu alec sau teupeea bla a continua o2oa86 Riscu unr compliat toceedo,ciagnstewe” extemal su oc pane cn masurle de pin i: Sigua diagnosteare covcta sl eferiao poste face unmade pail, ev aor uel ado In az in care eit suspicunaa une ctr eta parent ease a mass de precaute Nesecurzarea tatu cy tele in mo corespunzate poate duel ccaaad areal, e scares uno Wacutncio, a leas nervor implica sau a cenvolares unc nlet Stature pm stor ‘can wei actu prima ajo nu const n tun ca a reponse src eso4se, Cena 2 pone face cl afta ata orl este modizares memoru pani a eva apraverea lets Pent fece acest ues su nacasare faa spain, folate prove car s le ‘subse ro Atlee sunt e fete denn: n nce de one afecate. Pence un ase 0 spon sa se dovedeasa efcent, vebui a cgnnds aril care iccnpat eal \weumatsrisl, Daca avem deface uo rats crechia, stvactimobizarea se face in paca 0 ‘cae membre fos gest, Daca acta ee neha, tun eine uso! meme pan ana etna de fxaea ater. ‘Atal improvzate ain cong eau scandurt Inconaite car nu ena atl specie sept face inpovca dn scandur sau cang scien 6 rept ure ete. n confectonarea ne aii tempor sau s aleage un ati grea {TU sa prea du Orcun, este necesara cptea i penru a srevenecara i, de. rocucerea una disconfo. De asemenea,colcaeacorda imu a: vebuie sae aigure ca ‘veil sangerar ar sac ex, rebvie ale ores Cele ma recvont fracturt Cum se floseve stele in carl color mai ecvet au? Fact tapi a glernet mebizare dea cegete pana ia genunc rac Pisctt moczare se sce dea degen sot Dace osu afer est rule! atl se petonesze pe pare ineoaraapciondi, Fracture brat poate fimbiaaa pin bandsjarea sansa pe langa cor Osea sfetate sunt anetatsincheeura man aseato la de tanda ipsa ‘Bent a pata poze eas i rinet cue esaa dupa gat: Frac coatlr au un grad "iat de perio, char dace surtincis sau desc. Aces’ ip de fracture na neces mebire (sca elses este deschisa, est necetara open sangerar:Traumatemele core fe negteata sive gt sunt dest de rican, exitand pencolpaainePeroane vebue #2 fe Inceparat dela lou eccidenvu curate gris. Indeptares Gets face cearin conde in are pesoana nu poate sa respi; Fracture cin zon clean sun de asemenea oa compat, puand prove para par infnare a corp ace venue aan perc lar peli ce gents a ost facut, ese ms tne s8 nu micat pacentl Dace ese necesara "tars, ave aria ca mscrle ce atecteaz coloana af at msi dscrele Arsurile pot avea mai multe cauze,printte care: focul, soarele, aburul ierbinte, leciricitatea, substanfee chimice sau lchidele gi obiectel ferbngi.Arsurile pot provoea oar leziuni minore pe cae le pute trata singur sau, dimpotriva, pot constitul urgenfe ameninjtoare devia carenecest8 tatament medical itens (Chasificares arsurlor Diferentiereauneiarsuri minore de una mai sever implic§ determinarea gradului de detcriorare a fesutuluiafecat Arsuile se clastic in tre catego ‘Arsuri de gradul 1 ‘Arsurile de gradu I cele mai puin severe, implica doar statu exter al piel (epiderma. Pielea este, de obiei, inroyt si uneor tumefiat gi dureroas8. Stratul superficial al pieli nu a fost ars in toat8 profunzime lui. in general dacd asemneea tip de arsurd nu se intinde pe suprafefeextinse ale corpuli, ea poate fi tratathacast ‘Arsuri de gradul IT ‘Dacd leziunea produst de asur a stribtut statu superficial al pili gi afectat gi al doilea strat (hipoderma),arsua ese o arsurd de gradul doi. Se formez’ blgel ir inrogizea peli, «ste mai accentuats si piclea ae un aspect pat. Semnele acompaniatosre sunt reprezentate de durereintens si tumeficre important. Dack arsura de gradul Il 2 ttinde po'e Pond co

    You might also like