Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Exploatarea Si Intretinerea Transformatoarelor de Masura

    Uploaded by

    Marius Deac
    3 views78 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views78 pages

    Exploatarea Si Intretinerea Transformatoarelor de Masura

    Uploaded by

    Marius Deac

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 78
    BIR ate n) yeaa ss si intrefinerea em RYU es CCUG colectia electricianului & editura tehnica Lucrarea prezintd, la un nivel accesibil, pro- blemele legate de constructia, functionarea si exploatarea transformatoarelor de curent si de tensiune folosite in schemele de masura, protec- tie si automatizare. Sint indicate metodele cele mai eficiente din punct de vedere tehnic si eco- nomic pentru verificarea si incercarea transfot matoarelor, in vederea realizarii si _mentine unor caracteristici. tehnice corespunzatoare gi a exploatarii in conditii bune a instalafiilor. Cartea se adreseaza electricienilor, ma: si tehnicienilor care lucreaza in instalatiile elec- trice ale intreprinderilor de electricitate, ale sec- tiilor PRAM, ale intreprinderilor industriale, ale gantierelor etc. Control stiintific: ing. MIRCEA SUPP Redactor: ing. MARCEL CROITORU Tehnoredactor: MARIA IONESCU Coperta: arh, VALENTIN VISAN 1. Principiile de functionare ale transformatoarelor de masuri 1.1, Bazele teoretice ale functionarii transformatoarelor de misura ‘na Transformatoral de méasura est me ane ‘Stent oe transforma parametrii energiej in caren (tensiunea respectiv curentul), reducind a acestora de un anumit numar de ori. Functio- narea transformatoarelor de i a i fia electromagnetica din “Goud oat Gee Sri) e un aparat electro- ‘tre dou& circuite Fig. 1.1. Principiul de functionare al transfor- Matorului de mdsura: 1 — int&surarea primara; % — infagurarea secundara; — miezul de fier, tlectrice, cuplate electromag Imircurge infas 'lix alternativ netic. Curentul alternativ I, urarea primaré 1 din fig. 1.1 creeaza ‘tin ® care, in cea maj parti * alters re, i mare e, hi ii tm circuitul magnetic 3, construit din tole de Otel cenee 3 lehnic, Musxul alternativ ® intretaie spirele infasurarii se- cundare 2 si induce in acestea o tensiune electromotoare alicrnativa ez, a cirei valoare instantanee se exprimad ma- tematic prin relatia dé eh (1.1) C= Relatia ne arati ci valoarea instantanee a tensiunii electromotoare (t.e.m.) ey induse in infasurarea secundara 2 este egala cu produsul dintre numarul de spire w, ale in- fagurarii secundare gi viteza cu care variazi fluxul magne- tic in timp (dP/dt), luat& cu semn schimbat. Valoarea efec- tee t.e.m. induse (exprimata in volti) se determina cu relatia E,=4,44 fur®, (1.2) in care: f este freeventja tensiunii de alimentare, in Hz; a — humarul de spire ale infagurarii secundare; — _Valoarea efectivi a fluxului magnetic, in Wb. Dac& circuitul inf&surarii secundare este conectat la receptoare exterioare (care in cazul transformatoarelor de masura sint aparatele de mdsurat, releele etc), in circuit apare un curent. Valoarea sarcinii determing incarcarea secundara a transformatoarelor, care se poate exprima prin produsul dintre curentul secundar Ip $i si dara Uy, 2 $i tensiunea secun- 1.2. Rolul transformatoarelor de masuri si domeniul lor de utilizare Transformatoarele de masur& au rolul de a transforma tensiunea, respectiv curentul, dintr-o instalatie electrici (in mod obisnuit micsorind valoarea acestora), in scopul: — largirii domenijului de m&surare al unei serij de apa- rate de masurat, de curent alternativ; 7 alimentarii circuitelor de Protectie prin relee cu ten- siuni, respectiv cu curenfi, intr-un anumit raport fata de cele din circuitele primare, in vederea obtinerii unor m3- 4 timi sccundare normale (de exemplu 1 A sau 5 A si ten- siunea de 100 V); - protejarii instalatiilor circuitelor secundare, a relee- a aparatelor de masurat, impotriva strapungerij izo- i acestora de c&tre tensiunea inalta a instalatiilor pri- lafie VEU - protejarii personalului de exploatare impotriva elec- trocutarii, atunci cind vine in contact cu instalatiile de ma- uurare si protectie. Protejarea personalului de exploatare si a circuitelor sccundare faja de tensiunea inaltd a circuitelor primare se realizeaz4 atit prin izolatia infasurarii secundare a trans- formatoarelor de masura fata de infdsurarea primara, cit prin legarea la pamint a uneia dintre bornele infagurarii secundare. Transformatoarele de masura se utilizeazi pentru sco- purile aradtate mai sus, atit in instalatiile electroenergetice dc fnalt& tensiune, cit si in cele de joasd tensiune (in acestea din urma se folosesc mai ales transformatoarele de curent). In unele cazuri transformatoarele de m&sura pot intocui transformatoarele pentru incercdri de laborator. Domeniul de utilizare al transformatoarelor de masura si conditiile ce li se impun in ceea ce priveste clasa de pre- cizie rezulta din tabelul 5.11. 1.3. Clasificarea transformatoarelor de masurit Transformatoarele de masuré se clasificd dup&é mai multe criterii. 1. In functie de parametrul a carui valoare o reduc, oxista: — transformatoare de curent, simbol TC, a cdror infa- surare primara se conecteazi in serie cu circuitul pri- mar, iar bobinajul secundar alimenteaza releele de curent, ampermetrele, bobinele de curent ale wattmetrelor, contoa- relor, fazmetrelor etc. (fig. 1.2). — transformatoare de tensiune, simbol TT, a cdror in- fagurare primara se conecteazd in paralel cu circuitul pri- mar, iar infasurarea secundara alimenteaza releele de ten- ~ siune, vollmotrole, bobinele de tensiune al conloarclor, fazmetrelor etc, (fig. 1.2). © wattmetrelor, 2. In functie de numarul de fa: misurd pet ft e laze, transformatoarele de monofazate (de curent si de tensiune); bif. tensiune) sau trifazate (de tensiune), Pifazate (ee Fig. 1.2. Schema de conectare a transfc ig. formatoarelor de ma i modul de alimentare al aparatelor: misurd $1 ‘ZC — transformator de curent; TT — tr: t 0 i TT — transformator de tensiune; Ww, — in- Ree es DeuPATas WalSy 82, 8) — Infagurar secundare sae aaa cy eu de curent; V — voltmetru; RT—releu de tensiune; We oat: metru, , 3. Dupé numarul infagurarilor se n ‘cundare, trans: - toarele de masurd pot fi: nsforma — Cu 0 Singura infasurare secundar: — cu doud sau cu mai multe infaésurari secundare. 4. Dupa felul instalatiei in care sint destinate a se monta si a functiona, exista: — transformatoare de tip interior (simbol QD; 6 --- transformatoare de tip exterior (simbol E); ~ transformatoare pentru instalatii complexe (ce se monteaza in transformatoare de putere sau in intrerup- foare). 5. Dupa modul in care se instaleazi, deosebim: - transformatoare de trecere, simbol T (numai pentru «ele de curent); ~ transformatoare tip suport (simbol S). 6. Dupa felu) izolatiei dintre infasurarea primara si cea secundara, deosebim: — transformatoare cu aer sau uscate; — transformatoare cu izolatie in ulei (simbol U); transformatoare cu izolatie de portelan (simbol P); — transformatoare cu izolatie de ragini sintetice de tur- uare (simbol R). 7. In functie de caracteristicile tehnice nominale (v. § 1.4.1 si 1.4.2). 8. In functie de tensiunea infasurarii primare, deo- m: — transformatoare de inalta tensiune; — transformateare de joasd tensiune; — transformatoare de tensiune in cascada (utilizate in instalatiile de foarte inalta tensiune (de la 220 kV in sus). 9. In functie de destinatie, deosebim: — transformatoare montate in instalatii electrice; — transformatoare de laborator; transformatoare portative; — transformatoare montate in scheme speciale. 1.4, Caracteristicile transformatoarelor de masurd 1.4.1. Caracteristicile transformatoarelor de tensiune Caracteristicile tehnice principale ale transformatoa- relor de tensiune, prevazute de STAS 4324-62 si STAS 1323-62, sint urmatoarele: — tensiunea nominala primara Uj; — tensiunea nominala secundaré Usn; — tensiunea maxima de lucru Umar, adicd valoarea efec- livé cea mai mare a tensiunii, in conditii normale de ex- 7 ploatare, la care transformatorul de tensiun , ir i ine poate func- fiona in regim de lucru de lunga durata; Po — tensiunea de incercare Uj, adici valoarea tensiunii de frecventa industriala sau de impuls la care se incearcd transformatorul de tensiune; — raporturile de transformare, nominal k, si i sav reat Re ) n si efectiv — eroarea de tensiune A, gi de unghi 8 — clasa de precizie; — puterea nominala P., si puterea nominalA maxima ’maxs ~~ freeventa nominala, adic& frecventa tensiunii de ali- mentare pentru care este destinat a functiona transforma- torul si la care sint indeplinite conditiile clasei de precizie. uw 14.2. Caracteristicile transformatoarelor de curent Caracteristicile tehnice principale ale transformatoare- lor de curent sint urmatoarele: — curentul nominal primar Ij, si curentul nominal se- cundar 15,3 = tensiunea nominal4 U,, in kV, egal cu tensiunea nominal& a retelei electrice pentru care este dimensionat $1 construit transformatorul, care este fnscrisd pe placuta. lui indicatoare; — tensiunea maxima de lucru sau de serviciu Umaxi — tensiunea de incercare Uj, sinusoidald, cu frecventa de 50 Hz; : — raporturile de transformare, nominal ky si efectiv sau real k,; — curentul limita dinamic Ig, care reprezinté valoarca de virf, in kA, a primei alternante a curentului primar de scurtcireuit (curentul de soc) pentru care stabilitatea dina- mica a transformatorului este asigurata (fara a se deteriora sub actiunea fortelor electrodinamice), infasurarea secun- dara a acestuia fiind scurtcircuitata; — curentul limita termic I, in kA, care reprezinta va- loarea efectiva cea mai mare a curentului primar de scurt- circuit, pe care transformatorul de curent, avind infasu- 8 rarile secundare scurtcircuitate, il poate suporta timp de o secunda, fara a depasi limita de incAlzire; — eroarea de curent A; si de unghi 8; — clasa de precizie; — sarcina secundara Z, si sarcina nominala secundara — puterea nominala P,, in VA; — curentul de magnetizare [o; — curentul nominal primar de saturatie I,s,, curentul nominal secundar de saturatie Ign gi coeficientul de satu- vatie n. Definitiile caracteristicilor enumerate sint precizate in lucrare la capitolele respective. 1.5. Comportarea transformatoarelor de ma&surd in diferite regimuri de functionare ale sistemului electroenergetic Functionarea corecta a instalatiilor de protectie si a ce- lor de masurare este determinata si de gradul de exacti- tate cu care transformatoarele de masura& pot reproduce in secundar tensiunea, respectiv curentul retelei in care sint montate. In regim normal de functionare al sistemului, cind parametrii retelei au valori in jurul parametrilor no- minali ai transformatoarelor de masura, acestea reproduc in infdsurarile secundare parametrii primari, cu 0 exacti- tate determinataé de clasa lor de precizie. Prin urmare, aparatele de mdasurat si releele de protectie vor fi alimen- tate cu un curent, respectiv cu o tensiune secundara, pro- portionale (in limitele clasei de precizie a transformatoa- relor de masura) cu curentul, respectiv cu tensiunea din primar. Unele regimuri anormale de functionare, cum sint regimurile tranzitorii, scurtcircuitele asimetrice etc., care apar in exploatarea sistemelor electroenergetice, fac ca transformatoarele de masurd sA nu mai reproduca cu fi- delitate valorile marimilor primare, datorité unor feno- mene relativ complexe ce au loc in timpul acestor regi- muri. Acest lucru influenteazi in special functionarea protectiilor, care au rolul de a sesiza cit mai real si mai 9 rapid regimurile anormale, pentru a actiona in consecin{a. Privita problema din acest punct de vedere, in ultimii ani s-au efectuat si sint in curs o serie de studii, cercetdri si experimentari asupra modului de comportare a transfor- matoarelor de masura in timpul regimurilor tranzitorii. Toate acestea se efectueazi in scopul stabilirii unor metode te calcul si de dimensionare a transformatoarelor de ma- sura, metode care s4 {ind cont de particularitatile de func- {ionare ale acestora in regimurile tranzitorii si pe baza carora transformatoarele si se construiascd de asa maniera incit ele si asigure corecta alimentare a instalatiilor de protectie. De asemenea, se urmiareste stabilirea unor me- tode de masurare a erorii transformatoarelor de m&sura in conditiile functionarii lor in regimuri tranzitorii, metode care si reproduca cit mai exact conditiile reale ce se in- tilnesc in exploatare. Bineinteles cA in acest sens nu s-au epuizat toate posibilitatile si urmeazi ca cercetarile ce se efectueaza s4 contribuie la rezolvarea in continuare a pro- blemelor amintite. 1.6. Alegerea transformatearelor de masura Siguranta in functionare a transformatoarelor de masura este determinata de alegerea corecté a acestora, atit din punctul de vedere al regimului normal de functionare, cit si din punctul de vedere al regimurilor de avarie ale rete- jei in care sint montate. Principial, alegerea transforma- toarelor de masura se face comparindu-se parametrii de- terminati prin calcul cu cei din cataloagele de aparate. Se vor alege acelea ale ciror caracteristici constructive cores- pund acoperitor cu toti parametrii calculati. 1.6.1. Alegerea transformatoarelor de tensiune Transformatoarele de tensiune nu se verificd la stabi- litate termic& si electrodinamica, intrucit ele sint conec- iate in paralel la retea, astfel incit in cazul unui scurtcir- cuit in acestea, ele nu sint supuse actiunii curentului de scurtcircuit. Alegerea transformatoarelor de tensiune se 10 face in baza verificarii urmatoarelor caracteristici ale aces- tora: — tensiunea nominala primara a transformatorului de lensiune Uyn, ce trebuie sa fie egald cu tensiunea nominal& a retelei la care se conecteaza (intre faze, respectiv pe Taz); — tensiunea nominala secundaré a transformatorului de tensiune Ur, ce trebuie si fie egal cu tensiunea nomi- nald a aparatelor pe care le alimenteaza; — tipul transformatorului de tensiune si schema sa d= conexiune, care se aleg in functie de destinatia lui {de exemplu, pentru alimentarea contoarelor si a wattmetrelor ivifazate se pot utiliza transformatoare de tensiune mono- fazate legate in V, iar pentru alimentarea aparatelor des- inate controlului izolatiei se utilizeazi trei transforma- loare monofazate legate in stea sau un transformator cu vinci coloane, cu aceeasi schema de conexiuni); — clasa de precizie a transformatorului de tensiune, care trebuie sé corespunda clasei de precizie a aparateler pe care le alimenteaza (conform tabelului 5.11); daca trans- formatorul alimenteazA mai multe aparate cu clase de pre- cizie diferite, clasa de precizie a transformatorului trebuie sa corespunda aparatelor cu clasa de precizie cea mai buna; — puterea nominald a transformatorului de tensiune Pon, corespunzatoare preciziei ce trebuie aleasd, se com~ para-cu puterea P, absorbita de toate aparatele de mdsurat si releele conectate la bornele secundare ale transformato- rului; se considera ci transformatorul de tensiune s-a ales corect din punctul de vedere al puterii nominale, daca este indeplinita conditia P2,> Ps. 1.6.2. Alegerea transformatoarelor de curent Se considera c& un transformator de curent s-a ales co- rect, dacd sint respectate conditiile de alegere si verificane indicate in tabelul 1.1. Metodologia de verificare a erorilor in conditiile reale de functionare ale transformatoarelor de curent utilizate pentru protectii (tabelul 1.1) consta in urmatoarele: li Tabelul 1.1 Alegerea si verificarea transformatoarelor de curent Parametrii de verificat Regimul de Ai refelei in care se monteazi | Condifii de functionare | Aj transformotorului | transformatoarele de curent | alegere si al retelei de curent sau aj circuitelor secundare verificare alimentate de acestea Tensiunea no- | Tensiunea nominald a | Uy > Upp minalé U,, in| retelelor U,,, in kV kV Curentul nomi- | Curentul de sarcin’ de | Iq > Lop nal primar [j,,| lunga durataé a rete- in A lei I, in A 2 _ 8 Curentul nomi- | Curentul nominal al | Ien=In ap 8 nal secundar aparatelor conectate z Tog I A la bornele secundare é ale transformatorului ® Tygp 5A sau 1A 3 £ Sarcina secun- | Sarcina Z, in Q (im- | Zon > Ze 5 daré nominali | pedanta reala a cir- 5 2, in Q (cal- | cuitului exterior co- 3 culaté din pu-| nectat la bornele se- 3 terea secundara | cundare) 2 Poy) Puterea nomi- | Puterea nominala ab- | Pon > Px ap nalé secundara | sorbité de toate apa- Px, =Z2, l,, in| ratele conectate la VA bornele secundare ale transformatorului de curent P,.., in VA Erorile de cu- | Conform indicatiilor Conform rent, in %, si| din tabelul 5.11 tabelului de unghi, in 5.1 min Tabelul 1.1 (continuarc) Parametrii de verifioat Negimul do Ad retelei in care so monteazi funejionare Mi torului trensformatoarele de curent we miretsiet | AT Gurent | sguray eirouitelor secundare | vorificare alimentate de acestea legimul | Coeficientul de Conform uormal saturatie n precizari- _ lor din de fune- scbeant fionare 5.10 Curentul de Curentul efectiv de | I> Isoc stabilitate ter- | scurtcircuit de soc mica al trans- | maxim ce trece prin formatorului 1, | transformator (J,.,. in 2 in kA kA) = g 2 Curentul de Amplitudinea curentu- | Ig > Isoc o stabilitate di- lui de scurtcircuit de 3 namica I, 900 Tog 3 in kA g g 3 | Eroarea de cu- AS 16% 2 rent, in °%o _ 3 (pentru protec- & | te é Eroarea de KT unghi, in min (pentru. protec- tie) — se calculeazi sarcina secundara Z, conform § 5.13 (tabelul 5.22); — in functie de sarcina Z2, se ia din curbele erorilor de 10% ale transformatorului de curent (care reprezinta va- riatia raportului I,/I,, in functie de sarcina secunda a Zs Wn Takelul 1.2 Calculul curentului de defect [3] Siete! | eat pon | Som tr det | —Maximala | hy este curentul de rapid’ { pornire al releului (sectionare k,, — raportul de de curent) transformare al trans- — Maximald cu | formatorului de cu- temporizare | Tent independent | Kan — coeficientul de 1 gg = Cele®Maphn) — Maximali cu | Schema, a cirui va- a rs re temporizare loare se ia din tabe- dependenta lul 5.22 (valoarea lui | Frev=0,85 Ig este cea corespunzé- toare caracte- risticii regla- te a protec- tiei) — Protectii di- | Ijemae este curentul rectionale maxim de scurtcir- — Protectii di-| cuit ferentiale k — coeficientul de — Protectii de | corectie, care tine distanta cont de saturatia Lat = kl transformatoarelor de 1 def semas curent in regim tran- zitoriu (k=1, pentru temporiziri ale pro- tectiei t=1s; k=1,5, pentru t=0,3s; k= pentru t=0,1s) 14 pentru care eroarea de curent este mai micd de 10%) va- loarea coeficientului de multiplicitate maxim admis, data de rcatia L = limax , me ln (1.3) — se calculeaza raportul real dintre curentul primar de defect Iyaee si curentul nominal I,,, cu relatia m,= Asdet. an valoarea curentului de defect se calculeazi cu relatiile din tabelul 1.2, in functie de felul protectiei si al schemei de conexiuni a transformatoarelor; — se compara coeficientul de multiplicitate admis m, vu raportul real dintre curentul de defect si cel nominal m,; rm considera ci transformatorul de curent este bine ales daca este indeplinité conditia m.2>m,; in caz contrar, este necesar SA se aleagd un transformator de curent cu [yn mai mare sau se iau masuri de reducere a valorii Z, prin virea sectiunii conductoarelor de legatura. 2. Tipurile constructive si schemele electrice interioare ale transformatoarelor de masura 2.1, Transformatoare de fabricatie romaneasca Industria electrotehnicA romdneascé produce trans- formatoare de masura pentru instalatii electrice avind (cnsiunea nominala cuprinsa intre 0,5 si 220 kV (intre faze) 2.1.1. Transformatoare de tensiune In tabelul 2.1 sint indicate tipurile constructive de {ransformatoare de tensiune produse de Uzinele Electro- pulere din Craiova. 15 006 oBP | 096 | Osh | 9008 | Oct i 008 | ozr i SEAL, | O1-QULL, SALLE | ANZ ap Bauntstas najuad yseu ap 4yBeTozt niyweu yung ‘(@ueojoo foul no) len ulp Brey -OZL no. ‘royajur feyour nayuad = yezeyy unis -Ud} ap sJOlULIOJsURIT, areuiny 009 SP SLT To/st saul | ©p jsp up epejozy 009 se OST Toor O-G@YLL | R0-.opejur: feyuour ORF 18 eb 0/9 nayuad “yezeyiq ours Osh | 09 Vole SHULL | -uoy ap soyeuoysueLT, or9 | ase} OST} o8 SF SLT vost SI-OLL obo | oze | Ost | 08 se zt 10/0T or-nan. fem urp ater 00? | 008] 0g os | 13 BL T0/9 ‘joweyuy feyuour oor | o0¢! og | og 0'9 vo/e OF | OZ og | oe 98 10 $ . e / sh] eA 009 | oog | ost | 06 se | Neat | pe] o/c | ewan & [sh | sr osr | ors | ost | 09 se £NMe | to/ tol or | own. 8 aru osp | ore | ost} op | sc | Mee | 1 tq [79 my ap queer up Stet -oZ1 Nd ‘1O;Ia}uL feyuouL Ss SA BA najued Yezejouou aunis osr | oz | ost | 09 wz | Aig | Fo ¢ swans | 09} ep soyPurr0;sUeAT, T | | ouwu -an} ep Turse utp exer ‘ “o/s -0z] no ‘IoLayur feyuouL vat | os | to | cc | 8 | sro row faguad jeaeroueal Suns ost | 09 | oe | st] 8 9¥0 T'o/88°0 SOWELL | -ue} ep JoyeuriojsuerL 6 8 L 9 § b & z v VA @s est ese At nba MUA arewossuen op soon Va wy sam ge | op nausea Teodor rndig, | uysuer op imimsoyenoysuea, Preuytom varang eropaqey soya yUEATEA OTe e7edrouTad soyuyD, JoRISTIOIOEIED Baoledy oJojndoszooyy Seulz~, op oeolqey auNIsue}] ep e1eoJeUTIOJsUeT] ep 1indIy, re Mmeqn we uxpl. sf tnéretin, transtorm, de ingsuns v Peo ee S28 Sa Bo SH % 4 Lake EEGs ge Bags es beads gle 28 ty FESS 2 BLES sess 5g so Sos 8 5 5ee8u8 See gs Sig BE SEE Ss £328 BES SL giz £RoFEE § #28gtE BbS ey bef BBE LE Ee 52833 e2eenbd Bog wo Se g Eg moe >4eo Eos se = 5 9 Te BHF » Sfo skeet" 28 gegahs ob Z < e “OD st a Feet Op Re 3 ab § .%, Be Ew EES BY aa 7 Hes s8 58% ae 2 sae 2°8.d 28 w8geZes oi BogN& Beers SE’ dasee4, 3 Bout ag © ws 3 £m 6 a age S58 Led w 2s 2ES 825 Rake Bo ad ao Sgozgae SZ ! ! (oyeuseu yo -tf2 Insuls un no ayonp -ur oa) Jo1a1xe {ejuour nayved ‘pin up ere, 008T! 006 } G09 | 008 -ozi no ‘yezeyouow ants — -ue} ep JOyMIOJsuBL, ur dy 2p) (ayonp -ur dy ep) taf mp ere; gop | cog | ost | os ce-neay, | oe, BASE eet 003 cos cer sega nayued eze7Iq aunis oe “ S-VESL uel ap soyeWMLOZsueLL obo | 008 | ost | 06 cena 009 | 008 | OST | 06 wenn Se-nWaL som up arey 1 -ozt no ‘soyeyxe feyuoUr nayjuad ‘yezejouour unis cog | 008 | Ost | 08 oenway | -uay ep soyuLoysuRsL, | oleu | “inj op qurses urp ariel o96 | OgF | OFZ | OST 1 ge-enrms, | -oz1 no ‘opioyuy feyuoUr 096 | OsF | OF | OZT | se-@unt | nyued yezesrq suns 086 | OsF | Ove | 08 | O¢-GUIL | -wo; ap sozeUKojsuRsL , aga | oab | ors jet se-WuIL i ' i aavu 096 | 08h | OF | oBT CCWULL | -any ap targa arp Bret -oz} nd ‘aoLeyuy feyuoUL najuad Qezejouow aunts 096 | osh | ops | oat owas | U8? op Joyeuuoysuery, {arenuyuos) Te imeqny, 19 18 | | | 2h pieyeys | peu vay ereg fo] nang ptlise wn ee i ap aiivjozt IO} aysa : | | Bo Mopey aeuttid i muy nagusd intecy | esa oS, | | os $0 |s/oooe—cos| 1 ¢o.u1o | ep “wepr fequow na i -uad ‘gyeu i many pursed ears | | upp aejozt ~ouour i i no ‘1ead} ~~ MEPL so | slose—oot |. S0-LHIO | an “wepr (op wy i TOLyUT -}reu ‘pown i | feyuow nay jeordox} yeur i -uad ‘gyeu -f) nipeat epajers miip -woo nayuag any BuIser i | uIP arerozr no ‘wap) G/00E—¢ | + S0-SH1D. | AO}ayUt | feyuour | najuad “pilayoeq ap aoedes” utp epieiozy ' . sores feyuour najued yorieyeys “pieyoeg wur weg. | (arp ortejozr aeyyo ese | L i no ‘gus jnyNsoyeur og | } ! | dy quamo -soysuea | ot> | st | 1 foo | _ | ap aoqeur tueunag | g> | or | so | s/0006—o0¢| Aeon | ~sorsuox. a nn Jona} | 5 nti Sequous naqued ‘eraqoeq jurp erfefozt nd ‘eua0ady dy yuam> ap Joyeur ~Ioysue xy, gies -1dsouour | arynoaxg | o> | s & T lorzraard! 5 WB) 4 UT, a we orwutsoysuty aaasno 9p gages eseID we ap injodey tndgy, ‘~OVCUTZOFSUONY waxunuag, | i aedzourrd oayuya offO]I1707981eD Bacar) aiendox01A e[aUIZ ep oyeoIAqey yWAINI ap axeo;eTUIOSsURI] op TINdLL ee Injeqoy. . 20 os/os 08/ST OF or or | $/009—ST sK00p—SD2 | s/oog ~ ST B OT-SHID ObSd1O yeu ning guises UIP at}efozy Ino ‘aojzequy fequow najuad ‘y20dns dy queana ap soyew ~dojsuel soyrayuy fejuow naquad ‘yaodns dn ‘ueya}sod ap aryerozt no quan ap soyew ~JOJSUB LI, AO}IOVUY feyuour nqqued ‘uxyajiod | ap aretozt no ‘puis dy ‘age0a34 ap yuagno ap Jo:eur 0z/0% os/oz st sg oP or |s/000 190% 4 OF Lato ST or | g/0aST—009 |0I—t Lao | ST i wept 401.19} | {equour | naqued | ‘ueja}sod ap arjerozt no ‘jea1ds ~ouour ‘913003 dy queino ap Joyeu ~AOJSUPLL, gresrdsiy nur paeUr syd war ~eansEyU] ST/ST os/St sg op ST or sloob—¢ fr ‘Old AOMI}UT feyuour najued ‘oxa00y dy ‘ueye}zod ap attetozt no quaine ap soyeur -dOJSUBLI, wT mols (exenuywoa) Zz 179q0L 2 a vujued ey ‘oTound Ba] U02 erjoojosd naqued MIVUIOTE | qusine osasojoy Jopa.1e0} ~dnaaayuy e ateu ~orfoe ap JOPOATIZ -odsip afe aaesuryo -op ap va Vv s6= sou z DipEnp xDuL 09/09 laa os/os ja.s‘o os/os | s/s'0 | Vso V/s'0 | sit og/og |g 08/08 | —-_ os/sr | s‘0 ju "rose=? Se-NSaO. ge foe 201 *9-SHIO ' (nqquo ad aonp -O.}UT as) saeyjodowroy yuaano Gl-HIO | ep Joyeur ~AOJSUPLI, ores -uepap ep so[aUulqog | eaaequaut | -tre nuquad ‘epider ayjeinyes no 4uamo ap soqeur t'st9 ~JOSUPLT, dollayxa feyuour nuquad Saqn_ up | _erjejozs | no uodns dy yuaino ap 10zeur ~dOJsuP LIL. AX SE ap ‘wepy (erenupuce) 2g injeqng 25 velor de curent de orice tip sint reprezentate in fig. 2.2, in care KL reprezinté infasurarea primara, iar k,l, si kyl, infasurarile secundare. trice interioare a unui transformator de curent. ceococerer 2.2, Transformatoare de fabricafie straina Transformatoarele de masurd obisnuite de fabricatie strdina sint similare cu cele de fabricatie romaneascd, deo- sebindu-se de acestea numai in ceea ce priveste forma si constructia unora dintre ele. Asa, de exemplu, transforma- toarele de tensiune tip Skoda sint prevazute cu cite doud sectii ale infasurarilor secundare principale si auxiliare (fig. 2.3). Cele dowd sectii ale aceleiasi infasurari secundare pot fi legate in serie (in care caz tensiunea secundara este 2U.en, iar puterea este cea nominala) sav in paralel (in care caz tensiunea secundara este Uz, iar puterea 2P,). De ase- menea se fabricd transformatoare de curent tip Skoda avind schema interioara din fig. 2.4, la care un secundar are clasa de precizie 0,2 (pentru masur4). Din categoria transformatoarelor speciale de fabricatie strdind, cel mai mult se utilizeaza: -—~ Transformatorul universal de curent tip UTT, por- tativ, de fabricatie sovieticda, avind forma din fig. 2.5 si schema interioari ca in fig. 2.6. Infasurarea primara a transformatorului este reprezentatd de un cablu flexibil izolat, parcurs de curentul primar si care se bobineaz& in- 26 -un numar de spire determinat de raportul de transfor~ mare dorit, prin orificiul practicat in acest scop. | —— Transformatorul de curent dreptunghiular, folosit ca filtru de curent de secvent& homopolara in protectia contra 2100 Ve Wop 22100, ae Upp g. 2.3, Schema electrica de conexiuni a transfor- matorului de tensiune Skoda: a — legarea in serie a sectiunilor; b -- legarea fn paralel a sectiunilor. in? <7 ‘rena —— nexiuni a transformato- 1 1 ' ' 1 ! Fig. 2.4. Schema de co- | rului de curent Skoda. ' 1 | | a=~—|- ar punerilor la pamint monofazate in statorul generatorului (fig. 2.7). Forma lui este astfel aleasd, incit prin interiorul 27 D x & oO Fig. 2.6. Schema interioara a trans- formatorului uni- versal de curent tip UTT. ig. 2.5, Transformator universal de curent tip UTT. Sprereleu! de Spreretevt de © ~TNN pretectie bovap Fig. 2.7, Schema transformato- ; Fig. 28. Tr 7 rului dreptunghjular, homo- & Fanstormator etalon polar de tip TMP-S, . miezului sau se poatd trece barele sau cablurile generato vului. In regim normal de functionare si la scurtcircuite bifazate si trifazate, fluxul magnetic rezultant este zero, astfel c& in infasurarea secundara bobinaté pe miez nu apare tensiune electromotoare. In cazul punerii la pamint monofazate, fluxul rezultant nu mai este zero, datorita curentului mare din faza defecta, astfel cd in secundar apare o tensiune electromotoare, care determina functio- narea protectiei. -— Transformatoarele etalon tip VEM (fig. 2.8), avind mai multe domenii de masurare. 3. Principiile de exploatare ale transformatoarelor de masura Transformatoarele de m&suré montate in instalatii tre- buie supravegheate permanent in timpul functiondrii, de vAtre personalul de exploatare. Exploatarea transformatoa~ relor de masura consta in urmatoarcle: — Verificarea aspectului exterior al acestora, conform indicatiilor de la subcap. 5.2. — Periodic (conform tabelului 5.1) este mecesar S& se scoata din functiune transformatcarele de masurd, pentru luarea probelor de ulei prin busonul prevazut in acest scop ia partea inferioara a cuvei. Probele respective se trimit la jaborator pentru determinarea calitatii uleiurilor. —— Se completeazd sau se umplu cu ulei transforma- warele de radsurii care necesit& acest Iucru. Completarea, respectiv umplerea cu ulei, se fac numai pe la Dusonul de aerisire, ce se afld in partea superioara a cuvei. ~~ In cazul transformatoarelor de curent cu mai multe infagurari secundare, dacé unele din acestea nu se folosesc, vle trebuie s& fie scuricircuitate. In cazul cind se lucreazd {n circuitele secundare alimentare de transformatoarele de curent, acestea fiind in functiune, se vor lua de asemenea Pa masuri ca in timpul lucrarii s4 fie scurtcircuitate toate in~ f&surarile secundare, cu ajutorul unor cleme speciale sau cu blecuri de incercare. — Transformatoarele de masura trebuie supuse perio- dic (la termenele indicate in cap. 5) verificdrilor si incer- carilor prescrise. — Respectarea normelor de tehnica securitatii si a in- structiunilor tehnice interne este obligatorie in timpul exploatarii transformatoarelor de masura. —- Pentru toate transformatoarele de masura este ne~ cesar sd se tind o evidenta tehnica la zi, care trebuie s& cuprinda cel putin: — buletinele de verificare si incercare, emise de intre- - prinderea constructoare, precum si cele intocmite la pune- rea in functiune si periodic in exploatare sau la verificari ale organelor D.G.M.S.L; —— datele la care s-au luat probele de ulei si rezultatele acestora, ale schimbarii uleiului si ale completarilor cu ulei; — datele la care s-au efectuat uscdri sau reparatii ale transformatorului, defectiunile constatate, modul in care s-au manifestat si ce anume reparatii au suferit; — in ce instalatii sii int montate si conditiile specifice de functionare (temperatura mediului, existenta agentilor cc- rosivi, incdércarea transformatorului, grupa de conexiuni, raportul de transformare etc.). 4. Schemele de legare a transformatoarelor de masura in instalatiile electroenergetice 4.1, Notiuni generale in mod obisnuit, prin intermediul transformatoarelor de masuraA se controleazi urmatorii parametri caracteristici circuitelor trifazate [3]: curentii pe faze, tensiunea fiecirei 30, faze faté de pamint si tensiunile intre faze. De asemenea, acesti parametri, redusi cu ajutorul transformatoarelor de masura, se pot combina in circuitele secundare in asa fel incit pe de o parte s& se poata masura parametrii derivati, cum sint: puterea, energia, factorul de putere ete., iar pe do alt& parte s{ se poata obtine marimi care sa caracteri- «ze anumite regimuri de functionare, normale sau de ava- rie, ale instalatiilor. Acesti parametri cu care se alimen- {eaz aparatajul din circuitele secundare se pot obtine prin realizarea unei serii de scheme de conexiuni ale transfor- matoarelor de tensiune, respectiv ale celor de curent. Principalele scheme de conexiuni utilizate sint indicate mai jos. Avind in vedere ci 0 serie de aparate de m&surat si rclee sint sensibile nu numai la valoarea marimilor cu care » alimenteaza ci si la sensul, respectiv la defazajul fazo- rilor acestor marimi, este necesar sA se dea o atentie deo- sebitd modului in care se executa schemele de conexiuni ale transformatoarelor de masurd. Din acest motiv, bornele transformatoarelor de masura sint marcate dupd anumite reguli stabilite de fiecare tara pentru produsele ei. Regulile de marcare stabilite pentru transformatoarele romanesti sint urmatoarele [3]: 1. Pentru transformatoarele monofazate de tensiune: — Bornele infasurarii primare sint marcate cu litere mari: A pentru inceputul infdsurarii si X pentru sfir- gital ei. -—- Bornele infasurarii secundare principale -- cu lite- rele mici corespunzadtoare (a, x), in asa fel incit, dac&d curentul in infasurarea primar& circula de la A spre X, in cea secundara va circula de la x spre a, ceea ce face s& corespunda pentru circuitul exterior legat la aceste borne sensul de la @ spre x, aga cum se vede in fig. 4.1. — Bornele infasurarii secundare auxiliare se mar-~ cheaza cu ay, X. 2. Pentru transformatoarele trifazate de tensiune: —- Inceputurile infasurarilor primare ale fazelor R, S,T 3L se marcheazd cu litereie mari A, B, C, iar siissiterils acestor fnfasurari —- cu Uterele mari XY 7 neu ste picts ne ite 7 infasurarii primare se marcheazi cu . . " ™ Inceputurile infasurarilor secundare principale Pad marcheaza cu literele mici corespunzatoare a,b, « sfirsiturile acestora --- cu literele mici x, y, 2. Fig. 4.1. Marcarea bornelor transfor- matoarelor de tensiune. urarea secundaré auxiliaraé se marcheazd & aceleasi litere mici, purtind indicele 1 (a,, x,); neutrul in- fasurarii secundare —~ cu n. fare Fig, 4.2. Marcarea borneler irans- formatoarelor de curenc. 3. Pentru transformatoarele de curent, regula pe care se vazeaz& marcarea bornelor este aceea cA aparatul sau relent se conecteaz4 la secundart! {ransformatorului, astfel incit 32° sensu] de curgere al curentului prin aparatul respectiv s& fie acelasi ca si in cazu) cind ar fi legat direct in circuitul primar (in retea). Inceputurile infasurarilor primare se noteazi cu lite- rele mari K si L (prima litera. mar ‘ind inceputul iar cea de-a doua sfirsitul bobinajului primar), — Infasurarite secundare se marcheaza cu literele mici corespunzatoare k si 1, aga cum se vede in fig, 4.2. Daca transformatorul are mai multe infagurari secundare, lite tele k sil sint urmate de indici numerici. 4.2, Schemele de legare a transformatoarelor de tensiune 4.2.1. Sckema de legare pentru misurarea tensiunii intre faze Aceasta schem4 este reprezentata in fig. 4.3 si se utili. waza in toate cazurile in cate este necesar $A se misoare o singuré tensiune intre faze in sistemele cu neutrul izolat (in tara noastra, in retelele de medie tensiune pind la 35 kV inclusiv). Cazurile Practice in care se foloseste aceasta schema ‘sint: Vig. 4.3. Schema de conexiuni pent; Tu mésurarea tensiunii intre faze, ~ controlul prezentei tens. Masoara cu un voltmetru Verifica cu o lampa de control). iunii pe lintile interconectate etalonat in Kilovolti sau se i ESpL si intrejin, transform. de masw 33 _— alimentarea releelor de minima gi maxima tensiune (RT) utilizate in schemele de automatizairi (RAR si AAR); — alimentarea sincronoscopului, a dublu-voltmetrului, a dublu-frecventmetrului sau a releului de contro] al sin- eronismului (RCS), aparate prin care se controleazd con- ditiile de cuplare in sincronism a doud surse. RST ao S201 S202 Big. 44. Schema de conexiuni pentru ma- surarea tens‘unii fazei S faja de pamint, in sistemele cu neutrul legat la pamint. tn cazul retelelor cu neutrul legat ia pamint (refele de: 110, 220 $i 400 kV), pentru aceleasi scopuri se utilizeaza schema din fig. 4.4 cu care se obtine tensiunea fazei S fata de pamint. 4.2.2. Schema de legare in V Se utilizeazi in refelele cu neutrul izolat, pentru ali- mentarea aparatelor de masurat, a aparatajului de protec- tie si automatizare, cu cele trei tensiuni intre faze (de exemplu voltmetre, watimetre gi contoare cu douad echi- paje, relee de tensiune etc.). Pentru realizarea schemei de legare in Vv sint necesare douad transformatoare bifa- zate de tensiune, legate ca in fig. 4.5. In scopul realizarii acestei conexiuni trebuie s4 se acorde 0 atentie deosebita, im sensul ca marcajul bornelor primare respectiv ‘secundare ‘sh corespunda notatiilor din fig. 4.5. Schema are avanta- 34 jul c&é se economiseste un transformator bifazat de ten- siune, dar are dezavantajul c& nu se pot obtine in secun- dar tensiunile pe faza. De latranstor- \ nator de curent kK i | F TIRB-55 F fozele RT. He cy = i Fig. 4.5. Schema de conexiuni in V, a doud Lransformatoare bi- fazate de tensiune. 4.2.3, Schema de legare in stea Se utilizeaza atit in sistemele cu neutrul izolat cit si In cele cu neutrul legat la pamint, pentru alimentarea aparatelor din circuitele secundare cu cele trei tensiuni pe faze si cu cele trei tensiuni intre faze. Schema se poate realiza cu trei transformatoare de tensiune monofazate (TIRM-25,35, TEMU-25,35, TEMU-110) legate ca in fig. 4.6, din care rezulta ci fiecare transformator are primarul conectat la tensiunea U;,/ Vv 8. Secundarul prin- cipal al fiecdruj transformator, notat cu a, ©, are tensiu, nea nominalad de 100/ V3 V. Infdsurarile secundare princi- pale ale celor trei transformatoare de tensiune au bornele x (sfirsiturile) legate impreund, formind nulul stelei legat la pamint printr-un eclator, iar prin bornele a ale celor trei transformatoare se alimenteazd aparatele din circuitele se- cundare, cu tensiunile dintre faze. Tensiunile pe fazi se realizeazi prin conectarea aparatelor intre una din aceste faze si conductorul de aul, legat la steaua secundarelor 3* 35 principale. Infagurarea secundara suplimentara, notata cu d,, X;,, are tensiunea de 100 V la TEMU-110 gi 100/3 V la TEMU-25,35. Aceste infisurari secundare auxiliare ale celor trei transformatoare de tensiune se leag& in tri- unghi deschis, ceea ce constituie un filtru de tensiune ho- Re s a 2 | \ iz, [| \ | wlap Oy i "Oy | i) fi “ea; IF rm Fig. 4.6, Schema de conexiuni in stea. 1 ‘ F +0 a mopolara (fig. 4.6), de la care se alimenteaz& cu tensiune homopolara releele din schema de protectie homopolara in regim normal de functionare al retelei sau in regim de scurtcircuit fara punere la pamint, dacé suma geomc- tric& a celor trei tensiuni pe faz& ale sistemului trifazat are valoarea zero, rezult& ci si tensiunea la bornele triunghiu- lui deschis (a;, 21), numit& tenstune homopolara, este egala cu zero. Datorita faptului c& in mod practic exista un oarecare dezechilibru in sistemele trifazate, valoarea ten- siunii homopolare va fi diferité de zero insé va avea 0 valoare foarte mic& (circa 0,5—2 V). La un defect cu puncre la pamint al uneia dintre fazele retelei de inalta tensiune, la bornele triunghiului deschis apare 0 tensiune egald cu suma geometricdé a tensiunilor celor douad faze 36 sdnatoase (fara defect). Numfarul de spire ale bobinajelor secundare auxiliare a,, 2, (deci raportul de transformare al transformatorului de tensiune) se alege astfel incit aceastd sum& geometrica sd aibé valoarea limita de 100 V, respectiv 100/3 V, Alegerea acestui raport de transformare are la bazd faptul cé in cazul punerii la pamint a uneia dintre fazele refelei, tensiunea homopolara in retelele cu neutrul legat direct la pamint este egala cu tensiunea pe faza Us a retelei, iar la retelele cu neutrul izolat este egalé cu V3 U;. Din acest motiv, raportul de transfor- mare corespunzator infasurarilor secundare auxiliare s-a ales la 'TEMU — 110 de aa [100 V, iar la TEMU- 25,35 —- de aa 100, y3 / 3 La bornele a, x, ale triunghiului deschis se conectcaza releul homopolar, care in cazul defectelor monofazate va fi alimentat la limitd cu 100 V, avind conditii de actionare. In cazul cind in instalatiile de 110 kV se g&sesc montate transformatoare cu tensiunea nominala a secundarului au- xiliar de 100/3 V, este necesar si se monteze la bornele triunghiului deschis un transformator ridicator de tensiune de [100 V, avind o putere corespunzatoare, de la care apoi s& se alimenteze releele directionale tip IMB-178 ale protectiei homopolare de curent directionale a liniilor. Acest lucru este necesar deoarece releele IMB-178 sint con- struite pentru U,=100 V si I,=5 A si, in consecinta, daca ar fj alimentate cu 100/3 V ar avea o siguranta in functio- nare mai scazuta. Schemele de conexiunj ale transformatoarelor de ten- siune monofazate descrise mai sus se intilnesc gi la trans- formatoarele de tensiune trifazate cu cinci coloane, ce se construiesc pentru tensiuni primare pind la 35 kV (folo- site in retelele cu neutrul izolat). In fig. 4.7 se reprezint& schita unui transformator trifazat cu cinci coloane. Pe cele trei coloane din mijloc sint amplasate infasurarile pri- mare ale celor trei faze, conectate in stea cu punctul neutru scos gi legat la pamint. Pe aceleasi coloane este amplasata si infaésurarea secundara principala, legaté in stea. Cele 37 doua coloane extreme au rolul de a crea posibilitatea in- chiderii fluxului de secventi homopolara ®, ce apare in cazul unui defect monofazat in reteaua de inalta ten- siune. Din acest motiv, pe coloanele extreme se ampla- 3/24 G2 by Fed i to. 0 e a 6 ¢ O G; zy a; x Fig. 4.7. Transformator de ten- Fig. 4.8, Transformator de ten- siune trifazat, cu infisurarile siune trifazat, cu infasurarile se- suplimentare amplasate pe co- cundare ale triunghiului deschis Joanele externe, amplasate pe coloanele centrale. Fig, 4.9. Schema electrica de conexiuni a transformatorului de tensiune trifazat din fig. 4.8. we i seazi dou& infadsur&ri (legate impreun& in serie gi scoase la bornele a;, x;) in care la defecte monofazate, din cauza fluxului homopolar, se induce o tensiune homopolard. in regim normal de functionare, tensiunea la bornele ay, ©; este nula, deoarece suma tensiunilor electromotoare induse in cele trei faze ale infasurarii secundare principale este egald cu zero (nu exista flux ‘homopelar), In fig. 4.8 se reprezintd un transformator de tensiune trifazat, cu infasurarile secundare suplimentare ale triun- ghiului deschis amplasate pe coloanele centrale. Schema de conexiuni a acestui transformator, mult utilizat, este repre- zentata in fig. 4.9. Cu ajutorul transformatorului de ten- siune trifazat se pot obfine cele trei tensiuni ale fiecdrei faze fata de paémint in sistemele cu neutrul izolat, cum si tensiunea homopolara. 4.3. Schemele de legare a transformatoarelor de curent 4.3.1. Schema de legare a doud transformatoare in stea incompletti Se realizeaz4 cu doud transformatoare de curent mon- tate pe doua faze, in sistemele cu neutrul izolat, cu fazele incdrcate uniform sau neuniform, asa cum se vede in fig. 4,10. Cele doua relee (sau ampermetre) montate in se- cundar, unul pe faza R iar celalalt pe faza T, masoaré curentii secundari ai fazelor R si respectiv T, care au valo- rile: lon BR respectiv Typ =". ke ke In schema se poate monta si un al treilea ampermetru sau releu, legat pe conductorul de intoarcere (releul H) $i care va m&sura curentul fazci S, Acest lucru se vede clar din faptul ca prin conductorul de intoarcere (releu] H) cir- cul& un curent egal ca valoare cu suma curentilor din fa- zele R si T si opus ca sens acestei sume. Oricum, in insta- latiile indicate este intotdeauna indeplinita conditia: Liratlistlr=—0, de unde rezulta ca 33 lig=~-(hatiyr). Deci releul H va m&sura curentul ln=hs het har, tke Aceasta schema se utilizeazi in sistemele cu neutrul izolat, pentru alimentarea protectiilor impotriva scurtcir- uitelor intre faze. Releul H, legat pe firul de intoarcere, Le hig 0 Tes lo at dy hes for Fig. 440. Schema de legitura a doud iransformatoare de curent in stea incompletS si diagramele fazoriale ale cu- rentilor. are conditii de lucru numai la scurtcircuite bifazate Intre fazele R si S sau S si 7. Schema prezinté avantajul ca in vetelele cu neutrul izolat se face economic de un trans- formator de curent (cel de pe faza S) si de releul de pe faza S. 4.3.2, Schema de legare a tret transformatoare in stea Aceast& schema (fig. 4.11) se utilizeazi in retelele cu neutrul legat la pamint. Secundarele celor trei transfor- matoare de curent de pe cele trei faze au bornele U legate impreuna si la pamint (nulul stelei), iar de la bornele k ies firele ce se leag’ la bornele releelor de pe cele trei faze 40 (R, S, T). In schema se poate lega pe conductorul de in- loarcere un al patrulea releu (H). In regim normal de func- lionare al retelei, la o incdrcare uniforma a fazelor, prin releul H nu trece nici un curent, iar prin cele trei relee Fig. 4.11. Schema de legatur& a trei_transformatoare de cu- rent in stea si diagrama fazorialé in primar, respectiv in secundar, montate pe faze trec curentii fazelor respective (, LR ke montat pe faza defecta trece curentul de defect, iar prin rekeul H trece curentul de sceventié homopolara, ij= Ten= etc). In caz de scurtcireuit monofazat, prin releul Lraths+ I, ~ oy » ~ . oe = ee Rezulta ca aceasta schema de conexiuni ‘6 a transformatoarelor de curent se utilizeazi pentru ali mentarea schemei de protectie impotriva tuturor categor Jor de scurtcircuite in refele (scurtcircuit monofazat-releul /I, scurtcircuite monofazate si polifazate-releele legate pe «cle trei faze). 43.3. Schema filtrului de secvenfaé homopolara Este reprezentata in fig. 4.12 si se realizeaza prin lega-~ va in paralel] a secundarelor celor trei transformatoare de pe cele trei faze. Releul H este inseriat pe conductorul ce AN uncste borncle k si (. Prin rele H va trece un curent numai in cazul scurtcircuitclor monofazate, respectiv in. cayul puncrii la pimint a unei faze, ca si prin releul H din fig, 4.11, deoarece atit in regim normal de functio- Fig. 412, Schema filtrului de secven}a homo- polara, nare cit i la scurtcircuite bifazate si trifazate, suma geo~ metric’ a curentilor de pe cele trei faze este zero. Acest tip de schema de conexiuni a transformatoarelor de curent se foloseste pentru ‘alimentarea protectiilor impotriva scurt- circuitelor monofazate din retelele cu neutrul legat la pa- mint, ca $i pentru alimentarea instalatiilor de semnali- zare a punerii la pamint a unei faze in retelele cu neutrul izolat, respectiv compensat. 43.4. Schema de legare in triunghi Secundarele celor trei transformatoare de curent se leag& in triunghi, asa cum se vede in fig. 4.13, si anume inceputul infagurarii secundare a transformatorului de pe faza R(k) cu sfirsitul infagurarii secundare a transforma- torului de pe faza S(1). In continuare, borna k a transfor- matorului de pe faza S cu bornal a transformatorului de pe faza T, iar borna ka transformatorului de pe faza T' cu borna 2 a transformatorului de pe faza R. In acest caz, curentul i, cu care se alimenteaza releul R in regim nor- 42 nial de functionare ca gi in regim de scurtcircuit trifazat va fi de ¥3 ori mai mare decit curentul pe faz& (adicd: ?,=3Igr) gi defazat cu 30° imaintea acestuia din urma: (vezi diagrama fazoriala la bornele releelor, fig. 4.13). lig oh L hs Wig. 4,13. Schema de legatura in triunghi a transformatoarelor de: curent si diagramele fazoriale in primar, respectiv in secundar. Triunghiul se poate realiza si invers, adica borna | a transformatorului de pe faza R cu borna k a transforma- torului de pe faza S si asa mai departe. In acest caz, cu- rentii cu_care vor fi alimentate releele vor avea valoarea tot de v3 ori mai_mare decit curenfii pe faze (=V3 br: i= VEbs; i=V3 lox), dar vor fi defazati in urma cu 30° fata de curentii pe faze. Curentul de secventi homopolar’ i) nu trece prin relee deoarece el se inchide in triunghiul format de secundarele transformatoarelor de curent, astfel incit, la scurtcircuite monofazate, prin relee vor circula numai curenti de sec- venta directa si inversa. Scoaterea firelor de la secundarele transformatoarelor dle curent si ducerea lor Ja relee se poate face ca in fig. 4.18, adicd de la bornele k, sau invers de la bor- 43: mele 1. In acest din urmii cay rentul prin releu va fi defazat cu 120° fata de cel din primul caz. Schema de conexiuni in triunghi permite actionarea releelor la orice fel de scurtcircuit si se utilizeaza in mod obisnuit pentru alimentarea instalatiilor de protectie di- ferentiala. 4.3.5, Schema de legare in opt Este reprezentata in fig. 4.14 si se utilizeazi pentru ali- mentarea instalatiilor de protectie impotriva scurtcircuite- lor polifazate ale motoarelor electrice alimentate din rete- lele cu neutrul izolat. Nu se foloseste pentru protectia transformatoarelor de forta avind conexiunea stea-triunghi. Schema se realizeazi prin legarea bornei polarizate {semnul *) secundare k a transformatorului de curent de pe faza R cu borna secundara nepolarizata 1 a transfor- matorului de pe faza 7, precum gi prin legarea bornei nepolarizate 1 a secundarului transformatorului fazei R cu borna polarizaté k a secundarului transformatorului de pe taza T. Circuitul secundar exterior ce merge la releu se Fig. 4.14. Schema de legare a doud transfor- matoare de curent in opt. conecteazi la bornele k si 1 ale transformatorului de pe faza T, adic& la diferenja geometricd a curentilor din secundarele celor doud transformatoare de curent (i.= =len— Ipr). 44 > Din fig. 4.15 se observa ci in regim normal de functio- nare al refelei, precum gi in regim de scurtcircuit trifazat, diferenta geometri: en—Toz) este deV 3 ori mai mare decit curentul pe faza. Aceasta datorita faptului ci in regim normal si in regim de scurtcircuit trifazat, prin cele trei faze ale retelei trec curenti egali ca valoare si defazati Fig. 4.15, Diagrama_ fazoriala. far inire ei.cu 120°. Curentii din secundarele transformatoare~ lor de m&sura de pe fazele R si T vor fi defazati corespun- vator (curentul secundar Ing desenat punctat in fig. 4.15 lipseste, deoarece pe faza S nu avem transformator de cu- rent). Din diagrama fazoriald reprezentata in fig. 4.15 se observa cé prin circuitul exterior va trece in acest caz, curentul ig= (loro) =V3 Ton. In regim de scurtcircuit trifazat al retelei (fig. 4.16,a, b,c), valoarea curentului debitat de secundarele transfor- matoarelor legate in opt, pe circuitul secundar exterior (prin releu), depinde de fazele defecte, si anume: — in cazul scurtcircuitelor intre fazele R si S, curentul in circuitul exterior va fi ie=Ior; — la un scurtcircuit intre fazele S si T, curentul va fi i=lpz5 — la un scurtcircuit intre fazele R $i T, curentul va fi i= 2 Ton. Dac& scurtcircuitul este monofazat, si anume pe faza S pe care nu avem transformator de curent, in circuitul ex- terior nu vom avea curent. 45 Fig. 4.16. Circulatia curentilor in circuitul secundar exterior alimentat de schema in opt, in regimul de scurtcircuit al retelei: @ — scurteireuit bifazat RS; b — scurtcircuit bifazat ST; ¢ — scurtcireuit bifazat RT. 4.3.6, Schema cu infisurarile secundare ale transformatoarelor legate in serie Aceasta schem& de conexiuni (fig. 4.17) se foloseste in mod freevent in cazul transformatoarelor de curent inclu- se in izolatoarele intreruptoarelor cu ulei TU-35. Se observa Fig. 4.17, Schema cu in- fasurarile secundare ale transformatoarelor de curent legate in serie. ca secundarele de pe aceeasi faz s-au legat in serie (borna da primuluj secundar cu borna k a celui de-al doilea se- cundar), fapt pentru care sarcina ce revine fiecdruia din- tre ele este de numai 50%» din sarcina secundara totala. Prin aceasta schema se poate mari deci sarcina secundara utila. 4.3.7, Schema cu infisuririle secundare ale transformatoarelor legate in paralel La aceasté schem& se leagd bornele secundare de ace- lasi mume impreuna gi releul se conecteazi la bornele unuia dintre cele doud secundare. Executind conexiunea din fig. 4.18, raportul de transformare se micgoreazd de doua ori fata de cazul unui singur transformator, iar sar- eina ce revine fiecdruia dintre secundare creste la dublu. Aceasta schema se foloseste in cazurile in care dorim sa obtinem un raport de transformare micsorat de doua ori fata de cazul cind avem un singur transformator (de exemplu, legind ca in fig. 4.18 doud transformatoare de 47 75/5 A, se obtine raportul nestandardizat de 37,5/5 A), De asemenea se poate folosi in cazul cind dorim sa realizi puteri mari cu ajutorul transformatoarelor avind raportu’ de transformare mici. De exemplu, in loc si se foloseasczi Fig. 4.18. Schema cu in- fasurarile secundare ale transformatoarelor de curent legate in paralel. un fransformator cu raportul 50/5 A, care are o anumiti putere (insuficienté pentru o situatie determinata) se pot folosi doua transformatoare cu raportul 50/2,5 A, care vor avea o putere dubla si un raport de 50/5 A. 5. Verificdri si inceredri ale transformatoarelor de masura 5.1. Notiuni generale Transformatoarele de masurd, ca si restul echipamen- tului electric, sint supuse in timpul functiondrii la o serie de solicitari (electrice, termice, electrodinamice, intreru- peri etc.), pe care acestea trebuie si le suporte in bune conditii, De aceea, asupra lor se fac o serie de masurari, verificari si incercdri, dintre care unele in laboratoarele intreprinderilor constructoare gi institutelor de cercetari 48 4 iar altele in exploatare. Probele la care se supun trebuic si reproduca cit mai fidel solicitarile si conditiile pe care \ransformatoarele de masura le intilnesc la functionarea in sarcina. Grupa de incercari ce se executé de laboratoarele in- treprinderilor constructoare are rolul de a verifica daci transformatoarele fabricate corespund proiectului, norme- lor si standardelor prin care se impun caracteristicile aces- tora, conditiilor pe care ele trebuie s& le indeplineasca si solicitarilor pe care trebuie si le suporte. Grupa probelor de punere in functiume precum gi a ce- lor preventive (profilactice), ce se executd periodic in ex- ploatare, are rolul de a ne ajuta ca pe baza rezultatelor obfinute la masurdari si putem stabili starea transformato- rului respectiv. Din interpretarea tehnicd corect&é a datelor obtinute la aceasta categorie de incercari se pot trage con- cluzii pe baza cdrora se hotaraste réminerea in continuare a transformatorului de masura in functiune sau, daca este necesara, scoaterea lui pentru reparatie. Pentru stabilirea stadrii izolatiei transformatoarelor de masura se fac mai multe incercdri, ce pot fi grupate in doua mari categorii: — Incercdri nedistructive ale izolatiei, care s4 nu modi- fice comportarea normala a dielectricului si care cuprind: masurarea rezistentei de izolatie, a tangentei unghiului de pierderi dielectrice, a capacitatii dielectricului etc. Aceste incercadri se fac in scopul de a stabili daca izolatia trans- formatorului este corespunzator uscaté, dacd nu exista de- fecte care sé favorizeze descarcarea si strdpungerea ei etc. — Incercari distructive ale izolatiei transformatoarelor de masura, care cuprind: incercarea cu tensiune alterna- iva marité sinusoidala (50 Hz) si incercarea la tensiune de impuls. Se mentioneazd ci masurarea rezistentei de izolatie poate fi o proba distructiva pentru aparatajul de joasa tensiune. Aceste incercdri se fac in scopul de a verifica starea nivelului de izolatie al transformatoarelor, pentru a stabili daca el suporta cele mai grele solicitari la care poate fi supus intr-o anumita retea data. Volumul de verificari gi incerc&ri necesare a se efectua asupra transformatoarelor 4 — Expl. si intrefin, transform, de masur& 49 de m&sura este slabilit prin instructiunile intreprinderii constructoare gi in baza instructiunilor indicate la [26; 27; 28; 29 si 30]. Se precizeazi cd probele asupra transfor- matoarelor ce se aflA in exploatare se efectueazd la fata locului, in conditiile indicate in capitolele respective. In laborator sint aduse pentru verificare si incercare numai acele transformatoare de masurd care prezinta dubii in privinta starii lor corespunzatoare, precum si cele noi sau cele iegite din reparatie. 5.2. Verificarea aspectului exterior Aceast& verificare este necesar a se realiza atit inainte de montare, pentru punerea in functiune, cit si in perioada de exploatare, cel putin o data la 8 ore (verificdrile de la punctele a si e). Verificarea consté in urmatoarele: a. Examinarea integritajii cuvei transformatorului si a etanseitatii acesteia, respectiv a masei izolante. Nu sint admise pierderile de ulei la transformatoarele cu izolatie in ulei. 'b. Examinarea nivelului uleiului din cuva transforma- torului (prin sticla de nivel). Uleiul trebuie mentinut in permanenta la nivel, prin. completare, mai ales in perioada friguroasa, cind, datorit& racirii mediului ambiant, nivelul de ulei scade. Daca la revizii se constataé c& din cuva trans- formatorului de m&sur& lipseste mai mult de 25% din volumul total de ulei, acesta este scos din functiune $i introdus la uscat, dup& care se completeazi cu ulei, sub vid. c. Verificarea integritatii izolatoarelor. d. Examinarea st@rii de curatenie generald a transfor- matorului. e, Verificarea modului de functionare in scopul de a stabili dac& transformatoarele de masura nu_prezinta zgo- mote anormale in functionare. In cazul in care se constat& astfel de zgomote (specifice descdrcarilor, sau de alta na- turd), acestea trebuie scoase din functiune si supuse masu- rarilor, in vederea depistarii defectului. 50 a f. La punerea in functiune se verificd pozitia trans- formatoarelor; in cazul transformatoarelor cu ulei, acestea se monteazd in pozitie verticala. g. Verificarea starii corespunzdtoare a bornelor. h. Verificarea starii corespunzitoare a legaturilor de contact la borne. O legdturd de contact necorespunzatoare se observa, in exploatare, prin schimbarea culorii acesteia in zona contactului slab. i. Verificarea starii instalatiei fixe de legare la pdmint. "iecare transformator se leagad la instalatia de pamintare prin gsurubul de legare la pamint, special prevazut de intre- prinderea constructoare. j. Existenta plombei si a marcii verificarij de stat gi dac& nu a expirat termenul de verificare. k. Existenta notarii clare a tuturor bornelor si a tabli- {ci indicatoare. 1. Inainte de punerea in functiune cum si dupa revizii yi reparatii este obligatorie verificarea corectitudinii lega- turilor in schema electrici. De asemenea se verificd in mod special transformatoarele de curent in sensul de a nu ramine deschise infdsurarile secundare. Se mentioneazd ca un secundar deschis determina zgomote anormale ale transformatorului de curent numai cind aparatul este par- curs de un curent apropiat ca valoare de curentul nominal primar. Toate abaterile ce se constat& cu ocazia veri ‘ii aspec- tului exterior se consemneaza in registrul de tura sau de control, pentru a se lua imediat masurile in consecinta. 5.3. Incercarea uleiului din transformatoarele de masur& Uleiul de transformator este un material electroizolant lichid, ce se obtine prin distilarea {ijeiului. Tipurile de uleiuri de transformator produse la noi in fara sint: 2004; 2004 A; 2005 si 2005 A (STAS 811-61). Nu se pot amesteca uleiurile 2004 cu 2005. In unele transformatoare de masura ca si in cele de fort, uleiul are rolul de material electro- izolant (umple porii izolatiei, completeaz& golurile din pie- scle izolante si preia o parte din actiunea cimpului elec- “ 51 tric), cum si de mediu de racire (transporté céldura de la bobinaj si miez spre cuva, de unde o cedeazi mediului ambiant). " Datorita faptului c& sub actiunea unor solicitéri la care este supus in exploatare uleiul de transformator imbatri- neste (se altereaz&), el trebuie supus la 0 serie de probe, verificdri si incercdri periodice, prin care se determina dac& mai poate fi folosit sau trebuie inlocuit. Incercirile la care trebuie supus uleiul de transformator se pot grupa in trei mari categorii, si anume: 1, Controlul curent al uleiului, care cuprinde: — determinarea continutului de apa; — controlul mirosului uleiului (calitativ); — controiul limpezirii uleiului (calitativ); — controlul transparentei uleiului (calitativ); — determinarea rigiditatii dielectrice a uleiului; — determinarea tangentei unghiului de pierderi die- lectrice a uleiului. 2. Analiza redusd, care, pe lingd determinarile preva- zute la controlul curent, mai cuprinde si urmatoarele: — determinarea culorii uleiului; — determinarea temperaturii de aprindere (punctului de inflamabilitate); — determinarea indicelui de aciditate; =~ efectuarea reactiei extrasului apos; — determinarea viscozitatii la 20°C; ts — determinarea alcalinitati — determinarea continutului de cenusa; — determinarea impuritatilor mecanice; — determinarea punctului de anilina; — determinarea punctului de congelare si a continutu~ lui de carbune. 3. Analiza completa a uleiului, care, pe linga determi- nirile prevazute la analiza redusi, mai cuprinde si urma- toarele: — determinarea greutatii specifice la 20°C; — determinarea indicelui de refractie; — determinarea prezentei sau lipsei inhibitorilor; — determinarea stabilitatii la oxidare; 52 —-executarea probei Natron la puneri in functiune (conditiile probei si valorile admisibile sint stabilite prin Normatorul 3 E-1-67, tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Periodicitatea efectuarii probelor uleiului de transformator, conform normativului 3E-1-67 Intervalul do timp la care se efetuex - Felul aparatajutui din Felul uleiului care se dau probe si . teasiunea lui nominalé | analiza | analiza | analiza curenté | redusi completa Ulei de t - taster, | | ean | tan in rezerva Aparataj cu . U, <10 kV _ 3 ani Tdem 7 . U,=10...35 kv | ban 3ani_ | La umple- rea sau la completa- . Idem U,, > 35 kV lan lan rea apara- Ulei de jului tajului cu transfor= | {>} ue mator in Ulei de transforma- 2 ani exploatare | toare capsulate ant 7 Ulei din izolatoa~ rele de trecere _ an Ulei din transfor- Dupa re- matoare si aparate -— paratia jesite din reparatie capital capital Pentru efectuarea incercdrilor este necesar ca perso- nalul de exploatare al instalatiilor respective sa ia si sa pregadteasci probele de ulei din transformatoarele de ma- sura conform STAS 811-61, STAS 286-63 si STAS 41-65. Nerespectarea conditiilor impuse de STAS pentru luarea 53 probelor are ca urmare denaturarea rezultatelor inceredrii uleiului. In alte lucrari sint descrise probele uleiurilor de transformator [1, 15 ete.}. 5.4. Masurarea rezistentei de izolatie 5.4.1. Nofiuni generale si aparatajul folosit Materialele dielectrice folosite in constructia echipa- mentului electric (inclusiv a transformatoarelor de ma- sura), nefiind perfect electroizolante, permit trecerea prin ele a unui curent electric, numit curent de conductie (de scurgere). Cu cit materialul electroizolant are o calitate mai buna cu atit curentul de conductie va fi mai mic, iar rezistenta electricaé opusd de izolant trecerij lui va fi mai mare. Curentul de conductie, dat de expresia u U R+R R, Tea , (1) Fig. 5.1. Trecerea curentului prin materiale electroizolante: a — trecereg curentului de conducjie I ,4 prin materialul electro- izolant 2, dintre arm&turile metalice 1 supuse tensiunti U; b — dia grama fazoriald pentru dielectricii tehnici; I,g— CcUrentul de con- ductie; Ip — curentul datorita polariz&rii diclectricului; Lg cue rentul capacitiv in cazul dielectricului perfect; 1 — curentul total prin dielectric, avind componenta activi 1,, si componenta capa~ citiva Igy are doud componente (fig. 5.1, a): — curentul J; pe suprafata dielectricului (numit curent superficial); 54 — curentul I, (de trecere) prin volumul materialului izolant. Curentul de conductie prin materialul izolant are carac- ter activ (spre deosebire de curentul I,, determinat de fenomenul de polarizare a dielectricului, care are atit caracter activ cit si capacitiv) si determina o pierdere de putere activa in materialul izolant (care se transforma in caldura), fapt ce duce la slabirea proprietatilor izolante ale materialului. Tinind cont de cele de mai sus, rezistenta de izolatie Ryz se definegte ca fiind rezistenta electricd rezultata a lui R; si R,, pe care o opune materialul izolant trecerii curen- tului I¢a. Rezistenta de izolatie a materialelor folosite in constructia echipamentului electric are o valoare de ordi- nul megohmilor (milioanelor de ohmi), dar poate slabi in timpul exploatarii transformatoarelor de masura precum si in timpul depozitarii acestora, datorita urméatoarelor cauze: — umiditatea pe care izolatia o absoarbe din mediul inconjurator; — imbatrinirea natural sau fortata a izolatiei, determi- nata mai ales de incalzirea peste limitele admise; — depunerile de impuritati pe suprafata materialului izolant (praf, pilitura de fier, mucegai, vaporj corosivi etc.). Pentru a stabili dac& rezistenta de izolatie a transfor- matoarelor de masura nu a sc&zut sub anumite valori mi- nime stabilite prin norme, este necesar ca dupa reparatii, la punerea in functiune precum gi periodic in exploatare, acestea sé se mdsoare. Aparatajul folosit pentru masura- rea rezistentei de izolatie a transformatoarelor de masura este urmatorul: — megohmmetrul de 2500 V (curent continuu) pentru izolatia infasurarii de inalt& tensiune; — megohmmetrul de 1000 V (curent continuu) pentru izolatia infasuradrilor secundare (joas& tensiune). Inainte de efectuarea masurarii, starea megohmmetru- lui se verifica astfel: — se invirte manivela cu turatia nominald sau se apasa butonul, megohmmetrul avind bornele izolate; in acest caz, 55 “ereH aE apsoy -A UIP Nes) SIvooNNsu0o voropundanuy op ERoIp it Boreo[ea UIP /g), und 1 ep og ys aman mer -nsgut amfejozy ap vfuoysizny, ‘WF WEP oreur {eur olf BS oMqon Ries -But affejozy op efuaysrzay “(A 000 T jap jwjeuuMoSow no) pins -Zu Op mpoyeuLtoystten, ye roy op mpzar ¥ axBupys ap gpeuvoinq § pnsnl onuy ma -oywuLiogsuey of _ ounisuoy ysvol Sp aquenseyuy oUT ! gano 1 eunrsuay pseot op . ervinspzuy axrvoory auy ‘gg [njoqea wp vorwopea no gpeSo nes ore reur oy Bs emgon oymsgur ofefozt ap . wluayszer —‘orroyonays -uoo moputdenuy 10j0,ep esdy Uz ‘oreoyonnsuoo vax -opupidanur op givorpuy nes BeHtr orfejozr ep rofuaysiz -o1 voreo[PA up %/oQ), Woop oreur fut a1 YS OINgany ET snsgur oufypozr op ejuaysizoy aunystiey Rseof ep aremseyuy omoay 18 ounisuay maeUy ep voremseyuy anuy inszur ep Ip -TUIOywULLOFsuLA, BAND 1§ UNIS -w9} BfeUT op Poremsyyur onuy ensgur ap [mroyusaysuEH eqre o gs O/ngaxy ore od etfejozr op yoluaysizar & parrurar eare0[@A nujswmyoRou op oyez0Ues Hrunjsuay B ozeoyde op |ApOyY eHeloz: ep fojuejsizer eoreotyiaa niyued sweyos 2g INJaQDL 5? el trebuie. si indice valoarea infinit (in caz contrar se corecteaza); - , — se scurtcircuiteaz bornele si se executa aceeasi ope- yatie, la care megohmmetrul trebuie si indice valoarea zero. 5.4.2. Masurarea rezistenfei de izolatie a infasuradrilor transformatoarelor de mdésura Dupaé preg&tirea transformatoarelor de masura gi a megohmmetrului pentru verificare, se efectueaza masura- rile conform schemelor din tabelul 5.2. Dupa executarea unuia din montajele din tabel, corespunzator masurarii ce se efectueaz’, se apasd butonul megohmmetrului (sau la tipul cu maniveld, aceasta se invirte cu turatia prescrisa) si se mentine apasat timp de 60 s. Valoarea indicata de megohmmetru dupa 60 s de la aplicarea tensiunii gene- rate de el reprezinté valoarea rezisten{ei de izolatie (tabe- lul 5.3). Tabelul 5.3 Valorile orientative minime admise ale R,, de inaltA tensiune, pentru transformatoarel infasurdrii de. misurA [29] Valorile medii de exploatare ale lui Rj.» “Tensiunea nominal Ssurgrii /Starea transformatorului] fn MQ, la diverse temperaturi, in °C a fnfdgurdci fenstormat Dupa reparatie | 5400! 3700| 1700| s10| 450 u,

    You might also like