FRUMOS SI SFINT Drama in doua acte PERSOANELE eee. s x . , incit pina la urma 1 s-a zis. Sfinta” u ei prieten de copilarie ab lui Calin ns om de vaza, cu posturi importante ului Republicii Moldovenesti du, feciorul Mariei, olipsit de febra militarici aragului Gruia in diferite perioade ¢ carierei sale t la consfatuire v orseneasca de militie ui bi care se mai aud le altadata. nea, cai, vaci, 0%, boi, lor care, domesticite mparta soarta cu noi, tra trecere pe acestACTUL INTII 1 tind injghebata pe-o coasta de munte, trunga, citeva butoaie in care se scurge casul, Oe vi cu mulsul de sard, pe cind Sandy, alin se pordie i faa cu comsrncer de brad, face armata la cataramé. Un mic tranzistor, prins de streasina stinei, transmite cadenfele unei fanfare militare. O pocitura de s' Sandu: Rrrota, slugai moia komanda. Smi-rrr-naaa!!! (Face cifiva pasi indesafi spre Calin, care tocmai statea: aplecat deasupra butoaielor.) Tovarisci readovoi soldat... Calin: Nu ,readovoi", bre,— ,,vardi-readovoi". De cite ori sa-ti spun? Sandu: Da ce, adica, nu-i totuna, nu-s ci amindoi soldati prosti? Calin: Ba sa avem iertare! Una e ,soldatul de rind“ gi alta gisca e ,,soldatul din garda“! Sandu: Da de unde? Ca si hainele, si epoletii, si leafa — ce are unul, are si celalalt... Calin: $i totusi, cind se ajunge la 0 adicitelea, pe-acolo pe unde trece garda, soldatul, oricit s-ar opinti... Sandu: Bine, atunci dar cum se deosebesc ei? Pentru ca, iaca, merg doi soldati pe drum... Calin: Tu mai intii comanda ,,Pe loc repaus!", ca o fi impietrit baietii ceia tot stind cu piepturile inflate, cu ochii pe tine... Sandu: Care biieti? Calin: Pai, cui ai ordonat tu ,,Drepti“? 5 Sandu: A, nu, cé eu mai mult aga, in gluma: S-au $i imprastiet. Calin: Iaca, sé-mi dai voie si nu te cred! Soldatul care a fost pus sa steie smirna o sa-ti steie pind va in- lemni, pina va impietri, pina-i va veni ceasul de pe urma.- 234Sandu: $i pica jos?! Calin: Ma Tog, zace la pamint cit isi vine In fire, se ridica frumusel, isi jgi ocupa locul s iar e smirna, din talpi si pina in crestet, . Sa ndu: Dupa lesinul cela nu ise cuvine yreo mingiiere, vreun repaus, vreun permis pe citeva zile macar cit de cit... , Calin : Care mingiiere, care repaus, care invoire! Smirna! Atit. Si soldatul, cum i s-a comandat, gata tiparit! se Sandu (pe ginduri): Frica? Calin: Cum, adica, frica? i Sandu: Pai, Cine altul il scoala de la pamint, din lesin, si-l pune iar sa stcie drep{i? : Calin: Una e frica si alta e disciplina. Pentru ca armata, mai bdiete, in primul rind inseamna disciplina. A fi soldat inseamna a fi pururea gata la datorie. “Sandu: Si tot asa, si iar asa, pind cind? ~ Calin: Pina va prinde si el oleaca la minte, ci daca va prinde, atunci il vor avansa, il vor lisa s mai mustruluiasca si el pe altii, sa-si scoata pirleala. Sandu (dupa o scurtd framintare): Da cum crezi mata, bade Calin... Cu citiva baieti de nadejde, iaca asa cum ma vezi, ag putea eu cistiga o mica bi Calin: Da d’ ce sa n-o cistigi? Oleacd de ca citeva grenade si un ,,ura“ tisnit din rarunchi... Sandu: §-atit? Cartuse, grenade si un bun ,ura“?! Calin: Apoi ca si oleacaé de noroc n-ar strica. Norocul, mai dragul badei, niciodata nu strica... Sandu: Da de unde sa se ieie norocul cela la razboi?! Ca el si in vreme de pace rar cind, rar la usa cui sa bata, da acolo unde arde si se cutremura pamintul si nici tu casa, nici tu usa... _ . Calin: Si, iaca, sa vezi tu, mai baiete!_ Tocmai acolo unde Se cutremura si arde pamintul, el rasare nici ca mai stii de unde si-l daruieste cind pe unul, cind pe altul... Principalul e sa-ti pice norocul cela la fanc, sa-{i vina atunci cind fara dinsul nu mai este chip... Sandu: Ti-a picat si matale yreodata norocul la tanc? ‘ Reel Calin: Daca nu mi-ar fi venit,el gi mie, mai stateam noi amu la sfat? Sp % fie? Sandu: $i chiar cum a fost atunci cind a fost sa fic! 235 daca 1 mai- sie i unui mai slab de Inger lesina zace, iar cum scutura haina, lie? e,Patdranii cu norocul — cita frunza si iarbi, la vreme de mare cumpana, pe. ce alta se sarmanul om daca nu pe noroc: Numai cA irebuie sa ai rabdare, eae cece ne mal apoi se dove. deste a fi norocul onal a S : Nu prea seamana- J Satie Nici perba sa semene! (Pauz2d.) N-am dovedit noi atunci, in patruzeci si cinci, sa ne intoarcem, ca jaca vine seceta, vine foametea. De cu toamna, de cum am carat postavka, a si prins satul a se posomori, Pe la inceputul iernii, cum. treceai_ prin sat, numai servete prinse pe sub stresini. $i se ducea, mai baiete, lumea in pamint asa cum se duce apa in nisip — nimeni sa se mire, sd se supere, Sa-$l deplinga soarta. Hei, d-apoi cind am vazut eu una ca asta, mi-am zis — stai, tova- rise, cd nici aga nu mai merge! Stingerea unui sat e o chestie politica, la urma urmei! Intr-o asemenea situatie cineva trebuie sa puie capul la bataie, si daca nu se giseste nimeni altul, fl pun eu. Zis si facut. Ma scol intr-o buna dimineata, ma spal, ma incalt. Iarna era ploioasi, drumurile desfundate, ca nici calare sa razbati, insa eu, tindr cum eram, cusma pe ceafa si am iesit la o margine de drum, hai-hai, hai-hai, hai-hai... Comitetul raional al comsomolului. Secretara, 0 tindra blondé, isi arcuieste pe ascuns sprincenele. Calin asteapté 0 vreme, dar vazind cad nu mai sfirgseste odatd, ocheste o usd si da sa intre. Calin: pentru Cay, poate bizui Blonda: Nu, tovarase, ce ti-a venit?! Calin: Mi-o venit, iaca, sa intru pe usa asta. Blonda: Nu se poate. Calin: De ce, adica, nu s-ar putea? Blonda: Tovarasul Gruia e ocupat. _, Calin: Ei si ce dacdé e ocupat! Crezi ca eu is mai liber? Ori dumneata, de-o pildd, esti mai libera? In tara sovietelor nimeni nu e liber — toti sint ocupati. Blonda: Cu ce fel de probleme pe la noi? , Calin: Problemele mi-s personale, dar, privite in adincime, ele devin automat probleme de stat. Totul depinde pe ce usa intri si cu cine stai de vorba. Blonda: E ocupat. Sintem in sedinta din zori de zi, de cum ne-au sosi zl -au sosit vagoanele ci a repartizarea, gi u untura de peste. Facem 236Calin: Si ce Tepartizeazi ei? U 4 7 4 p Lea Z¢ if ntura de este Pentru o nimica toata fac sedinta? “fe peste? Smuceste usa st intra, spargind o . J sedintd in pling desfagurare, dupa care rosteste Hl lina oarecum ocrotitor: Hai noroc, iubiti tovarasi Istetul: Oro ewe aro taxoe? Calin: Ha coagata ue ropopat TaKOB, M3 KakKOl, Moa, yactTi? Istetul: Hy, u, craao Ovith, u3 Kakolt Te Yactu? Calin: Cro COpOK AeBarTsilt, rBapselicknit, CTpeakos pili opacHa Kytysosa u Anexcangpa Hesckoro.., , Istetu 1; Hy 1 to us aroro caeqyer? Gruia: Octaspte ero, ar0 moi OfHOceAbDYaHMH, 1 BecTHBIM B cere Gaararyp. Calin (mindru): Apyr gercrsa. Wxkoasneiii ToBapuuy. Gruia: Acuoe geao, ecau u3 ognoit Aepesnu, To “ apy- SbA AeTCTBa M WIKOAbHbIE K Tomy xe... [locaymal, apyr fercrpa, a paspe Te6e B mpvemHoit He rosopmau uTO # 3aHAT, YTO UgZeT BaxKHOe CoBeujanne? Calin: Cxasaan. Gruia: Hy, a pas cka3aau, uTo 3ansTo, vero peu?! Calin: Y mens Goaee Baxusiit sonpoc. A no Bonpocy © xAe6e HacyuJHOM, a BBI TyT YepT 3Haer Ha 4TO TpaTuTe Bpems. Tosopst c ppi6bvm x MpOM BO3MTECD... Istetul: Ja xro TeG6e gaa npaso... Gruia (oarecum stingherit): Uro x, tosapuuu... B o6mnx yYepTax MbI BCe yxKe NPMKMHYAM, a ecaM YTO M OcTa- AOCb, TO MbI YK, KaK 2TO BoguTcs, B paGouem mopagke... TO, a TOBOPAT: KTO Participanfii pleacd iritafi, lasind un gol administrativ in urma lor. Gruia: Odat& intrat, treci colo de te asaza, ce-mi tot stai in picioare? Calin: De trecut eu ag trece si de asezat m-as aseza, pentru ca, dupa sase kilometri facuti pe jos, pe un drum ca aista, nu e mare bucurie sa stai in picioare, dar, ca orice om bine crescut, fiind fntrat in casa altuia, astept si eu, vorba ceea... Gruia: Da ia chiar te rog si te poftesc... Calin se asazd incet si greoi pe un scdunas linga usd. Gruia: Cap si tu! Cum vom putea noi vorbi — unul de la mas, altul de colo, de linga usa... 237nu-i chiar bine, jes; de za aici alaturi. a venit? Eu la tine ori ty la Calin: Daca vezi $i tu la masa ceea si vina de te Gruia: Dar cine la cine mine? oe Calin: Apot asa ¢, eu am venit la tine, dar vorba e ci am fost cindva prieteni, $i ce tova € © aceea cind eu fac sase kilometri prin glod, si tu nu poti face sase pagj pe podea curata, aga ca sA putem vorbi frumos, omeneste,,, De la egal la egal... a : Gruia: Pentru tine principalul ¢ sa fie de la egal la egal. Tara-i abia iesita din razboi, luptam zi si noapte cu saracia, cu tuinele, cu foametea, jar vechiul meu prieten vine la mine in ospetie cu un drapel Pe Carte scrie — de la egal la egal ..Ma rog, ca sa-ti fac placere.., (Iese de la masa, vine de se asaza alaturi.) Ce mai e nou prin satul cel cu cer albastru? aes Calin: Hei, tovarase Gruia, mai ca s-o posomorit si s-o inmourat cum nu se mai poate cerul deasupra satului nostru... ‘ Gruia: Cum adica? Calin: Uite asa. Se duce la fund, se stinge vechiul nostru sat, cu gindul la o coaja de pine... Gruia; Nu stiu daca facea pentru o asemenea piata- ranie s-o intinzi sase kilometri pe jos. Foametea nu e o noutate pentru noi. Calin: Daca eu nu-s Laba si n-am venit sa-ti aduc noutati. Sint soldat de garda Calin Ababii si am venit sa te intreb pe tine, tovarasul meu din copilarie, ajuns amu la putere, sa te intreb ce masuri se iau pentru ca peste satul nostru iara sé se inalte cerul cel albasttu... Gruia: De, facem gi noi ce putem... Jaca, ne-au sosit in zori doua vagoane de untura.de peste — tocmai discutam cum sa le repartizam mai bine. Calin: Problema nu e cum s-o imparti, problema e cum sa inghiti tu untura ceea, ca ti se intorc matele cum pornesti cu lingura spre gura. Nu stiu ce fac oamenii prin alte sate cu untura de peste, da la noi, cum © primesc, isi ung ciubotele cu dinsa, ci, zic oamenii, mai bine s fii dus la groapa in ciubote unse decit sa traiesti cu asemenea bucate... ined thd a. salvare. _Vagoanele cu pine mai sint n drum, si trebuie sa rezistim pina una-alta. Calin: Ce sa faci cei care n-au cu ce se fine pina a SOsirea vagoanelor? = 238Gruia: Tu sa n-ai nici o grija! Calin: Daca nu e vorba de mine. Satul . 1 : os A moare. i varase Gruia! Pe la o amiaza, cind a case si se iscd o boare de vint, sa er es prin de garduri! Da mai daunazi pe biata Ma ie cl Hest = ae a Maric, cind a prins-o yintul de-o aripa... Gruia: Care Marie? Calin: Hai ca-i buna! Amu el ma si intreaba despre care Marie € vorba! D-apoi aceeasi Marie, mai dragi tovarase Gruia, cu- care mitaluta te-ai logodit foainte ge-a ne fi dus noi la rizboi si de care n-ai mai vrut si stii atunci cind a dat Domnul sa ne intos a G ruia (dupa o lunga pauza): Parca am fost intelesi sa nu mai aduci vorba de logodnica ceea a mea. (Dupé o alta pauzd.) Din pacate, prea multi armata a peste satul nostru, si atunci cind noi spam trans¢ Slovacia, Maria cocea placinte pentru ofiterii cantonati la vecini... Calin: De, razboiul e razboi, fetele-s fete... Ca doar n-o iesit Maria la rascrucea drumurilor sa poiteasca regimentele. Armatele manevreaza dupa cum le vine ordi- nul, iar ce poate ostasul iesit pe-o clipa la odihna, asta © stii tu prea bine. Oricum, satul n-a vorbit-o de rau, dimpotriva, satul i-a zis in cele din urma ,sfinta Marie“. Dar, de... N-ai vrut la intoarcere nici macar sa stii de dinsa — treaba ta... Acum insa, pentru ca o ajuns la zile grele, cine altul s-o ajute daca n-om ajuta-o noi? Gruia: De ce tocmai noi? CAlin: Fiindca si vacile am pascut de mici impreuna, gi ne-am jucat, toti trei, vara de vara, sub salcia de pe malul Rautului. . Gruia: Bine, mai, dar de atunci atita apa sa tot scurs pe Rautul cela la vale! . Calin: Cu atit mai de mirare este faptul ca cele frei glascioare ale noastre mai dainuie si azi acolo sub salcia ceea batrina! Ne. Gruia; Nu mai spune! $i cit vor ramine acolo? Clin: Vor ramine pururea, pentru ca dulcea noastra copilarie, si piraul, si copacul care ne-a adapostit, tot ce-a fost frumos in via{a noastra, totul a fost si sfint. lar ceea cee sfint nu moare. Ceea ce & sfint-e $i vesnic. i ce i glascioare... ace het ; re eh Ee trei, ca Maria ceea, dupa cite 1m! aduc aminte, mai mult tacea. 239ntru ca noi, hitri cum eram, o luam iba cine ne jntoarce vacile. Oamenii Ct jn trei, ne dideau de grija—mii, 1 e orfan’, gi cei ce se joaca cu i 3 i, $i trimit sa le in- dinsa in pietricele gi coc papusol si ° matt 38 le fn parcel ile vor trebui mai apo! S@ aiba grij finsa, Gr at Dac{ nu ne-am mai grijit si noi de dinsa! ruia: 1 mai § Ca atunci cind au inceput sezatorile... storile. 4 “Calin: Fire$te, cum au inceput sezatorile, fuga sncolo unde stiam bine ca se va duce Maria. O sara o nett 4 o petreceam ¢u. Cind statea cu tine ceai tu, O sara recea . a : are in umbra tinzii, cind statea cu mine. Ce-i drept, eu nu prea puteam gas! capit de vorba, ei ind tu erai numai snoave inca pe Retunci. Si ipleai capul cu de toate, asa incit pina ‘a oe aale orf au inceput sa ne previna — luati sama, hare meee i ie si cei care fi tot sucesc mintile s-o tin de vorba in umbra tinzii... eS oe . Gruia: Da slabeste-m4 odata, bre, cu amintirile si spune-mi ce-i cu dinsa? a . Calin: Ce mare bucurie poate fi in casa Mariei?... Un singur sac de papusoi avea biata fata, dar ai venit tu toamna trecuta pentru ca erai la noi presedinte, si i-ai zis sA-l duca, sa-l predeie la stat. Gruia: Eram obligat sa-i cer predarea pinii, avea datorii fata de stat, si tocmai sosira niste directive... Calin: Lasa-ma in pace cu directivele celea, ca si eu, noptile, cind faceam de dejurna la soviet, de urit ce-mi era, ma chioram printr-insele, dar nu tin minte sa se fi cerut in vreuna ca orfanii sa fie pusi a preda ultimul lor sac... Tu insa ai finut mortig s& scoata Maria sacul din casa, si ai facut-o mai mult din ciudi, pentru ca nu a stat cuminte incuiata in casa, si astepte cind ne vom intoarce de la razboi. alae Sia eae Cia de la inceput... Scurt si cu- iesheerecee patit Maria? E bolnava, zace la pat, Calin: De zacut la pat nu zace, de murit nu moare, nici macar fata nu i s-a inflat de api i se infla celor sortiti si nu mai f abazscum lisse infla: ea cire! A inceput sii ee dar, ca si vezi tu nenoro- intregi! Biata Mari cada parul. $i nu ca aga, da suvite boceste gitele,.. aria sta la fereastra zile intregi si-si Gruia: A gisit ce boci... Calin: Tacea, pe i sa mai mult ca § : jnsa, tot vazindu-ne an luati sama ca copila asta 240Calin: Parca ziceai odati ca gitele M si prin somn... gi Gruia (dupa ce a tot scotocit prin buzunare): Galo- cika! ariei pina ca Intea secretara., [anouka, Tt y Hac renepar no strum geaam. Kax Our Mue oTopBaTh Mapy Taaouos u3 KaproueK 6yayujero Mecaya? Bot, 3auiea OfHoceabuanuit... Calin: Jpyr gercrna. Gruia: Hy, aa, pa3 oguoceanuan: peaatb Ty4a B Aepesnio GyxanKy xae6 BBILIAM BCE... Blonda: Bor, tp raaona, Kak pas GyxanKka mm Gyzer. Gruia: Twl-To c 4em ocranempen? - Blonda: Huuero, serKpyyuycs! Ha xygoii Kone, pas B Ae@Hb Hac KOpMaT. Calin (dupa plecarea blondei, incintat): Las’ c-ai ales-o si pe asta bine... Ai vazut tu, mai Gruia, ce fuioare are secretara asta a ta?! Gruia: Gitele nu se repartizeazi dupa lista. Porti ceea ce ai mostenit de la parinti. Calin: Hei, sarmana Marie mostenise bine si ea, daca una e sa mostenesti si alta e si poti purta... Gruia: Uite, ai trei cartele. Cum treci_ strada, intri la alimentara gsi primesti pinea. O duci frumos in sat si acolo o tai in doua. Jumatate i-o duci mamei, jumatate i-o dai Mariei... Calin: Si, pe linga pine si salutari, ce sa transmit Mariei din partea ta? Gruia: Care salutari, mai, ce-mi umbli tu cu naz- bitii!!! Intri, pui pinea pe masa gi — la revedere. Atit. Calin (intorcind cartelele): Nu, ca daca asa-i vorba, cauti-ti un alt prost. Ce am crescut in padure sa arunc cu pinea in om gi s-o iau la sdnatoasa? . Gruia: Cine te pune sa arunci cu pinea intr-ins Calin: Cum altminteri, daca nu mi se da voie n macar sA intru in vorba cu gospodina casei? . Gruia: Ei, hai, ma rog, daca tii numaidecit, ii spui colo citeva minciuni, dar fara fasoane, fara pilde deo- cheate, ca, las’, te stiu eu... Reapare secretara. Blonda (emofionata): Muxaur Vasu! Mocxsa Ha Aunuu! Cpouno, mo npsmomy mposoay! 16 1. Druja, vol. 4 241 t.. Xopouo 6m ne- » a KapTouki MoM i mai >Gruia: bery. Hai noroc, Caline, si vezi de nu pierde 3 a: J cartelele. / O casé in amurs. Foame, frig, deznadejde. Maria sta intrun uns her cu un § aruncat pe wmeri, Ciupeste cite o farimiturd din partea ei de pine, iar gindurile ti sint de parte-de parte. Maria (intr-un firziu): O fi avind si domnisoare e-acolo? 7 , Calin: Sa zic cd am vazut acolo cine slie ce fete, jaca, n-ag zice... Mai mult ciubote si pantaloni pe sub mese. Ce-i drept, sedea acolo intr-un ungher 0 papusa paldioara, dacé Mihai, la aiestea baladioare, apoi, nu prea.., Maria: O fi slabit, s-o fi tras la fata? Calin: Nici n-o prea slabit, nici sa se fi schimbat la fata cine stie ce... a . Maria: Aceiasi pantaloni militaresti, cu dunga rosie? Calin: Si pantalonii i-s aceiasi, si ciubotele, si gap- ca, dar l-o fi macinat pe dinauntru dorul, ca isi uita aga, deodata, vorba, ramine posomorit, abatut... Cind m-a zarit prin fereastra, s-a bucurat cum nici cd se mai poate! A aminat pe loc sedinta. Mi-a iesit inainte, m-a cuprins asa de dupa ceafa cu amindoua bratele si a prins a ma pupa de cite trei ori la rind, gura in gura, asa cum se pupa amu, ruseste... Dupa care ma pof- teste in cabinet, ne agezam noi Ja sfat, sedem frumos, frateste, dar iaté ca vine ora, si incep a li se repartiza pinile. Mihai .si-a primit pinea lui, a mirosit-o, pentru cA era proaspata, scoasa din cuptor, si ce i-o fi venit, ca zice: di-o incolo dé slujba, m-am saturat de dinsa. Mi s-a facut dor de mama si pe Maria n-am mai vazut-o cine stie de cind. si pune mantaua, incuie cabinetul, pornim noi repejor spre sat, dar nu apuca bine a trece calea ferata, ca ne si striga cineva din urmi... Maria: Baldioara? Calin: Ca sa vezi, balaioara-balaioara, dar avea un glas, ca rasuna valea. ,,Tovarisci Gruia, zice, Moskva na provode!!“ Mari a: $i asta ce-o mai fi? Calin: Moscova, zice, e pe fir direct, pentru a sta de vorba cu tovarasul Gruia Mihai Ilici. Maria: Si nu s-o putut el acolo invirti cumva ca s4 nu se mai intoarca? : aa lin: Ce invirteli, Marie, atunci cind Moscova € Pe 242Maria: Nu se poate? Calin: Ferit-a sfintul!! Maria: Mi-e grija sa nu-l imbrobodeasea palaioara. ‘ Calin 2 Tact ca ma infla risul. Cu citiva ani in urina cind stateam in Austria, nimerisem noi intr- sara la teatrul de opera si balet. Pe scena, femei a sroap we in pielea goala, si nu rable de-aiestea de ale noustre, da niste caprioare, ca te inflau dracii cu scaun eu tot Lesinau ofiterii in sala, pe legea mea, da Mihai, dupa ce sa chiorit o sara intreaga, a zis ci nu, ca daca fata ju poarta rochie pina la genunchi, cel unul nici nu prea cumva nu pt are ce vorbi cu dinsa. i Mari a: Si totusi, cum La strigat balaioara coca Calin: S-a intors, pentru ca, oricum, Moscova era ‘fir. Cearca de nu te intoarce il durea, sarmanul, ca mu poate veni cu mine napoi in sat, si vezi tu ce-l mai durea! Mi-a dat pinea asa intreaga cum era zis: frate Caline! cum ajungi acasa, o fringi dout Jumatate i-o duci mamei, iar cealalta jumatate i-o dai celei pentru’ caré inima mea, ah, inima mea iar incepe a ma durea. Hig aStrhy | $3 dra ~Glasul’ gura! ~Glasul lui Calin: Sa ma fi luat cu cumva cu vorba? . GlasulluiG ruia: De unde ai scos-o ca ma doare inima? , Glasullui Calin: Aici, ce-i drept, am presupus-o si eu, dar am facut-o numai si numai pentru ca sa te salvez. Glasul lui Gruia: Tu sda ma salvezi?Era_ne- voie? | . Glasullui Calin: Bra absolut nevoie. Pentru ca atunci cind a aparut Moscova de te-a strigat pe nume, mi-am dat sama ca esti bine vazut, ca poli ajunge cu vremea sus dé tot, daca ai nostri nu-{i vor pune cumva iedica, x Glasul luivGruia: Pentri’ ce, adica, satul_ meu de bastina mi- tine piedica? . G Tea rl ai Re al Bi » Pentru ca in anii cit sf fost Presedinte, ai maturat podurile pe-un cap, lasind lumea 243 si mi-a Salciade pe malul Rautului lui Gruia (furios): Taca-ti, ma, odata algesa fim barbati, sa fim sincey ‘i ipui r ce se vorbeste pri P ne vom inchipul usor ce ste prin gt atunc Ca sa-i imbunez miacar cit de cit, am colindat de tine. Ca S4 mihala cu m « epunindu-le tuturor cine $i pe i E jhala, spunine ahala emis aceasta pine. . . . a i oe i Gruiaz Ei, hai, imbunai satul, dar cine naiba te-a pus sai cinti Mariei romanta cu inima e? ; . Tes u } lui Calin: Maria trebuie imbunata in imul “tind, deoarece satul ca satul, iar Maria chiar Ee ‘ 4 ridice piatra. a jn drept sa ridice Pp we a oe sul im i Gruia: Care piatra, bre, cine-o maj i a a! ia in seama pe proasta cee . ” G uate Jui Calin: Asa proasta cum o crezj, dar putea sa-ti faca bucata... Glasullui Gruia: Ce anume putea ea sa-mi faci?! Glasul lui Calin (dupa o pauzd): Putea si te blesteme, zicind sa n-ai nici tu noroc in viata, asa cum nu l-am avut eu... Ss i ; Glasul lui Gruia: Eu, fiind in partid, habar de grija, si blestemele Mariei sint floare la ureche... Glasul lui Calin: Bate-te cu palma peste guri si in loc de-a ride de Maria, mai bine te-ai gindi citi membri de partid n-au avut noroc in viata, pentru ci atunci cind le-a sunat si lor ceasul, cind au fost chemati pe nume, nu erau pe loc, s-atunci altii au fost alesi. sa moara de foame. 2 Aceeasi stind in Carpati. Soarele mai aureste creasta muntilor, iar de prin vai $i vagdune incep a izvori umbrele noptii. Ici-colo, de pe podisuri, se inal{d cite-o afisoara de fum, rasfirindu-se moale in adincul cerului. Calin pune la foc un ceaunas, pe cind Sandu ii tot da nainte cu mustruluiala. Sandu: Rota, slusai moia komanda! Lojis! K boiu! Calin: Hai ci-i buna si asta! Daca ai ,k doiu!" l sa i trebuie si ,lojés!“? Ci soldatul, cum aude peas feet uebeds cu burta la pimint, fie drum, fe astina, fi 5 4 a tuturor ordinelér 1° Omat. »K boiul" este ordin nelor si se fol ; i cind ; Pi § Oloseste numai atunci cM inamicul te-a descoperit sia deschis focul. 244sandu: Arde nintul, Prapad nu altal! Calin: Atunci, fireste ,& boiy! 1 Sandu: Cu salturi mici inainte, doi... . Calin: Cum adica: ,cite unul ori cite doi“?! Tn armata, mai Sandule, totul trebuie sa fie cintirit, masu- rat, socotit. Daca ne tidicam la atac cite unul, mergem cite unul, daca ne ridicim cite doi, sa fie cite doi. Alt- minteri unora o sa li se para ca s-a zis cite unul, altii yor astepta cind va fi cite doi — si porneste un tiraboi iar taraboiul in armata e categoric si strict ! Sandu: Bun. Cu salturi mici inainte, capul... Calin: Taci, bre, ca te faci de ris! Cum, adic’, ,nu prea ridica capul“?! Sandu: Ca sa nu ne secere inamicul chiar pe toti, noi pornim la atac, dar pornim oleaca tupilati, cu capul tras intre umeri. Calin: Cum, adica, bre, pornim la atac tupilati, cu capul tras intre umeri?! Cum poti ridica o unitate de soldati de garda la atac, ordonindu-le sa vina tupilati? O garda ce vine tupilata — gata, nu mai este garda... Sandu: Ia uite, mai, de-amu ce mai mindrie si la soldatii ceia... Calin: De mindrie si numai de mindrie e vorba. Adevaratul soldat din garda trebuie si le vada pe toate cu ochii lui, sa participe pe deplin la intreaga batalie. De dinsul depinde ridicarea sau coborirea drapelului, el. simte primul suflarea biruintei, atunci cind lucru- tile merg spre izbinda, si tot primul o sa simta ca-i bija, atunci cind lupta pierduta va fi. Sandu: Si ce-i trebuie lui sa le stie chiar pe toate? Calin: Pentru a fi gata sd-si faca datoria. Sandu: Da cit o poate tine soldatul cela, tot erou si erou, prima si prima? Ce, adica, chiar nu se intimpla la razboi ca soldatii ostenesc, ca lise face lehamite, nu le mai arde lor de nimic, dar mai apoi — ce vint © fi dat peste dinsii? — se ridica de prin trangee si, cu fruntea sus, cu pieptul descheiat... Calin: Cum sa nv se inttmple! Sandu: Ti-ai descheiat si mata pieptul? — Calin: Cum si nu mi-l deschei, odata ce aveam haina $i haina avea bumbi... 2 ea Sandu; Si chiar cum a fost atunci cind a fost sa fie? » allel n-ai incotro, cite unul ori cite interzis! si nu prea ridica 245nga framintare): Da Domnul, tre ss din (dupa o lu ; _ pe fe ats en colhoz, Vreun an de zile am fost in foame 7 an tractor, dar dupa contuzie mI Se tacea canoe ap uictul tractorului. M-au mutat la cai. O jarna rau de nunceam cu atita tragere de inima, cj jn al doilea an m-au facut sef pe toate grajdurile. Eram bucuros cum nu se mai poate, caii enisau pidcut de mnie copil, dar nu gtiu ce-o fi fost acolo la mijloc, ca, cu cit mi striduiam eu sa le fie cailor mai bine, cu atit le ia mai rau. Cind am vazut eu ca-l asa, ma duc la gard, urc in tren si‘ hai, baiete, la Chisinau. Oricum, e capitala noastra, si ceea ce mu se vede din vagauna satului s.o fi vazind bine de acolo, din Chisinau. O anticameré la Comitetul Central al comsomolului. O secretarad brund isi vopseste buzele. Calin, dupa ce a tot pindit-o, cearca sd se Strecoare neobservat pe linga dinsa. am fost grajdar $i ™ Bruna: Tosapuu, Bbr kyga? Calin: Coagata ve cnpaumeBasor kyga. Ou uger tyaa, kyga emy mpnka3aau, Coagata, camoe Goabioe, MoxHO CMpocuTh — Ha CKOABKO. Bruna: Hy m— Ha CKOAbKO? © Calin: Munyr gecats, mitHagyatb, He Goace. Bruna (tot fdcindu-si buzele):\Tosapuny Tpya sanst. Calin: A Bb aymaete, Buepa BeyepoM, Cagacp B OuT- KOM HaOurplit noes4, A He AoragbiBaaca, uTO OH MOXxeT Opits 3anaT?) Mue mpamo cepgye ropopuao:’ spa genbrn noTpatnwh, 3pa mMmMp nepeGadamyruuib. Ho, Kak BUANTe, OTXOA Ha 3apaHee MoOg_roTOBAeHHbIe ~NosMuuMu — aTO He MOA TAKTMKAa, : Bruna: Y nac cerogna 610po. Sunda doud aparate. Bruna ii aruncé primului receptor un ,,minutku!", celui de-al doilea prinde ai face curte, pind una-alta. Calin smuceste minerul unei usi capitonate. Calin: Sapazcrsyiire, ronapuuyu! Istetul: B 4em geno? Calin: Paszse na «34paRctByitres B _aTroM ropoAe OTBedaIOT «B 4YemM yearo?»? si ful: Sro mot OAHoceaBYaHVH, Gus apyn 4erctga! I[koabnpiit rosapuuy! * ACHOE AeAO, pas oAHOceABYaHUH, TO ya Ww APYT 246gevetBa, MIKOABHBIT ToRApuy. A, nocaynra i qercTBA, passe tede Tam KR Mpnemnoit : nac 610po? Calin: Y mena cpounoe gero. Gruia: Boxee cpounoe, yes to cyxqaem? Calin: Bo cro xpar. Gruia: Uro x*, ecau Bo cro Kpat, TYT yo, KaK roRO- purca, KpbiTh Hevem. Aagquo, rosapuuyu. ‘Octiosnoe apyr He rosopman, yto KOTOpoe Mb TyT 06- MBI mak WAM MHA MpuKunyan, a ocraanuoe, Kak woaurer B pabowem nopagKe. : , __ Participantii la consfatuire pleact, si prictenii a de altadata rémin fata in fata. ~Gruia (ostenit): Treci colo de te asaza, ce tot tii usa in spinare?... ))Calin=s Daca noi, asa colhoznici cum sinte m, nu obisnuim, inainte de-a fi fost poftiti... - Gruia: Lasa-ma cu mofturile celea ale de-a intra omeneste, cum intra toata lumea, el da 1 ca turcul, ‘sparge consfatuire dupa consfatuir “raminem in doi, de acum incepe a rosi — nici de trecut, nici pe scaun nu se asaza fara sa fi fost poftit... Si nu pe acela, bre, alege-ti unul mai aproape, ca odata ce-am pascut vacile impreuni... Calin: De dragul vacilor pe care le-am piscut impreuna eu am facut dova sute optzeci si cinci de kilo- metri, si tu,-daca mai tii la-vacile celea, ar fi bine sa iesi de la masa, sa faci macar citiVa pasi spre mine, asa ca sa putem vorbi liber, de la egal la egal... Gruia (zimbind, iese de la masi, vine de se asazd algturi): De unde atita semetie, de unde atita fudulie, ca, dupa cite-mi aduc aminte, voi nici n-ati prea avut cu ce va fuduli. $i totusi, toate poreclele neamului vostru au pornit de la o mindrie exageraté. Bunelului tau i se zice ,Domnitorul“, tatalui tau — ,,Conagul", cit despre tine, daca imi aduc aminte... . . Calin: S-o lasim cu poreclele, ma tem ca n-am sa ma pot retine si de ce sa jignesc un reprezentant ofi- cial al statului... Unde mai pui ca, odata ce-o venit vorba de neamul meu, si nu incurcam fudulia cu simtul dem- nit&tii... , Gruia: A, da, simful demnitatii, Nenorocita ceca de batatura pe care vesnic sintem calcati. (Apasd pe un da cum 247dutonas, intra secretara.) Taaouka, lpriecure, nox. ayiicra, Aba sar. "CAlin: Tpu saa! Gruia: Vrei doua pahare? Calin: Da frumusica asta n-a lua colea cu noi up ceai? Bruna: ii MBaTb. ate (dupa plecarea ei, visator): E dulce, mai, si are un vino-ncoa... Amu vad si eu, tovarase Gruia, c-ai ajuns om mare. Cum apes! pe buton, cum iti vine, Dupa care, ma rog, vorba ceea... Gruia: Nici un vorba ceea. Calin: Pentru ce dar vine fugufa la tine? Gruia: Vine, pentru ca mi-i secretara. Calin: Apoi, deie-va Domnul noroc la amindou.. Gruia: Multumim. (Dupa ce li se serveste ceaiul.) Ce mai e nou prin satul cel cu cer albastru? Calin: A fost cerul cela albastru cit a fost, daca amu iar au inceput a ne indesi norii... Nu ne merge 9 pace. Semanam atunci cind vremea semanatului se trece, ne ducem la strins atunci cind pinea a si prins a se scu- tura, la masa ne agezdm atunci cind nu mai avem nici © pofti Gruia: Ce va coditi atita? Calin: Ne codim pentru ca sintem strimtorati din toate partile, iar dugmanul, cum a pus gheara pe noi, asa ne si tine. Iaca, de-o vorba, ferma de cai peste care, de bine, de rau, am fost pus. Cind avem graunte, n-avem sigca, cind ne vine gigca, magazia nu ne da graunte. De la o vreme a inceput sé ne si curga. Cum da o bura de ploaie, spindrile cailor prind a luci de parca s-ar fi intors de la plug. De arat insa nici pomeneala — pur $i simplu a trecut o bura de ploaie peste sat. Vara inca mai treacd-mearga, da cum vine toamna, cu nesfirsitele sale ploi, imblu cu saptaminile nedormit. Grui a: Cine-ti strica somnul? k _ Calin: Caii. Cum incep a atipi, se reped herghelii intregi peste mine, ma smulg din somn si ma intreaba — ree gee cu frigul ista, pind cind cu ploile iestea, to- gee Da bietul sef... ce poate el? eps re mm - duc caii la presedinte? rea de-o posti ce luc, pentru ca-s destepti. Se ve poama e presedintele cela al nostru Cnacu60, HO Ha paOore HaM He NOAaraetcy 248Gruia: Si ce poama ¢? Calin: Dusman de clasa Gruia: Bine, hai, ma rog, »dusman de clasa“ are el cu vitele de la ferma, de isurile? . Calin: Ei, de ce! Una-doua si vine cu stiinta pes- te mine. Calul, zice el, nu are perspectiva « daria colectiva. Aici tractorul este ce este, in loc de-a cheltui o suta de ruble cu acoperisurile celea, mai bine vir banii in piese de schimb pentru. tractoare.... Dus- manii de clasa S$ mintosi si vicleni cum nu se mai poate, dar las’ ca nici not nu sintem asa de prosti cum ne crede el. Am sa-| influ de pe scaunul pe care sede, cd nui s-a fntoarce nici numele. Cu asta, iaca, am si venit la Chi- sinau. » Gruia: Cu ce, adica? Calin (im soaptd): Apoi, il arestam si-l deportam. Gruia: Asa deodata, hodoronc-trone!! Arestat deportat! Calin: Daca altfel nu-i chip, ci el are acolo atita putere... voua nici prin cap sa va treaca cit putere are el acolo!! Gruia: Nu umbla cu prostii, mai Caline! Politica statului e urmatoarea — pentru inceput te asezi si vor- besti cu omul omeneste, pe indelete... Calin: Am incercat si rasincercat. Toate — degeaba. Tu n-ai putea sa ma sfatuiesti cam pe unde s-o iau ca sa ajung la cei ce vin noaptea cu masina? Gruia: Daca nu, ca sint ocupati, si masinile-s in reparatii... Calin: Au gasit si ei cind sa repare! Gruia: Ce sa discutam noi ceea ce nu-i de nasul nostru. (Dupa o pauzd.) Cind ai venit? Calin: Mai alaltaieri. Gruia: Ce esti asa de botit, nedormit, nebarbicrit Unde-ai tras? La ce hotel? Calin: Daca nu, ca la hotel nu mi-au dat voie Cicé, prea duhneste a grajd. Mi-au zis sa trec mai intii pe la baie, dar ce folos din baia ceea, cé doar n-am sa-mi las ciubotele si mantaua acolo! Vazind aga treaba, m-am mutat la gar’. Doua-trei ore pe noapte picur acolo Pe-un scaun. Dimineata, cum ma trezesc, am butet alaturi, O cafea, un covrig. Dupa care imi fac cusma Valurele si tot hai cu ale mele, pind iar vine noaptea » dar ce ce nu repara acope in gospo- sl 249Gruia: Si cam cit ai de gind sa-i tot dai cu cafele si eri n: Stiu cu... Azi ce zi ¢? O fi simbata? 5 ia: Simbata. Gillin: ‘Apo! daca ¢ simbata, o sa mat slau... Gruia; Nu cumva ai inceput sa te femi de duminicj? Calin: De ce mas teme de dinscle / Gruia: Atunci pentru ce m-ai intrebat ce zie? Calin: Na-ti-o buna! Ca daca sintem din colhog, nu ne mai trebuie s4 stim nici ce 21, nici ce data e., Gruia: Ce-o fi oare la mijloc ca de data asta nu maj aduci vorba de Maria?... Calin (abdlut): Ce sa ne mai pierdem vremea §) cu proasta ceea? Tinara, voinica, frumoasa. Se cutremurj mihala de risetele ei: Gruia: De ce 1-0 iei de mevasta, daca dupa atita vreme € tot tinara, voinicd $i frumoasa? Calin: Hai cai buna ¢i asta... Ce fel de mire ¢ acela care, de cum s-a intors de la razboi, tot in manta si in ciubote? (Dupa o lunga pauzd.) Unde mai pui c4, chiar de mi-ar fi trecut asa cevasprin cap, amu ¢ tirziu. Pe Maria a si pus ochiul un smolitel, iar smoliteii istia, cind pun ochiul pe ceva... Gruia: Ce fel de smolitel? Calin: Asa dupa cataéturaé ar parea sa fie turc, dar alfii zic ca/e tatar. $i are o specialitate ‘care e si ea oarecum in’ doi peri — ba c& e instructor sanitar, ba ca e inspector sanitar, dar nu pe oameni, ci pe vite. In- colo, ochi veseli si vicleni, mustecioara, frizura. Imbla prin sat si fluierd. Gruia: Cum, adica, fluiera? Calin: Fluieré, ma rog, cum fluiera flacaii cind le vine lor, dar nu aga cum: fluieraserim noi odati, d fluier artistic. A participat, se zice, la concursuri, e si emerit. laca, n-a avut Domnul ce face gi i-a dat talent la fluierat. Ba suceste, ba rasuceste cintecul cela, sil tot rastoarna cind asa, cind.alminterlea, incit sara, cin trece pe drum, iese lumea pe la garduri gi sta anume pentru a-i asculta fluieratul. Psene, fluieratul cela i-a rasucit Marici mintile. Te uiti — si sara e acolo, si dimi oes e tot acolo. S-au dragostit ei cit s-au dragostit... Pe ‘Am incercat, dar ce folos, cind, iaca, eu ® ‘a, lar ea se uita la mine rizind si cinta: 250Mai vino se. ara pe la noi Calinele-dra , ba Gruia: A apucat-o si pe dinsa cintatul? Calin: Cum Sa N-0 apuce, daca smolitelul cela cA aga, da mal vrea s-o Si ieie, si faci nunts , Grui a: Ba sa-si puie el polta in cui, ca noi, uite, r j-o dam! . : _ cali n: Cum 7 i-o dim, mai draga lovarase, cind zarurile au §t fost aruncate, oalele au si fost puse la foc G ruia: Mai Ca line, nu-mi umbla cu vorba pe ici-colo, ci ma scoti din sarite. Scurt sj cuprinzator — ce é acolo la noi in sat? Se mariti Maria? » Galin: Apoi, cam asa e. Se mariti, — Gruia: Cind fac nunta? Calin: Apoi azi ce-o fi? E simbata? Gruia: Sigur ca e simbata. PEalin: Daca azi e simbati, nunt fie'cam asa pe a doua zi, adici pe dun minesae es. —Gruia (dupa o lungé pauzi): Si ai ajuns tu, mai Céline, si-ti pierzi noptile prin gara Chisinaului atunci cind Maria se gateste de nunta? Tu, care o viala intreaga i-ai fost si frate, si pirinte, si apirdtor, tocmai tu s-o parasesti?! alin: Daca n-am pirdsit-o, ea m-a piri pentru ca atunci cind a inceput a nu ma mai auzi, cind se uita la mine rizind... © Gruia® $i totusi, de dragul vacilor pe care le-am pascut’impreuna, de dragul salciei de pe malul Rau- tului, ar fi trebuit s& treci peste risul, peste cintarile celea ale ei... “Calin: Am trecut! S-am iertat-o! Ca, iaca, pina in ziua de azi ea ramine singura, unica femeie... Ochii mei, inima mea nici ca vor sa stie de alta femeie... ~Gruia: Daca Maria e singura ta femeie pe lume, -trebuia safaci pe dracu-n patru si sa le strici nunta. N-ai_ putut, inghite galugca, stringe maselele, cum face garda cind vine ora luptelor hotaritoare, du-te si pelrece la nunta for. Fii vornicel de zile mari, fa pe drac un Patru, ca sa fie o nunt& frumoasé cum n-a mai fost! Si tina satul minte un veac intreg cum a fost atunci cind am miritat-o noi pe Maria! . ~ Calin : Dacd nici nu prea ai din ce face acolo o nunta, 251 nu nu lor ar trebui sa ninica. Adica pemi infla in pene. Handralaul cela in afara de mustecioara $i fluieratura maiestrita ~ nimic in ae atat muzicanti, dar n-au gasit, Cu greu au arvonit on ‘armonist din mahala, daca pili cela pina |g urma le-a intors arvona, pentru ca pe ae asta se mai face o nunta, la Nuielusi, si aceia i-au fagaduit maj asa ca sa te poti pe ut It. i “a i ini mu si avem iertare. Ca in duminica asta Gruia: Ba : se cind o vom marita pe Maria, nunta ei va fi singura nunta din Moldova... (Vine la masufa cu telefoane, cautd ceyg prin carnet, formeaza un numar.) Bro Kpaprupa Tenepana Crpyuxosa? A MoxkHO nonpocuth K TeAcony... Sapan. crsyiire, O¥eHb pad M gaxke ropa TEM, YTO BbI He TOAbKO roaoc Moii, HO WM MOé MMA-OTHECTBO 3aTlOMHMAM. Her, Bac ¥O%KE XOPOWO TOMHIO, HO, snaeTe, Mpmauune the. Gyer TOrg YTOOBI 3BOHA B OM K 3aMyKHEM MOAOAoii 2KeHUjMHe, OCcObeHHO eCAM OHA xoOpoula co6ol, a Myx y Heé renepaa, Aeaath Bvg 4TO HE Cpasy ysHaa. Ckaxure, Kak O6ble MH€ CBA3ATBCA C Huxoaaem Agpeesuen?.., A Tyga eMy HeAb3a nosBounTs?... Cnacu6o. 3anucpipat, (Formeaza un alt numar de telefon.) Vis LK Komcomona Gecnoxort. Moxno Huxoaaa Angpeeswua? Tosapmy aqploranT, AeAO CMemHoe, Tak YTO ECA MO2KHO... Kay... AoGprit gen», Huxoaait Angpeesuy. Bor BuguTe, He spa BbI TIpo MeHA CKa3aAV: UZ MOAOADIX, Aa paHHnmn. ejict- BUTEABHO, paHHuit — He ycneAau Bbl BbICKa3aTb CBOE! pac- MOAOKeHMe, a A TYT Kak TyT... A/eAO 2TO, Kak Bbl cam rlonvMaerTe, CBA3AHHO C OpraHMsaljuet MoAcgexn ...Xouy BBINpOcMTb Ha BOCKpeceHbe xXOpOUuIMit NMOAKOBO! op- xectp... Her, He B mpegeaax ropoga... Kurxomerpos apec- tu... Het, myctb 2TO Bac He 6ecmoKouT — y Hac cso TpaHcnopT, Tak 4TO K YyKa3aHHOMy MeCTy M CpOKy op- kectp Gyger gocraBaen... Het, « Obl He CcKa3aa, ¥TO Me- ponmpuatTue 2To cyryGo MOAMTMUeCKOe, XOTA BECeAaA MOAO- AekKb, TaHUylOUujad M04 3ByKM MOAKOBOLO OpkecTpa,— 270 Begfb ToxKe MoAuTuKa!... Uro?... Bor umMenHo. Xopouo. 3aBTpa B BOceMb yrpa aBTo6yc G6ygeT cToATh y BXOAa B 3qaHue Hamero IK. B mnonegeabHuK paHO yTpoM goctasym... Be3 MmaTepmaabubix norepb, pa3syMeeTch. Ouens Bam Oaarogapen. Jo cauganna. Calin (ingrozit): Cum, o orchestri intreaga?! Gruia: De ce nu? Calin: Mi-i in grija sa nu facd pirjol la masa cea 252mare, lasindu-ne nuntasii flaminzi, c& noi fiind abia-abi iesiti din foamete... , abia-abia Gruia (mai da un tel fon): Map roayOyuika, Kak nepeg 6orom cosia pauiem 6ycbere Takoro, uToGni norpy3urs Ha Maui nosesTH B Aepenmio? Ogua AuBepuaa Huero he _ aupepHoit? A xae6O ectn? Xopouro. Torga Becn serne AMBeEpHOW uM AIMK xac6om. MocTh Ha Bee 9TH TORAppi nepegagyr Bp 6yxraatepmo u yaepkaT M3 MOMX TlOAyYeK. Boabitoe cnacu6o. Calin (pe ginduri): Doamne-Dumnezeule, ca si vezi pind unde au mers lucrurile... SA strabati o Europa jntreaga, sa cistigi un asemenea razboi, si mai. treci si printr-o foamete, — gi toate astea pentru ca un vene- tic sd se poata c4satori cu fata pe care o iubiserim amindoi... ia B Aa AUMMpoBHa, Tech: 4TO ecth B u 3anac Ckaxure — NyYCTb Bego- Salcia de pe malul Réutului. Glasul lui Gruia: Las’, nu te mai ciina atita. Oricum, i-am facut Mariei o nunta cum nu s-a mai aflat!! Glasul lui Calin: Nunta chiar cai a fost ne- maipomenita. Dupa nunta smolitul cela a prins atita putere, ca intr-o vreme mai-mai si-l deie pe presedinte jos si sa-i ocupe locul. Fluieratul, cicd, l-a dat de gol, pentru ca sint sefi carora le place, dar sint si dintre cei carora nu le prea place. Si atunci secatura ceea Glasul lui Gruia: Sa nu-l vorbesti de rau, pentru ca, oricum, e barbatul Mariei si, deci, este si el un fel de neam. Glasul lui Calin: Ce neam, care neam? Azi nimeni si nimanui nu-i mai este neam. Ne-am inrait, ne-am incinat cu totii, si deseori, nu dovedeste bine sa se facd ziud si o ciudad strasnicd asa ma infli pe dinauntru... Glasul lui Gruia: Lasi, bre, ai gasit si tu cu Cine te pune. Glasul lui Calin: Daca nu, ca nu de dinsul e vorba. Glasul lui Gruia: De cine atunci? Glasullui Calin: De tine. Glasullui Gruia: De mine? Glasul lui Calin: Nu cumva crezi ca am venit atunci la Chisinau ca si ma ajuti s-o pierd cit mai frumos Pe Maria? Venisem cu gind ca, poate, vom face cumva 253lar a pierde cit mai frumos ceea ce sa le stricim nunta. i si pentru atita lucru maar §j ai avut mai scump in viata, ajuns capul si pe mine... 3 Stina din Carpafi. Calin arunca evlavios sub cerul gurii farimaturile cinei, iar Sandu se cazneste cu ostirile angajate in una din cele mai crincene lupte. Sandu; Rota, slusgai moia komanda! Visota trista, pritel dvesti. Ogon'! Ogon'! Ogon’! : Calin: Nu mai face atita colb cu gura! Ai ordonat ,foc!“, intra in lupta $i urmareste situatia- Sandu: Daca insa situatia nu e buna deloc?. Ca, iati, inamicul ne impresoara din toate partile, iar focul luptatorilor mei e tot mai rar gi mai rar?... Calin: Atunei trebuie sa manevrezi, soldatii’ nu-s prosti, si daca nu ‘raspund Ja focul inamicului... Sandu: Ce poate fi la mijloc? Cilim: Ori ci-s:pe! sfirsite:munitiile, ori ca pierde- rile sint) mult prea’ grele, ori cd dainuie) in vazduh pericolul unei posibile incercuiri-oc’, Sandu: $i daci miroase aincercuire, ce facem? Calin: Orice incércuire | poate’ fi sparta. Alegi punctul cel mai slab in cercul' dusmanului, dai lovitura si te retragi pe linie de rezerva. Sandu: $i daca lovitura’ noastra: nu strapunge incercuirea lor? ey Calin: Atunci ramine ,,krugovaia". Sandu: Ce-i aceea ,,krugovaia’? Calin: ,krugovaia oborona‘, mai baiete, e o lupta pe viata si pe moarte. Pui ranitii la adapost, mai juri o data cu soldatii ce ti-au mai ramas, vezi cite cartuse, cite grenade mai sint, pentru ca, odat& cu incercuirea, toate incep sa aiba un cu totul alt pret. Sand u: Un pret mai mare? Ca li n: Mai mare! Un pret insutit! Datoria celor incet- cuifi e sa doboare, cu fiece cartus, cu fiece grenada, cit mai multi inamici, ca asta e singura lor scdpare... Sandu: Ma rog. Am tras bine, am doborit cit am putut, dar pe urma, vreau sd stiu ce e de facut pe urma?! Calin: Cind se termina munitia, incepe lupta corp 254la corp. Trecem la baionete, la pat de arn la dinti, la beregata,— si ne vin ai nostri. Sandu: Si daca inamicul ne doboara, iar : 2 t la pumni, patem din rasputeri pina rd ai nostri nu mai vin? : Calin: Cum tonu vind? De venit vin ei numai ca deseori vin cam tirzior, vin atunci cind cei incer- cuiti zac pe cimpul de lupta.. Sa ndu: Daca sintem deja cazuli, ce rost mai are venitul lor?! Calin: _Sandule, cum poti spune una ca asta?! oO fi el tirziu pentru cei cazuti, dar pentru cauza biruintei totale, tirziu nu poate fi niciodata! Sand u: $i soldatul cela, cind vede ca, gata, nu mai e nici O Scapare, nu se intristeazi? Calin: La razboi nimeni nu se intristeazs Sandu: De ce? Calin: Pentru ca la rizboi s lupta pe viata si pe moarte, se lupta pina la o biruinta deplina; principalul e sa nu-ti pierzi speranta, pentru ca biruinta ceea, ca © vedenie cereasca, nici cd mai stii cind, cum, de unde... ‘Sandu: Si chiar tii mata minte asa o istorie cind © mina de ostasi incercuiti se apara cu disperare si cind totul era de acum pierdut, cind nu mai era nici o speranta, si deodata, ca din senin... Calin: Cum sa nu tin minte! ‘Sandu: Ji s-o intimplat si matale? Calin: Cum sa nu mi se intimple? (Intr-un tir ziu.) Taca, da Domnul, mai trece o vreme si se mai face in republica o consfatuire. De data asta — consfa- tuirea crescatorilor de cai. Ma trimit si pe mine ca fiind fruntas. Sed doua zile pironit pe-un scaun in prezidiu, asa ca, sa-ti spun drept, mi se facuse lehamite de onoa- rea ceea — nici sa iesi sa fumezi o tigara, nici la to- aleta nu se poate. Se zvonise ca se vor da premii, si sedeam cu tofii cuminciori. Mie imi pica un aparat de Tadio ,,Belarus“. O ‘frumusete care nu se mai afla! Lucrat din lemn de nuc — clasa intii, dar cam miarigsor, tamiia mamei lui. Semana cu un dulap aparatul cela. Sa fi avut la vreo"trei puduri. Pina sa ajung cu premi- ul cela la gard, pina sa-I vir tn vagon, mi s-a facut scirba si de viata, si de onoarea ceea. ; __ Scoala superioard de partid din Moscova. Noapte tirzie. In holul scolii domnisoara 255roiciu misca din andrele, ca si-i treacd de urit. ntra o femeie ce a fost odald tindra, umoasa, dar acuM, ostenila, necajita, cu desagile pe umer. de sé Se aude usa. I trupesa, fr i ™ peep. Maria: AoGppm Beep. ; Domnisoara: Boi io KakOMy BOUpOcy: Maria: “Mue pb TYT OAHOrO 4eAOBEKa, Ero 3osyt Mixa it HyKHO BMAC Bpema ripuémos q@aBHoO KOHYMAOCE. Te Domnisoara: nepb B oOujeacuTHM pce CIT. Maria: Cxaxu kak OHM TyT paHO AOAATCA. Kro 6pr mor nogymate?! Domnisoara: Y pac OblIAO yCAOBACHO O BeTpere, OH HasHauMA BaM ppema? Maria: Kak MBI MOrAM ¢ HMM YCAOBMTBCA, Kora OH TyT, a 4 BOH Te, a6 p Moagasuu! Domnisoara: Kak xe BaM BpInMcaan tporycK? Maria: Kaxon npomycK? Domnisoara: locaymaire, BbI OTKyAa B3AANCb, Kak MpOHMKAM croja? Maria: A, Bbl 0 TOM CTapuuKe, yTO TOP¥MT B Mpo- ii? Zja on MeHaA c caMoro o6eqa fep2kuT TaM, He oka He Mlogbexada KaKaA-TO BaxkHaA MatMHa Ho st He Gecroxoiirecs, XOAHO! nyckaeT, ¥, MOH He MOMeA OTKPbIBATb..- A TIOTOM oT6aarogapw. Domnisoara: Gera TROpATCA. Hy, a 93TOT Ball... Kak ero? Maria: Tpya Muxai. Domnigoara (cercetind ceva pe masit): Kem ou Bam gosogurca? KyM, MAeMAHHMK, 6paT? Maria: Mbt c Hmm He cocTowM B 6AU3KOM POACTBC. Domnisoara: B TaKoM CAyyae, KeM BbI €MY 4OBO- aurecn? Maria: A ero Bo3a10O,eHHaA. Domnisoara: Tlocaymaire, uTo BbI TyT ropoqute! Qro xe Boicuiaa maprvituan uKoaa! Bul XOTb coo6pa- #KaeTe, rae Bb Haxogurech? wee i Aig ny He BoaAnyiirech, y Hac C HMM 4aBHO BCE Ao ae PHO, YX M He TOMHMT MHA, pee BOD ve Hy xopomo. TloaoxKum, —3032106- é €, Bbl 4TO Temepb yxe 6e3 MATH 0 4TO y Hac Bce cnaT? aria: Cxaxu Kak 6bicrpo aerut Bpema! Ecam Tak 256qo, ¢ BAWICTO NOSLOACTHM, x HocwRY Tyr Domnisgoara: Hy nocugnr rind-o indelung.) Bu, ro ike, Houb TYT NpoTopuatp? Ma rhe: Boxpuroe acao! Bou 4YTb STO — M yxe neTryxn nowr, a OT NeTyxoB Ao camoli soppKu — Pykou nogat... Domnisoara (formeazt un numéar de telefon): Muxaua Vianuy? Uro, yxe cunt? A ne cmorau Gut Bor ero pas6yqurn? Dro Aexypuaa rosop Wr K Hemy mpnexaan Uro, eme He cut? A, 2To Bol,” Muxana Vasu? Ao6- pst Beyep. K Bam tyr npuexaau... Umenno ue » 1ai0, HO QH4 34ABAACT, NTO OHA Bauia awOosnuua. Her, a ne OcTpIO, HAM BO BPeMsA YexypcTBa sanpeujeHo ocTpuTe... Cnpocutb Kak 3oByt? Maria: Mapuelt mens sosyt, Mapueii! Domnisoara: [osopmr — Mapus... Csatraa? Te- Tlepb y2K BbI HagO MHOMt v3qeBaerecy? Maria: J Ceataa! Csataa! O, rocnogu, on mena y3HaA — eljé He BUgs, On y3Haa!! Domnisoara: Muxam Manus, cau nocygure, kakaa oHa CBATAA... AAO, aAAO, Ja YTO OHM TaM, Ha CamoM gene! Formeaza din nou numdrul de telefon, si pind ce il tot formeazd, vine coborind scdrile in mare goand Cruia. Gruia: Marie, draga Marie!! La o masuta stau cei doi prieteni cu doud pahare de ceai. Maria*(dupd o lungd tdcere): $-am_venit, iaca, si te rog — poate macar pe citeva zile. Te rugam cu totii. Vecinii, mahala, tot satul te roaga... Gruia: Daca nu pot, Marie... Mine-poimine incepe sesiunea. Pina si celor bolnavi li s-a facut injectie, i-au tidicat din pat... A pleca in timpul sesiunii pe citeva zile — aga ceva nici vorba nu poate fi. Maria: Da ce-i aceea sesiune? Gruia: Ia un fel de examene...’ Maria: Ma tem ci daca nu vii, au sa-l duca pe bietul Calin, de nu i s-a mai intoarce nici numele... Gruia: Unde sa-l duca? Gruia: Ki, daca nici tu nu stii unde fi duc... Gruia: De ce sa-l duca? Maria: D-apoi... a tras cu pusca in putere. ; Gruia: Cum, adicd, a tras cu pusca?... $-apoi cum 17 1. Druja, vol, 4 257 za in putere, cind era, de bine, a el trage cu pus ae au sef la ferma de cai, adic’ tot un fel de putere le »§ >i in sat — acolo a AP » Ja caii ceia au si pornit toate. ia: Apu, iaca, de : a i parte, toate erau bune, iar pe de alta t stai si sa te miri... Cum, adica? . . Bine era ca satul avea cai mult cai buni, Rau era ca Sa dat ordin ca paminturile sa fie lucrate numai cu tractoarele. $1 aratul, si_ semanatul, si_cule- sul — totul numai cu tractoarele, iar caii necheaza_ si bat cu copita. Satui, gras uti. Oamenilor legea nu, le garanteaza nimic, oamenii impart ceea ce Famine, iar cailor un chil de g nte pe zi — de unde ai, de unde nai. Iesea ca lumea_munceste, din noapte pina in noapte, pentru a hrani niste vite de care nici nu are nevoie. $i atunci a venit ordin de sus sa facem ceva cu caii ceia... Un cuvint asa de desantat, ca, iaca, imi sta pe limba. Gruia: Vibrakovat’. Maria: Daca nu, ca la noi altfel it zice... »Bracoucé* asa fi zice la noi. Sai facem bracoucd la cai — asa ni S-a spus. Gruia: Ei, ei? Maria: Oamenii nostri, lasatori cum sint, au zis — hai ca facem, de ce nu? Se cere bracouca, facem braco- ucd. Calin se cam ciondanea cu sefii, dar pe urma a lisat-o mai moale, fiindca la incepat caii erau urcati prin vagoane, cu hrana, cu insofitori, $ duceau pe undeva pe unde era nevoie. Mai apoi insa, ori ca nu le ajungeau vagoane, ori cd nu mai aveau nevoie de cai, dar a venit un alt ordin — facefi bracouca pe loc gi numai pielea o predati Ja stat. Am ramas inmarmurifi cu tofii — cum, Dumnezeu, sa scoti tu pielea ceea de pe cal si s-o predai la stat? Calul cu ce ramine? Gruia: Ce idiotenii, vai, ce idiojenii... Maria: Cum ai spus? (Revenind la ale sale.) Si, ca sa nu-mi uit vorba, vine ordinul de sus sa facem bracou Usor de zis, da ia cearca tu din cele doua mii de cai, ci{i ti avem, sa lagi numai doud sute. Din zece cai sa lasi unul. ca, iaca, ai ajuns om mare, dar esti ae nostru, ai crescut acolo cu noi si-i fi tinind inte ca la noi in sat lumea se uita rau la cel ce-si cio- madgeste vita, darmite sii mai scoti si pielea! Si nu unui 258 , pe parte, sa to Gruia: Marisingur cal, ci la doua mii! (A stat o vreme de ceai in mind, ascultind vuietul noptii de Jaca, m-am implut de jele, mi s-a oprit u nu ma pot urni din loc. . : Gruia: Ne intoarcem la Calin. Maria: Ca bine zici, ne intoarcem ja Calin de la inceput, chiar din capul locului, C cu paharul dupa geam.) n nod in git si Chiar nici nu vrea sa auda de bracoucd pe loc i sates et tot aminat-o de azi pe mine, pentru ca ee teme iit de dinsul. Are contuzie de la razboi, are si dovada ta mi - Amu, de unde pina unde, se face la Chisinau idunarea crescitorilor de cai. Ai nost trimit pe Calin. a ind ca doua-trei zile, cit a tine acolo consfatuirea ei fac repejor bracoucé la cai. S-o cam lungit insa po- vestea. Pina le-o dat comisariatul pusti si cartuse, pina au gasit in sat doi prostanaci care se fudvlean ves nic ci stiu a trage bine la tinta. Le-au dat cite-un sip de samogonca. Li se cuvine, cica, dupa lege. Au minat caii in vagauna ceea de pe malul Rautului si acolo unde e singura iesire din vagauna, s-au intins secaturile celea pe burta si hai a trage cu pusca. - Gruia: Ce canalii, Dumnezeule, ce ca-na-lii _ Maria: Da ce-i aceea ,,canalie“? (Gruia nu rispunde, si Maria, dupa o scurta sovdire, continua.) Si, cum spuneam, stdteau secaturile celea intinse pe pintece si, afumati de-a binelea, trageau cu pusca in” sarmancle vite. Macar si fi fost treji, macar sa fi stiut a ochi bine, dar nici treji nu erau, nici nu stiau bine a tra- ge — un cal doboara dintr-un glonte, pe altul il Bietele vite, asa ranite cum erau, cearca sa se ridice de la pimint, ei iard trag si iara nu nimeresc. Sa te fere- asci Dumnezeu ce se facea acolo! Pe la o amiaza vagduna ceea era numai singe, atita singe s-a scurs, Ca, ziceau oamenii, daca te uitai mai bine, se vedea pina si sub gheata Rautului cum curge singele la vale... Amu jata ca spre sara se intoarce Calin de la gara cu dulapul cela in spinare... Gruia: Care dulap? . Maria: D-apoi nu fi-am spus ca l-au _premiat acolo la Chisinau? Ei, l-au premiat, cum nu, si i-au dat nu ca asa, de ochii lumii, da un aparat frumos, dar cam greu mai-mai sa nu-l misti din loc de unul singur. Venea sarmanul de la gara cu premiul cela in spinare, ca i se impleticeau picioarele. Cum Ia virit in casa, s-a $1 repe- 259.zit sa cheme vecinii, sa laude, ma ro ca omul, Vecinii ~— unul nu prea este a 4 PE : are cind, si se tot code tot i. Pir a urma ii vine lui C ap © € ct lie. inchide usa si hai repejor la f a inteun grajd — pustiu, in al doilea, in al treilea — baliga, 3 ineric si pustiu, trulea a zarit in fund o gloaba — dar zicea la pamint, o fi fost bolnava si n-avea cine-o ridica. oO ridica dar Gilin de la pamint, fi pune cpastru, ia vita de friu si porneste cu dinsa pe urma hergheliilor, ca se vedea bine pe omat urma cailor goniti la bracouca. Era vint, ceata... Gruia: Ajunge, Marie, ca, gata, nu_mai pot. Maria: Dacd n-o mai ramas mult.Deci, ajunge el in vagauna ceea, trece cu gloaba de friu printre hoiturile insingerate, apoi se opreste, se descheie la git si le striga celor doi tragatori la tintd: iaca, mai, au mai ramas doua gloabe in grajdul cela... Numai ca una din aiestea doua gloabe stie si ea a trage cu pusca, aga ca va pre- vin — ochiti atent si trageti bine, pentru ca daca nu ne culcati la pamint cu doua focuri, pun eu singur mina pe arma. Prostanacii ceia, cind l-au vazut in mijlocul hoiturilor, au lepadat pustile, cartusele — si fuga spre sat.Célin pune mina pe-o pusca si hai dupa dinsii! I se parea la inceput ca o sai gabjeasca, daca aceia erau mai tineri, mai hodiniti, si aproape de sat, vazind ca nu-i mai ajunge, s-a lasat in genunchi si a prins a trage. Pe unul I-a ranit la picior, pe altul la cap, dar mai apoi, ajuns in sat, a inceput sa-l caute pe presedinte, ca si-l impuste. Pe la zori au venit de la militie, lau de- zarmat, i-au legat minile la spate, si cum l-au dus, dus e pina in ziua de azi. Nici nu ne lasa sa-l vedem, nici pachet de la noi nu vor sa ieie. Ca, zic ei, criminalilor au ligge cuvine pachet de acasi. Este el un criminal, Tula! Gruia: Nu este, fireste, cu toate ca nu trebuia sa traga. Oricum, vita e vita, omul e om... Downe ice sein in eee neces Mya ce ca daca nu vii, au sa infunde lumea cu ae $i ie nu-l mai vedem. uia (dupa o scurté ays ten 5 - cova — Bucuresti — Sofia“? papa) atcindy piesa: Ue ne aria: Rapidul cela porneste chiar des-de-diminea- Tocmai in cel de-al pa ar fi gonit-o $1 pe dinsa, 260ia: Asteapti-mi d “lipg ping + Gru steapta-ma dar o clipa pina imi iau servicta Salcia de pe matul Rautului, Glasul lui Calin: faca »Moscova — Bucuresti Sofia" a. cuirea. Trenul cela m-a gs pat. (e la s ul lu i Gruia: Care scapare... C. urmei, trei ani totusi ti-au pocnit... Glasul lui Calin: Una e trei, alta e douazeci si trei, cum ceruse Procurorul. Dar, ceea ce m-a cutre- murat $i n-am sa uit pina la moarte a fost clipa cind santinela a deschis usa gi voi ati intrat. Cind v-am vazut pe amindoi, am auzit salve de tun amestecate cu urale, au prins a bate clopotele ca-n zi de mare sarbatoare si m-au trecut lacrimile, de mi-am zis: gata, sint scapat, sint iar printr-ai mei. Putin imi pasa de cele ce aveau sa urmeze. Puteau sa-mi deie si cinci, si zece, si douazeci si cinci de ani. Ca doar scurta noasira trecere pe acest pamint, agsa-zisa viata, parca poate fi ea masuratad dupa numarul anilor pe care i-am trait? Glasullui Gruia: Cu ce se masoara viata? Glasul lui Calin: Noi, cei care am facut raz- boiul, stim prea bine ca viata se masoara nu atit cu anii pe care i-ai trait cit cu lupta pe care ai dus-o pentru tot ce-ai avut frumos si sfint pe lume... (Cortina) tocmai trenul cela a $1 spart atunci incer- a, la urma ACTUL DOI Aceeasi sting in Carpati. Umbrele seri invaluie totul si numai crestele muntilor rimin ugor creionate pe cerul siniliv. Calin sta pe ginduri la o vatra stinsd, pe cind Sandu nu mai iese din focul celor lupte crincene. Sandu: Tovarasi soldati! Mai baieti, mai! Scumpii mei dragi... Calin: Ce ti-a venit? ‘ Sandu: Stiu eu... Asa m-a prins un fe Cal n: Jele la razboi?! : = Sandu: Patru zile si patru_nopti, tot inainte inainte! Soldatii abia mai sufla. O noapte ca pacura, ca 1 de jele... si 261om cu om. Eu, de colo, cu ordinele. Ei, sar- Se mai tiriie pe burta peste-o vale si peste-un tie ce-a fost tirigul cela ~ inain- ci inamicul, cum a fost la doi pasi, dar simti cum ocheste in tine, ‘si nd ma uit la sirmanii mel soldatei, ma prin- nu se vede manii, de... E nimeni nu cc deal, dar tare sau retragere, asa ramine. Nu-! vezi, de aceea, ci dee ici ) Nici vorbi de panics Calin: Nici un fel de jele! Nici vorba de panica! Chiar de v-ati ratacit, chiar de nu mai aveti legitura cu vecinul din dreapta, cu cel din stinga, comandantul ituatie. ramine calm, sever, sigur pe S e . , Sandu: Bine, hai, sint calm, sint vajnic, sint sigur pe situatie, dar mai trece, iaca, un timp si — ce ma fac? Calin: In primul rind, repaus! Cu soldatii care abia se mai tin pe picioare luptele nu se cistiga. i lasi, deci, sa-gi revina. In rindul doi, cercetasii, care, pe drept cuvint, sint numiti urechile si ochii unita- tii. Faci dowd grupe — pe una o arunci inainte, pe alta o repezi inapoi. i: ee Sandu: Pentru ce i-as mai trimite? Ca noi de-acolo abia... Cilin: Sa fii sigur ca nu te vor lovi din spate. Sandu: Se obisnuieste la razboi a lovi din spate?! Calin: Cum si nu! Una-doua si esti gata. Sandu: O fi ceva scirbos? Calin: Sa te fereasca Dumnezeu de asa ceva, mai biiete. Odata lovit pe la spate, soldatul — gata, e la pamint. $i nici rana nu-i chiar mare, nici singe n-o prea curs, dar, iata, a cazut si — gata, ramine la pamint. Sandu: Pentru ca de ce? Calin: Pentru ca lovitura pe la spate inseamna in primul rind tradare, iar tradarea, ce sa-ti spun eu, mai biiete, tradarea ramine tradare... Sandu: Te-au tradat si pe mata? Calin (dupa o lunga pauzd, incet de tot); M-au tradat si pe mine,‘cum sa nu, odata ce sint om si traiesc printre oameni. 5 Sandu: $i cum a fost? _ Calin: Hei, mai baiete, cd ma slabeste si amu la inima cind imi aduc aminte... (Dupd o alta pauzi.) Am ae cu cit am stat acolo dupa sirma ceea ghimpata, si eas, Seale Ma intorc inapoi in satul meu de Pec me ce vad? Tofi prichindeii, toti mucosii sau , au _urcat Ja volan, si ma lipesc cu dosul de 262garduri cind trec ci pe drum. oti grasuni, toti in goana dupa autoritate, mine-poimine te pomenesti yin goana fruntea satului, pe cind eu, cum am fost as bez tverdi spefialnost. ,Mai Caline, jini ce e de facut, mai?“ 7 a-i vezi in 3 . am si ramas, yy imi zic eu atunci Tata ca di Dotan se muaritk c mulgatoare de la marginea satului in Nuits manta ° cu traiul la barbat si nimeni nu vrea si ieie ‘vacile ee pentru ca era toamna, drumurile desfundate feria toc: smai.sub padure... , & S and ur Si ajungi mata mulgator la vaci. Calin: Ajung mulgator Ia vaci. Le scot eu din iarnd bine si frumos, cu vilei, cu lapte, cum se cuvine, da mai in primavara, intr-o zi, pe cind rineam in jurul vacilor, trece presedintele pe la ferma si unde ma ia la trei parale: Cine fi-a pus, zice, lopata asta in mina? Zic, nu mi-O pus-o nimeni, am luat-o eu singur, cd stitea colo in ungher. Unde s-a vazut, zice, ca seful fermei sa ri- neasca singur in urma vacilor? Asta e treaba lui?! Seful fermei, zice, este omul care in primul rind organizeazai munca altora. Cind aud eu una ca asta, parca mi-a tre- saltat, stii, inima... Sandu: De bucurie? _ Calin: Apoi, de, cine nu se bucura cind aude ca a fost si el olecuta inaintat.. E un vis stravechi al moldovenilor — sa fim si noi, macar cit de cit, inain- tati. Dar, pe de alta parte, nu las lopata din mina si zic — nu imbla, tovarase presedinte, cu glume... Ce glume, zice, ca inca saptamina trecuta ai fost intarit, asa ca, ai in vedere... Raspunzi cu capul de intreaga fermi. Ma rog, mi-am zis, de ce nu? Vin acasa, ma spal, imi schimb hainele,le iau pe cele curatele, imi pun in bu- zunar un carnetel, un creion si intru in serviciu... Si asa imi mergea la ferma ceea, asa imi placea sa fiu sef peste vacutele celea, atita lapte am tot carat de-acolo, de sub padure, ci cine stie pina unde ag fi ajuns eu azi cu joienele celea, de n-ag fi primit un cufit in spate... O incdpere in Casa guvernului din Chisinau. Isi desfagsoara lucrarile o consfatuire . de importanfa exceptionald. Peste tot planse, scheme, proiecte. In forfota ce domneste o serie de planse sint scoase +} din cabinet si duse in anticamera, altele se pun in mare graba la locul lor. Khe Secretara, o satend tinara SS ul raspunde la telefon de pare ar fi taiat cu ;Ja, OUCH SaHAT.. Het, “ mocae Satena: obega BPAA PTC... GyapTe AOOC3HPL... alin: DULL ELST, - . Sa : ona: tro snauut — SyabTe aro6e3nbl?! Kak a Mory Gur we pant mo6esHa, KOrAa Bb! UPABMTCADCTBCHHYIO bith C Bam arooe3Ha, aa Epa Bure : npvémnyio mpespaTHan B cKaaa?! CHayaaa BbinecuTe P Taanuerbl WM TOABKO TNOTOM Tlo- oTcHo4a pce 9TH Balu mpocure MCHA Gprr AIOGeSHOM.., Calin: Qro gaa Hac Napa TIyCTAKOB... Incepe a muta cu multa harnicie sulurile de hirtie de pe un loc pe altul, preficindu-se ca le pregateste pentru impachetare, sé cum secretara uild de el, pune mina pe miner si deschide usa cabinetulut. Calin: 3apasctsyite, ropapuuyn! Istetul: Sro B kaKOM copicae? Calin: B cmpicae 3amjaHMpoBaHHoro 3GOPOBbA Ha MHOLO TBICAY ACT... Istetul: To ects kak, Ha MHOYFO TBICAY ACT... Gruia: Ocrappte, 2TO MOM OAHOCeAbUa HUH. Calin: Apyr gercrsa. IlkoabHblit TOBapuuy. Gruia: Hy aa, apy? aercTBa u TaK Aance... Uto xe, ToRapviM, Mbt MepBbie HaMETKM CACAAAM, OCHOBHOe o6rosopvaM, Tak 4TO AaBalire Wa CerOogHA 3aKpyrAuMca, a OCTaAbHOe, Kak BOgMTCA, B pabouem NopAqKe... Participantii la consfatuire pleaca si et ramin iar in doi. Odata ce-ai venit, hai, intra, treci, asaza-te... Calin: De trecut pot trece, de ce nu, dar cum m-as putea aseza intr-o casa ca asta fard ca sd fiu mai intii. Gruia: Daca e vorba de poftire, ma rog, poftim. Calin (dupa ce-si alege un scaun singuratic intr-un ungher): Saracele picioare! Cit esti la drum, tac, da cum « asezi — declara cd — gata, mor, dar nu se mai migca in loc. CTH ie capamulapsapmicerige decom Si apoi, dup cei dous s eras ce zic picioarele mele! Desteare, Weare ane a optzeci si cinci de kilometri rindul dumitale s4 faci ghesuifi in vagon, poate ar fi birea noastra, cum ae fee in asa. fel ca convor- atmosfer’ sincera, Bilaurate ele, sd poata decurge intr-0 asa, tovaraseasca... Gruia: A tmosfera nu are de ce si nu fie sincera $i 264tovarageasca, dar daca tii nimaidecit, pentru fac placere. (lese de la masé, vine de se Cheama secretara.) Galocika, dva ceaia. Calin: Tri! Gruia: Ma tem ca Galocika nu y, un ceai. Calin: De ce, adica, n-ar dori? Gruia: Ce mare bucurie pentru dinsa fata tinara si ia un ceai cu doi barbati care-au fost ‘si ei cind 7 tineri, dar cind au fost! : va Calin: O punem cu forta. fi ordonaim. Gruia: N-avem dreptul. Sintem o tara libera, crata. Calin: Si asta ce inseamna? Gruia: Asta inseamna ca domnisoarele la noi sint libere sa bea un ceai cind vor gi cu cine vor. Calin : Uitasem, jaca, cu totul de democratie. Pacat... E pacat si-mi pare rau, cum zicea cindva un cintec. Gruia: Ti-a placut atit de mult? Calin: Grozav ce mi-a placut! Isteata, agera, in- fepata — parca ar fi din satul nostru! Satena (servindu-le ceaiul): Muxaua Vasu, cun- TalO CBOMM AOATOM mpegynpegurh Bac, ¥to aTor Ha- xaa — paOounit m3 apxuTekrypHbIxX MacTepcKux. Bro oH BBIHOCMA TAaHINeTHI. Gruia: Uto x, nombio vali c paGouum Yerosexom. Or UHTEAAVLeHUMM ycTaA 4O CMepTu. Calin (dupa plecarea secretarei): La drept vorl nici eu nu prea am ochi sa-i vad pe intelectualii istia... Gruia: Ce ai cu dinsii? Calin: N-am aga nimic, ca sa zic, dar is ursuzi, infumurati si rauvoitori care nu se mai afla! Am venit, jaca, cu baiatul Mariei, poate-l vir la vreo scoala teh- nica, si ce crezi? L-au zapacit cu totul. Ici n-a scris asa cum trebuie, colo n-a socotit bine, dar sa intre in Situatie, iaca nu vor si pace... Gruia: In ce situatie nu vor ei sa intre? Calin: Apoi ca baietul cela al Mariei a terminat scoala in sat, o scoala simpla, modesta, alaturi de cei cu scolile facute la orag el nu prea tine. Unde mai pui cA, fiind mai mare in familie si raminind fara tata, a fost nevoit sa tot lase din cind in cind cartea din mina, iar invatatura ceea pe apucate, de, o $ = bin ca sa-ti agaza alituri, toe . a dori sa ia en noi demo- 265