Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Vasile CRISTIAN, Istoriografia Umanista

    Uploaded by

    Trandafir Robert
    14 views23 pages

    Original Title

    1617611132551_Vasile CRISTIAN, Istoriografia Umanista

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views23 pages

    Vasile CRISTIAN, Istoriografia Umanista

    Uploaded by

    Trandafir Robert

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    deosebita pre- i adesea, apai anor inceputuri , cronologica a infate de cuc ei locale. wriu extrem de niar dacé unele ect nu numai wre exist intre #4 Europei, in mor, dupa cum de noi. Chia pragul epocii tirziu dir dezvoltarea jor aceluia fe mai acce EEedeosebi, ir ierolutic as- din aceste esential’, INCEPUTURILE ISTORIOGRAFIEI] MODERNE. UMANISMUL Tncomplexul proces al evolutiel istoriogratiei generale, 0 noud direc- tie, moderna, isi face aparitia incepind din veacul al XV-lea. Mai multa vreme, ea va coexista cu tendintele vechi, medievale, inldturindu-le in: treptat, Aparitia ei a fost determinata de procesul modernizarii de ansam: blu a societitii. Cum acesta s-a produs mai intti ropa occidental, scrisul istorie modern igi are inceputurile tocmai in aceasta regitine. In perioada din jurul anului 1500, apusul continentului cunoagte puter- nice innoiri in toate domeniile vietii sociale. Esenta lor o constituie dest lor medievale ale societatii si aparitia relatiilor capital nomenul avea s& aibé importante implicatii asupra istoriografiei, mai ales prin unele din elementele sale. Principalul dintre ele este aparitia si dezvoltarea burgheziel. Aceasta clasd a impus un nou tip de raporturi sociale, ca si un nou mod de viata, Preocupata de economia de schimb, ea a inlaturat economia inchisi medie~ vala, Aceasta a condus la o noua viziune asupra lumii, in acelas! timp mai larga si mai realist, In lupta ei pentru suprematia socialé, burghezia a ideologice care puteau sd 0 serveascd in lupta impotriva medievale. In rindul lor, un loc deosebit a revenit istoriei, pretui pentru valoarea exemplelor si éxperientei pe care 0 1 tanta ei a sporit in conditiile inceputului procesului de formare a nat) lor, legat de aceeasi ascensitne a burgheziel, Pretutindeni el a fost asociat de ecesitatea autodefinirii unei natiuni in raport cu celelalte, ceea ce nu se poate realiza decit prin raportarea la trecut. Rememorarea aces fost, dealtfel, incurajaté de procesul formarii statelor nationale. Pentru a se putea dezvolta, acestea trebuiau si se opuna tendinjelor universaliste ale Papalitatii si Imperiului. Or, opozitia nu se putea limita la domeniul plomatico-militar, ci trebuia sd apeleze si la armele ideologice ; cum pre- tentiile celor doua institutii medievale erau bazate, in bund masura, pe argumente istorice, lupta impotriva lor trebula sa se ducd in mod necesar si pe acest teren. fn acelasi sens a contribuit si Reforma, Ampla miscare social, determinata in ultima instanta de ascensiunea burgheziel, ea s-a desfasurat sub o haind religioasd, cerind o biserica ieftind, apropiata de crestinismul primitiv, de la care se indepirtase catolicismul. Necesitatea unei asemenea modificdri nu se putea realiza insd faré apelul constant Ja argumentul istoric. 121 Un puternic impuls a fost dat apol interesulul pentru trecut de marile descoperint geografice, Ca Intotdeauna, extinderea cunoasterii tn spatin a Sctcrminat o intensificare a preocupérilor pentru cunoasterea in timp. setsctatile pe care Ie-at cunoscut europenii ca urmare a descoperirilor aparfineau unor trepte deosebite ale evolutiei sociale. Ele permiteau astfel foomarea une! imagini mai corecte asupra procesului istoric, a principa- [elon sie etape, prin contactul cu o imensa experient umana, de roadele sivia gindirea europeand fusese lipsité pind atunci, Ce-i drept, implicate Girecte asupra istoriografiei ale descoperirilor nu s-au manifestat imediat, Sr nolle regiuni, edutatoril de comori nu au facut dectt arareori loc cduté- torllgrde eanostinte istorice, Chiar astfel ins, gindirea europeand a Pro- tat, Cunostintele, fie si imperfecte, asupra teritoritlor descoperite, medi- mule facute asupra lor s-a0 dovedit deosebit de utile ; cunoscing, alte

    You might also like