CAPITOLUL 7 SLUJIREA... {N SCOPUL EVLAVIEI Slujireainimilor cere disciplind, cici cei care 0 practci pligesc in mod regulat dincolo de zona lor de confort, ajung in locuri vulnerabile, isi iau angajamente care costi, se trudesc de dragul lui Cristos, plitesc pretul, navigheazi pe mari agitate. Inst panzele lor se umfla, fiind pline de Duhul lui Dumnezeu. R. KENT HUGHES ‘A trecut mult timp din 1861, ins’ oamenii incd ii mai recunose numele, Pony Express era 0 companie particulara care transporta posta rapida printr-o retea organizata de claret, intr-o serie de 184 de statii. Limita estica era St. Joseph, Missouri, iar cea vestica Sacramento, California. Costul trimiterii unei scrisori prin Pony Express varia intre 25 si 125 de dolari in bani de azi, in functie de mai multi factori. Daca vremea era buna gi caii rezistau, iar indi- enii nu le creau probleme, scrisoarea facea intreaga calatorie de aproape 3200 km intre opt gi zece zile, aga cum s-a intamplat siin cazul Discursului inaugural al lui Lincoln. Te-ar putea surprinde faptul cé Pony Express a functionat doar intre 3 aprilie 1860 si 18 noiembrie 1861 - exact nouasprezece luni. Cand s-a finalizat linia telegraficd intre cele doua orage, n-a mai fost nevoie de acest serviciu. _ A lucra pentru Pony Express era 0 munca grea. Ti se cerea si calaresti intre 110 si 160 km pe zi, schimband caii la fiecare 24-40 . in afard de posta, singurul bagaj pe care-1 puteai transporta, 151DISCIPLINELE PIRITUALE PENTRU ViAT, ae INK i j pe langa un revolver gj tine lucrut! pe! A vc siun cus calatori ugor gi agi creste viteza gi mobilitatea in tim, at Bey indiene, omul cdlatorea intotdeauna in cémasa, char sa Pu iernilor friguroase- | ; oe m puteai recruta voluntari pentru o slujbi atat ge, erts, administrator al Parti vesticg MW? a une ca Bolivar Robi t ae ar fi dat in martie 1860 jurmatorul anunt intra’ san Francisco: »Se cauta baieti tineri, supli, rezistent, ae de Trebuie sa fie foarte priceputi la caldrie st dispusi sii rg. zilnic. De preferat orfani.? Map ‘Acestea erau cerintele serviciului cerut, insd Pony Expres, dus niciodata lips’ de calareti. mM ‘Trebuie sa fim la fel de sinceri gi in ce priveste disciplina sy lui Dumnezeu. La fel ca Pony Express, a-L sluji pe Dumnezeun, este o muncd pentru cei interesati in mod ocazional. Este 0 sluj care te cost. Dumnezeu iti cere viata. Iti cere ca slujirea Lui g devind o prioritate, nu un divertisment. Nu vrea slujitori care si dea rimasitele in urma altor angajamente. Slujirea lui Dumnezey nu este nici responsabilitate pe termen scurt, Aci, spre deosebire de Pony Express, imparatia Sa nu se va termina niciodata, ort de mari ar fi progresele tehnologice in lumea noastré. Probabil ci imaginea mentala pe care ne-am facut-o despre Pony Express se aseamana mult cu cea pe care si-au facut-o tineri din anii 1860 cand au citit acea reclama din ziar. Scenele de entu- ziasm, camaraderie si emotia aventurii le umpleau mintea in timp ce se indreptau tantosi spre biroul companiei ca 4 S° insert. Putini dintre ei si-au imaginat ca incntarea le va insoti doar oc zional rutina orelor lungi gi grele de singuratate. EE si disciplina slujiri, Cu toate ca Isus ne cheat par la fel iar mod de a ne trai viata, realititle oat cuiva. in eal e si de plictisitoare precum a spa ie cand eared rei, plettich Bonhoeffer . ae 20 menea chemare la sluiiy Ordond sa vind gisdm a imaginidt sre gmat sures ui Cistos ne aduce i go morti triumfatoare dpe tn faa persecutiel ea hele mijlocul unor Garments viata de marturisire re nu-L cunosc pe Dumne continea pu! eamdlace 152DONALD S. WHITNEY re cA mult mai adesea chemarea lui Isus este la o moarte P. eptata, spaland picioarele altora in obscuritate. Suntem atragi de farmecul slujirii atunci cand ea contine promisiunea unei aventuri jndraznete, insa o respingem atunci cand inseamnéa — aga cum se jntampla mai adesea — s& te simti alungat sa-L slujesti pe Cristos jntr-un cotlon plictisitor al unui loc aparent neimportant. A-L sluji e [sus insotindu-L in timpul celor trei ani de slujire parea o aven- turd glorioasa. Dar a-L sluji in cei trei ani de dinainte, maturand si polizand in atelierul tamplarului, nu mai era ceva la fel de atra- ator Lucrarea de slujire poate fi publica, ca in cazul predicarii sia invatarii altora, dar cel mai adesea va fi la fel de anonima ca indatoririle unei infirmiere. Poate fi vizibila, in cazul unui cantec solo, ins de obicei va trece la fel de neobservata ca manuirea sistemului de sonorizare care amplifica acel solo. Slujirea poate fi la fel de apreciatd ca o buna marturie personala in cadrul unui serviciu de inchinare, insa de obicei este la fel de lipsita de mul- tumiri ca spalatul vaselor dupa un eveniment social al bisericii. Cea mai mare parte a slujirii, chiar cea care pare incantatoare, seamana cu varful unui aisberg. Doar ochiul lui Dumnezeu poate vedea partea sa cea mai intinsa si mai ascunsa. fn afara zidurilor bisericii, slujirea poate insemna sa ingrijesti copilul vecinilor, sa le cumperi mancare familiilor care urmeaza sa se mute, sa faci diferite comisioane pentru cei care nu pot pleca de acasa din cauza boli, s4 asiguri transportul unei persoane a carei masina s-a defectat, sA ajuti la tunderea peluzei sau la diferite munci de intretinere a locuintei, sa hranesti animalele de casa gi sa uziflorile celor plecati in concediu si — cea mai dificila dintre toate ~s& ai o inima de slujitor in casa. Slujirea pare la fel de banala ca nevoile practice pe care cauta sa le implineasca. Din acest motiv slujirea trebuie s4 devina o disciplina spiri- tuala. Firea pamAnteasca comploteaza impotriva anonimatului si 4 monotoniei ei. Doua dintre pacatele noastre cele mai grave — trandavia si mandria — urasc slujirea. Ele ne impiedica s4 vedem lar sine pun lanturi la maini sila picioare ca s4 nu slujim aga cum stim cA ar trebui si slujim, sau chiar aga cum am dori sf slujim. Daci nu ne disciplinam pentru a sluji de dragul lui Cristos sial 153DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU VIATA cn SM, NA fmparatiei Lui (si in scopul evlaviei), Vom ,sluji” doa cna ne cone 88 cn de eS, insine. Urmarea va fi un volum de slujire S10 calitate = Pent care le vom regreta atuncl cand va trebui s§ dam coool x slujirea noastra. ; Pen Nu orice act de slujire va fi sau chiar ar trebui si fie a | plinata. in cea mai mare parte a timpului, slujirea noasig pur gi simplu din dragostea noastra pentru Dumneze, ae teh altii. La fel ca inchinarea $i evanghelizarea, slujirea Noastrg me s4 curga dinauntrul nostru — fara a exista vreo nevoie de discing, —ca urmare a prezentei gi lucrarii Duhului Sfant care ne tra itt vietile. insa, fiindcd Duhul lui Isus din noi ne determing dorim sa fim tot mai asemenea lui Isus si fiindcx ne luptim te manent cu tendinta spre egoism din inima Noastra, trebuie oe disciplinam in vederea slujirii. Cei care se vor disciplina vor desep. peri ca slujirea este un mijloc foarte sigur gi practic de a reste in hay insa, ca nu cumva sa incepem si credem cA slujirea este doar optiune, haideti sa daltuim urmatoarea afirmatie in piatra ung lara a vietii noastre crestine. FIECARE CRESTIN TREBUIE SA SLUJEASCA Cand Dumnezeu {gi cheama alesii la Sine, El nu-i cheamé la tin davie. Cand suntem nascuti din nou si pacatele ne sunt iertate conform textului din Evrei 9:14, sangele lui Cristos ne curt Cugetul ,de faptele moarte, ca s& (slujim] Dumnezeului cel vt’ Biblia il indeamna pe fiecare credincios sa slujeasca ,Domnuluict bucurie” (Ps. 100:2). Nu gasim in Cuvéntul lui Dumnezeu ri teferitor la somajul spiritual sau pensionarea spirituala, nid ui descriere a unui pretins crestin care nu-L slujeste pe Dumner Bineinfeles, in slujirea lui Dumnezeu motivele sunt im? tante. Biblia mentioneazs ce putin sase motive de slujire- Motivat de ascultare i wl in Deuteronom 13:4 Moy oS i dupa Dom Dumnezeul vos < nae a scris: , Voi si mergeti dup: Je pati 8a Va temeti; poruncile Lui 54 154 JDONALD S. WHITNEY jasul Lui 84 ascultati; Lui s8-1 slujiti si de Elsa va alipiti.” Totul verset se leaga de ascultarea de Dumnezeu. in mijlocul r porunci privind ascultarea se afla mandatul ,Lui sa-I slu- aces rin{a noastra de a-L asculta pe Dumnezeu ar trebui si ne jie tiveze sa-L slujim. : mot ‘ohn Newton, negustorul de sclavi care a devenit pastor dupa oertrea la Cristos si a scris imnuri precum ,Amazing Grace” (Maretul Har], ilustreaza slujirea ascultatoare in felul urmator: Daca doi ingeri ar trebui si primeasca in acelasi moment o sarcina din partea lui Dumnezeu — unul s& coboare gi sa conduc cel mai mare imperiu al lumii, iar celalalt sA mearga si sa mature strazile celui mai marunt sat al acestuia, lor lear fi cu totul indiferent ce serviciu i-ar reveni fiecdruia, postul de conductor sau de maturator, caci bucuria inge- rilor st4 numai in ascultarea de voia lui Dumnezeu? Ti-ai putea imagina ca unul dintre acesti ingeri si refuze sar- cina primita? Este de neconceput. La fel, cum poate cineva care se pretinde crestin s& creada cA este acceptabil sa stea pe margine gi sé-i priveasca pe altii cum fac lucrarea Imparatiei? Orice cregtin adevarat va spune cA vrea sA asculte de Dumnezeu. Insa noi nu-L ascultém pe Dumnezeu atunci cand nu ne implicam in mod activ inslujire. Pacdtuim atunci cand refuzdm sa-L slujim pe Dumnezeu. Motivat de recunostinta Profetul Samuel a indemnat poporul lui Dumnezeu la slujire cu umétoarele cuvinte: , Temeti-va numai de Domnul gi slujiti-l cu senciosie din toati inima voastra; caci vedeti ce putere des- Soar El printre voi" (1 Sam. 12:24). Cand a-L sluji pe Dumnezeu Pare 0 povara, faptul ci ne amintim ce lucruri mari a facut El Pentru noi ne indeparteaz povara. amintesti ce inseamna sa nu-L cunosti pe Cristos, s& fii f a nonezeu si fara speranta? Iti amintesti ce inseamna sa fii vi- 5 La fata lui Dumnezeu si neiertat? {ti amintesti groaza de a sti jignit pe Dumnezeu si ci El are 0 manie aprinsa fata de 155DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU VIATA CRESTIN, ine? it ti groaza de a sti cA esti la un pas de iag? jg tine? fj amintest rez pe Isus CU Ochii ceding ar amin, ima data cine este El cu adevarat sicea facut Prin vs Proartea si invierea Sa? Iti amintesti bucuria de a cong. t® jertarea gi izbavirea de pedeaps4 si iad? Iti amintest ce aj pentru prima data sa fii sigur de cer si de viata vesnics? pasiunea slujirii tale incepe $4 scada, gandeste-te la lucrurile nunate pe care le-a facut Domnul pentru tine. be Dumnezeu nea facut niciodaté un lucru mai mare pent cineva $i r-a putut sf facd un lucru mai mare pentru tine dec te aducd la Sine. $4 presupunem ca El fi-ar fi pus in cont in fiecare dimineatA cate zece mii de dolari in tot timpul vieti tale, dar ny te-ar fi mantuit? $4 presupunem ca ti-ar fi dat cel mai frumos try si cea mai frumoasa fata care a existat vreodata, un trup care nd imbatraneste o mie de ani, iar apoi, la moarte, te-ar arunca din cer gi te-ar trimite in iad pentru vegnicie? A dat Dumnezeu cuiva vreo- data ceva ce se poate compara cu méantuirea pe care fi-a dat-o tie ca credincios? {ti dai seama ca Dumnezeu n-ar fi putut face ceva mai mult pentru tine, nici nu i-ar fi putut da ceva mai mare decat faptul ca ti S-a daruit pe Sine Insusi? Daca nu putem fi slujitori recunoscatori ai Celui care este totul gi in care avem totul, ce neo face recunoscatori? Motivat de bucurie Porunca inspirata din Psalmul 100:2 este: ,,Slujiti Domnului a bucurie.” Dumnezeu nu doreste sa-I slujim din sila sau incruntal, ci cu bucurie. in vechime, la curtile imparatilor, servitorii erau adesea °° cutati doar pentru faptul c& arétau trigti atunci cdnd il slujeat PE imparat. in Neemia 2:2 ni se araté cd Neemia era mahnit dupa & a aflat cf Terusalimul era inc in ruine, n ciuda faptului ch mt evrei -au reintors din exilul babilonian. intr-o zi, in timp ce 4) {a masa imparatului Artaxerxe, acesta Ia intrebat: »Pent™ fe faa trista? Totusi nu esti bolnav; nu poate fi decat 0 sntristare # inimii” $tiind ce ar f putut insemna acel lucra pentru el, Nem mérturiseste: ,M-a apucat 0 mare fricd.” Nu poti fi indispus 156DONALD S. WHITNEY suparat atund cand slujesti unui imparat, Acest lucru nu doar ca aa impresia ca-l slujesti cu govaiala, dar iti dezvaluie si nemultu- rmirea fata de modul in care conduce imparatia, Un cregtin care nu-L poate sluji pe Domnul cu trazice cu inima ceea ce afirma cu buzele. Pot int ersoana care-L slujeste pe Dumnezeu doar din obligatie nu slu- jegte cu bucurie. Pot intelege de ce 0 persoana care-L slujeste pe Dumnezeu incercind Sa-gi cAstige intrarea in cer nu slujegte cy pucurie. Ins& crestinul care recunoaste ceea ce a facut Dumnezey entru el pentru vesnicie ar trebui sa-L poata sluji pe Domnul plin de bucurie. Un credincios n-ar trebui sa priveascd slujirea ca 0 povara, ci ca un privilegiu. SA presupunem ci Dumnezeu te-ar lisa 8 alegi orice persoana din lume ca s-o slujesti gi s-o cunosti in mod intim, dar nu te-ar lasa sé-L slujesti pe El? $4 presupunem cd te-ar lisa si slujesti in orice functie politica sau administrativa din lume, ins nu te-ar asa sa slujesti in imparatia Sa? Sau, si Ppresupunem ci te-ar lisa s8-ti slujesti tie, facand tot ce ai vrea cu viata ta, fara si ai nicio nevoie si nicio grija, insi nu L-ai putea cunoaste pe niciodata pe Isus? Chiar si cele mai bune dintre aceste lucruri s-ar transforma intr-o sclavie mizerabila in comparatie cu privilegiul extraordinar de a-L sluji pe Dumnezeu. De aceea psalmistul a putut sa spuna: ,Caci mai mult face o zi in curtile Tale decat o mie in alta parte; eu vreau mai bine s& stau in pragul casei Dum- nezeului meu decat sa locuiesc in corturile rautatii’” (Ps. 84:10). ,_ Slujesti in acel comitet al bisericii cu bucurie sau cu mahnire? |i slujesti vecinii cu bunavoin{A sau fara nicio tragere de inima? Le-ai lasat copiilor tai impresia c& te bucuri sa-L slujesti pe Dum- nezeu sau ca doar induri slujirea? bucurie con- elege de ce o Motivat de tertare, nu de vinovittie faimoasa viziune a lui Dumnezeu pe care a avut-o Isaia, ob- Servati ce spune el dupa ce Dumnezeu |-a iertat: Dar unul dintre serafimi a zburat spre mine cu un carbune aprins in mana, pe care-1 luase cu clestele de pe altar. Mi-a 157DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU Viapy cats Ty atins gura cu el gia zis: ,lata, atingandu-se acesta tale nelegiuirea ta este indepartataé si pacatul hu se bueg, sit.” Apoi am auzit glasul Domnului intreband; Ae isp, trimit? Cine va merge pentru Noi?” Tar ey _ ® cine /lata-ma. Trimite-ma!” (Is. 6:6-8). “spun Ca un caine in lesa, Isaia dorea mult sa-L slujeascy Dumnezeu, in orice fel. Dorea lucrul acesta din cauzy aun Py vinovat? Nu, ci pentru cd Dumnezeu i-a indepirrtat vinay © Sites C. H. Spurgeon, considerat leul londonez al amvonulyy tivat de unele dintre emotiile lui Isaia, a spus urmatoarele ae te intr-o predica din 8 septembrie 1867: Mostenitorul cerului fl slujeste pe Domnul Sau doar recunostinta; el nu mai are nici o mantuire de céstigat, nig un cer de pierdut; ...gi-acum, din dragoste pentru Dum. nezeul care |-a ales si a platit un pret aga de mare pentru rascumpararea lui, doreste sa se daruiascé cu totul in slujba Stapanului sau. O, tu care cauti mantuirea prin faptele Legii, ce nefericitd trebuie sa fie viata tal... Tu crezi cd, daca perseverezi cu sarguinta in ascultare, s-ar putea sa primegti viata vesnica; dar, vai, niciunul dintre voi nu indrazneste si pretinda cA a primit-o! Voi truditi, truditi gi iar truditi, dar niciodata nu primiti lucrul pentru care ati trudit si nici nu! veti primi vreodata, caci ,nimeni nu va fi indreptatit prin faptele Legii”... Copilul lui Dumnezeu nu lucreazi pentrua primi viata, ci lucreaza pentru ca are viata; nu lucreaza pen tru a fi mantuit, ci pentru cd este mantuit+ Oamenii lui Dumnezeu nu-I slujesc ca sa fie mantuiti, sunt mantuiti. Cand credinciosii fi slujesc doar pentru vinovati, ei slujesc avand 0 greutate si un lant care le sun bunavoie, deoarece moartea lui Cristos ne-a eliberat 4 158 cifiinde ca sesit at legat? Ov ; Na de inima. Nu este deloc dragoste in acea slujire, ci doar tu i ‘eal este nici o bucurie, ci doar obligatie gi corvoada. Insa crest trebui sd se comporte ca niste detinuti, condamnati s4 St ae imparatia lui Dumnezeu datoriti vinovatiei. Noi Puno _”DONALD s. WHITNEY Motivat de smerenie sus a fost Slujitorul perfect, E] Si-a aratat marey care a fost gata s-o accepte pentru a sluji nevoj tia in smerenia fe celor doisprezece prieteni ai Sai, ilor elementare ale Dupi ce le-a spilat Picioarele, iardgi la masa gile-a zis: , Intele; Mé numiti Invatatorul si Do: Deci, dacd Eu, Domnul si Sia luat hainele, Sg asezat Beti voi ce v-am facut Bu? Vot mnul si bine ziceti, céci sunt. Invatatorul vostru, v-am spalat 2 rat va spun ca robul nu este mai mare decat stapanul sau, nici apostolul mai mare decat cel ce l-a trimis. Daca Stiti aceste lucruri, ferice de voi daca le faceti.” (IOAN 13:12-16) Cu o remarcabila smerenie, Isus, spalat picioarele ucenicilor Sai, oferind un exemplu al modului cum ar trebui sa slujeasci cu smerenie toti urmasii Sai. in lumea aceasta, crestinii vor trai intotdeauna cu 0 inclinatie spre pacat (Biblia o numeste firea paiménteascd), care va spune: »Dac trebuie sa slujesc, vreau sa obtin ceva din slujire. Daca pot fi rdsplatit, daca imi pot cAstiga reputatia de a fi smerit sau daca pot sd folosesc cumva lucrul acesta in avantajul meu, atunci voi da impresia de smerenie si voi sluji.” insa aceasta nu este slujirea modelata de Cristos. Aceasta este ipocrizie. Slujitorii ,ipocriti” nu vor sluji far a primi recunoastere, far a primi ceva in schimb pentru investitia lor in timp. Poate ca isi doresc recunoastere prin aplauze, apreciere publica, apreciere prin media social, rezultate Sarantate, cinste pentru exemplul lor sau, lucrul cel mai subtil din- tte toate, si-si dezvolte o reputatie de persoana sfanta, altruista sau deosebit de spirituala. Ipocritii fac lucrul acesta, deoarece ei Nu au nicio inclinatie pentru genul de slujire pe care doar Dum- Tezeu il vede gi il rasplateste. Agadar, daca e nevoie, vor nascoci Inijloace mai istete, insa acceptabile din punct de vedere religios, Pentru a atrage atentia asupra lor. Dac nu vor reusi, vor eal 8 negocieze cel putin o forma de reciprocitate pentru servicit Domnul si Stapanul lor, a 159 ———"7 >» DISCIPLINELE spIRITUALE PENTRU VIATA CREST, Jui Sfant, trebuie s& resp; facut. Prin p' nee sau a indreptatirii desi Aeagy slujire a neprihant slujim ,in smerenie”, considerang © "a, vatie pacatoasa 41.23) Ui pe ay pot si ‘etal tau sf colegilor de Ia serviciu, ajutangy, aiba succes si potfifericit, chiar caeaees PrOmOvAG, ara trecut cu vederea? Poti face ca alti sa fie bine vazuti farg 65 inima sentimente de invidie? Poti sluji nevoile celor pe care Dime nezeu fi inalt4 si oamenii ii cinstesc, in timp ce tu pari Negi Te poti ruga ca lucrarea altora s4 prospere, cand aceasta tiar ump lucrarea ta? Daca Dumnezeu te-a pus acolo, vei sluji ani de a aga cum a facut Stapanul tau — intr-un loc echivalent unyj ately de tamplarie dintr-un sat obscur, daca acela este locul unde vtea Dumnezeu si cresti in evlavie gi in cunoasterea Sa? in disciplina slujirii, Dumnezeu nu Se uita doar la un lucy bine facut, cici pana si lumea slujeste bine atunci cand lucrul acesta duce la profit. Dumnezeu ne cheami sa slujim cu umilinti, deoarece o astfel de slujire duce la asemanarea cu Cristos, Motivat de dragoste Conform textului din Galateni 5:13, in inima slujirii trebuie sé fie dragostea: ,Fratilor, voi ati fost chemati la libertate. Numai nu faceti din libertate o pricina ca sa traiti pentru firea pamanteasd Gi slujiti-va unii altora in dragoste.” i Nu exist nici un combustibil pentru slujire care sa arda m# mult timp si sa furnizeze mai multa energie decat dragostes- e slujirea lui Dumnezeu, ev fac unele lucruri pe care nu le-05 Demme eanii insd sunt dispus sa le fac din dragoste pet care a fost ae ae alti. Am citit despre un misionar dit Res punsul lui a fo at daca ii plicea cu adevarat ceea ce ces aceasta? Nu, New Socant. ,Ma intrebati daca imi place a Nai avem sensibilitat; ao Sotiei mele nu ne place murda noi! Pre aceste ona’: Nu ne place si ne taram prit rob a fact nimic pentryene® ezgustatoare... Insd un om MT MTU Cristos di ceea ce nu-i place? D' apt ce nimic din cea ce nu-i pla 160DONALD S. WHITNEY sau nu ne place n-are nimic de-a face cu slujirea. Noi came place aaa ca «Mergeti!», prin urmare, mergem. Dragostea ne wen an a” cor dragostea lui Cristos fi stpaneste sau fi constrange pe ni, eit mai traiesc pentru ei ingisi, ,ci pentru Cel ce a murit ; ainviat pentru ei" Q Cor. 5:14-15). Ei Il slujesc pe Dumnezeu gi Sijese altora, motivati de dragostea pentru Dumnezeu si pentru “ip oameni in Marcu 12:28-31 Isus a spus cA cea mai mare po- unc este sa-L iubesti pe Dumnezeu cu tot ceea ce esti, iar a orunci este s8-ti iubesti aproapele ca pe tine insu. Desigur a in jumina acestor cuvinte, cu ct Il iubim mai mult pe Dumnezeu, co atat vom trai mai mult pentru El si-L vom sluji mai mult, iar cu cAt fi vom iubi mai mult pe altii, cu atat le vom sluji mai mult. FIECARE CRESTIN A PRMIT DARUL SLUJIRIT Darurile spirituale in dipa mantuirii, cind Duhul Sfant vine si locuiasca inéuntrul tau, Eladuce cu Sine un dar. in 1 Corinteni 12:4,11 ni se spune ci existi diferite daruri si cé Duhul Sfant, prin voia Sa suverana, decide ce fel de dar s dea fiecdrui credincios: ,Sunt felurite daruri, dar este acelagi Duh... Dar toate aceste lucruri le face unul giacelasi Duh, care da fiecdruia, in parte, cum voieste EL” La fel de important, 1 Petru 4:10 confirma ca fiecare crestin primeste un dar special, un dar menit sa fie folosit pentru slujire: ,Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi si slujeasca altora, dupa darul pe care |-a primit.” Probabil ci stii deja c& tema darurilor spirituale starnegte tot timpul controverse in multe parti ale bisericii. Principalele pasaje pe aceasta tema sunt Romani 12:4-8; 1 Corinteni 12:5-11, 27-31; 1 Corinteni 14; Efeseni 4:7-13 si 1 Petru 4:11. Te incurajez sa le citesti pe toate, intr-un duh de rugaciune. Indiferent de teologia ta refe- Titoare la darurile spirituale, cele mai importante lucruri referitoare la ele rimén cele spuse in 1 Petru 4:10, si anume: (1) dact esti restin, fara indoiald cd ai un dar spiritual si (2) Dumnezeu fi-a dat acel dar ca s& slujesti cu el in imparatia Sa. 161DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU VIATA Cres TIN, ‘A Poate ci n-ai auzit prea multe despre darurile sp. poate ci, din indiferent ce motiv, nu trai idenginttale Spiritual. Linistete-te. Multi crestini Il slujesc pe Duryea any sicu credinciosie toata viata, fara a st clar care este dary bi Cific, Nu sugerez c& near trebui 4 incerci s8-ti desc Mor se Vreau doar af spun c& in imparatia lui Dumnezey net pe banca de incalzire pana ce iti vei putea numj ders}, fi buy Studiaza ceea ce spune Biblia despre darurile spiritual Spititua, cu guj céteva dinte cele mai bune cérfi din multimea de tt serise pe aceasta tema. fnsi, in nici un caz, nu fi desea privinta slujirii, caci poti fi eficient in slujirea ta chiar dat in poti numi darul spiritual. J. L. Packer ne aminteste: inet epoc’, cele mai semnificative daruri manifestate in viata tie sunt abilitatile naturale obignuite care au fost sfintite.”s Pastreaza echilibrul. Dumnezeu ti-a dat un dar spiritual, q, nu este identic cu o abilitate natural&. Acel talent natural fing pentru a putea fi folosit de Dumnezeu, indica adesea spre pa tau spiritual. ins& va trebui sa descoperi darul special primit din partea Ini Dumnezeu, in timp ce slujesti cu toata sarguinta, fir acea informatie precisa. De fapt, pe langa studierea Scripturi cel mai bun mod de a-ti descoperi si confirma darul spiritual este slujirea. Dacé ai inclinatia de a-i invata pe alti, s-ar putea simu stii cA ai darul acesta decat in momentul in care vei accepta clasa respectiva. Implicindu-te in ajutorarea oamenilor suferinzi, s-ar putea si descoperi cd darul tau este mila. Pe de alta parte, im- plicandu-te intr-o anumité lucrare, s-ar putea sA afli care nu este darul tu. in urma cu cativa ani am crezut c4 am un anumit dat, insa cand am inceput sa slujesc intr-o anumita lucrare, mia devenit dureros de clar faptul c& aveam cu totul alt dar . Te incurajez s& te disciplinezi sa slujesti intr-o lucrare regulaté si continua din biserica ta locala. Aceasta nu inseamna neapardt cA trebuie sa fii recunoscut sau ales intr-o anumita func Ist cauta o modalitate de a te feri de ispita s& faci doar cect ce ci ugor sau te entuziasmeazi. Aceasta nu este slujite discipline’ Cei care au inimé gi ochi de slujitor vor descoperi cS constrangi de dragoste sa lucreze gi in modalitati sin i nici 162DONALD S. WHITNEY anitele slujirii lor ,oficiale“, ins, proce eer crea permanenta din Trupul Tonal rca a vot TP putea te simi nebagat in seamé, si fii limitat de un am neobignuit, sa fii inapt din punct de vedere fizic, insa tot prose asi modalti prin care si slujest. amen care au Y ee neobisnuit sau au anumite handicapuri fizice pot dbert ee m octor’plini de putere fnt-o lucrare de rugéciune. in guda jimitarilor lor, cei ce au o inimé pentru slujire vor gasi intot- dean modalitati de a sluji. (0 persoand din biserica noastra, care lucreaza ca insotitoare de rute peste ocean. CAnd intra de ‘serviciu, este plecata zile la rand, prin urmare nu poate participa la un pro- am regulat de dumi pana vineri. Trimite intotdeauna scri- sori de tncurajare si distribuie cArti, ins cand se alatura partasiei noastre, cautd 0 modalitate disciplinata de a sluji impreund cu alti credinciosi, nU doar singura. Dar cum poate face lucrul acesta avand in vedere programul ei? Curand a descoperit faptul ca are darul slujirii, darul implinirii nevoilor practice ale altora. De ase- menea, exceleaza in ospitalitate. Acum face parte dintr-o echipa de lucru din biserica care este specializata in ospitalitate. Deoarece aceasta este 0 lucrare de grup, nu este nevoie ca ea sa fie prezenta de fiecare data cand ceilalti slujesc. Cand se afla in orag, igi aduce propria contributie. Darurile spirituale existé pentru a fi folosite in slujire. Daca Dumnezeu n-ar fi intentionat ca darul tau sa fie folosit, viata ta n- ar avea nici un scop. De ce si ne permita Dumnezeu sa traim fara nicun folos pentru El? in intelepciunea si providenta Sa, El a dat fiecdrui credincios daruri pentru a sluji si tine viata fieciruia din- {te noi atata vreme cat doreste sa slujim. insd acest capitol se doreste a fi o chemare la slujire disciplinatd, pentru a deveni tot mai asemanatori lui Isus. Unele daruri spi- tituale vizeaza lucrari care nu stau in fata reflectoarelor si adesea nu sunt cunoscute i apreciate de oameni. Dar, asemenea lui Isus, walferent oft de mult recunostint’ publica vom castiga de pe Win lucrarii, Dumnezeu ne cheama gila slujire in umbra. Jerry ia e scrie: ,Unii au darul de a ajuta si astfel de actiuni vin intr mod foarte natural. insa, pentru cei mai multi crestini, slujirea bor, face j multe 163DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU VIATA cape, INA cere un efort constient.”* Sau, cu alte cuvinte: *Slujirea ¢ plina.” STE dis Adesea slujirea este 0 munca grea Unii sustin ci, dupa ce-ti descoperi si-ti folosesti da, ; slujirea a fi Ese bucteie fara efort. Insa nu cesta ese al, nismul neo-testamentar. Apostolul Pavel scria in Efese, Crest. despre ,desivarsirea sfintilor in vederea lucririi de slujire’ Uy 419 a-L sluji pe Dumnezeu sia sluji altora nu este altceva deca; Neor, grea. Munex, Scriptura fi descrie pe crestini nu doar ca copii ai Jui nezeu, dar si ca slujitori ai Lui. Aminteste-ti cum obigetg oe s&-gi inceapa scrisorile, numindu-se rob al lui Dumnezey, avel Romani 1:1. Fiecare crestin este un slujitor al lui Dumnezee slujitorii lucreazi. eae In Coloseni 1:29 Pavel igi descrie slujba prin urmatoarele cy vinte: ,Jata la ce lucrez eu si ma lupt dupa lucrarea puterii Lui care lucreaz cu tarie in mine.” Cuvantul lucrez de aici inseamna a lucra pani la epuizare, iar cuvantul grecesc tradus prin ,lupt” inseamna ,agonizez”. Asadar, pentru Pavel slujirea lui Dumnezeu insemna 8A agonizeze pana la epuizare”. Aceasta nu inseamné ca era o truda nefericita, cici adevaratul motiv pentru care Pavel trudea din greu era ca, singurul lucru pe care iliubea mai mult ca slujirea lui Dumnezeu era Dumnezeu Insusi. Dumnezeu ne da dorinta si putere sa-I slujim. Noi ne luptam in slujire ,dupa lucrarea puterii Lui care lucreaz cu tarie” in noi. Adevarata lucrare nu se face niciodata prin puterea carnii. Dar sA nu ma intelegeti gresit: Re- zultatul puterii Sale, care lucreaza cu putere in noi, este simtit adesea ca ,truda”. Aceasta inseamna cA, atunci cand fl slujesti pe Domnul intr- bisericd local sau in orice alt fel de lucrare, adesea iti va parea greu. La fel ca Pavel, uneori slujirea ta va insemna agonizare $! epuizare. iti va lua timp. intotdeauna slujirea va fi mai stresanté sau mai putin plicutd ca alte moduri prin care ti-ai putea invest viata. $i chiar daca n-ar exista vreun alt motiy, slujirea Iui en nezeu este o munca grea deoarece inseamné sa slujesti ome a 164 eedDONALD S. WHITNEY jyda tuturor acestora nu uita urmatorul lucru: Slujba care nu fn Gud? ic nu realizeaza nimic. te Coat daca slujirea lui Dumnezeu poate fi o munca agonizanta vanta,inacelagi timp ea este cea mai implinitoare si mai rispla- ran gan 434 cm despre dscutia lui Tsus cu femeia din pifmunetcalatorise toaté ziua. Era obosit,insetat st flamand, amare aga pentru c&-L slujea pe Tatdl Siu. In timp ce Se odih- ajunseqtana de 1a intrarea cetatii Sihar, aceasta femeie samari- nea a fan fantind, Stau de vorbS gi viata ei este schimbats teant gotdeauna. In timp ce ea se intoarce fn Sihar sa le spuna oa despre Isus, ucenicii Lui se intorc din cetate unde mersesera Sener mancare. Cand li dau ceva sa manance, El le ras- si crm ancarea Mea... este sé fac voia Celi ce M-atimis is implinesc Jucrarea Lui” (italicele apartin autorului). sus a considerat lucrarea de slujire a lui Dumnezeu aga de satisfacatoare incat a numit-o ,mancarea” Sa. O data slujirea lui Dumnezeu L-a obosit atat de tare incat L-a facut si adoarma ntr-o corabie in timpul unei furtuni; alté data aceasta a insemnat truzeci de zile fara s& manance. Slujirea lui Isus a insemnat deseori nopti in care a dormit sub cerul liber. A insemnat sa se scoale inainte de ivirea zorilor pentru a petrece un timp singur cu Tatil, Insd, in mijlocul a tot ce era oboseala, foame, sete, durere gi lipsuri, Isus a spus ca slujirea Jui Dumnezeu era aga de impli- nitoare precum mancarea. Ea il hranea, fl intarea, Il satisfacea, iar Elo manca lacom. De asemenea, slujirea disciplinata este munca care iti aduce cele mai mari foloase. Spre deosebire de unele lucruri pe care le-am putea face, slujirea lui Dumnezeu nu este niciodata zadar- nici. Acelasi Pavel care muncea pand la epuizare slujindu-l lui Dumnezeu ne aminteste: ,De aceea, preaiubitii mei frati, fiti tari, neclintifi, sporiti intotdeauna in lucrul Domnului, caci stiti cA osteneala voastra in Domnul nu este zadarnica” (1 Cor. 15:58). _ Nutrebuie si-L slujesti mult pe Dumnezeu pentru a fi pitit sa Bindesti cd trudea iti este in zadar {ti vin in minte ganduri care-ti aa CA slujirea ta e o pierdere de timp. Rezultatele sunt slabe, in n ul in care sunt, Indiferent de ceea ce gandesti si vezi, Dum- eu iti promite cd munca ta nu va fi niciodata in zadar. Aceasta 165DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU VIATA CRESTINA nu inseamna ca nu vei simti adesea de parca n-a est nin toate eforturile tale, nici cA te vei bucura de toate roadele wi din le-ai sperat si pentru care te-ai rugat. ins& promisiunea Do. e inseamnii ca, degi nu poti vedea dovada, slujirea pe care on aly; Dumnezeu nu este niciodatd zadarnica. faci lyj Dumnezeu vede gi stie toata slujirea ta gi El n-o va uita. By rasplati pentru ea in ceruri, deoarece este un Dumnezey & ae va cios si drept. fmi place Evrei 6:10: ,Caci Dumnezeu nu este ne a Ca s uite osteneala voastra si dragostea pe care ati aritat-o i‘ ept Numele Lui, voi care ati ajutorat si ajutorati pe sfinti” Pentry Slujirea disciplinatd a lui Dumnezeu este munci, uneor, truce grea si costisitoare, insa ea va dainui toata eternitatea, Uda MAI MULTA APLICATIE inchinarea da putere de slujire; slujirea exprima inchinarea, Evlavi; cere un echilibru disciplinat intre cele doud. Cei ce pot continua 2 slujeasca fara inchinare regulata, individuala si colectiva, de fa t slujesc in firea pamanteasci. Nu conteaza de cat timp slujesc af cat de bine cred alti c slujesc, ei nu lucreaza prin puterea [ui Dumnezeu, aga cum a facut Pavel, ci prin propria lor putere. In inchinare, experienta noastra cu Dumnezeu si adevarul Sau ne da o motivatie gi o dorintaé proaspata de a sluji. Isaia n-a spus vlaté-ma. Trimite-ma!” decat dupa ce a avut viziunea lui Dum. nezeu. Aceasta este ordinea: inchinare, apoi slujire care a primit putere prin inchinare. Dupa cum a spus A. W. Tozer: ,,Partasia cu Dumnezeu conduce direct la ascultare gi la fapte bune. Aceasta este ordinea divina si niciodati nu va putea fi inversata.”” Nu putem indura mult cerintele slujirii daca nu primim putere pentru stufire prin inchinare. acelasi timp, inchinarea (din nou, atat colectiva, cat si indivi- duala) este autentica daca are ca rezultat dorinta de a sluji. Isaia este gi aici exemplul clasic. Din nou Tozer exprima cel mai bine acest lucru: ,,Nimeni nu poate sa se inchine mult timp lui Dum- nezeu in duh gi in adevar, fara ca constrangerea de slujire sfanta sa devina prea puternica pentru a-i putea rezista.”* Asadar, trebuie sa sustinem ca, pentru a urmiri evlavia, e ne- voie sa ne disciplinam atat in vederea inchinarii, cat si in vederea 166DONALD S. WHITNEY «i A ne angaja in una fara cealalta inseamna a nu o experi- sufi Oe a pe nici una. or . . j se cere sa slujesti gi egti inzestrat pentru a sluji, insd esti segs sit slujesti? Evreii stiau fara nici o urma de indoiali ca dr e7eU astepta ca ei s-I slujeascd; dar Iosua i-a privit o data in Ce ji-a provocat sd fie gata sa slujeasca: ,Si daca nu gasiti cu cale a slujii Domnului, alegeti astazi cui vreti sa-i slujiti... Cat despre nine, eu si casa mea vom sluji Domnului” (Ios. 24:15). cand ma gandesc la dorinta de a sluji cu credinciogie, imi sntesc de un omulet tacut dintr-o biserica in care am slujit 0 sirea lui in zilele de duminica trecea intotdeauna ne- observatd, pentru cA el venea cu multa vreme inaintea oricui. Cu toate acestea, isi lisa masina veche intr-un colt obscur al parcarii, yjsind cele mai bune locuri pentru altii. Descuia toate usile, lua puletinele informative ale bisericii si astepta la intrare. Cand intrai, te intémpina cu un buletin si cu un zdmbet larg. Insa nu putea vorbi. Era stinjenit cand noii veniti fi puneau intrebari, Cu mult timp in urma isi pierduse vocea. Cand I-am cunoscut, avea cam saizeci de ani gi locuia singur. Cand avea magina defecta, cea ce se intampla des, nu anunta pe nimeni, ci venea pe jos la biserica. Din cauza vulnerabilitatii sale a fost jefuit si batut de mai multe ori, cel putin de doua ori in cei trei ani cat am fost slujit in biserica respectiva. Cativa membri mai vechi din bisericd mi-au spus ca ei credeau ca si-a pierdut vocea in urma unei batai cu ani in urma. ‘Avea o artriti extins care ii bloca umerii si nu-i permitea sa-gi risuceasc gatul, asa incat chiar descuierea usilor si inmanarea buletinelor informative fl solicita destul de mult. insa el era in- totdeauna acolo, intotdeauna zambind, chiar daca nu putea rosti nici un cuvant. Toate lucrurile din viata lui au lucrat astfel incat s4 nu se bucure de nicio faima (pana gi numele sau — Jimmy Small). insd, in ciuda neajunsurilor, a piedicilor, a handicapurilor gi a unui numar foarte mare de posibile scuze, el era gata sa-L slujeasca pe Dumnezeu. Si-L slujea intr-un mod disciplinat, cea ce in ochii lui Dumnezeu nu era nici un lucru marunt, nici unul zadarnic. a Evanghelia lui Cristos creeazd slujitori dupa modelul lui Cristos. Domnul Isus a fost intotdeauna slujitorul, slujitorul tuturor, slu- jitorul slujitorilor, Slujitorul. El a spus: ,Sunt printre voi ca unul wreme. SO 167DISCIPLINELE SPIRITUALE PENTRU Viata REST INA i fe" (Luca 22:27). Isus este exemplul ny slujire. insa El n-a venit pe pamant, nua trait gi Rene SUptem, s& ne faca slujitori, caci noi aveam nevoie de mult ms: t dog ® atat. Din cauza pacatului nostru, noi trebuia s& fim a Dumnezeu gi nimeni nu poate ajunge acceptabii i Pica t Dumnezeu incercind sa imite exemplul de slujire Maintea Nimeni nu poate sluji aga de mult sau aga de bine in fy tage suficient de neprihanit inaintea lui Dumnezeu, Penta ang cati cu Dumnezeu trebuie si intelegem si si credem Eva pi. Evanghelia lui Isus Cristos ne transforma din Picitoat tui Dumvezen in slujitori ai lui Dumnezeu. Duhul San 2% prin Evanghelie pentru a-i transforma pe cei care ales lor (precum bogatia, cariera, sportul, sexul, locuinta, ae t hobby-urile, drogurile, politica giaga mai departe) in slut. a, Dumsezeu, aga cum a facut in 2ilele apostolului Pavel cing a! le-a scris unor oameni care au devenit de curnd crestini: oa idoli v-ati intors la Dumnezeu, ca s4 slujiti Dumnezeului cei i siadevarat" (1 Tes. 1:9). Cei care cred Evanghelia lui Isus primes grind de slujitori dupé modelul lui Cristos. Asada, uml dint mai clari indicatori cd oamenii au crezut cu adevarat Evanghelia lui Isus este c& o dorinté noua de a sluji incepe sa le inving’ doring egoistd de a li se slujii. Bi incep sa caute modalitati de a face ceva pentru Cristos gi Biserica Sa, in special cai prin care pot sd slujeasct Evanghelia. Evanghelia pe care ai crezut-o ti-a dat o inima de slu- jitor? Este slujirea ta inrédacinata in Evanghelie? {finsd este adevarat c4 dacd oamenii care au fost transformati de Evanghelie si au o inima de slujitori vor s& creasci tot mai multis asemanarea cu Cristos, ei trebuie sa se disciplineze pentru a putea sluji aga cum a slujit Isus. Vei face si tu aga? . SE CAUTA: Voluntar inzestrati pentru slujire grea in impel lui Dumnezeu. Motivatia de a sluji trebuie sa fie ascultarea de Dumuezeu, recunostinfa, bucuria,iertarea, smerenia i drags Slujba va primi rareori laude. Uneori se vor confrunta ¥ ° isp puternicd de a parisi slujirea, Voluntarii trebuie s4 fe credincos n ciuda orelor lungi de munca, a unor rezultate slabe sa inviz! sia lipsei de recunostinté din partea oamenilor: insd vor aveaP de recunoastere din partea lui Dumnezeu, pentru vesnice. care slujest 168 et