CASA MARE Drama in trei acte si zece tablouriACTUL INTII TABLOULI O casé largi, asezata trainic, faraneste. In fund — doud ferestre mari, prinse la brat de o usd cu sticld, care, impreund cu ferestrele, frumos arcuite toate trei, ocupa mai tot peretele din fa{a. In mijlocul oddaii, o masé cu tacimuri, cu scaune rinduite in jur. Peretii si tavanul, lucrati nu atit cu inima cit cu sufletul. Pe peretele din stinga atirnaé un covor. In colful din dreapta se zareste o usifa micd, ce da in bucatarie. In lungul peretelui din stinga, 0 sofca cu ramdsife de zestre. Totul e proaspat, curat, frumos rinduit. Ferestrele si usa — larg deschise. In fafa casei cresc citeva tufe de liliac, printre care se zdresc creasta unui gard impletit din nuiele si o portifa. Undeva departe, in fund, pe doud povirnisuri, rezemate unul de altul, se zaresc printre livezi acoperiguri de case, o scoala noud. Din mijlocul satului razbate mare zarvd, mare veselie. Fla- cdii fac joc. Odaia e pustie. Peste un timp apare de dupa masdé si vine in genunchi Vasilufa, stépina casei, indreptind folisoarele pe jos. Dupa ce le rin- duieste bine, se ridicd $i cauté ce ar mai fi trebuit de facut. Dar, tot cautind in jur, ramine ea singurd rapita de atita frumusete. I se si nazdresc musafiri. Vasiluta: la pottiti in casa, chiar va rog... Doam- ne, cumatra, care suparare! Ia poftiti, ia sedeti! Am imbracat si eu olecuta cdsuta, sé nu ma ridi lumea... Lelia, daca nu treci, ma supar, zau, ma supar... Deodata apare pe nesimtite un badtrin cdrunt, putin adus de spate. Mo's Ion: Buna ziua in casa asta. Vasiluta (tresare): Doamne, cum intri mata, tata, pe 6nesimtite, cA niciodata nu te aud... De cite ori vii, de atitea ori ma sperii... Mog lon (scoate din fundul buzunarului doud pd- hdruje cu piciorus, apoi mai scoate o batistd, le sterge frumusel si le agaza pe masd): Iaca, Vasiluta, asta-i din partea mea... Am vrut sa iau gi garafa la dinsele, daca nu mi-o ajuns... Vasiluta (miscatd): Tati, ce cheltui mata banii pe nimicuri, unde ai vazut azi musafiri care si inchine cu pahare atit de mititele?... Mos Ion: Asa-i datina, fata hii... Cind cineva face casa mare, apoi se cheama cA trebuie si aduci gi tu ceva intr-insa. Casa fi ca un copil — orice i-ai aduce, 0 sa se bucure, s-o sd te {ina minte multa vreme. (Vine in _mijlocul oddii, rimine pe-o clipié naucit, infepenit, luminat, de parcé ar fi intrat in bisericé.) Vasiluta: Am imbricat-o frumos, tata? Mos Ion: Ce crezi, si asta-i o datina veche... Fiecare cu cite-o casi mare... Imi spunea bunelul meu ca si atunci cind era greu de trait, cind se intilneau mai multe bordeie decit case, chiar si atunci fiecare gospodar avea casa mare... Adica avea un coltisor pe care stapina il impodobea cu tot ce avea mai frumos, il ingrijea si-i zicea casa mare... Vasilufa: Tata, si chiar nu vrei sd ma lauzi? Mog Ion: Mare lucrm cind are omul casa mare... Are unde petrece o sarbatoare, are unde face o nunta, © cumatrie... Da uneori chiar vii sa te hodinesti incoace. Abia pasesti. pragul side amu fi se pare si lumea mai drag’, si tu.te vezi mai tindr, mai voinic... (Pawzd.) N-ai vreo boghita de ceara? Vasiluta: Parca aveam pe undeva... Mos Ion: Macar cit de cit... (Vasilufa ii scoate din sofcd un capat de luminare, mos lon vine la pragul usii din fata si drege cu ceara partea dinduntru a pragului.) Vasiluta (mirata}: Ce faci, tata? Mo slIon: Apoi, sa nu fuga oaspetii din casa. Se cheama ca or veni pina la prag, s-or poticni s-a trebui si mai sada. (li intoarce capatul de luminare, isi sterge miinile cu batista.) Amu, fata hai, te vad si eu in rind cu lumea... Ai pine in casa? Vasiluta: Am, tata... Ne-ai tot speriat de mici c-a fi rau de n-om sti a pazi pinea, s-am adunat la pine... Mos Ion: $i sare ai? pelican seitvasiluta: Si sare am... : [ yar AA, . Mote Daundzi am curafit fintina si vine 9 ap’, “a de ma prinde setea jn drum, o port cu mine pina ajung ae Oo n: De ¢ . i : Meat: Bietul tata... n-are grija lui, poartd gri- duc un paharut, cA si asta-i o datina., ja altuia... Sa-ti a : stai 0 li aduce o cand cu vin, citeva prajituri. In prag apare sofia Ramine mirata, de parca nu Se astepta in nici un fel sa-l gdseasca pe Mos Ion aici. Pind la urmd se hotaraste $i intra. Sofica: Nasica, am venit sa-mi iau ramas bun... (Se apropie sii sarutd mina. Vasiluja ii sdrutd obrajii, fruntea, ofteaza dureros, dar nu-st poate ascunde zim- betul pind la capat.) a: Visasem eu asara ca parca mi s-a risipit Vasilut asa ipit peretele din fata, dar nu ma ajungea capul ce cumpana ma asteapti... ve : : Sofica (oarecum dezamagita): Numai un singur perete s-a risipit? e an . Vasiluta: Peretele din tata. Sofica, face cit patru pereti... . Sofica (sdruta mina mogului): Raminefi dar cu bine si rog de nu ma uitafi, cA nici eu n-am sa va uit.. Mos lon: Si unde se duce copchila asta? Vasiluta: S-o fi ducind la tirg sa-si cumpere rochie... Sofica: Hei, nasica... Cind-s-are fata noroc, apoi si rochiile pe care le cumpara is fri noroc. ae Te-i fi suparat pe satul ista si te muti se fi f a: 1a Sa ma sinucid... asilufa (dupi o pauzd, oftind necdjitd): De, si ee tie on Daca se stringé funia la par, asa So fica: Nici © sc&pare am si ma ii # So a ; ae artes Puscatul e # prostie... Trienet, fum, se Sore fe pe lume. fi mult mai la cale otravitul. obeai? ‘pe ginduri): Si oare cu ce m-as putea Me tice Cu ofet. L ofica: Parca te poti otravi cu ofet?! 8Vasiluta: Ei! Am auzit ci nu demult o fetiscana cam tot de sama ta... 0 baut o sutd de gramie si nici n-o dovedit sa-si stearga buzele... Sofica (rece): De ce n-a dovedit? Vasiluta: Apoi ca minile ii erau de amu pe lumea cealalta... Mos Ion: Vasiluta, vinul ista cam pisci de limb’, dar se da la biut... Sofica (dupa o pauzd): Niasici, mata ai si ma bocesti cind a fi si ma duc la groapa? Vasiluta: Doamne, Sofic’, ma mai intrebi?! A clocoti satul de bocetul meu, ci nu de alta, dar ai crescut la casa asta si mi-ai fost ca un copil al meu... So fica: Chiar te rog si ma bocesti frumos, nasici... Cu rime:.: (Ofteazd.) Stii mata de ce mia otravesc? Vasiluta: Din dragoste? So fica: Din dragoste... Vasiluta: Ia auzi, se otriveste din dragoste... Cu toate ca, ma rog, multi si-au pus capit zilelor din dra- goste.. $i macar a fost mare dragostea ceea a voastra? Sofica: Strasnica dragoste ce-a mai fost... Mi-a intrat in inima, ca nici nu mai pot sufla... Vasiluta: Si ce v-ati sfidit? So fica: Ferit-a sfintul, nici vorba de sfada! Vasiluta: Atunci ce te-a apucat? So fica (sopteste): Imbla pe la altele, nigica... Vasiluta: Elei, Doamne, si pentru atita lucru si se prapadeasci o copila tinerici ca 0 floare! Mos lon: Iaca, nici nu ti-am spus, Vasiluta... Cu vreo doi ani in urma era cit pe ce si ma intorloc si eu acolo cu una. Mi se urise a tot vaduvi. N-ai cui spune o vorba, n-ai de la cine o auzi... Vasiluta: $i de ce nu v-ati luat? Mos Ion: Daca mi-au tras biietii radio in casi. Imi tot spune si-mi cinta de dimineata pina sara... Vasiluta: Da cu matusa cum a ramas? Mos Ion: Apoi ca si-a pus gi ea radio.. Vasiluta (dupa o pauzd): Sofica, da i-ai spus, ori macar i-ai dat a infelege ca nu-ti place cind imbla si cu alte fete? Sofica: Cum sa-i spun, daca el, cum mi intilneste, prinde a sugui cu mine... Imi arde mie de saga lui... Vasiluta: Auzi tu, si suguiasci el cu fata, cind ea, saraca, abia isi mai poarta sufletul.. Ce pagin... ‘Oat(Pauzd.) li rau de tine, sora Sofica. Sofica: Rau, nagica.. Crezi mata ci de n-ar fi fost asa de riu, imi venea in cap sa-mi curm zilele? Fiecarui fluturas ii place si traiasca — mi-a placut si mie, daca nu mai este chip... Cind il cauti, de amu ii cu alta; da spunea lelea Gafifa ca nici n-a dormit acasi... Pe unde a dormit, nu se stie. Vasiluta (surprinsd): Pavalache? Sofica (abia sopteste): Pavalache... Vasiluta: Atunci fi si mai rau... Mos Ion: Ar trebui un barbat jn casa asta, Vasiluta... Cind s-aude glas de barbat, apoi casa se linisteste, prinde la voie buna si-i mai trainic’, mai acatarii... Sofica: Ai si ofet, nasica? Vasiluta: N-am in casi, dar gisim noi... (Pauzd.) Si ce ti Lai virit in cap? Parca nu stii cite alearga nebune dupa Pavalache? So fica:Da nu mi lam virit eu, nasicd.. De amu daca vrei sa-fi spun, apoi incd mai anfart, cind am auzit cite se vorbeau despre dinsul, mi-am zis jn mintea mea: pazea, Sofica! Pazea, c-ai s-o patesti cu dracul ista... L-am ocolit intotdeauna, inadins nu m4 uitam la dinsul, ca, jaca, am sa mor si nici macar nu stiu cum i-s ochii — negri ori caprii- Vasiluta: Ba eu, iaca, n-as face prostia asta... Sa mor © dati-pentru: totdeauna si nici miacar sa nu stiu cum is Ochii baiatului pentru care mor?... As imbla 0 siptamina, o lund as jmbla in urma lui, pind l-as prinde, sma uit im ochii ceia cit o sa-mi placa... Sofica: Cum sa-] prinzi, nasica, parca mata nu stii ca Pavalache toata vremea jmbla pe drumuri? Se duce tocmai dracul stie unde in Zapadnaia Ukraina si nu vine, de parca ar aduce lemnele celea in spate... Vasiluta: Totusi vine el din cind in cind! Sofica: Vine, numai ca... Abia s-a intors — si de amu il vezi imblind cu nunta in urma lui... Mos Ion: Am:stat eu azi-st m-am gindit: oare de ce amu copchiii cresc mai repede’ decit cresteau inainte vreme? : Vasiluta: $i cum gasesti mata? De ce? Mos Ion: Pentru ca le cumpara de mici biciclete... Unde naiba —inc’ nici nu gtie a muta piciorusele, da are de amu masina lui... Sofica: Ma duc dar, naga... 10Vasiluta (ascultind freamdtul veselici din mijlocul satului): Cinti perinifa.. (Dupa 0 pauzd.) Sofici, ce-ai zice tu daca l-ags chema pe Pavalache? Sofica (dupa o pauzd): Cum sa-l chemi? N-are si vini... Vasiluta: A veni. Am si-l chem si vadi cum mi-am gatit casa, ca doar el mi-a facut rost de scinduri gi a podit pe jos... Sofica: N-a veni. Vasiluta: Unde mai pui ca pe s ti e ziua lui Arion al meu... Pind a pleca Arion la oaste, Pava- lache venea intotdeauna de ziua lui, c-au fost prieteni... Sofica: Sa vin si eu simbata? Vasiluta: Ei, na-ti-o buna... Ca doar de ce-l chem... Numai uite ce-i, Soficd... Si-mi vii simbata frumoasa, cum n-ai mai fost. Sofica: De gitit, nu-i vorbi, am si ma gatesc eu oleaca, dar, de!... Atit cit mi-a dat mama — mai mult de unde sa iau? Vasiluta: Ji-a dat mami-ta destul de bine... Daca fi gti si mai adaugi ceva pe furis... Sofica: Iti multumesc, nagicd. Daca a fi si ma raz- gindesc, am sa vin si-mi mai iau o dati rimas bun... Sanatate dar... Vasiluta: Drum bun... (O petrece, apoi se intoarce $i tamine pe ginduri.) Tati, cum crezi, 0 sa aibi odata $i odata noroc casa asta, ori n-o sa-l mai aiba... Mog lon: Amu, Vasiluté, nu uita sa-i pui hirtii pe la feresti, sa nu intre mustele.. Dupa care s4 incui usa bine, sa imbli numai pe cea mica’, si pizesti casa curata... Cind s-a intoarce Arion de la armati, s-o gi- seasca asa mindra si curata cum e amu... Vasiluta: Stai, tata, nu te grabi.. (Pauzd.) Da de ce nu-mi spui mata ca mai este un obicei... De ce nu-mi —spui ca tot din mosi-strimosi se obisnuieste ca atunci ~cind omul -gateste o casa mare — pofteste musafiri. “Sa-vada cita lume se poate aseza la masa lui, si vadi cite cintece-pot trece-prin ferestre, si vada cite jocuri pot fine podelele... $i cind toate is incercate gospodireste, -cind cheful-ti pe sfirgite, atunci stapina iese in mijlocul -Casei si joaca perinita... Mos Jon: N-ar fi stricat sa chemi si tu ceva lume, Sa mai petreci oleaca, daca n-ai avut, iaca, noroc... A trecut Andrei al tau prin tot razboiul, daca n-a ajuns pina we oula Berlin... A cazut, siracul, si te-a lasat vadana... Vasilufta: Tata, am gitit eu casa asta cu minile mele. Uite, cu aceste dou’ mini am gatit-o si amu vreau si joc perinita.. e i Mos lon: $i coamenii istia s-au racut asa de rai... Stau ca lupii la pind’, si daca o biata vidana s-a potic- nit oleac’, fi zic de amu altfel... . Vasiluta (i road): Tati, vreau sa joc perinit Mos lon: Macar de-ar fi baietul cela al tau acas: Vasiluta (cu lacrimi in ochi): Tata, gare chi: fi imbatrinit mata, ca nu-ti mai pas4 nici In usd apare Petre, brigadierul. Petre: Vasiluti, nu ma pofti sa sed, ca n-am cind... Si treci pe la cirmuire si-{i primesti premiul... “Vasiluta: Stai cu premiul.. (Dupi o pauzd.) Mii Petre... Ai fost pe front cu barbatul me In una $i aceeasi zi afi fost rinifi, una si acceasi sora v-a legat ranile... Petre: Si in spital am stat amind Vasilu}a: Vezi, si in spital ati stat amindoi Amu ja si-mi spui tu mie, mai Petre... Uite, am gatit casa si vreau si joc perinita. Pot s-o joc, mai Petre? Petre (dupa o pauzi): Vasiluja, eu, iaca, de multe ori am tot vrut si-ti spun, daca nu stiu cum nu-mi venea Yorba, Inainte de moarte el mi-a dat o scrisoare, ca si fico dau in ming, dar, dintr-un spital in altul, am pier- dut-o... : Vasiluta (miscatd): Petre, da poate mai es undeva... Poate ii fi citit-o de urit ce-ti era, poate spunea el acolo? Petre: Zicea asa: sa triiesti cum o sa-fi placa, Vasilu- fi. (Dupd ce chibzuieste 0 vreme.) Apoi, mai zicea el cam asa: omul, mii dragi femeic, dac& rimine singur, nu poate dovedi nici bucuriile, nici amaraciunile ce vin pe capul lui, Fé parte dreapti tuturora din toate Cite le ai, cici oamenii is buni din fire. Traicste-fi viata aga cum 0 sii placa. Ti fio proasté de nai si petreci atunci cind a fi vorba de pelrecere... (Dupi o paw mirat.) Si tu mai fii minte cum se juca ea, perinita ceea? c Vasiluta (asculté 0 vreme vuietul ce vine din mijlocul satului): Am uitat-o, mii Petre... Dar am si stau 12o noapte de le-oi rascoli pe toate cite le-am stiut,.pe toate cite le-am vazut, si sa fiu al naibii de n-am si joc o perinifa uite aici, in fata casei! (Cortina). TABLOUL II Aceeasi casa. Ferestrele si usa, larg deschise, pe pervazuri, ghivece de flori. So fica, imbujorati, cu un servet in loc de sort, rinduieste tacimurile pe masé. Undeva la vecini bate un cine. Sofica se repede la fereastra. Sofica: Niagicd! Daca vine, mai tine-I cu vorba pind ispravesc eu! (Se intoarce inapoi, dar peste o clipé wine iat la fereastrd.) Nisica, da in ce a pune el cenusa devla tigara? (Nu rdspunde nimeni.) Las’ ca gasesc eu ceva... In pragul usii apare Eleonora cu doud vizdoage vestede. Eleonora: Scuzati, va rog.. Era cit pe ce sa intirzii.. Da unde-i Pavalache? Cum asa, sa nu fi venit? ~ Sofica: Inca nu. ' Eleonora (ii intinde vizdoagele): Te felicit din toata inima de ziua fratelui tau... Sofica: Care frate-meu? Ca n-am nici un frate. Eleonora: Scuzati, va rog... (Dd sd plece, dar in prag apare Vasilufa.) Vasilu ta: Auzisem eu ca parca s-a deschis portita... Eleonora: Mata esti stapina? Vasiluta: $i eu, si copila asta... Eleonora: Pare... ca va cunosc; parci vA zarisem la nunta.. Mata esti Vasiluta Cimpoies, dacd nu mi insel? Vasiluta: Cam aga... Eleonora (ia vizdoagele din mina Soficdi si i le transmite): Ma bucur din toata inima cu ocazia zilei feciorului matale. Aw innebunit fetele din sat — tot Arion $i Arion... Atita doar c4 le obijduieste flicdul dumitale.. © eA 13Vasiluta: De ce le obijduieste? Eleonora: Vine asa de rar pe Ja club, pe la dans... Sofica: Daca ai fi mata la Kiev, ai imbla mai des incoace la dans? Eleonora (sec): Scuza, te rog... face el la Kiev? Vasiluta: Nu stii mata ce fac baietii dupa optspre- zece ani? Face armata... Eleonora: $i de mult face el armata? So fica: Mata inci nu erai maritata pe atunci... Eleonora: Scuza, te rog... (Vasilufei.) Vasazica, face armata. Bine, dar mi s-a spus ca Pavalache o sé vini incoace la onomastica! Vasiluta: Se prea poate sa vind... Eleonora: Ca si vezi ce hot e $i Pavalache... Ma intilneste asara si-mi zice: ,Vind, dragi, te poftesc din partea lui Ario: Vasiluta: Mata il cunosti pe Arion al meu? Eleonora: Cum sa nu! Frumos, inalt ca bradul... Fetisoara lui, spuma laptelui... $0 fica: Mai intii de toate, Arion ii josut si smolit, nu-i ca spuma laptelui, daca ai vazut mata vreodata lapte... Vasiluta (Eleonorei): Te-or fi amagit... Eleonora: M-a amagit, hotul... Dar stiu bine ca o sa vina incoace. Am sa-l astept, si-i rup_urechile... (Cerceteazi odaia.) E foarte frumoasa. Uite, intr-o asemenea casa a fost nunta mea... Cintau patru viori, jnflorise totul in jur si era atita lume... Sofica: Nasica, eu ma duc... Vasiluta: Fii cuminte, mai copilo.. Ce ma fac eu fara tine? Eleonora (continud): Aveam rochie alba, lung pina la pamint, de la Moscova adusi... Apare Tudosica. (Vasilutei.) Da ce Tudosica: Buna ziua la neavoastra... (Trece iute $i se asazd pe sofcd, linga zestre.) Vasiluta: Buna... Mata, daca nu-i cu suparare... Tudosica: Am ceva de vorbit cu Pavalache. Sofica: Si nu stii unde-i casa lui? Tudosica: Sa ma duc la dinsul acasa? Tu d’ce nu te-ai dus la dinsul acas&, da ai venit incoace? Ages Ula (Tudosicdi): Ai venit cu vreo treaba la mine? 14Tudosica: Am venit si-l intreb pe paginul cela pentru ce sufar eu? Vasiluta: Daca nu stii mata singuri de ce suferi, de unde si stie el? Tudosica: Las’ci tie, farmazonul. Toamna asta am imblat in locul tatei sa pazesc livada cea dinspre gar: Siam toaté ziua in coliba, imi era urit, da Pavalache, de cite ori se ducea dupa lemne ori se intorcea, trecea pe la colibi... Vasiluta: $i daca trecea? Tudosica: Am fost tinerica, lele, si naiva cum nu_se mai poate... “Eleonora: Vai de mine, dar e in firea lucrurilor... Fiecare fata se pomeneste odata si odati ci a fost tinc- Tica si naiva cum nu se mai poate... Las-o, ca-i veche... Tudosica: Ba n-am s-o las deloc, ca eu nu imblu de“Ja sat Ja sat si spun ci am fost miaritat, ca sd atit barbafii... Eleonora: Taci din gura, nenorocito! Tudosica: Eu —nenorocita?! (Sare iute de pe sofcd.) Stai ca-ti arat eu tie... In prag apare Fancic cu armonica in brate. Dupd o pauza.) Fancic: Pace vouia, fecioare ale Nazaretului... Da, amu pot jura ca o si vind Pavalache incoace... Unde s-au adunat trei fete si-s gata si se incaiere, sd stii ci vine Pavalache... la sa va cint eu ceva de jale, in gura mare... Desface armonica, abia incepe si in prag apare Pavalache, cudouad fete la brat. Pavalache: Lele Vasiluta! Ce ma fac eu, Icle Vasiluta? As iubi pe cea mai mare, Cea mai mica-mi place tare. As iubi pe cea mai mici, Cea mai mare-i-mai_voinica. Sofica: $i mai departe? De amu zii pina la capat, dac& ai_pornit... “Pavalache: Sofici, dragostea mea cea mare... Nici azi nu te uifi la mine? Sofica: Nu. Pavalache: Am sa imbatrinesc, mai copilo... Si cind-odata si odata ai sa te uiti la mine, Pavalache a fi batrin, miop... <Eleonora: Hei, mai este mult pina atunci... Pavalache: Eleonora, de unde mi-ai picat? Nu te-am vazut din ziua nuntii tale... Eleonora: Las’ca ne-am mai vazut de citeva ori... He-hei! Pavalache: Femeia ramine femceie... Habar n-are ce trebuie si ramina tain si ce poate fi spus in gura mare... a Tudosica: Pavalache, vino si te asazd aici linga mine... Ji-am pazit anume loc... Pavalache: Pazeste-l bine, Tudosica... Cind a fi s& mA asez odata si odat’, numai ling’ tine am sa ma asez... (lese afard, apoi se intoarce indataé cu un stof impletit.) Fine-l, lele Vasilufi... Vasiluta (nu ia stoful): $i ce-i intr-insul? Pivilache: Hei, vin de cel negru, virtos. Dupa sputnic, vinul ista ji cea mai mare descoperire a omeni- Ti... Vasiluta: Si ce-ai adus descoperirea asta in casa mea? Pavalache: Ca si ne tresalte si noua inimile. Mai intii, azi ii ziua lui Arion... Vasiluta: Nu-i azi. A fost simbata trecuté... Pavilache: Cum aga?! Se poate sa fi incurcat eu pind si simbetele? Ei, ma rog. Atunci hai si inchindm Cite-un’ pahar, ca, vad, ai gatit casa mare... Vasiluta: Nu-i gata inca, mai Pavalache... Sofica: Cum nu-i gata? Vasiluta: Mi-a mai ramas sa pun hirtii la feresti, si nu intre mustele... : Pavalache (cu stoful in mind): Ca sa vezi, nici n-am luat sama ca nu-s puse hirtii la feresti... Pacat! eam asa.un dor de-a petrece... u ica: Atunci hai sa chefuim, ca, i i finer) efitog!'Slara Danae? a2 ae Ly bes the fiind voi, dar nu mai sint eu asa de in alta re petrecerea asta o putefi face si undeva Pavdlache: Lele Vasilutai.. $i n-ai si i dace ridcin asa at tofil sate eS si te superi i ‘ufa: N-am sa ma supar... mi a ra nui vorba, dar, de.. (Les tofé afard de Softea! Vasitus ze Ree pind in prag, apoi se intoarce inapoi.) ofica (sopteste ingrozité): Ce-ai facut, nisici? 16G36 Vasiluta: I-am dat afarg, Sofica: Atunci alunga-mi si pe mine, venit de dragul lui Pavalache... : Vasiluta: Tu ai venit poftitd... Sofica (porneste spre prag): Atunci dar mi duc singura... A Vasiluta: Parca ai zis ci vrei sa te uiti la Pava- lache? Sofica: Vroiam eu, dar ce folos... Vasiluta: Impleteste mai bine gita, c& spinzura panglica... Sofica: Crezi mata ci se intoarce? Vasiluta: Daca fliciul ista era Pavalache al lui badea Nistor, Pavalache acela cu care a prietenit fecio- rul meu, nu poate sa nu se intoarci Sofica (nehotarité, prinde a nu s-a intoarce? Vasiluta: Atunci inseamni c4-i alt baiat... Un baiat Stricat, de care n-ai nevoie nici tu, nici eu, nici Arion al meu. c& si eu am lespleti gita): Daca Tot asa pe neasteptate risare lingd ele mos Ion. Mos lon: Buna ziua in casa asta... Vasiluta (tresare): Tata, cit mai ai de gind si ma “Sperii? (Dupd o pauzd.) Vina de sezi cu noi la masi... Mo s¢ lon: Casuta asta a ta ii ca vinul... Cu cit se trece, cu atit ii mai la cale.. (Se asazd. Vasiluja aduce o Sticla si umple un pahar.) Desari am s-o visez pe mama-ta, Dumnezeu s-o ierte.. De cite ori cinstesc un pahar, © visez... _ Sofica: Pe semne, te ociara cind veneai beat acasa, de atita o si visezi. - In prag apare Pévalache. Sta o vreme intristat, pe ginduzi. Pavialache: Lele Vasiluti... Vasiluta: Treci si te asazi, Pavalache... Pavalache: Lele Vasiluta... Spune mata asa cinstit: agteptat? Vasiluta: Te-am asteptat. : _ Pavalache: Si amu, dupa ce ne-ai alungat, m-ai asteptat si amu? — ‘Vasiluta: Te-am asteptat si amu. ~Pavalache: Ei, apoi 2 1.Druss, vol. 4 P Cofegin} Finan io Bane: Chisinau RIRTIATparte ma poftesti, apoi ma alungi si iar ma astepti... Vasiluta: Te-am poftit, ci mi sa facut dor de tine... $i apoi nu stiu de ce, dar cind te vid in casa, cind te aud vorbind, mi se pare ca undeva pe aici trebuie si fie si Arion al meu... Te-am alungat, ci mi-a fost scirbi de compania ceea a ta. Te-am as eptat, pentru ci stiam eu c-ai sa vii... 7 i Pivilache (dupa o pauzd): larti-ma, lele Vasi- lufa... | i cu noi la masa... (Um- Vasiluta: Hai, vino de sez! ple paharele.) Pavalache: Si-i fie casa asta vesnic frumoasd si sa placa tuturor, cum imi place ea mie... (Cinstesc.) Vasiluta: Si cum de-ai scipat asa repede de dom- nisoarele celea? Paivalache: Le-am trimis si se mai putin, ci mie imi plac gitite... Vasiluta: Mai Pivilache, mai rireste si tu chefuri- Je celea, ca nu te-or duce ele la bine... Nu uita cd a trebui si traiesti o viata aici in sat si fetele de care Hfi bati amu joc au si aibi copii si s-or juca cu copii tai... Pavalache: De citeva ori m-am trezit dimineata si am zis — gata, leg cheful de gard, si nici s-aud de asa ceva, daci nu pot... Bani m-au stricat. Cind ai mai mulfi bani decit iti trebuie, apoi prostiile intra singure in cap... Vasiluta: Atunci leapidi imblaturile celea — vino de-ti giseste ceva de lucru in colhoz... aca, vino la noi la tutun, ca, uite, eu muncesc cu bratele, si chiar de cistig un ban mai mult, nu-mi vin prostii in cap... Pavailache: Cum sa las, daca imi merge?.. Ai yazut macar un prost pe lumea asta care s-ar lepada de cistig taman atunci cind cistigi mai bine? N-am si ma lepad pina nu m-or prada niste tilhari Vasilu ta: Daca fi vorba numai de atita, las’ ca suflu eu _o vorba la oamenii rdi... Pavalache: Nu, asa nu merge.. De amu daca tilharii is tilhari, apoi sa puna singuri mina pe mine... Ai vazut, lele Vasilufa? x Vasiluta: Ce si vad? Pavilache: Soficalsa witat la mine! Si ce ochi mai are copila asta, Doamnn joamne!! upeli Si ce ochi Sofica (privind in podeg): Lass, nu mai spune.. gateascaCum puteam si ma uit la tine, dacd ma uitam numai si numai la paharul ista?... Vasiluta: Si ce ochi iti plac mai mult, Pavalache — negri ori capri? Pavalache (cintd): Doi ochi negri, Doua stele... Vasiluta: Pai, ai Soficai is caprii... Pavalache: Cum caprii? Soficd, ia uite la badea... Abia-abia salta din geana, ci o si fie prea de-ajuns... 8a Sofica se ridica si fuge afard. Pavalache porneste hotérit in urma ei, apoi se opreste in prag. Pavalache: Ce zici, lele Vasiluta, si ma duc in urma ei? Sa nu ma duc? Vasiluta: Daca intrebi, mai bine nu te du... Sa te duci atunci cind fi-a fi totuna ce-or spune altii... Pavalache: Gindul ii frumos, daca si fetiscana asta ii data -dracului! (Std in cumpénd.) Bun, iata ca nu ma duc. Si am sa-ti spun de ce nu ma duc. Vasiluta: De ce? ~ Pavalache: Am s-o las sa mai creascaé. Simt eu undeva in fundul inimii ca fetita asta o sa traga mare cumpana din pricina mea, si o las sa creasca, sa fie mai voinica atunci cind i-a fi greu. Vasiluta: Te-au stricat rau banii ceia, mai Pava- lache! Pavalache: M-au stricat cum nu se mai poate... Dar, ca sa vezi, mi-a ramas oleaca de soveste... Aga-i c& mi-a mai"ramas?...” Vasiluta: Prea putin... _Payalache: Principalul e sa ramind macar 0 picatu- ra, incolo — sovestea asta, ea doar nu sta locului... Cind creste, cind descreste... Vasiluta: Amu sovestea ta ii in crestere? Pavalache: Scade, fire-ar al naibii.. (Pawzd.) Mos Toane, ia hai sa cinstim cite un pahar, ca femeile iestea, orisicum ar intoarce-o, tot la mahna te duc... Noroc! (Cinstesc.) Ei, ma duc dar si eu, cd fetele cheltuie © groaza de bani cu parfumurile. Si nu de alta, dar s-or pierde serata degeaba... $-a fi pacat. " Vasiluta: Vezi sa nu fie pina la urma pacat de tine. © - Pavalache: Nu, ca eu nu-s prost... Ma mai duc 19azi si le scot din nevoie, da de mine — gata! Cum ma scol, leg nebuniile de gard. : Vasiluta: Drum bun... (Sia multd vreme la fereastra deschisd, petrecindu-l; apoi se intoarce la masa.) Auzi, tata... Amarnic fi facuta si femeia asta... Mai daunazi a venit Sofica, mi s-a plins si, ce mi-am zis: shai s-O ajut... Amu, cind l-am vazut pe Pavalache pornit in urma ei, l-am oprit... De ce lag fi oprit? Mos lon: Ai zis ceva, Vasiluta? : Vasiluta: Ei, tata.. Daca ag fi eu tare din fire, ti-ag spune ce-am zis, dar, de... Sint gi eu o proasta cireia i-a venit a juca perinita... (Cortina) TABLOUL Il Aceeasi casd. Miez de noapte. O lund abia raséritd cauti piezis prin cele doud ferestre. Odaia e pustie. Peste un timp se aud pasi furisindu-se spre cas, o umbra de fldcdu se opreste in dreptul usii. Bate incet de tot. Se aude usa bucatariei. Bataia se mai repeta o data. Intré Vasilufa, prinzindu-si o fusté la repezeali. Vasiluta: Care-i acolo? Nici un raspuns. Sund broasca usii, dupa care usa se crapa putin. Padvdlache se strecoara inauntru si ramine tacut in prag. Vasiluta: Tu esti, Pavalache? (Aprinde un chib- rit, i suie la lampd, dar Pavilache vine si stinge chib- ritul,, Pavalache: Nu aprinde... cd se vede din drum. Vasiluta (surprinde privirea lui Péviilache fintita spre umerii ei goi; gaseste o basma, si-o aruncé pe ume- vi): Ti fi venit dupa stof, ca lai uitat la mine... (Il scoate de sub masa si il pune aldturi. Pavilache il joaca in palme.) Pavalache: Da un pahar. Vasiluta (ti dé paharul, se uité cu cita sete il go- leste): De scirba ori de bucurie? 20Pavalache: De necaz. Vasiluta: Ji-i, ciuda? Pavalache: Mi-i ciuda. Mai goleste un pahar, apoi lasa stoful jos. Vine aproape de tot, ii strecoaré parca in gluma un brat dupa ceafa si o sdrutd. Vasiluta, miraté cum era, ramine ca un stilp, nu face nici o misgcare. Surprins de una ca asta, Pavdélache ramine nduc. Vasiluta: li fi biut azi prea mult, Pavalache?... _ Pavalache: Is treaz, lele Vasiluta. Vasiluta: Ji s-o fi urit de cele tinerele? Pavalache: Nici nu mi s-a urit. Vasiluta: Ti-o fi venit, pe semne, si faci satul ista sd rida, ca de vreo doud siptimini nu l-ai veselit _ cu _nimica.., Pavialache: Daca am facut eu satul ista si rida vreodata, apoi a ris de mine. N-a fost nimic din cele ce spui. Asa, nu stiu cum, mi-a venit a sarutare... Vasilufta: $i ti-a trecut? Pavalache: Mi-a trecut si nu prea... Vasiluta: Ia-ti stoful cela si du-te.. Pina ajungi in drum, iti trece. Am sa te rog numai un singur lucru... Pavalache: Ce anume? Vasilufta: De azi inainte si nu te mai vad pasind pragul casei iesteia... Pavalache: Nu te supara, Vasil Vasiluta; Ia auzi, nici nu-mi mai zice ,lele“... Eu am fecior de sama ta, Pavalache!! Pavalache: Las’ ca-i mai mic el, Arion... __Vasiluta: Ai venit cu socoteala asta ficuta de acasa? eae. Pav4lache: Nu, am socotit amu ia, pe loc... Vasiluta: Mai Pavalache, mii. {ti vin multe nebunii in cap, dar slava Celui de sus, cum vin, asa se si duc. Ta-ti stoful si du-te spre casa. Pina ajungi, iti trece si asta. s —_ 2% Payalache: Mai stau oleaca si pe urma ma duc. Vasiluta (dupa o pawzd): Sa aprind lampa? Ori stam asa prin intuneric si ne chiorim unul la altul? Pavalache: _aprinde. In bataia lunii casuta asta fi frumoasa ca o poveste despre o Zina s-un Fat- Frumos.Vasiluta (dupa o pauzd): $i amu vine, iaca, Faty, cela Frumos sa-si bata joc de Zina... : i Pavalache: Pe semne, par caraghios, dar am astep. tat de mult ziua aceea cind oi fi si eu caraghios.., Abia am iegit azi din casa asta si iar mi s-a facut dor de difsa.. Mi s-a facut dor de casi, mi s-a facut dor g& tine, de cuvintele tale si imblam prin sat, cdutind up om ca sa-mi spuna ca-s betiv, sa-mi spuna ca-s un om decazut, ca ma duc la fund. Dar, afara de tine, n-a vryt nimeni sa-mi spuna cuvintele iestea. Si, uite, am venit Vasiluta: De data asta insa ai venit cu gind ray, Pavalache: Am venit sa mai vad o data cas asta, am yenit s-o prad, s-o iau cu mine... ; Vasiluta: $i ai venit asa, in treacat, ai venit cy minile goale, de parca casa asta o ramas nepradata numaj pentru c& nu s-a gasit nimeni?! : : Pavalache: Hai s-o pridim in doi, Vasiluta... $j luam totul, pind la un capat de afa, sd ne facem parte dreapta.. Vasiluta: Eu is fricoasé, mai Pavalache... Ne-or lua pe urma, ne-or prinde, tu ii fugi, ci esti barbat ¢ esti mai tindr, iar eu am sa ramin sa tin piept. Pavdalache: Eu sa fug? Vasiluta, vino mai aproape si te uita lung fn ochii mei... Peste un timp Vasilu {a se apropie, il priveste. Padvédlache o prinde iar s-o sarute. dar de data asta Vasiluta se rupe din minile lui si-l loveste in obra. Dupa care vine istovita si se ghemuieste intr-un coll. Vasiluta: Pavalache, sa nu te imping’ picatul.. Ca dau cu cutitul... Pavalache: Daca nu-s sperios... (Dupi o pauzd) Vasiluta, poate altul vine in casa asta? Poate v-ati si inteles de amu? Daci-i aga, apoi sa-mi spui... Vasiluta: $i daca iti spun, ai s-ti ici stoful si a sa te duci? Pavalache: Nu. Dar vreau sai gstiu... Vasiluta (dupé o pauzd): Pavilache, ia vino incot es Pavalache tit la tine? Vasiluta: Nu fi asa fri Aprinde lampa.. $¢ colo pe scaun... Citi carte Picea iene (face citiva pasi si se opreste): Ai © 22Pavalache: Treizeci gi ceva Vasiluta: De ce spui minciuni? Pavalache: Ei, poate treizeci fara ceva, parca poti » socoti anii intocm: Vasiluta: Eu is cu mult mai mare, Pavalache. (Pauza.) Sa fi venit tu macar cu vreo trei ani in urma, g-ar fi fost casa asta a ta... Ti-as 4 faci dintr-insa ce-ai fi vrut! Amu-i tirziu, alache... Amu casa asta. are stapini, si ai sa te temi si tu de stapinii ei. Pavalache: Vreau si-i stiu... Vasiluta (dupé o pauzd): Poate ca n-ar trebui sa-ti spun, dar ai deschis usa pe furis, ai intrat ca hotul, iar eu am ramas sa =pazesc casa asta... Pavalache: A cui ii ea, daca zici ci nu-i a ta? *’ Vasiluta: A trecut ea prin multe mini... Unii n-au putut-o Tua, altii n-au vrut-o, dar, orisicum, a fost a lor... A fidicat casuta asta Andrei al meu, Dumnezeu sa-l ierte... De abia a dovedit si-i ridice peretii, de abia a aco- perit-o si a inceput razboiul... S-a dus, m-a lasat cu un copil in brate si cu o casa abia inceputad... Ma sculam pe la miezul noptii, veneam incoace si boceam prin in- tunefic... Aici era prapad pe-atunci — usa abia intinata, ferestrele astupate cu snopi de hlandani si odaia goala, pustie. Tot stind asa si bocindu-ma, ce-mi vine in cap ia hai s-o gatesc... S-a sfirsi razboiul, odati si odata or incepe oamenii iar a trai..Patru ani mi-am asteptat barbatul gi patru-ani am gatit-o dupa placul meu, dupa placul lui. Dar s-a mintuit razboiul si, in loc de stapin, a venit in casa asta o hirtiuta cenusieAm ramas va- dane — si eu, si casa... Nu-mi era atit de mine, cit imi era jale de dinsa. Atit de greu-ce s-a infiripat ea, cu atita greu gi-a dobindit podoabele, atita vreme l-a astep- tat... Au trecut multi ani-pina ne-am deprins noi a va- duvi... Pe urma nici nu stiu cum, nici cind m-am pomenit ca astept alt barbat. Si numai casuta asta, gitita pentru Andrei, vroia sa ramina vesnic vadana... Atunci m-am suparat eu pe dinsa, intr-o zi am dezbracat-o goala- goluta si 4m prins a rade peretii cu sapa si a o face din nou. M-am chinuit mult, caci nu-l stiam pe barbatul ista de-al doilea... Nu stiam nici cum il cheama, nici cum arata, nici ce-i place lui si ce nu-i place... dar, pina la urma, am facut-o, am gatit-o, ca, de-ar fi venit, ar fi trait o viata in casa asta si nu i s-ar fi urit de dinsa... Pavalache: N-a venit? 23,Vasiluta: N-a venit. Nici dragoste intre noi n-a fost, dar m-a lasat si aista vadand... Pe urma am primit scrisoare de la Arion ca mai are o iarna gi vine acasa. Am stat eu de am socotit bine in capul meu si m-am hotarit sa i-o las lui.. Am gatit-o frumos, amu stau ca un paznic si o pazesc sa fie curata, si fie frumoasi, sa fie cu obrazul curat. tee Pavalache: larta-ma, Vasiluta... (Ja stoful, vine in- cet spre prag.) Rees a2 Vasiluta: Spune-mi, Pivadlache.. N-ai si mai vii pe furis? Pavalache: Nu stiu.. Nu cred... Noapte buna... Vasiluta: Mergi sanatos.. (Stinge lumina, ramine ascultind in mijlocul casei, dar nu se aud nici pasii lui Pavilache, nici portifa. Peste un timp sopteste incet.) Pavalache, Pavalache... (Vine in ungher, se lasd in ge- nunchi.) Jarta-m3, Doamne, ca, daca se intoarce, nu mai am cu ce ma apdra... (Intoarce capul spre usd si rimine impietritd, caci in prag sta acelasi Pavalache.) Pavalache (sopteste incet si hotarit): Ridica-te din ungherul cela, Vasiluta, ci nu cred nici o boaba din cite mi le-ai spus. Am vazut.o casa impodobita, am vazut doi umeri de fata in casa asta —a lor fi casa. A lor si mai mult a nimanui! Vasiluta (se ridicé si vine din umbra ungherului): Mai Payalas... Nam sa te rog si nu afle nici pamintul, c4 pina la urma toate se afli... N-am si te rog sa nu ma lepezi, ci pina la urma toti se despartesc... Un lucru totusi te-as ruga... Pavalache: Ce anume? Vasiluta: Te-as ruga si nu rizi de mine. Nici amu, $i niciodata. Pavalache: Daca aim si ri Vasiluta! Vasiluta: Bi, vino dar la lelea... Vino, ca prea -tir- ziu, prea incet de tot mi-ai venit... id, am s& rid de mine, (Cortina)ACTUL DOI TABLOUL Iv Aceeasi casé. E noapte tirzie. ; Doud saluri mari, trase peste geamuri, fin sd ascundd o petrecere de toata frumusetea. La masa incdrcaté cu sticle si blide Vasiluta ingind un cintec. Pévdlach e, in caimasé albé, cu pieptarul brodat, sté cu barba in palmd, furat de ginduri. Fancic umbld in jurul mesei cu ochii prin blide $t ciupeste de unde-i place. Eleonora sughita pe sofcd, stergindu-si ochii plingi. Mos lon, pe vine, intr-un colt, pipdie podeaua. Mos Ion: S-au jupit, iaca, si podelele... Pacat de c: sufa. Unde s-a vazut atita joc si petrecere, bre-bre-bre! Eleonora (tristd, sughifind): Picat nunta mea... Era o zi frumoasi de priméavari... Inflo- risera salcimii, inflorise liliacul, infloriseri toate florile de pe pamint... Cintau patru viori si se adunase lume de pe lume... El era frumos ca bradul, imbracat in haine negre, iar eu aveam rochie alba, cumparata de la Moscova, si toata lumea se mira: vizuta-ti voi asa mindrete? Ui- tafi-va, cd-i amarnic de frumoasia... Viorile cintau si erau atitea:flori... Pacat c4 n-ati fost si voi ..Asa nunti mai rar... Pavalache (scuturindu-si cele ginduri grele): Elei, fratilor, mi-a venit sa joc! Si-i grozav Pavalache acela cind ii vine sa joace! Mai Fancic, lasa naibii blidele fi lua in buzunar si-i minca acasi. Fancic (cu gura plind): Ce sa-ti cint? Pavalache: Sa-mi cinti ceva cu foc in doua. Dar sa- mi cinfi cum nu s-a mai cintat in casa asta, si daca nu-si pierde Vasiluta calciiele, sa stii ci-ti stric strumentul! Vasiluta: Si-mi cinti, cobzarule pribeag, Si-mi cinfi ce sti mai bine... Bus BN : he ivin {i-oi da si bani ti-oi da, ke ies $i haina de pe mine... Fancic: Hainele puteti sa nu mi le dati... Ne oprim la bani si vin. Tapa 25”Eleonora (sare de pe sofcd, cdutind cu disperare ‘WY jesirea): Scuzati-ma, va rog... Rog sa ma scuzati... (lese,) €. Pavalache (ia o batistufd, vine de-o asterne jos); Wvasituia tu si-mi joci pe dunga asta, ca pe dunga cea. lalta joc eu. Vasiluta iese de la masa. Fancic desface armonica $i porneste perinifa. De abia s-a aprins jocul, cind deodatd o loviturd puternicd sparge geamul, aruncind in casd crucea ferestrei cu cioburi cu tot. Un vint rece de toamnda fluturd salul. Apoi- se aude un fipat disperat de femeie: »Spurcaciune! Curva ce esti!“ Mog Ion: Pavilache, oare cine strigi? O mind furioasd rupe salul gi in cadrul ferestrei apare Ga fifa. Gafita: Eu am strigat! Am strigat si am sa strig pind s-a aduna tot satul si ucidem cu pietre muierea asta! Eleonora (intra palidd, trasd la fatd): Scuzati, va rog... Rog sama scuzati... (Se ghemuieste pe sofca si afipeste indata.) Gafita: Las’ ca va scuzesc eu, secituri cu poala-n briu! Pavalache, sa-mi iesi amu-ia si si-mi fugi indatd acasa! (Vazind caé Pévalache nu se gribeste, incearcié sa intre in casa peste pervaz, dar Pavdlache o opreste.) Pavalache: Stai, mami... Nu te catira peste pervaz, cA nu-ti sede bine. “, Gafita: Mai Pavalache! Am sa te tai bucitele maruntele-maruntele-maruntele... Pavalache: Stai, mama! Ai stricat o fereasitra, ti- ai rdcorit inima... Amu ce mai vrei? Gafita: Am sa dau foc ia casa gi am sa-i arunc cenusa pe vint! 9 F an cic: Daca ai pirjoli matale toate casele unde petre- ce Pavalache, ce-ar mai ramine din satul ista? Gafit{a: Unde s-a vazut, oameni buni — satul ii plin de fete, da el petrece la muierea asta, care mami si-i fie, §1 nu ibovnica! Vasiluta, multi au vrut sa-ti smulgi gi- fele, daca tucma amu ti-ai gisit magul... $i apoi las’ ca n-o sai mai arda a petrecere cu flacaii Pavalache (minios): Ta stai, mami, $-asculta ce-am 26sa-fi spun... Poti sa strici feresti, poti sa aprinzi casa si si-i dai cenusa pe vint, dar s-o lasi pe Vasiluta in pace... S-o lasi in pace, auzi!! Gafita: Doamne sfinte, tu strigi la mama-ta, care te-a purtat in brate? De dragul muicrii iestea si strigi la mine? Ia sa ma duc dupa tat-tu, si vorbeasc&4 el cu tine. (Pleacd.) Fancic (mirosind vdzduhul): imi pare mie, bre Pavalache, cA trebuie s-o ludm la picior... Sti tu prea bine ci eu de bataie nu mi tem, ci stau impotriva la zece, dar mi-i in griji sd nu-mi strice armonica... lar fara armonica, dupa cum bine-ai zis, viata nu mai are nici un haz... Pavalache: Ia da-o incoace... (Rupe armonica si © arunca jos.) Fancic (calm): Te-ai lepadat de toate? Pavalache: Lepadat. Fancic: M-as lepada gi eu, dacd ma trage, fire-ar al naibii sa fie. (Adund armonica de pe jos.) Am sa incerc mine s-o fac la loc, si daca nu reusesc, ma lep&d si eu... Moslon culege sticla de pe jos. Pavdlache se lasé intr-un genunchi si-l ajutd. Intra badea Nistor cu niste rame de stup subsuoara. ~ Nistor: Buna sara. Pavalache: Buna, tata... Nistor: Jaca, nici n-am dovedit si ajung acasé. Cum “veneam de la prisac’, m-au oprit oamenii in drum si m-au trimis incoace. (Scoate din buzunar o basma mare, oO asterne pe scaun, apoi pune ramele pe dinsa. Vine de masoara cu schioapa fereastra stricatd.) Mos Ion: Poate ai vreo foaie de stecla acasa? Nistor: Am, mos Ioane. Ca fumeii mele nu-i trece pina nu strica cev: Si de-amu tot ce se strica, atunci ‘cind cumpar, cumpar cu zapas. Mos Ion: Am sa merg’ dar cu ’neata dupa stec “Sa fac fereastra la loc... Nistor: Bine, mog loane... Sa schimb citeva cuvinte cu flacaul ista si pe urma ne ducem... Mai Pavalache... Pavalache: Ascult, tata... "Nistor: Mai biiete.. Nu zic ci mi-i rusine de sat, de-amu m-am deprins sa ma batjocoreasca oamenii... Dar ‘Mi-i rusine de albine, mai Pavalas.. Ma duc dimincata la prisaca, si imi pare ca $i albinele stiu de petrecerile 27fi-a venit sa-fi bali joc de femeia asta, petrec. Is tinar si petrec. : D-apoi nai g5. e... Ei, amu ce ei vdlache: Pai, z Nistor: Aga-i, vrasazica, petr sit tu unde sa petreci in satul ista? Paivalache: Petrec acolo unde-mi place. Nistor: Aga-i, vrasizic’, unde-fi place... $i amu te i gind sa faci? : i caisailina he: Ce si fac?.. A trebui mai intii 5 spinzur in niste cuie salul cela, ca bate vintul in casi. Nistor: Asta-i bine... fereastra trebuic astupata, pina nu s-a racit casa, ci pe urma a fi greu s-o incaj’ zesti. Dupa care ce faci? - Pavalache: Ce sa fac? Pe urma ne culcim cy Vasiluta... (Biata Vasilufa a inlemnit cu mina porniti spre frunte. S-a ridicat Nistor si vine incet spre dinsul) Nistor (naucit): Cum adica... ne culcam?... Pavalache: Apoi, ne culcdm pentru ca e vreme tirzie lar mine ne sculam mai diminecioara si prindem a gospo- dari... Nistor: Mii baiete... Te-ai gindit tu bine la cuvinte. le iestea pe care mi le spui? Pavalache: Gindit. Nistor: Te-ai gindit tu ca prea te-ai deprins cu pet- recerile, da casa asta a fost una din cele mai mindre din tot satul, si dacd ramii, a trebui sai porti cinstea?.. Pavalache: Gindit. Nistor: Te-ai gindit ca neam din neamul nostru nu face cuiburi de lepadat, si acolo unde-l opreste inima, acolo ramine? Pavalache: Gindit. Nistor: Apoi, de.. Ramii, daca iti cere inima.. Dar sa nu te impinga pacatul s-o lepezi si sa te duci iar cu petrecerile.. O sa te ierte satul, dar eu n-am si te iert... Oo sa te ierte chiar si Vasiluta, dar eu n-am sé te iert. Am sd te vad batjocorit si n-am si deschid gura sa spun ca-mi esti fecior. Ei, ce zici? Ramii? Pavalache: Ramin. ,_ Nistor: Ma rog.. Te mai las si te gindesti pind in zori... $i daca rasaritul soarelui te va gasi aici, aici si ne A ae cu mos lon. Paviilache bate salul mae 7a pe jos. Deodatd se trezeste Eleonors.) _» leonora: Sdracul sistem neryos — un pic de somn vin. (Ba ape fire... Pavalache, toarna-mi un pahar de + (Pavalache ii toarnd.) Dar tie ce nu-ti torni, dat 28Vasilutei? Ce naiba — daci petrecem, apoi si petrecem.. Fancic: $i eu as zice asa. O viati are omul -0 floare in palarie! Pavalache: Vezi, Eleonora... tau nervos isi venea in fire, s-au ini in casa asta... Eleonora: Deo pilda? Pavalache: De-o pildi, Pavilache din flacdu s-a facut om insurat. Eleonora: E drept, Fancic? Fancic (trist): S-a insurat, prostul... Eleonora (dupé o pauzi): O sa faceti si nunta? Pavalache: Nunta noastra, asa cum a fost, dar a fost... Eleonora (pe ginduri): $i nuo pui alaturi de nunta mea, caci o asemenea nunta nici s-a pomenit! Cintau Patru viori si inflorise totul in jur.. Spune, Pavalache, nea fost frumoasi nunta mea? (Pauzi.) De ce taci, de ce nu spui ci ai fost si tu la nunta mea? Pavalache: Fost. Eleonora: $i nu era frumoasi? Pavalache: De, o nunti ca toate nuntile... Eleonora (cu lacrimi in ochi): Pavalache. Nunta mea a fost foarte frumo Fancic: Las’, Eleonora, nu te mihni... A trece o vre- me, am sa ma insor si eu, apoi, cine stie — oi trii_ cu Prostufa ceea ori m-oi desparti si eu. Aga-i pe lume: fi greu pina te insori, da de despirtit te despirtesti in- data... (Pleacdé amindoi.) Pavalache (se asazd pe scaun, std o vreme pe ginduri): Vasiluta, du-te si incuie bine usa... Pe urma vino, he-om aseza aici alaturi si ne-om gindi cum si facem ca sa fie bine... Vasiluta: Ce rost si incui usa atunci cind ti s-a spart fereastra? Pavalache: Femeia trebuie si faci aga cum zice barbatul. _ Vasilufa: Care e femeia ceea si unde e barbatul ei? Pavalache: Vasiluti, ai fost tu sara asta in casi, ai auzit ce s-a vorbit? Vasiluta: Fost. Auzit. Pavalache: Ki, si atunci? Vasiluta (dupa o pauzd): Pavalas.. Cu o luna in urma ai venit tu intr-o sara si ai deschis usa pe furis... 29 In timp ce sistemul timplat multe lucruri Nu-i adevarat, ! Sali.Ti-am zis sa iesi si n-ai vrut s4 ma ascullti... Si_vezi cA ai facut rau. $i amu ag zice sa te duci, ca va fi si mai rau... A veni feciorul meu din armata si cine a vorbi cu dinsul, sai spund toate cum au fost, cd eu una n-am sa-i pot spune. Pavalache: li spun eu. Vasiluta: Au sa imble fete tinere cu dragoste in urma ta, si cine'o sa le spuna si-si ieie nadejdea, ca eu una n-am sa le pot spune. Pavalache: Le spun eu. Vasiluta: $i chiar ai hotarit sa ramii? Pavalache: Ramin. Vasiluta: Atunci poate ar fi trebuit s4 ma intrebi si pe mine daci vreau eu ca sa ramii... Nu de alta; da aga-i obiceiul... Paivalache (se ridicd): larti-ma, Vasiluta... S-a in- timplat asa cd n-am putut sd te intreb, a trebuit si hota- rasc singur.. Amu, uite... Te rog si te poftesc sa-mi fii nevasta... Vasiluta sta o vreme pe ginduri, apoi vine si ridicad incetigor capacul sofcet, scoate un servet brodat si i-l pune pe. umeri. Pavalache (mirat): Ce-i cu servetul ista? Vasiluta: Asai obiceiul.. Cind o nevasta fi intre- bata si trebuie sa deie raspuns... Eu il aveam gatit de mult, dar am crezut ca n-o sé-mi mai trebuiascé... Pavalache (chibzuieste o clipdé, se cautd prin ouereTes dar nu gaseste nimic. Atunci descheie cdmasa a git, rupe pieptarul si i-l intinde Vasilufei): Drept ath spun, mu ma-pornisem incoace ca si ma insor $i de sta n-am luat nimica... P. A Oi a ai Rae é urma oi cumpara ceva ™ ge siluta (stringind grijuliu ducata de cdmasa): panel cumperi nimic, Pavalache... Mi-i prea de ajuns-~ -O port cu mine si am s-o pazesc cum pazeste copa: cul floarea cind fl i a Oarea i s-a A 7 ‘mai citeva petale.., scuturat gi au ramas nw) (Cortina)TABLOUL V Aceeasi casd, dar care araté mult mai altfel. Un pat cu capetele nichelate. La mijlocul covorului din stinga, un portret al lui Pévilache ficut dintr-o fotografie. Lingé fereastra, pe o mdsufd, un aparat de radio. Odaia e pustie. Ferestrele-s larg deschise, vintul a scos perdelele afari si le freamété domol. Din sat se aud automobile, carufe, de undeva de departe abia mai rizbate huruitul unui tractor. Zi de lucru. Se aude la portifé glasul So fic di. Ti se colbiaiesc perdelele... Nu-i radspunde nimeni. Scirjiie portita, apoi So fica vine, stringe grijuliu perdelele si le trece induntrul oddii. Dé sé plece, dar trage cu coada ochiului in odaie; se mai lupté o vreme — sé plece, sd nu plece?... Ramine in cadrul ferestrei si tot sté inmarmuritd, pind o trezeste glasul Vecinet binevoitoare. Vecina binevoitoare: Sofici, ce faci acolo? _Sofica (surprinsé): Am dat perdelele inauntru, ca le-a scos vintul afard si le colbiia... (Scirfiie portita si ve- cina vine-la fereastri.) Vecina binevoitoare: Ia te uita ce mai fru- museta de pat si-au cumpirat... Ma miram eu ca ce iese Vasiluta asa tirziu de la lucru... Peste un timp se mai aud doud vecine din drum. Wecinele: Cumiatra-hii, ce faci acolo? Vecina binevoitoare: Am dat perdelele ina- untru, ca le-a scos vintul afara si le rupea buciti... Vecinele vin si ele la fereastra. Vecina binevoitoare: la uitati tine Vasiluta casa... Vecina obiectiva: De parca ar fi una tinerica, dupa nunt: : Vecina rauvoitoare: Lasa, cumatra, cd ai ga- ti-o si mata... Vecina obiectiva: Pe legea mea ca nag gati-o .I-ag spune: ,,Pavalache, ce sa ma prefac. Asa-s cum ma .. Wrei — traieste cu mine, nu vrei cum vrei.“ cum 5 3Vecina pinevoitoare Peste tot numa hirtie, licuri $i cerneala... Vecina obiectiv care zi cite 0 scrisoare,, imis Arion hirtie acasa... ae i aee ina binevoitoare: A slabit biata Vasiluta i tucma s-a schimbat la fafa. Vecina rauvoitoare: schimba si mata. x oe Vecina obiect iva: Pe crucea_mea ca nu m-as schimba. Ag zice: »Mai Pavalache! L nu te vrea pbaiatul meu, atunci ne despartim. Zau i-ag 21 Vecina rauvoitoare: zice pe dracu... Vecina binevoitoare: I-a pus gi garafa cu vin pe masa — cind i s-a face a cinsti un pahar, s4 nu se duca in alta parte... Vecina obiectiva: Si ce folos cA are vin pe masa! Parca mai daunazi nu s-a dus la bufet si s-a imbatat, ci abia de 1-a carat Vasiluta acasi? Vecina rauvoitoare: Las’ ca lai gi mata. Vecina obiectiva: Pe crucea mea cd nu las fi carat... I-ag fi spus: ,Mai Pavalache, daca poti merge cu piciorusele tale, apoi, hai, dacd nu, culca-te aici sub gard, si cind te-i dezbata, si-mi vii acasi...“ Vecina binevoitoare: Dar unde i-s straiele, ca nu le vad? Vecina obiectiva: Unde sa se vada! A fost si mai alaltaieri Pavalache acasi dupa straie, daci Gafifa nu i le-a dat. A zis: ,Hei, pina la nunta ai s4 tot dormi pe la vadane, ce sa porti straiele cele bune cu tine?“ Ca imbla a doua zi Vasiluta cu ochii plins: Vecinabinevoitoare: Las’ c-ai fi plins gi mata. Vecina obiectiva: Pe crucea mea ca nag fi plins! I-as fi spus: Mai, iti dau straiele parin{ii — bine, nu, du-te incolo unde fi-s straiele“. ae binevoitoare: I-a cumparat si aparat aM cee a obiectiva: Pe semne, sara i se face v si la cumparat sa aiba cu ce se lua.. ‘i vce tTauvoitoare: Las’ ca i-ai fi cumparat mm ae ae a ctiva: Pe naiba i-ag fi_cumparat.. » avalache, asa-s cum mA vezi.. Ti-i drag li trimit lui Arion in fie daca de cum s-au luat, n-a mai Lasa, cumatra, ca te-ai fi carat 32.de mine, poftim, nu ti-i drag, ia-o aga incelisor la vale si tot pe drum, pe drum, pe drum...“ Vecina binevoitoare: [a batut portretul in tinte... Vecina obiectiva: I La bitut, ca si nu fug dar cit pot tine cuiele celea?! Daca intr-o buna dimineati nu s-a pomeni Vasiluta iar vddand, si zice o min- ciunoasé cum n-a mai fost. Are si boce Vasiluta si are sa se zbata ca un chigcar in tigaie. Vecina rauvoitoare: Las’ ca te-ai fi zbatut mata... Vecina obiectiva: Pe dracu mas fi zbitut. Ags zice: ,Mai, da a trait omul cu mine, m-o mingiiat... (Trage cu coada ochiului spre Soficufa si sopteste ceva, la care vecinele zimbesc visitor, iar ea continud in gura mare.) Iti multumesc dar, si sa ne auzim de bine...“ Vecina binevoitoare: Au pus o masulai in capul patului... Vecina obiectiva: Sati spun eu matale pentru ce se pune misuta acolo... Deodaté se deschide usa bucdtériei si in casé apare Vasiluta, obosité, colbiitd; pe semne, s-a intors de la cimp. Ramine mirata Vasiluta: Nici n-am visat si am atitia musafiri --Vecina binevoitoare: A scos vintul perdelele iestea afara si le colbaia. Vecina obiectiva: Le filffia i le rupea bucati!! Vecina rauvoitoare: Taman treceam pe aici si ne-am zis: hai si le dim in casa... Mai aveti la tutun? Vasiluta: O mai ramas oleaca. Vecina binevoitoare: Hai, cumitrelor, ne asteapta treburile. = 7 . Vasiluta: Mergeti sinatoase.. Va multumesc ci v-ati trudit... Am uitat sa inchid ferestrele... Vecinele pleaci. Rimine numai So fica. Riso fica! Niasica, femeile iestea te-au vorbit de rau oa 5 a see ‘git tiu ce s4 fac: sd-ti spun, sd nu-ti spun tH Vacilu fa: Mai bine nu-mi spune. (Pauza.) De mult mai fost pe la mine, Sofica. f ; rofica: Na avut mult de invatat, nasica... ‘i asilufa: Te vedeam des cA treci pe linga noi, dacd intrat... 33, = = 2 e é >Sofica (dupé o pauzd): Imi era rusine, nasica,., Vasiluta: Iti era rusine?! a ee Sofica: Parca mata n-ai auzit ce-am facut eu sapta- mina trecuta? Vasiluta: Ce-ai facut? os : Sofica: M-a fntilnit Pavalache linga pod cind yeneam de la scoala... a Vasiluta: Ei, si daca te-a intilnit? : : Sofica: M-a oprit si... si iar a prins a sugui cu mine. Vasiluta: Si dacia suguit? Sofica: Cia suguit nu-i nimic, dar vorba e ca ce-am facut eu? Vasiluta: Ce-ai facut? Sofica: Stateam ca 0 proasta si roseam. Treceau oamenii pe drum, se uitau la noi, da eu taceam ca mutul gi-i tot dideam cu rosata... Vasiluta: Ce trebuia sa faci? Sofica (miraté): Trebuia sd-i spun ca-i insurat si nui deloc frumos cind un om insurat... Vasiluta: Cind ai sd cresti tu odata, Sofica, sa te vad de amu mare? Sofica: li vina mea cA nu cresc?! (Dupd o pauzd.) Nasica, ii bine sa fii maritata? Vasiluta: Bine. So fica: Nu te obijduieste? Vasiluta: Nu. Sofica (dupa o pauzd): Cu ce-l hranesti mata cind se intoarce sara acasa? Vasilu ta: Cu ce se intimpla... Ca el n-alege... Sofica (dupa alti pauza): Da cind cinsteste un pahar de vin... Nu zice ca se duce iar la fete? Vasiluta: Nu zice. So fica (dupa alta pauzd): Nici nu stiu cum sa-{i mul- ~fumesc, nasica. Vasiluta: Pentru ce sa-mi multumesti? . Sofica: Amu m-am linistit si eu... Atita vreme cit a imblat prin petreceri, nu-mi puteam afla locul... (Dupi o pauzd.) Nasicd, cum ai gatit mata casa asta? be Yias lu ta: Am gatit-o eu... Stie numai Dumnezeu... m adunat mite de lina de pe fiecare spin, pina am tesut enygarele iestea... Mi s-au ranit minile, c& nu puteam tine la Conder area Ca uns-o. Am adunat scindura a fi siti faci cash finta... Tie 0 si-ti fie mai usor cind 34So fica: Nasica... Eu ag vrea s-o fac tot asa de greu... Vasiluta: $-o faci asa cum o fac oamenii, ci amu se fac casele usor. Sofica: Cele ce se fac usor nu {in mult, iar eu ag vrea ca si tina casa mea mult, mult, mult de tot... Si, ca din picate, cu scoala asta, iaca — nu ma pricep la nimi- ca — nici nu stiu a alege covor, nici nu stiu a unge, nici a da cu var... Vasiluta: Am sa vin ey si-ti aleg covor, am sa vin s-o ung... Sofica: Nici macar Vasiluta: Atita gri vii la mine... _ Sofic Am sa vin... Numai daca ai sa-i spui lui *Pavalache.. Vasiluta: Ce sii spun? Sofica: SA nu suguiascd cu mine. Vasiluta (zimbeste): Bine, Sofica... (Sofica pleacd. Apoi se intoarce de la portita inapoi.) Sofica: Nasicd, s& nu mai uiti ferestrele deschise! Vasiluta: Bine, Soficd.. N-am sa le uit. (Sofica pleacd. Vasiluja rémine pe gindurt. In prag apare Petre.) Petre: Auzi, Vasiluta... $i adici ce nu te-ai repezi pind la cirmuire si mi te scoata acolo frumusel pe patret? Vasiluta: Dar nu le-am dus ieri o fotografie?! Petre: Hei, sezi binisor! Accea fi prea mititicd si apoi cifi ani si fi avut tu cind te-au scos? $aisprezece, _saptesprezece? Vasiluta: Las’ sa fie pe scindura ceea macar una -tinerica, fara griji, fara necazuri. Ca voi mai intii coaceti omul la soare, il tot goniti la deal si la vale, iar cind ajunge _a.nu se mai cunoaste pe sine, il puneti la tabla de onoare. Petre: Nu te mai vaicara atita, ci esti inca tindrd, si frumoasa inci mai esti. Alta in locul tau ar imbla cu fotograful in urma ei... Vasiluta: Tinara —se mai poate, frumusica — se mai poate si asta, dar is cu pacat, Petre, si mi tem si ma scot pe patret, si nu mi se vada pacatul... De-amu, -pini nu mi s-a intoarce biietul.. Ce crezi, Petre, va fi sel_pace pe lumea asta? Petre: Va fi. Vasiluta: Si biaietul mi s-a intoarce? Petre: Numa-ca {i s-a intoarce. Vasilu ta: Si casa asta a mea va mai fi ea plina de lume? ui stiu a broda... !SAti iei intr-o zi aa si sa 35Petre: De ce sa nu fie? oe . Vasiluta: O, de las vedea odata intors, asezat in rind cu lumea, si atunci puteti sd-mi puneti luminare.., (Cortina) TABLOUL VI Aceeasi casi. Afaré-i iarnd, ger, frig, scirfiie 2dpada sub pasii trecatorilor. O sara tacutd, trista, nesfirsita. Vasilufa, intr-un ungher, sta furata de ginduri. Mos Ion $ade jos lingd vatrad cu cinufa pe genunchi. Toate trei vecinele stau pe sofca foarte ingrijorate. So fica, lipité de geam, cauta intruna afard. Vecina obiectiva: Ai fost o proasta, Vasilu- a. Poti sd te superi, poti si nu te superi, dar iti spun fata de toti ca ai fost o proasta. Vecina rauvoitoare: Barbatul nu trebuie cre- zut... Sa-l vezi ca se intinde ca sarpele la picioarele tale si sa nu-l crezi. Vecinabinevoitoare: Zicea varu-meu Andrei c& 1-a vaézut pe Pavalache la Chisinau. Vecina obiectiva (cu groazé): Tucma la Chi- sinau?! Vecina binevoitoare: La Chisinau! Era la restoran $i petrecea... Nu ma intreba cu cine, ci o si-mi fie rusine s-ti spun. Vecina obiectiva: Mai, da sa fi spus omeneste: »Uite, Vasiluta, mi-a venit a ducd...“— ci nu Lar fi tinut nimeni... Dar sa fugi aga, de parc ai fugi din inchisoare.., Vecina binevoitoare: C& bine ai zis, cumit- ra... Chiar ca din inchisoare o fugit... Se aud pasi. Apare Nistor cuo legdturd mare. Nistor: Buna sara... Vasiluta: Buna... Nistor: Iaca, am adus straiele lui Pavilache... Le-a ascuns Gafifa ceea a mea — cu mare ce le-am gasit.. Vecina obiectiva: $i la ce-ai adus Straiele? Nistor: Apoi, sa aiba in ce imbla cind s-a intoarce.. Vecina binevoitoare: Mine is doua saptamini de cind se intoarce... ee 36Mos lon: Vasiluf{a, sezi si tu acolo pe un scaun... De cind am venit, tot stai in ungherul cela... Vasiluta (zimbind amar): Cit stau, imi pare ci o si vina, dar cind ma asez, mi se intuneca in fata ochilor... Vecinabinevoitoare: Las’ sa steie acolo unde sta, ca-i sade bine... Vecina obiectiva: Bairbatul simte intotdeauna id ‘sta nevasta si-l asteapta.. Altfel crezi c-ar mai : Ba lasa c-ar veni.. Pe crucea mea ca n-ar veni! d. pasi. Tofi amufesc pe un timp, dar pasii trec linga pagred gi dispar in fungul drumului. ita (vorbeste trist, pe semne, a repetat de vestea): Nu l-am simtit, picatele mele... a era pe masa... M-a intrebat de-am mincat. asteptat sa mincim impreund. M-a luat -I tot astept cu masa, cd nici el nu stie cind e de la Arion, sii-am spus ca n-a venit. i toare: Nu trebuia sa-i spui.. Bean Pavalache a stat asa cit a deodaté: am sa-i scriu scrisoare... scris, a tot scris... De cite ori ba el tot statea la masa gi scria... a culcat... A stat o vreme culcat, a prins a scrie. Cind m-am trezit, pte prin toata casa, iar Pava- oare: Bade Nistor, zicea la Chisinau. trecea la restoran... a si nu-l mai judecim sé deschidé. IntraFancic: Buna sara. Nistor: Buna. > Fancic: Nu s-a intors: — ; Vasiluta: Poate ai auzit ceva? Fancic: S-a repezit in Zapadnaia dupa lemne. Nistor: Fara saga, ai auzit de la cineva? Fancic: Aga presupune Eleonora, a presupun gsi eu. Daca nu s-a dus iar prin speculé, nu-mi_ ziceti mie pe nume... Cum si nu se duca, tovarasi, daci de fiecare dati aducea cite trei-patru mit cistig . Amu ce-a cistigat toata toamna la ferma?.. O suta de trudozile iti — pe semne, au $1 picrit de amu..,, ca cresc si-s chiar frumusei... si doi purcei opors! Nistor: Ba las’ Byguar trul . Fancic: Sa va fie dar ei sanatosi, sa creasca si sj se inmulfeascd pina vor implea ograda, numa cé stapinul lor nu-i acasi. S-o dus dupa lemne... Vecina binevoitoare: Din partea mea, duci-se unde a vrea, numai sa se intoarca la casuta lui... Vecina obiectiva: la uitati-va cum a mai im. podobit-o biata Vasiluta! $i radio i-a cumparat, si pat nou, si portretul i l-a pus pe perete... Eu una as lua portretul cela i l-as arunca afara. ‘Vecina rduvoitoare: Ba las’ ca nu Lai mai arunca.. Vecina obiectiv 4: Pe crucea mea ca l-ag arunca.. Nistor (se scoala): Pare ci nu se mai intoarce el nici sara asta... SA ne ducem dar pe la casele noastre, poate se mai hodineste si Vasiluta oleaca... (Incepe a se imbraca, dar vecinele nici gind sd se miste din loc.) Vasiluta (porneste sa-l petreaca): Bade Nistor... Chiar te rog... Daca o fi sa se intoarca drept la mata, si-mi dai si mie de stire. Macar sa stiu ca s-a intors... Nistor: Bre Vasiluté.. In fiecare sari vin de-l astept aici, pe urma tot in fiecare sara, cind ma duc, tu imi spui una gi aceeasi.. Nu i-am hot&rit eu aici, in casa asta, ca nu-l mai primesc inapoi? Vasiluta: Lasa, bade Nistor, ca am gi eu copil... Cind te ajunge durerea la inima, uiti de ce-ai spus si pentru ce ai spus... Vad eu cum te doare inima... Nistor Ba nu ma doare deloc... Ai si vezi ce-am sd-i fac cind a fi si se intoarca. In vreme ce vorbesc, scirtiie incet usa bucdtariei $1 in prag apare Pavalache, tusind indbusit. _ E-nebarbierit, abitut, cu fularul adunat.in jurul gitului. Imbricat tar Scurteica.Vasiluta (se repede spre el): Pavalache... Pavalache: Buna.. (Tuseste.) Buna sara... Vasiluta (vine aproape, il ajutd si-si scoaté haina): Daca ai stiut ca te duci pe multa vreme, ce nu fti-ai luat paltonul?... $a fi luat paltonul miacar... Pavalache: N-am stiut pe cit ma duc... Nistor (arfdgos): $i cam pe unde ai fost? Pavalache: Am fost la Kiev... Vasiluta: Ai fost la Kiev? L-ai vazut pe Arion? Pavalache: L-am vazut... Vasiluta (intinzind mina ca un cersetor): Mi-ai adus ceva... Macar doua rinduri... i vilache: Nimic. siluta (dupa o pauzd rosteste cu indoiali): Mai he, tu ne ai fost la dinsul... Feciorul meu nu putea ache: Nimic. A iegit “din poarta cazarmii. T-am dat buna ziua i-a raspuns. Am incercat s&-i spun ce-a fost, dar -m-a lisat sd vorbesc... S-a apropiat si m-a scuipat ta (pling, de obidd): $i tu... i-ai spus ce se fie spus? lache (dupa o pauzié): De-ar fi iesit el sin- ineam eu pe toate, dar asta e ci nu era singur. ita: Cum, adicd, stateau in doi? Cu un soldat, tot asa de smolit, tot asa sit cu tatal sdu, cdzut in razboiul trecut... drept... Soldatii isi pun viata unul duci, pentru ca, intr-un gherasut ei, i in palme. te uita, cumatra, ce ista drept in ochi...Vecina rauvoitoare: Spui, de parca ai fi fost acolo... cos . _ ‘Vecina obiectiva (infepatd): Pai, n-o spus Pa- it? Pava ? 3lache ci |-o stupit? Pivalache? . oo. . vie Alache: M-a stupit. $i daca nu va vad indata cirate pe la case, am sd va arat si cum anume m-a stu- it... oo . i Vecina binevoitoare: Vasiluta, sa stu cai oznas Pavalache ista. | . ; c Pivilache (vine si deschide usa): S& nu va repeziti toate gramada. Sa-mi iesiti frumusel, cite una, si sa nu veniti pina nu v-oi pofti eu... a Vecina binevoitoare (sculindu-se): Vasiluta, hraneste-I repede, cA ai s-o patesti si tu... Vecina obiectiva: Al meu face moarte de om cind ii flamind... | Vecina rauvoitoare: Ba chiar a trebuit si ne ducem mai devreme. Sanatate... " Pleacé toate trei. Vasilufa pune repede masa. Sofica s-a strecurat iute spre usd, abia a soptit ,noapte bund“ si s-a dus. Fancic (dupa o pauzd): $i ce grad are Arion? Pavalache: Sergent. Fancic: A inaintat, vrasazica... Anul trecut era nu- mai mladsi. Da eu auzisem prin sat, mai Pavalache, ca te-ai dus iar dupa lemne! Pavalache: Ai auzit, ori spuneai chiar tu la altii? Fancic (zimbeste): Mai intii, am auzit, pe urmi, spuneam eu singur. Pavalache: Ce-ar fi sé-mi mai faci un bine... Fancic:; fi-l fac, ca, odata ce sintem prieteni... Pavalache; Am sa te rog si te repezi prin sat cit nu s-au culcat inca oamenii si si spui ci Arion nu mai este mladsi, cum era anul trecut, da-i sergent de amu... Fancic; Aha... Vrasazica, si inchid usa din partea cealalta? Pavdlache: Gi asta te-as ruga s-o faci... Fancie: Bun. Ma duc. $i si ma doboare trasnetul uite aici, pe loc, daca ma supar micar citu-i negru sub unghie... Sanatate!. (Pleacd,) istor (dupa o > Ai. fi i ul tatei... Ai face Mine. oem, bine, dae Pavalache: Ce‘am facut bine?” 7 PESO Barta oeaig ite feed dOuge-a: seurteNistor: Ai facut bine c& ai avut curajul si te duci la Kiev, apoi ai facut bine ci te-ai intors si ai spus cinstit cum a fost. Ma bucur ci am si eu un fecior in satul ista... Pavalache: Sa-ti fle el sinitos... Mos Ion (crucindu-se): Ia uite, bre, ce-o facut dracul cela de baiet? Nistor: Mai Pavdlache.. Eu as zice si va mutati cu Vasiluta incolo la noi... Casa noastra nu-i chiar aga frumoasa, fi cam vechisoara, dar a drege-o Vasiluta si iti tri acolo... Pavalache (mincind): De ce si ne mutim? Nistor: Apoi casa asta se cuvine si fie a lui Arion... Mine-poimine s-a intoarce baietul din armata, poate a vrea sa se insoare... Pavalache: Nu mai vine el chiar asa repede... Arion ii student, invati acolo la un institut... Dupa ce va fi demobilizat, rimine si mintuie invatatura... Vasiluta: Invata? Pavalache: Da, mi-au spus niste tovarasi de-ai lui... Are tovarasi buni, unul ii chiar de aici din Zarzareni.., i . Ei, dar bine ca te-ai intors, mai bdiete... Hai, mindoi, dar mos lon se intoarce din bucatdrie inapoi. Pavalache... Dac a fi sd te mai duci pui si Vasilutei.. Mi-i copil, si ma doare... in fafa mesei, Pdvalache maninca incet.) he: Nu f{i-am spus, ci n-am stiut inca de du-te primavara, ori vara, ori toamna... nin cu mine toate cimpurile satului. emanat pe dealurile celea, oi mai larna imi vine greu. Iarna totul Amin singura-singurica... (Dupd u, Pavalache?— punea inima... (Dupd alta | te intreb ceva, da sd nu te