CRONICILE MEDIEVALE ALE ROMINIEL um ISTORIA TARI ROMINESTI 1290-1690 LETOPISETUL CANTACUZINESC EDITIE CRITICA intoemité de C. GRECESCU | si D, SIMONESCU EDITURA ACADEMIET REPUBLICII POPULARE ROMINE 1900INTRODUCERE apartinut domnitorutni Stefan Cantacuzino, storia Tarii Rominesti de eind an Dupa un mannse Nie. Bileesen a publiest, sub titlul a 1 romini?” o istorie, care, Ineepind de la Radu Negra, ajungea pind prin august 1688. ,,Istoria” era Hiri ame de autor si de accea istorivii literari, istoriefi, multi vreme ican spns Stnditle co s-au mai ficut asupra acestel ,,[stovi curineasct”, pentru ultinil treizeet de ani ai ,fstoriei, iar pentra cei trel sute saptezcei de ani anterior’ s-a admis ipoteza mei evoniei a (arti care ar fi mers pini la sfirsital domniei Ini Matet Basarab san la sfirgitul prime’ domnii a Ini Grigore Ghiea —snstine 1. G. Sbiera —, Ia eare cronies s-ar fi adingat continnarea, serisa de oameni ai familie’ Cantacusino, ‘Ne propmmem ex in Iniroducerea editied de fai si eercetim eonclu- aile care se generalizasera, ka Ineeputal secolului al XX-lea, in legiturs eu aceastii ,Istorie” si si verlem intrucit ele mi eorespund astilzi; sit vedem daca toate mannserisele ce avem Ia indemind ne permit sit considertim sifel uncle probleme privind eupriasul Istoriei”, privind pe autor gi data redactiei, prefuecrile ulterioare si daek acousti istorie este cantacu- patru sate de vincased nmmai pentru ollimit treizeci de ani din cc eave se ocupa. 1. Cum serveste cronien intoresele Cantrewzint . privitat din panctatl de vedere al modutut A nuulte inegulittti, Se disting dou mari weput ta domnia Inf Leon Vods, in care proportionat fewti; sint domnii pentra se introdne expuneri de-a gata, eam ile Ini Radw cel Mare, Milnea eel Riu, foarte sumare, neglijate sAstorin Tirii Rominest de inchegure yi realizare, pr Pint: o primi parte dela expunerea ovenimentelor ¢ « care se adue date informative si »Viaga Ini Nifon” pentru don Viidny si Neagoe Basarab gi sint domnti en dat sau dea dreptul eronate.‘A dona parte a ,,[storiei”, de la domnia ni Leon vod pind Ia sfirsit, are 0 expunere proportionata asupra fiecdrei domnii si date asupra celor o s-au intimplat in fiecare domnie, en anumiti inclinare in favoarea unor Doieri dregritori si a domnilor care apreciazk pe acesti dregitori. S-a spus ch acoasti ,Istorie” este eantactizinease’, este a lui Serban vod, pentru cd urmireste si infiereze pe omoritorii Iui Constantin Cantnenzino postelnicul si si justifiee atitudinen Cantaeuzinilor sf & partidei lor. Aeceptat acest punet de vedere, s-ar piirea ei remungiiin La toalii partea jLstoriei” anterioar omoririt postehnieuli Constantin Canta- cwino. $i totusi, cronica toate eantaeuzineasc’, ciiei, eum se va vedea, aliul © suportul ei ideologi ~~ 1, Letopiseful ineepe eu 0 propozitie adversativa: ,Lusd dintat odindu-se de ruminii earii sat despirtit de la romat Aceasta inseamni ed propozifia urmeazi dupi alta, ioarii, care exprimil eva opus. fntr-adevir, ,,Insi dintii ca , [storia ‘Pinii Ruminesti” pe care o serie, incepe pmivoslavnieit erestin’”, adied de Ta ,,eseilecarea a dona”? a legendarului Negra vod. ,.nsi < cititerii letopisetului trebuio si stie ek > aineai”, adic& prima ,descilecare” a fost aceea a Tui Traian, impiratul romanilor, po cuprinsal Daciei intregi, ,,pini la Maramurits”. i iavo- dindu-se de ruminii carii s-an despartit de Ja romani si_an_pribegit spre miiazdnoapte, Deei treeind apa Dundvii, au desea ‘Turnul Severinului, .."” ete. (p. 1j-s)- Duy Dine s-a ariitat ined din 1803 (Revista Criticd-Literard, 1, 35—38), vestei grape de manus este conjus, pentra e% din el reiese cooxistan ex romani unii din romini san despirtit de romani, Sensul, exprimat inst eonfw de cronicar, este clar : rominii izvodese din roma < dupa ce an cacerit Hiria gi Pracia, din sudul Dundeii > au treeut Dundrea Ta ‘Puss Severin, cucerind si Dacia toata, ,,ping la Maram Anceputal in aceastit grupsi de manuscrise mai este gi lacunar, jpasajul omis de copisti ivindn-se dupa euvintul ymiiazdinoapte”. Din fer Cire, lacuna ste completata in grupele de manuserise A si Ogi tocmal heesta este mevitul edifiei de fat, e% ea redid in aparat traditia tuturor manuscriselor. Iatd si completares lacunti: ,,lnsi dintiti izvodindn-se de ‘ni earii sau despirtit de la romani si au pribegit spre mifazdnoapte find lor edipetnie mare ‘Traian gi en fiul si Siverie” (p. 1,22). Comple- javea lacunii Kimureste clar ed este yorba de intinderea euceritii romane in Dacia gi nieidecum de o migrapiune ulteriouxti a rominilor, Cronicarul continu’ ct romani s-au intins 2m numai ,,pind la Mara mung”, dar gi pe sub munte, pink in spa Oltulni gi in marginen Nico polei. Aeogtia gran ales conducitori banovetl, dinte-un neam mai ales, Cronica, mumai in wacle manuserise, ineepe ew Tsk vrnumit Basarabesti gi, sub conducerea acestora, au trilit in pace pind eind ‘Radn Negru; cu mulfime de oameni, a treeut de peste munti In Cimpulung, apoi la Curtea de Arges gi gi-a intins si el stiipinirea pint in Olt, Dundre: gi Siret. Partea din ,,Tstorie ...” referitoare la Radu Negrul voovod” Se baseani po vechea traditie a ,,desedlecatului™. Se stie eX cei mai multi dintre istoricii nostri n-au admis un asemenea desedilecat. Cit privesto | ¥ po Radul Negru, voievod al traditiei, acosta, oa tatemeietor de stat, trebuie | \ identifieat ca Basarab I (6. 1810—1352). Confuaiile si erorile istorice | continua in ,,Tstorie” pink In dommnia Tui Radu cel Mare (in editia de fati, p. 15). ti Basarabestii din Oltenia, eu boierimen de acolo, sau seulat eu tofii do an venit 1a Radul vodi Negra, inchinindu-i-se ,,si fie supt porunea lui gi numai el sit fie preste tofi”. Atunci, deci, s-a intemeiat ara Ro- mineased, prin unirea rominilor din Oltenia eu ceilalti coboritori din Fiigit- rag, condusi de Radu Negru, Dupi aceasti sudare a tradifiei originei romane a rominilor eu ditia despre ,,deseilecatul” Ini Radu Negru din Figizas, ,,Tstoria” co tinud apoi :,,Deaice sit ineepe povéstea altor domni, earii au venit pre urma ‘Negrului vodi” *), pink la sfirgitul secolului al XV-lea gi se ineheie ew ‘mentinnea cf Stefan ecl Mare al Moldovei a domnit timp de 16 ani in ‘Jara Romineascd, dupi iniringerea si moartea Ini Tepelus in Iupta de la Rimnicul Sinat. Penten aproape douii seeole, sint prezentate zece domnii in 35—40 de rinduri. ‘Autorul, care stie a povesti 1 despartit de romani, dup ce au trecut in Oltenia, abia fai tiuni anacronice despre urmagii Ini Radu Negru. Prelueritorii de mai tirvin ai acestei ,,Istorii” au cules informafii din diverse izvoare strdine si au imbogitit, treptat, expunerea, pind la forma redaefiei din manus- criptul publicat de Stoiea Nicolaeseu, sau la forma xedactiel din ms Tui ‘Tudosie, finl Ini Stoi ‘ul din ‘Tunsii. Insosi domniile s-an inmul) In aceasti parte a cronicii s-an ingrimidit meron date privind istoria popoarelor crestino din Peninsula Balcanick in lupti cu tureii, apoi date privind pe ungnri, pe poloni in lupta eu aceiasi turci, dupa izveare bizan+ tine si_unguresti. ‘Vrmeazi 0 parte care cuprinde domniile Ini Radu col Mare, Mihnea cel Réiu, Viddut si Neagoo Basarab. Uncle mss au 0 expunere suman asupra acestor domnii, altcle au in Iocul expunerii sumare ,,Viata Ini Nifon”, care nm e numai o hagiografie, ei euprinde multe fapte de ordin politic Petrecute in Tara Romineased dup& moartea patriarhului Nifon. Dupi Radu col Mare o ridieat domn Mihnea, fiul Dracii armagul, ‘Cum se vede domn, acesta incepe chinuirea boierilor ea si le ia averile, de fal ve ninunte despre cea ee au féeut rominit men- cares J Gitatele care Vor urma se Yor fues dup aceasts edie VIEfar pre un (weap) care era mai ales gi mai temator de dumnezen edruia fi era mele de mosie banoveti (adeed Basdrabegti), cl, cu multe amigele si gutele si cu grele juriminturi si lega eu boiarii, earii era de acel neam, cd nu-i va omorl, nici le va face nici o nevoe, si tien si editi de jurimint si de afurisenii. Tar el in toate zilele le sipa groaps si eugeta cum va face sit piiarai si meamul lor...” (p.15_,9). Urmeazii sfituirea Ini Mihnea eu Stoican, omul lui de incredere, intr-o pivnit, cum si prind’ pe Basar- besti si prinderea acestei sfiituiri de citre un copil al Barsarabestilor. Acest copil deseoperd neammului siiu uneltirile Iui Mibnea, Pirintii si rudele copie lului se stituiese, iau oameni si avubil elb pot si trec in dreapta Dundiii, se&pind de cursa lui Milnea. Acosta, aflind de fuga Basarabestilor, le arde eurtile, lerisiposte eascle, mindstirea lor Bistxita o naruie din. temelie, iar pe acei dintre ei care nu fiugiserd, fiprinde si-i chinuieste, iar pe alfii i omoara. Basarabesti, setipafi peste Duntire, merg ln impiritie si arati toate utafile lui Miknea. Sultanul le pune domn pe Viidui. Domnul si Basa- ji {i Venind spre ard, Ia Duniire, inainten Iui Meh- met pasa, ,zise neamul Basinabestilor asa : De vom umbla noi ew hiclesug si de nu vom sluji domnului nostra, Viadului vods, en dreptate, si piiarzt numelo si neamul nostru dintr-aceasta tari In véei", iar Vlad vodis zi »:De voiu face ou acestui neam vreun rin sau vreun hiclesng, sabia ta si tae capul mien cu mare rugine gi si pierzi meamul men dintr-necasté fara” (p. 18, 19)- ‘Trecind in Tara Romineased eu ouste tureeased, Vlad vod alungt pe Milnea, far el prospera in avere gi in cinste, dar numai eit ,,an finut sfatul acelui neam ales”. Dar iat ed ;,8% igi Vlad vod gi si atita, foarte cu minie mare asupra acelni neam drept”, (p. 21,-,) din causa unor mineinni pe care Ie spunea un boier, Bogdan, Ini Vlad vod, eum. c& Neagoe yrea sii-1 seoapii din domnic. Zadarnic alti boieri, care infeleseseri intriga, ziser’ domnului »Doamne, piriseste-te de aceasta, nu asculta euvintele lui Bogdan, ci Neagoe taste cw adevrat feoior al nostra simu are intru sine hielesug, cum stin tofi boiarii Tirii Muntenesti eu toata adeverinta” (p. 2145.0). Dommul rea si omoare si pe Neagoe gi pe acei care ii luau apararea. Un eslugir inst destdinuie Basarabestilor planul Ini Viiduf gi ei iug din now peste Duniiro, merg la Mehmet pasa sli spun patimile suferite de la domnic. Pasa intr cu oaste in {ard gi in urma luptei ee are loe ling Buen- reyti, Viddug e prins gi insugi pasa fi taie capul. Poporul aclama, domn po Neagoe, care se opnne la inceput, apoi primeste domnia. In aceasta, Parte © accentuat: mereu rolul boierilor Basarabesti, acel nea mare 51 drept”, in opozitie cu boierii lingusitori si eu domnii asupriteri. ixpunerea evenimentelor de 1a moartea Ini Neagoe Basarab pink Jo domnin Ini Mihai Viteazul constituie o alti unitate. Dups moartea lui ‘VILLNeagoe incep upte intre boieri si domnie, Cind tureii voiese sii pun’ un asi in tari, o ridieat domm Radu de Ia Afumati, ginero al lui Neagoe vod si vajnie luptiitor contra turcilor. Omoruri de boieri mari la fiecare domnie, aparifia de noi imporite sau marirea eolor vechi dau nota epocii, pind In sfirgitul _secotulu Pentru prezentarea domniei Ini Mihai Viteazul, se foloseste o Inerare independent, eare a fost interealatit 1a Iocul euvenit. Manusexisul prim al aceste! Ineriri a avut 0 lacunit care se constatt in toate manuseriptele existente ale ,,Istoriei ‘Pari Rominegti”. De Ia Miniskiu, unde Mihai Vodi sa lovit cu oastea risculatilor transilvineni, ni se spune eli a venit, ca Diruitor, in luneile Turzii. In realitate, Mihai Voda a fost biruit la Mira- skin, apoi a plecat spre ‘Tara Romineases, unde a purtat Inpte ew moldo- venii ajutafi de poloni, pe care nu i-a putut opri si, in disporare, a piirdisit {ara mergind la impiratul Rudolf. Improuni en Basta, vine din non si supuni Transilvania ascultirii Ini Rudolf. A urmat birninta de la Gorislin si coborirea in luncile Turzii, unde a fost asasinat. Intre Inpta de la Mirds- lau gi venirea Ini Mihai in luneile Turzii ¢ un an la mijloc si toate aceste evenimente lipsese din cronies. Se poate si lipseaseit intimplitor, dar noi credem of deliborat s-a treent poste intimplirile ncestui an. In parten, final a prezontarii domniei lui Mihai Voda, unele subgrupe de mss atribuie sialte feluri mai mari, luptei lui eu tureit si adangi alte consideratii asupra sfirgitului Ini. Rastimpul de Ja venirea Tui Simion Movili cu osti in ‘Taxa Romi- neased pind la domnia lui Leon vodi, ¢ ultima parte din ,,[storia ‘Paxil Rominesti” care se infiifigeazt inegali in date. Dupa izgonirea lui Simion Movili, Buzestii vin si se sfituiese eu boierfi care au fost cu Mihai Vodi in Ardeal, pe cine si pun domn, ca, si nu mai fe rutiti gi robit in gard. Atunet ,,... aléser’ pre uml den, boiari, carele era den semenfiia bastrabeasca, neamul domnese, anume Siaban, nepot riposatului Basarab vodii... Acest domn au fost infelept, bun si milostiv si viteaz” (p. 81-85). Ritzbonicle Ini Radu Moise Secuiul (Székely) si Bator Gabor (Gabriel Bathory) sint infifigate ca provociti ale acestora. Pardsind fara; Radu Serban se retrage spre Suceava, unde .,... era si doamni-sa gi neolo au niiseut si 0 cocoani, bote- zind-o pirintele viidiea Crimea, mumind-o Elena” (p. 89,-1)- Tutre 1611 gi domnia Tui Leon vod apar in. ,,{storie” complotwri siridiedri obstesti impotriva grecilor exploatatori, adusi din Constantinopol. Deci, in partea intiia a ,[storiei”; s-a vorbit de rolul Basarabestilor la_intomeieroa ‘Pini Rominesti, din momentul in care acest neam_,,mai ales” din Oltenia a venit In Radu Negru-vod sii s-2 inchinat, s-a vorbit e rolul acestor Basarabesti in eonducerea statului si, mai tiraiu, de lupta, lor iinpotriva exploatatorilor turci gia exploatatorilor silingustorilor interni Ix* Cronica mai Iasi si se vadd ci Basarabegtii au urmirit binele (airii si al siracilor. Apoi, din croniek reiese ed prin Elena, fiiea Ini Radn Serban, care se eisitoreste_cu_postelnicul Constantin Cantacuzino, Cantaenzinii Govin urmagi directi ai intemeictorilor tari, ca Tasarahesti. Pe Cantaca- ini, acesti noi Basarabesti, cronica ii pune in frantea-partidel nationale ‘upti impotriva dommilor exploatatori ai {avii, contra dregitorilor greci_pugi_pe_jal_si_imbogitire. 2, De Ja domnia lui Leon vodi pind la sfirgit avem a doua parte a Istoriei Trii Rominesti? ; in ea toate domniile sint prezentate pe larg. Domnia lui Leon vodi e pentru cronicar numai un motiv al grabirii domniei Ini Matei aga din Brineoveni, din cauza bivurilorgiarevoltei boierilor impo- nilor biinegti. Dup’ mazilirea Ini Leon vod, boierii olte insist pe ling Matei si ooupe scaunul domniei si apoi primirea ce-i face populafia romineases la intoarcerea Iui de Ia Poarti, ¢ a nnul salvator. acest Matei — spune_croniea — ¢ tot din_neam basarabese. ‘Unele mss an la sfirgitul domniei Ini Matei Basarab izvodul eitit Jui Theofan, patriarhnl Ternsalimului, carte din 1634, tradusi de Simion, al doilea logofit. Interealarea acestni izvod, eare priveste 0 ceartil intre eilugirii de la Terusalim, izvod strain de continutul ,Tstoriei”” amacronie agezat, socotim ei se datoreste intimplirii, Un alt ms pune acest invod la sfirsitul compilatiei, iar alte mss nud an ine prinsul lor. Povesten omoririilui Ghinea vistierul si a lui Radul armagul, boiert de incredere aii Ini Matei vod, ektre sfirgitul domniei Iu, in cele mai multe miss se afl la sfirsitul prime’ domnii a Ini Grigore Ghiea, tn altele e rendust Ia timpul gi locul corespunzitor de la sfirsitul domniei lui Matei Basarab, la sscoala seimenilor gi dorobantilor (mai po larg, v- p. XIT— XII). Dupi moartea Ini Matei Basarab, mitropolitul, curtea, slujitorii, fae sfat gi en voin tuturor aleg ,,si le fie domn, Costandin voevod sin Sirban Basarab voevod, ci-l gtiia e% saste de neam mare, domnese §i jaste om bun gi infelept si blind, $i toti sk bucurard sisi veselira” {p-Llijg-17)- Constantin Serban fiind mazilit, e numit de la Poartd Mihnea fal $-lea, ca om de ineredere al tureilor. Dar acesta abia numit domn, $1 pune la ealo plamuri de wiseoal contra tureilor. Tn timpul acestel domnit fagea’ croniea inceputul prigonirii Ini Const. Cantacuzino gia rudelor sale, Postelnicul Constantin, impreund eu gineri-sin Pan’ Filipescu, reu= gesc sii fugi din satele lor de sub_muunte, la Brasov si de acolo in Moldova, Ja Gh, Ghica, Mihnea trimite pirk Ia_turei contra postelnicului, dar_cind acesta merge Ia Poarta, arati planurile nebunesti ale domnului din Tara Romincases gi in cele din urmi tureii se conving, mazilese pe Mihnea si in locul lui tree pe Gh. Ghica, domnul din Moldova. Fiind arn wisipitiru se poate stringe haraciul la timp gi tureii socotese aceasta drept ofens: si, pe ling inlocuizea domnului, dau yon e% vor face fara pagalic. Atunci postelnicul Constantin Cantaeuzino intervine ca tara sii na devind pasalic si vizirnl fi cere si recomande alt domn in locul colui care a fost. Postelnicul recomand pe Grigore Ghica. Acesta, peste citdiva vreme, ascultind indemnurile lui Stroe Leurdeanul gi ale altora, omoar’ pe pos- telnie, Nu trece mult gi Grigore Ghiea fuge In Austria, de teama tureilor. in locul Ini, de la Poartii, ¢ trimis Radu Leon, plin de datorii gi de greci, vestiti in extorsiuni bimegti. La reinnoirea domnici, boier cer Ini Radu Leon si renunte la boierii greci exploatatori, ca Balasache si Sofialiul si domnul le promite, E trimis inainte, la Poarti, Drighiet spitarul Caniacuzino, fiul postelnicului, si aranjeze treburile domnici, iar eind dommul soseste si aranjeze repede domnia. Cu Radu Leon intenfionan si meargi inapoi aceiagi greci, ca in prima domnie ; spiitarnl Drlighici ii atvage atentia ei Balasache si Sotialztul mm trebuie si revie in {ari. Greeii farigrideni otrivese pe Drighici, iar Radu Leon se intoarce domn eu toti oamenti Ini. Cronica infitigeazt 0 neastepiati ridieare a maselor populare, a boierilor si dorobantilor impo- triva domniei, apoi maziliren Ini Radu Leon si numirea ea domn a In Antonie din Popesti. ‘in timpul acestui domn, se faco pentrn prima dati o cercetare asupra morfii postelniewlui Cantacnzino ;sint date in vileag niste serisori de pir ale lui Stroe Leurdeanu impotxiva postelnicului. Tudecat, eu woate cd ar fi tre- nit sisuporte pedeapsa mort, Cantaeuzinii stiiruie st fie mumai eilugirit. In timpul celei de a doua domnii a Ini Grigore Ghica gi in timpul domniei lui Gh. Duca, iili postelnicnlui si rudele lor infund find Serban Cantacuzino ajunge domn al Tari Rominesti, acti tatea sa se concentreazii in sensul vederilor lui pentru indreptarea {arii. Caracterizarea domniei Ini Serban vodi, in manuserisele care due expuncrea ,,[storiei Pirii Rominesti” pin’ la retragerea Ini Heissler, in iamnarie 1690, defineste favorabil pe domn, in sensul in eare au fost earac~ terizati tosi Basarabii (v.p. 193, 40)- Spre sfirgit, cronica povesteste alegerea logofitului Const. Brineo- ‘voamu de ciitre mitropolit, boieri, negustori si ostagi, ca domn ,,ci-l gtiia cit iaste infelopt gi se trligen din odraslit domneasedt” (p. 190,) s1 se termins en retrageren Ini ,,Aizer” (gencratul austrine Heissler) de la Driiginesti la Tirgoviste, la zvonul e& vin tiitarii (p. 196). Alegerea Ini Const. Brineo- ‘veanu ea domn apare in cronieé ceva normal. In mod unitar gi stiruitor, Pantacuzinii, urmasii lor, Inpti pentru piistraren statului gi a eredin(ei, impotriva exploatatorilor greci si romini, impotriva lingusitorilor, deci lor i se cuvine conduceréa statului, Aga sorveste pe Cantacuzini acela cea scris.,,Tstoria Tri Rominesti”. xI inchisorile.2. Data redactiirii cronieii S-a mentionat c& ,,[storia ‘[rii Rominesti” insumeazi si alte Inerdri, cum int ,,Viata lui Nifon”, ,Istoria lui Mihai vodi sin Pitrageo voda”, is- toria domniei Ini Matei Basarab, lueriri independente, elaborate in epoci an- terioare. Invindurile care wrmeaz, vom ineerea si stabilim data cind s-a pu- tut face redactia unitaria ,,[storiei Parii Rominesti” pint la januarie 1690, Incerearen de a preeiza aceasti: dat& intimpin’ dificultditi serioase, pentru ed in cronicé lipsese olementele de datare, iar aluziile referitoare la contemporaneitate, cum vom vedea, nu ne ajuth prea mult si tragem coneluzii precise. in partea de compilagie a cronieii gisim o singur’i asemenea aluzie + se arata e& in vremea Ini Alexandru Coconul (august 1623—noiembrie 1627), tdtarii au robit fara pind la Olt aga do erincen ,,si s-au intors de acolo cu mare plén, cit au rimas pind astasi tot piimintul acela pustiiu” (p. 95y_s9)+ Aceastit singura gi general referint& ne indveptiijeste si spunem ‘ed partea respectiva din compilagie a fost serisii la cifiva ani dupi invazia titarilor din toamna anulni 1623, dar nu ne ajutit si fix eu precizie data redactirii intregului letopiset. Bxisté in letopiset un alt pasaj eare povesteste despre fuga lui Grigore Ghica in Ardeal, la anul ,,7173" (decembrie, 1664). Din Ardeal, continu cronicarul, ,,au treeut in Tara Neamfeasedi, de gade acolo. $i s-an {aout papistas” (15%g-49). Cuvintele acestea sint primele din etopiset care ar putea arita cd autornl incepe sii redacteze despre evenimentele respective din cronic’\ in timp ce Gligorasco Ghiea se afla in strainitate, adicd inte anii 16641672 9). Ultimul eveniment amintit in , storie” este din ianuarie 1690, deci redactarea ei s-a incheiat dupi acest an. Dup’ domnia Ini Grigoric Ghica, cele mai multe din manuseriptele variante adaug’ episodul cu ,,povéstea a unor boiari rai, ce am fost in zilele Ini Matei vod, anume Ghinea vistierul, ee isu zis Tucali si Radul armagul, ce i-aw zis Vixzariul” (p. 153;—155,,). *) Plasarea episodului aici, 5) Bllimdu-se binuit, de turel ed are legituri secrete eu nemtth, Grigore Ghiea fuge prin Moltow (20 now. 1664) la Viena (martie 1605). Se impaed cu Luella Gonstantinopol (nov, 1671, see re Line ih tard, ain nou ca down, in febriarle 1672 pind in molembrie 1673. Moare fe Gansesutinopol de’ moarte. groxatics” (Istria Tart’ aminestt, p. 109s). Ton Neculoer Telgptscal Parit Motdooc, editia nea. Torgu fordan, Pucurest, 1965, p. 140) prexint moarlea Toi done undrocul Gantactiinestlor | Dzicu unit si sf fle agiunzu Cantacuzineyit ct un doftor Mathfle great" Andel Veress, Pribepia lu Gligraseu_voda prin Cagaria si aiurea (3664 1072), fi'Mem “dead. Hom. sates. Ith, t. 11 (1024), p. 269-890 Ver! gi Insemile ertice ale IN. Torges Histolre des Roumains et de la romanilé orientale, vol. Vi. Les Monarques, Thctresth, 1940, p, $2122, mot “St hatt Ualtin manuseriselor in ce priveyte, plasaren acestut episod. In anu 1053 sa al Gr Cra, 196, 260) 288, O40, 2490, 4301, 1649 din TN. Acad, RPI fo anu eae comma tal Matei Basarab : mss 1821, SH, 2444, din Bibl, Acad. PR. Ta ANaL AoeLE oer Stotan din ‘Tunih 136 Dluz, Rom-Rtus.fed, Toanid, 88, 5%, 07 si 142 ain Ghujepigys 288, 4, 2455, 900,-4469 din IDL. Acad. TLP.R, Omiteepisodul sms 1125, Tayi. xIrintre domnia Ini Grigorie Ghica gi cea urmatoare a Ini Radu Leon, este anaeronich pentrn ci, dupa cum s0 tie, riscoala seimenilor, erimele celor doi boieri gi apoi omorirea lor au avut loe in primele Inni ale anului 1654, Dar episodul nu aparfine autorului cronieii domniei Ini Matei Basa- rab, of autorului ,,Tstoriei Pari Rominegti”, care La seris aici nu fini oare care temei. O pagind mai sus de aceasté ,,povéste a niilor boieri”, antoral spun ci a fost ,,amostecat in singele Ini Costandin postelnienl” gi Cons- tantin vel paharnieul lui Grigore Ghica, tiul Radului armagul Varzariul. ‘Deci croniearul spune cA vinovatul de crimi, vel paharniewl Constantin din 1663, nn feuse alteeva decit ce ficuse si tatil siu, omoritorul de boieri din vremea Ini Matei Basarab. Aceasta idee a vrut sii ne-o arate cronicarul, intercalind aici pasajal eu povestea celor doi boieri. Comparind faptele ‘Varzarilor, tatal si fiul, croniearnl condamma en joe de euvinte si ironfe usturitoare, mai mult pe fiu, ale ctirui fapte eran gi mai recente : ,,ci din varza cea rea, ee-i zie morococean, aut esit fie-stiu si mai morocoeean el” (D. 15ljo-.9)- Acest episod este seris, firegte, tot intre ani 1665—1672, apartinind primei etape din redactarea unitard a letopisepulni. ‘Urmeazi domnia Ini Radu Leon voi, din decembrie 1664, Ba este semnalati prin cuvintele : ,,De aicea ineépem povéste de cine au venit dom in urma Ini Gligorie vod” (p.15%y.19). Avest mod de semnalare este interpretat de unii cercetiitori ca ,,semn evident ci de aici inainte a continuat cronica altcineva“‘2) Oredem ea interpretarea aceasta este gresitd. Spiritul general favorabil Cantacuzinilor, pregiitit eu abilitate in prima parte croniei, afirmat mai puternie de Ia domnia lui Miknea al TiE-lea (anul 1658), se continu pink la sfirgitul ei. Tn ce priveste for mula de semnalare, ea se repeti in mai multe rinduri in euprinsul eronicii si chiar la perioade de timp foarte apropiate una de alta: eapitolele refe- ritoare la urmasit Negrului vodi, In domnia Ini Mihai Viteazul si a Tat Simion Moviki, izvedul cdrtii lui Theofan, patriarhul Terusalimului, poves- tea despre Ghinea visticrul si Radul armasul, despre domnii wrmagi ai lui Grigore Ghica, ;patimile” mitropolitului Teodosie, domnia lui Serban Cantaenzino 2), Nu inseamni ed in toate acesto camnri, cind autorul incepe ca formulele ,,aiei ineépem”, ,,aicea semnam”..., avem de-a face ew noi cronici §i eu noi autori, ei c4 unul singur a stilizat unitar mai multeizvoare, Ja care apoi a adiugat si croniea Tui personali. Esto sigur ei acest adaus, care se coloreazit ea 0 ovonicd a partidet doierilor Cantacuzini nu a pubut fi seris, in mod definitiv, in timpul prigo- nirilor politiee. Intre domnia Ini Mihnea al IL-lea gi sfirgitul domniei ini Simacho iT, Gristeseu, Lelopicelal Canfacucinese 12001058, Buss, 1912, “Tarid_ Romtnestt, ed, de fat, fanextl mr, 12, 153,, 155, 10y» 177, st 180. 188511, $1 P. 202, tneeputul xurGheorghe Duca in Tara Romineascd, adict intro anii 1658-1678, nn existan condifil de siguran{i, ea si fi putut serie cineva o eronicl de partid. SSumai dupa venirea la domnie a lui Serban Cantacuzino (dups relatirile Tetopisejului, la 6 ianuarie 1679 a intrat domnitorul in Bueuresti) s-a putut serie acost adaus, si nu imediat, cl dupi co a trecut citva timp. Antorul a pastrat ca unitate de redactie pe cuprinsul tutreye’ cronic, tendini Ge preamirive a Basarabilor, pind In reeunongterea ed gi Serban Cantaene frino oste un descendent al familie domnitoare Basarab. Admitind aceasti epock de xedactare, ne putem expliea modul de exprimare viu gl afeetiy Gl autorului in prezentarea atitor aminunte, Cronica Iasi sii se vada ely autortl trait in mijlocul evenimentelor, fiind martor al desfiigurdil lor Cronicarul ia parte la bucusiile eit gi la durerile tutwror membrilor fami- list Cantacurino, fark si se anunfe prin tonul ei) ca o ernie’ oficial a domniei Ini Serban. ‘Privind problemele referitoare la data aledtuirii ,Tstoriei Tari Romt- nesti”, ajungem la urmiitoarele conclu 1. Analiza intern’ a ,,Tstoriei“ nu permite a distinge cu precizie data redactiirii ei. 9, Sint indieii ci intre ani 1665—1672, autorul a putut incepe 0 fnsfilare a evenimentelor. ‘3. Redactarea ,,Istoriei”, in cea mai important’ parte a ei, aceca eave se afirma ca eronied a Cantacuzinilor, sa sevis a eifiva ani dupit anul ‘1690, intx-o perioad mai linigtit® a domnict Ini Constantin Brineoveanu- 3. Autorul cronieti Detorminarea numelui autorului ,,Istoriei Tari Rominesti” este o problemi care, ca si accea referitonro In datarea operei, mm se poate Cezolva en procizic, din cauzi ed lipsese izvoarele informative necesare, Nici unul dintre copigtii numeroaselor manuserise care au transmis eronica, arin insemnat numele autorului. ‘Nici chiar copigti apropiati do tamitia Cantacurino, ea acela al ms 112 Clnj, de la sfirsitul secolulni al XVIELea soa ineoputul secolului al XVIT-lea, niei Ston, logofefelul Ini Tordache Crefulescu, copistul ms C* din 1781, nu eunostean adeviratn) avter al roniedi, Manuscrisnl 112 Cluj a apartinut domnitorelui Stefan Canta chuing (1714-1716) ; copia lui Stan logofotclnl s-a seri in casa Ini Tordache Grofulesen, ginorele Tui Constantin Brincoveann, Deei, ta cele donk familiit fnrudite, Intre anil 1714 —1731, sou nu ge cunostea, san mai degrabs se Tymuia numele autorului cronicii. De asemenen Filstich, traducind in see ae sien oklte cont ott det deen damn a ane et coveang (Uns Geecenmuy, 2 dommie! in Tare Romincasd Ini Nleniae Mavrocordat (Rade San Gia aecloiagt domnitor tt Moldova (Axinte Urlearul. xivJimba germani, la Brasov, in prima jumatate a secolulti al XVII-lea pistoria ‘Puri Rominesti” gi ,,Vin{a Tui Constandin vod’ Brincoveanu’” Te atribnie gresit’ pe amindout lui Radu Greceamt 3, Numele autorului nu este aritat niei de eroniearii care au citit si au folosit [storia ‘Merit Rominesti”, la seurt timp dupa alcdtuirea ci. Astfel, se pare ci Radu Greceanu eunostea ,[storia...”, pentru ci fiend Ieggitura dintre sfirgitul ei si cronica sa despre domnia Ini Constantin Brin- coveanu, serie: ,,... cite rizboaie gi turburiri intre aeeste doud imps Titi cnemii gi tuxcii > s-au intimplat, care Ia vinta acestuiasi Serban vous pare-mi-se cd serise vor fi” 2), dar nu numea pe acela eare lo serisese. Radu Popescu a folosit ,,[storia Tiait Rominesti”, dar vorbeste despre autorul ci in termeni vagi :,,... de s-au si fient niscareva Ineruri vrednice de auzit, si, nepomenindu-le alfii, noi ined técem’ ; sau ,,ai nostri nimie n-wn seris”” ), Dimitrie Cantemir, in 1719, eind a seris in romineste Hronieul sau, ne spine ed avea yla ming”, in Rusia, ,Hronicul... de la Radul voda incepind, pind la domniia lui Constantin vodi. Brineovianul”. Apoi adangé: ,,ins% noi neputind dosiugi de cine si fie seris (ciici numele nu-g éréqle), gi de si, potrivéste cu alte hroniee a ‘Tri Muntenesti, din seriitoriw fard nume ea acesta, pind nu-l vom intipiist si cu allii, ane inoredinja n-am indraznit” 4). S-a dovedit c& eronica la care se refer D. Cantemir in rindurile eitate nu este alta decit ,,Tstoria ‘Pini Rominesti?, dar intr-o redacfie aseméinitoare eu copia seriss Ia 6 martie 1747 de Tudosie, fiul Ini Stoinn Sivbul din Tungii 8). Tntr-adevix, intr-o. alti oper’ a sa, Cantemir citeazt aeceasi eronicd sub tithil de ,,Analile rominesti”, in legitur’ cu lupta de lu Cosovo (1448), despre care ,,Tstoria. ‘Tarii Rominesti? di stiri foarte pretioase, dax numai in copia lui Ludosie sin Stoian din ‘Tongii*), Parcurgind deci paginile istoviografilor nostri medievali, constatim ci acestiaau folosit din plin ,,storia ‘Tirii Romi- nosti”, inst Lr si eunoasek numele autorului ei. in istoriogratia moder, N, Billeeseu, primul editor al. ,,[storiei ‘Pixii Rominesti”, socotea aceastit croniek drept opera Jui Tudosie, Litul 2) Gregeala a fost repetatil de Mikal Kogilnieeae fm potele autograte da pe fostele tui ‘manuserise de eave, acum in BIL. Aca. LPT (veel T Blan, Catalogu maweseriptelor omnes din Hib. Aend. Tom, vol. T, Bucuresth 1907, p. 415, 045). 3) Viana tat Gonslandin Voda" Hrtrenveat” de Radic vel’ Iogoftt Grecian, ex note 31 mnexe ce Stefan D. Grecian, Bucuresti, 1906, p. 8. 8) lore domnilor Parti Romineit..y eile N- lorgay Bucurestl, 1902, p. 5, 12, 18 9. 1. orga, in notele etl sale, urmaeit inte ,tstorile’ doniiloe” 91 utstoria ii Kominesti", Rade Popescl, cint folosesle ,fetoria”, cmumeste ,letopiseyul” CIstoriite dommilor, ed. N. Torga, p. 05+ sim Insenneaza Tetopisetul ‘S'De Cantemie, Zronieat serhimet a romano-molde-bahilor, publieat jalol manvseript al-autorulul de Gr. G. Tocilescu, Bucuresti, 1901, p. 402, ineay 0 verslune ‘a eronicii tui Slotex Ludesen, In Gereelart tstoriey T (1925). de pre oxial- yk ‘antemir, Islorta imperiulut oloman, trad de ae. T. Hodosiu, Bucuresti, 18 pe 127, nota 47. Veal mal Jos, pe 1) xvlui Stoian din Tungit” 4, Gregeala de a socoti pe unul din copisti — Tu- dosie din Tunsii — drept autor, o repetii mai tirsiu si Ton, G. Sbiera, are mimeste acest Ietopiset ,,cronien cantacuzineand” *). Mai prudenti au fost Gr, ocilesen si Al. Xenopol, care ocupindu-se, primul de manus- erisele cronieii%) gi al doilea de cuprinsul of 4), 0 numese ,,croniea anonima”, Primul cereetiitor care a incereat si caracterizeze opera numind-o Cronica Ini Serban vod”, a fost Torga. Dupa ee, mai intii, ne spane ci ;smumele eare s-ar potrivi mai bine compilatorului” este cel de ,,Anonimul cantacuzinese”, inceare apoio identifieare a autornlai in persoana logofatului Stoica Imdeseu 6). Argumentele Ini N. Torga stint ur- miitonrele : 1. Antorul eronicii este un devotat al Cantacuzinilor. Devotatul acesta mu poate fi decit logofitul Stoiea Ludeseu, omul de casi al familiei Cantaeuzino, eireia autorul ti recunoaste atiten merite in eroniea sa. . Sint in cronicd dows pasaje, unul (Dp. 166-19) in care se vorbeste despre intemnifarea Ini Stoica Iudesen la Ocnele Maxi de citre Grigore Ghiea, la 1672 si in colilalt (p. 170.) de cliberarea Tui de etre Duca vodi, in 1674. O dati en Stoiea Tmdesen, povesteste croniea, au mai fost intemnitati si Gheorghe vornicnl, soerul Ini Matei aga Cantacuzino i Ghotea clucerul, socrul lui Serban Cantacuzino, astiel e prigoana eelor trei oste infiitisatd in ,Tstorie” ea o persecufie din partea lui Grigore Ghica indreptata impotriva rudelor gi oamenilor Cantacusinilor. Torga soco- teste aceste pasaje ea antobiogratice, desi ele vorbese despre Stoica Lmdeseu Ja persoana a treia. 8. Ultimul argument este ci in actele familiet Cantacuzino serise de Stoica Tndesen, acesta igi di numcle : ,,Si am seris cu, biitrinul, sgn dumnealor, Stoica Lindescul, log-” ® i ed in eronie’ apar formule aseminatoare : ,,Stoien logofiitul Ludeseu!, care au fost slugh biitrins la casa riposatulnt Costandin postelnicut” (p. 266,_9). ) N, Bileeseu, Cuvtnt prettminariu despre izvoardle storie romfnilor, in Magecin isorie Datla, 1 (1845), p. 10. 2) Drak, Gu Shiono, MIiscaré enturate si tlerare la romtntt din stnga Dumarts tn rastimput de te 1308" 1714, Gerntuis, 1897, p. 195-105. 3) Ge. Toelleseu, Sut erilie eupraeronicelorromtne. Cum sint publfeat erontelleromlae, Im Renista pentru istorie, archevtgie 1 flolagte, TE (1884), vol. Tf, p. 271278. 4)-AL_D. Xenopol, Isloria Rominilor din Docia Tratani, ed. TIE, Bucuresti, 1920, cole muntene, Entitul memoria. Grontesle din seeolul al XVIELea, ueuroytl, 1890, p. 1-24, (Extras dn Analele Aeademtet. Jom, Ist. sl, tom. XXI? celtatul este 1a p. 3, iar documentaren In problema palernitati, p. 23—21 O)'N. Targa, Decumente privioare ta familia Canlacusino, Bucurest!, 1902, p. 1103 Ja p95 5 ea ol bite ral slug’ al dumnealor, Stoica Ludescul logofit" | p. 128 vat fieut diatS, cu slova Stoleal log. eel trin’ Ludeseu!, slngs cea credineloasd a easit Gumeator dem copilaelin Tul «=. XVITpotieza Ini N. Torga din 1899, susfinutd de cl si in alte Inert ulterioare 4), a fost acceptati unanim 2) in istoriogratia romin& modern’, iar istoricii literari Lan considerat pe Stoica Lndescu primul seriitor mun- tean autor de narafiuni istoriee 4). Tstorieit aw adunat si an publeat mai mult documente privitoare la viata Ini Stoica Lndeseu. Ultimml biograf al Ini Stoiea Ludescu este profesorul I. Tonageu, care a folosit toate izvoarcle documentare publieate anterior si a adiugat altelo neeunoscute *). Cereetarea atenti a noilor acte referitoare Ia viata lui Ludeseu face pe T. Ionasen si priveases cu suspiciune ipoteza lui N. Torga : ,,.n ceca ee priveste paternitates cronietianonime (,,Tstorin Tir Rominesti”), diseutia trebute rel adinciti, acum cind avem date noi relative la viata Ini Stoiea Imdeseu in raistimpul 1631—1658, care fae si se amplifice indoiala cercetittoruli asupra existen{ci, In acest diac domnese, a unor preocupiri de earacter croniciirese este in intontia noastr’ de a ineer niciti, rezolvarea problemei identificdrii autoruhti cronicii disentate, ea comportind un studin special, pe eare il preggitim ; finem inst si sub- Tiniem ei este de neconeeput ex aleitnitoral unei cronici favorabile tabex feudale 2 Cantacnzinilor si Ini Serban vod, conduciitorul ei, si fi avut eu domnutl atari relatii in care si se descifreze, mit grentate, lipsa de avint si un atasament retinut” 5). Profesoral T. Tonasen constatii ci actele rimase de la Indeseu dovedese ,ei acesta nu exeela in memorie, nu are insugiri de memorialist” (p. 282). Mai departe, autorul eerecteazis actele redactate, Incepind cn ann 1666, ,,din insireinavea gi in interesul Cantacuzinilor” si le imparte in dowd categorii : unele eu caracter privat, privind chestiuni referitoare la mosii si mostenire, redactate de Stoiea Ludesen, sialtele cu caracter politic, ,,privind recunoagterea publics 2 nevi- novii{iel postelnienlui ueis (p. 282), redactate de diaeul de eancelazie Dumitraseo logofit Dumbravici. O comparatie intre aceste acte eanta- cuzinesti si fragmentele cu exraeter religios ale eronicii duce pe profesorul Tonaseu la concluzia ed exist asemanari de expresii e intre cronica si actele en earacter public redactate de Dumitraseo logofit Dumbraviei, ; in finalul acestei eomu- 3) N, Tora, Isloria tteraturl rominesti, et, If, Bucuresti, 192 Acelasi Ilona literaturit rominest. Introducer sintetied, Biscwses Monarht, 5. vole Ty pe 353—! 1025, p. D4. Neslag, Faloria esti, 1938, p. 217-280, ea. ,Aparitia” partidulteantac D.'N. Torgay Misiones Jesummnine et de ta romanilé olen tale, vol. NI. Les Monorques, Buscatest, 10, p. 299882. 5) Exceplic face Const. Glureseu, cane admite pe Laideset autor al eronell, dar nomat ili care se tnlinde dp Ia 165426 apelie 1070 (Vest Contrihapiing ta siti enon xlor muntene, Bucuresti, 1008, p, 5-0) 2) N. Gartojat, Isforia tleraturil romtne seek, vol. TEL, Thetrestis 1945p. Touaseu, Despre logit Stolea Ludeset yt pulerniatea erunicit.ylsoria. Téett ‘Anaiete Universtafit C.-T. Parhon™ Trueurestt (Seria slilifelor sociale. Tsorl, ny 3) dbldem,p. 28 Jjar nu ou actele private redactate de Iudeseu, Wirt sx afirme o atitudine categoricl, totusi studiul se termini cu sugestia ci cercetirile privind paternitatea cronieii trebuie si ia in consideratie gi pe diacul Dumitrayco ‘Dumbraviei ca autor posibil 2). La p. 281 a Iucririi sale, autorul promite ci va documenta amplu opiniile sale eu privire la infirmaren paternititit Ini Dudesen. Esto adevirat e% intr-o serisoare din 7 mai 1687 trimisé domnitorului Serban Cantacnzino de Stoiea Tadescu, acesta faeo greseala de a pune moartea Ini Mateiag, fiul lui Matei Basarab, ew 50 de ani in urmii, in Toe do 35 ani), Afirmatia aceasta, apreciatis insi in ansamblul scrisorii, este un motiv in plus invocat de Ladesen pentru a refuza si vie de la Tirgo- -vigte la Bucuresti, ea martor intr-un proces la care-1 chemase Serban Can- tacuzino, Respingind chemarea lui Serban, Ludeseu a invocat tot felul de motive: ed © in mare sltbiciune, ef nu mai fine minte faptele eum s-au intimplat, c& ,yn-am umblat de eind sint?™ eu asemenca ehestiuni. Credem, deci, o& ,,grosealn” mai sus amintita, era mai mult mn pretext sf de accea afirmafia ed Ludeseu 2m excela tn memorie, nu are insugiri de memoria- list” #) mu se poate generaliza numai pe buza acestui singur document. Stoica Ludeseu a incoput prin a fi , diac” in vremea Tui Matei Basarab si apoi in familia Cantacuzinilor, dar a ajuns ,,vornie de Tirgoviste”, deei s-a ridicat In rang de mare boier. Ela avut un loc de seama in partida cantacuzineased si a fost apreciat de fruntasii acesteia. A fost nu numai sfitnitorul Cantaenzinilor in grelele imprejurtini prin eave uneori au treeut acostia), dar a fost respectat si iubit de acestia. In 1682, domnitorul Serban Cantacuzino ii dirnieste o evanghelie (cea tipirité la Bueuresti in 1682) ®) pentru biserica ce ridiease Tmdescu in Valea Potopului, satul Lndosti ®. Pind tirsin, Ludeseu continua si se bucure de stima fruntagilor vremii, Ca dovads este ci Ia bitrinete, in 1602, primeste in dar din partea mitropolitului ‘Teodosie un exemplar din Biblia lui Serban, acel monn- ment de cultura eo se tiparise miret, In Bucuresti, In 1688 *). In sehimb, 1, Tonagen, 0 ole 185 $4 137 trimit la dowd documents, serise de tog. Durntiragen Dumbraviel unuldin Li aprile 1666, alto la 18 ible 1650 (vezi N. Tore, ‘Decumente privitoare la familia Cantacuzino, Bucuresti, 1902, p. 65-69 91 7782) Sik. Tonagen, op. lly Pe 205. 8) Fbidem, pe 282. 4) Aconsta so ved si in spiritol in cage Luudeset a redactat el tsust multe aete canta ceurinoyt, nt fost nual eopistal lor. Vesi N. Tong, Doetmente priviloare te famitia Canta Szino’ Bucuresti 1902, pe 1260, 8895, 104110 (Cote trelcuprinzintestamentele, Pos isch ng Game) wp, 7278 (Ra vo Lawn Inlet ame ‘ropeletitt ale Cantacaziniler) Syn Bina, N. Hoos, Bibiografia romtneased veche, 1, Bucuresti, 1903, p. 246-251. 75 8) Ne torgay Inseriplt ein biseiele Tombniel, Bucuresti, 1908, vol. Thy De 274 (studtt i doeumerte, XN), of NO Taraen Senor! st inseipfidantelene gf maramuresene, Bucuresti 1906, Ds 145 (St (it sh documento, ETD xvnLDumitrasco Dumbravici a avut 0 activitate foarte redusi de copi- eior de acto; dupa cercetirile prof. T. Tonagen, acest dine ,,se men= fine in cadral cancelariel domnesti pind prin anul 1684, caligrajiind mai toldeauna acte redactate de Serban otori logofat Greciann, iratele Iwi Radu Grecianu, cronicarul Ini Brincoveanu” }), deci neavind personal darul redactatil. Materialele emoseute pint acum in problema antorulni permit & face numai o ipoteri si poate, mai pufin plausibilé decit cca admisk de N. Torga. Constantin Giuresen a observat just ett domnia Ini Serban Canta- euzino (ianuarie 1679, venirea Iui in Bucuresti — august 1688) este serist jdestul de rece si absolut neoficial” 4), Faptele prineipale ale Ini Serban (participixi la campanii militare peste hotarele {iiril) sale membrilor famni- liei Cantacuzino (clitoria postelnicesei Elina la Terusalim, moartea ei si ‘poi a ,coconului” ei Matei, ciisitoria domnifei Alexandra cu_ Gli Bileamn, moartea domnifei si apoi a domnitoralui Serban) sint prezen- tate obivetiv, tri o participare afectivés a autorului la desfiigurarea eveni- mentolor. O simfire mai calda intilnim abia spre sfirsitul letopisefului, in caracterizaren apologetied, de factur‘ clasied, ce face domnitornlui eu pri- Iejul mortii sale. Dar i acest portret fizic si moral al Tui Serban Canta- cuzino apare mai mult ca un exercifin retoric decit ca apreciexi si senti- mente sincere (ed. de fati, p. 193,-9)- Accasté atitudine a eronicarului poate avea totugi o explicatie, Se stie ed cel mai vechi dintre manuscriscle ‘care au transmis exoniea este ms L12 Cluj. Acest ms a aparfinut Ini Stefan Cantacuzino, domnul [ri Rominesti (1714—17L6). Autorul eronicii a fost un ,,om al Cantacuzinilor”, dar al fractiunii care s-a aliturat, mai ‘ales dup moartea domnitorulni Serban, stolnicului Constantin si lui Stefan Cantacuaino. Azi crnoagtem rolul insemmat pe are la jucat Ludeseu intre anii 16671681, ea sfiituitor al postelnieeset Blina gi ex redactor al testa~ mentelor ei, prin care voin si ingrideasca licomia abusivis (en domnitor) a Ini Serban, indreptati Impotriva fratilor Ini, Dupi cereetiirile si doeumen- tele publicate de prof. I. Tonageu ®), Ludese s-a situat in tablira postel- nicesei, a stolnicnlui Constantin sia Ini Stefan Cantaeuzino, iar mm in aceea a lui Serban. Acost considerent de ordin biografie atimna grew in favoa- rea paternitafii Ini Ludescn, explicind tonul neoficial al cronieii tn legi- tur cu domnia lui Serban ; de alti parte, el mai explicd simpatia en care sint infafisate actiunile postelnicesci. Pind la descoperire unei méirturii categorice din parten contemporanilor, problema paternititii ,-Lstoriei ?” sar putea considera Inet desehist, 4 Tonaseus op. cite. 3} G. Gturesct, Gontribuftant ta’ stadivl eronterlor muntene, Bucurestl 1906, D. 6 vids exemplus documenta! in. 7 mai 7195. (1087), prin care Lavdese retwat Srtor, it favourea tui Serban Cantacuzino (ef. T Tonaget, te el, atexa 27). si jure, ea xIx. Opiniile social-potitis cronicarului Letopisefele san cronieile sint genuri literare speeifice culturii medie. vale. Ele sint dominate de elemente religioase gi de aprecieri apologetice fn favoaren marilor latifundiari (domni, boieri si aristocratia clerical), aceasta ea 0 consecinfit a relatiilor de produefie feudale. Sevise in cea mai mare parte pentrn mazii fendali, cronicile medievale povestese laudativ faptele de vitejie, dar si pe cele mai mitrunte, ale clasei stipinitoare. Dife- ritele categorii sociale care alefitnian clasa stipinitoare din evul mediu, solidare in actiunea de exploatare a maselor de iobagi, se ciocneau adesea intre ele, macinate de contradietii si de interese individuale sau de castii. Fiecare etapi din evoluia orindnivii feudale igi are genul ef specific istoriografic. Astiel, tendin{ele de centralizare a puterii economice si poli- tice fn miinile domnitorilor au dat nastere letopisetului voievodal, in timp ce tendinfele boierimii de a euceri si pistra, ea, puterea si privilegiile feudale au generat letopiseful de east al clasei boieresti. Contradiefiile din sinnl clasei stipinitoare, luptele dintre boieri si partizanii lor, pentrn ment xnerea marilor privilegii gi interese ale unei singure fractiuni a elasei boi au determinat aparijia letopisejului subiectiv, de partid. nlstoria Ti Rominesti”, aleatuit& po temeful altor cronici elabo- rate anterior incepind en secolul al XVF-lea, am putea spune efi intru- noste in conjinutul ei toate aceste genuri ale istoriogratiei medievale. Astfel, dupa seurte insemnizi analistice, care ar putea apartine veckilor anale ale {avii, nu lipseste din ea letopisoful bogat in clemente religioase, pentru domniile de la Radu cel Mare pini la Neagoe Basarab inclusiv, perioad’s pentru care faptele istorice se impletese eu elemente religionse hagiogra fice din ,,Viata Ini Nifon”, Pentru ani 1521—1601, sint reprezentative partile din ,Estorie™ consacrate atitor viteji domni care an Iuptat impotriva jugulai otoman, ulminind en croniea domnici Ini Mihai Viteazul. Cronica acestei domnii este un exemplu de letopisey voievodal. Incepind eu domnia Iui Alexandru Ilias sia domnilor urmaitor{ Ini, sprijiniti in domnie prin abw va maselor_populare si prin intrigi impotriva boierimii autobione, -avem / letopisetul unarei boicrimi autohtone, interesata in lupta impotriva boierimii (strdine de fard — greci din Tarigrad — care cinta, in ce priveste folosivea | privilegiilor feudale, sii se substituie boierimii bistinage. Modul cum sint inkifisate donmiile posterioare anului 1011 (a lui Radu Mihnea, a Ini ‘Alexandru Tiag, Leon ‘Tomsa, Matei Basarab si Constantin. zis Cirmul), cu mascoalele lui Lupu Mehedingeann, a seimenilor gi dorobantilor, dezvilluic © parte din insusirile letopisefului de casti, boierese 2). 2) fice 0 parte”, penten e% cole mal bune exemple de letoplsel de east sint evoni- eile moldovenesti, a lui’ Grigore’ Urache 31 a Tul Tosh Neetlce. Vezt In aceasta pris XXIn ultima gi mai noui parte a cronieii pind eu domnia lui Radu Milmea al TL-lea (1638-1659), letopiseful oglindeste pitimagele Tuple interne dintro representantil mati Rolerimi a. iit Beminest, : hartida Cantacuzinilob si purtida Balenilor,) acestia din und instign{t-- dup pirerea eronicarulal —“do grec. Aceast parte a cronieii constituie tm bun exemplu Ietopiset Tegat de interesele restrinse ale unei singure fractiuni boieresti. Prin aceasta stratificare a sursclor, fiecare rispunzind unei alte etape din orinduirea feudal — eu toatit redaetarea si stilizarea lor unitari de la stinsitul secolului al XVIT-lea — ,,Tstoria Tri Rominesti” este mai impor~ tanti decit alte cronici din istoriografia medievalé romineascd. storia rit Rominesti” este important’ nu numai ea izvor istoxie narativ, cf sl pentru ed ea oglindeste gindirea istoried gi politicé a autorului, determinati do condifiile materiale ale poeii in care s-a aloiitnit. Ve arta sumar ideile principale ale ideologiei feudale o; vind domnia, boierimea, tirgovetii si {aranii, pre a categorii_ sociale. ndite in cronies, pri- um si relatiile 1. Domnia. Autorul sustine et inainte de eonstituixea domniel, a existat bénia. Desi mu foloseste chiar acest cavint, tomugi spune dani”, sau ,banoveti” au condus in calitate de ,eap”, intr-un teri- ‘torin limitat, ,,pre supt poalele muntelui ping in apa Oltului”. ,,Seammul” banului a fost po rind, Ja Turnu Severin, Strehaia si apoi Craiova, ,,Bano- vefif” — continua croniearul — erau boieri de meam mare... ce Te zicea Basiirabi”. Nu este cazul si combatem aici crorileistorice ale cronicarului referitoare la eonfuzia ee face intre Craiovesti si Basarabi%). Refinem totusi relatia care se stabileste in mod gresit intre Dinia Olteniei gi Bass- rabi, pentru ci ea corespunde tendinfel eronicarului de a preamiri rolul Basarabilor. Tendinfa aceasta este evident’ de-a Inngul intrege’ croniei si eulminead in prezentarea domnici hui Serban Cantacuzino. Primal ydomn” amintit de cronicar este Tegendarul .tadul Negral voevod’”. Domunia lui este eoncepnta astfel, incit yew tofii” trebuie 5 tie supt poruncy lui”. Bl isi intoomeste fara in eondifii de ,;pace” si inde- pendent, In jIstoria oii Rominesti®, veniren domnilor 4 faté fara explicatil, pint In Vlad voievod eel ‘Tina (1 pus domn de ,,impiratnl”, deci de turei, Bste prima do seaun este anun- 0); acesta a fost jie pentru caro, in]. Gir, Seorpan, Reflectarenpocifie de clas tolerbini in slit erontelt ll Grigore Creche, exteas in Sadi s1 cerca’ sinpfice, Academla TUP-R., Ullal Tash vol, 1(1050), 19 pIntroducerca ‘caus forgt! fordan la edifia sa, Ton Neculee, Latopiselal Parti Moulom, Buetrests ISP Les + Ps 5-100 $V. P. Korsban, E. Ml. Russe¥, Kronidara loan Nekutee Viale si opera, Iisinat, Haitura de stat a Meldovel. 1056, 183 Pa dar Mal ales capitol ».1. Nekulee — keo. Jog al cased fete in Moldov AYE G. FULL, Hanatel Oteniet sf Craiovytt, th arhtvete Oleniet, XE (1032), peautorul di aminunte: domnul si boierii igi juraré credini reeiproe, apoi syveni fara de i se inching si aduse daruri multe...”, Contextul araté aci ci , fara Inseamma 0 comunitate mai mare de locuitori (clerici, boieri mai mici, tirgoveti) 1), in afari de marea boierime, care dase deja apro- barea ci, prin jurimintul depus anterior. Nici modul eum sfirgese domniile nu a produs in gindirea antorulni reflectii deosebite ; el consemneazi durata domniei gi plecarea din domnie, prin mazilire. La domnia lui Vlad cel Tindr (1510—1512), autorul poves- teste ck Mehmot paga ia taiat capul in Bueuresti, ,supt un pir”, pontra gi cilease jurimintul fati de Craiovesti +). 2. Boicrimen, Amestecul tureilor in numirea si mazilirea domnilor este seos in evidentai de croniear, pentru secolul al XVI-lea, eu numeroase exemple, Acost amestee era provocat de eontradietiile gi eonflietele dintre domni $i diferitele partide boieresti, domnul luptind impotriva fiirtmifarii feudale, care fi slibea puterea in stat, iar boierii susfinind firimifarea, care ridiea pe primal plan interesele lor economice si politice %) plstoria Ari Rominesti” aduce in atentia cititorilor patru mary familii boicresti : Craiovestii sau Pirvulestii, Buzestii, Cantacuzinii si Balenii, In prezentarea faptelor lor, autornl manifesti simpatie si aprobare, ou ‘excoptia mimai a familici Balenilor, ai clirei membri sint aritati ea intxi- i gi rai. Piroutestié (unele variante ti numese , niumul Craiovei”) apar pentru prima dati in eadrul domniei Ini Mihnea cel Tim, la leatul 7017 (1508). Mihnea taie mulfi boieri, ,,iar pre un neam care era mai ales ..., eiruia {i ora numele do mogie banoveti (adecd Basirabesti)” au La putut distruge, pentru ci fruntasii acelui neam (,,Pirvulestii” in ms 0) au fugit la Tari- grad. Craiovestii sint anitagi ca filo-turci. In Iuptele en Mircea, finl Mihnei, Pirvulestii au sivirgit ate de vitejie. Admirafia cronicarnlui pentru Pir- vulesti este aga de mare, incit, fini justifieare, ii socoteste ,,de mogie banoveti, adeet Basidbesti” (p. 16 si 18). Neammul tor este numit mai ales gi mai temsitor de dumnezou”, sfituitorul de bine al domnilor. Domnii, atita timp cit ,,au finub sfatul acelai neam”, au avut vietorii gi suecese, piar dened lepida sfatul acelui neam si primi al altora”, prin aceasta si-au atros j,mintia Ini dumnezew”. Exemplifiearea 0 face en Viad cel 2) Amdnuntul ,supt_un pir", necontien de autor, a si justifice umorirea elledtorulul de jurimint, prin judeeata sl riseumpirarea Ju} dumnezeu’”. Autoral Ta gisit tm cartea a doua a luf Sanmlly XVITT, 9 (BibMla, tad. de YV. Radu si Gala Galaction, Hiucuresti, 1998,'p. 240). Vert eit do fata’ p 3 5) Barbu T. Gimplna, Dezvottarcacconomiet feudale 1 teeaputarte tuplet pentri cen- lratizarca stalulu, tr a doua jumitate a seeotulnt at XV-tea, tn Motdava st Fara Romineasea Bucuresti, a. Acad. FPN, 1950, p. 1—3 XxIt‘indy, ciruia pasa Mehmet ii taie eapul, tocmai pentra ea iesise desub aseultaren Pirvulestilor. Urearea pe tron a lui Radu de la Afumafi (1522), eroniearul o infi- igeazi ou adeziunea intregii boierimi: ,,boiarii tofi, si mari si mici gi toatis curtea”, deci inclusiv Pirvulestii. Acostia, dupa pinerea cronicarul ‘crotese domnia lui Radu de la Afumati, pentru e& era membru al fami- ei lor, era ,,ginerele Ini Baisdrab vodi" #) (Neagoe). Groniearul prinde bine rostul dugminiei dintre banal Pirva gi Via~ dislay al I[Llea (cu intreruperi, domn intre aprilie 1528), meurentul gi uzurpatorul domnitornini Radu de In Afumati; el spune ci Viadislav ,,j-an bitut joc de Pirvul banul”, fticindu-l din ban mare spostinie in casi” (p. 463.4). in realitate, Pirvu voia readucerea in domnie a lui Radu, ccea cea siveusitsiindeplineased, avindajutor pe ,,voi- nici Ini", adic& oastea lui personal (p. 484»). GCind partida adversii, in frunte cu Neagoe vornieul si Drigan pos- telnicn|, La urminit si-] prinzi-pe Radu, acesta s-a gindit ci nu poate seipa docit fugind ,,la banul Pirvn, la Craiova”, dar boierii din epozitie il prind siil omoari impreuni cu fiul sin Vlad, pe dealul Cetiitnia de tings Rimni- eal Vileca, 1a 4 januari 1529 °). Conflictele din sin] clasei stipinitoare, adick dintre boi domnie, so ivese mai cumplite in timpul domnillor Jui Mircea Ciobanul, “Acesta, abia instalat in domnie (17 martie 1545), taie capetele a einei boiert mmmiti de cronicari gialealtora ,,mulfi boiari carii mm sint serigi aici”, le eonfisei avorile, chinuindu-i ci y,mare mune, pentru avutie”. Motival wwii dezldntuite nu este aritat de cronicar, dar era tama Ini Mircea ci acesti Doieri sii mu readued in domnie pe vitregul sim frate Radu Paisie (surghiunit apoi in Egipt, unde a si murit). Cronicarul ia atitudine fati de omorurile sivirsite, le considers nejuste (,,varsindu-se mult singe nevi novat”) si Mircea Ciobanul, continu eronicarul, ,da-va seama inaintea Jui dumnezow” (p- 50-12) Mai departe, autorul deserie ueiderea a 11 boieri mari din ovdinul @omnitoralai Alexandru al TL-lea (eu intreruperi, domn din iunie 1568— 1 septembrie 1577), descendent al pretendentului la domnic Mircea, £ul ‘Mihnii, deci nepotul tui Milnes cel Rin’). Tn timpul lui Milnea ‘Cureitul (fiul Ini Alexandru al T-lea), dupl spusa cronicarului, s-a ridieat impotriva domnici o nous partida bojereaset, 4 Radu de Ja Afuma{i sa eladtorit eu lea Tui Neagoe Basarab, Ruxandra, tm 1526, 2) George D. Floreseth, Unt inal dommese din veacul al XV Flea si elleea eonsideratit not ‘eu printre ta Reamal Masarabilor din ace! bese, Bucuresti, 1040, p. 12—14, 3 Letopisetul (p-Stye-yq) ll socoteste grosit ful luk Mircea Globanbl sf feate eu Petru cel ‘Tinde (¥. Storea Nicoliesety Pera Vodd cel Pindr sé Petru Voda Sehiopu, O chestitne contro- bersalé dice islaria rominilor, Bucuresti, 1919). XXIIwbolarit mehedin{i”, voind a impune domn pe Radu Popa, dar, in Iupta Gath la Craiova, irbinda a fost a Ini Miknea vod (iulie 1581). Cind Petru vodi Cercel ia tronul cu drepturile sale de strimepot al Ini Radu cel Mare 1), intimpina opozitia marii boierimi, a Ini Mihail vor- nieul, Dragomir banul gi Gonfea paharnieul, care sustinea pe Milnea ‘Tureitul, dar ii omoara, taindw-i pe tofi. O dati en venirea po tvon a lui Mihai Viteazul, 0 noni familie apare in central de interese al cronieli, familia boievilor Busegti, Croniearal {ine 84 dea cititorilor improsia ei politica de Iuptik a lui Mihai impotriva turcilor era in consensul boierimii intregi : ,,Mihai vod ou tofi boiarit si inchisese dle ritul turcilor, (p. 554). El infafigeazd pe Mihai in situatii grele, pe caro Jo resolv ins tot eu sfatul wnaném al boierilor. Astiel, pentrn hotiriren tolrageriilui la Stoienosti, pe Dimbovita, ,,fieu sfat en boiarii” (p. 614.). Cind eet doi frati Bathory plinuiese izgoninea Ini Mihai din Ardeal, Mihai ~— serio cronicarul — ,,tned-gi strinse tofi boiarié folos” (p. 73,) si anume hotiriré trimiterea soliei la impiratul Rudolf, La sfatul ,,cu tofi boiarii” farii se adaugd si sfatul ,,ct: némigii Ardealului si cugetari si mu dea Ardealul impiratulni crestinese” Rudolf (p. 76,_)- Deci, din jyIstoria Trli Rominesti” rezultd ek Mihai a veut ca, in lupta sa de eliberare nafionala si de eentralizare a statului fendal, sh intereseze intreaga boierime. Din aceastd boierime ies in evidenti, ea viteji coman. danti deaosti si slujitori devotafi ai dommulni, fratii Radu, Stroe gi Preda Buzeseu. Dar faptele Buzestilor, mumerie mai multe dectt ale altor boieri, cronicarul nu Ie inregistrenzi in niei o forma retoried speciald, astfel od mi se poate vorbi de aceasta parte a ,,[storiei Tarii Rominosti®, ea de o cronies do familie — ,,eroniea Buzestilor” *); ea este tot © cronied domneasca, cronica domniei Ini Mihai Viteamt, Relatavile despre Cantacieini ocupi. in cronies un spatin mai intins. Croniearal socoteste_pe_boierii Cantacuzini ex romini de bagtini, desigor dupa_muma lor Blina, flea domnitorului Radu Serban (1602—1611), descendent al Craiovestilor), Viata Blinei, sofia postelnieului ©. Cons! {acnzino, este unmnAritd de eroniear in toate momentele ei_prineipale, de Ja nagterea si botezal ei (1611, la Suceava, pind la moartea gi imormintarea et (2 martié 1687), Autorul are fa{a de Elina wn sentiment de veneratie 1) ad cel Mare -> Nadu Paisie-> Patragew eal Dhun->Peteu Cereal (v+ Ps Ps Pamai- teseu, Origina tai Petra Ceres, Hacurestt, 1930), 2) ‘Acesta vonca fn mumele alll litt dinastee + Mihnea cel Raut prtententul Mircea -> Alexandra al TElea > Miles Tureitu *) Se slic ci N. Torgn a susfintt existenta unet ero tare: Viala tut Mibai Vita povestlé “de an om din aceie Unpurl, Valen de Monte: aoe (Biblioteca Ligii eulturale”, ne. 1). La sftegit (p. 7, eiitorl teste yAceasta Dovedine leut-o un eredineios al trailor Tiuzeytl, al earl mame nu se ste" Din juplele bieciarnton Poreslirtalecrontearter, Yl, Tia, Buebreslly 1928, p. 140171, eu ten funen? sDIn erobieg Ture ny ve ia Buzstilor, publicindeo ca Teiranti, mai jos, p. XNVM— XXveH, XIVsi compasiune pentru suferinfele provocate de desfiisuraren evenimentelor politice interne, Incepind eu anul 1658, faptele Cantacuzinilor intra tot mai adine in ansamnblul evenimentelor narate de eronicar. Mibnea al ITT-lea trimite in acest an bani vizirului Kiupriuli, ea si omoare pe Constantin postelnicul, dar acesta, ea un om drept si nevinovat ,,fu izbfvit din moarte™ 19). In conceptia Ini feudal, croniearul aduce pe omoritornl de boieri Mihnea s% dea ,,seama inaintea Ini dumnezeu, Ia vrémea infricosatului judef” (p. 138, 9) si, intr-adevai, arati el, — nu ca ceva intimpkitor lo isi sfirsi viata Ini eum an fost: mai ram” (p. L419). Urma- id viata batrinului ,,Costandin postelnicul, bunul eres slujbi, croniearul povesteste migeitor sugrumarea postelnienlai : ,seara Tre la cing, I-au omorit in trapezri istivii” Snagov (duminies, 20 decembrie 1663), la ordinnl lui Gligoraseo (p.149__s9). Croniearal arunck sade trei ori anathema” asupra omoritorilor, iar de vie: inainte inf larg seria de suferinte ale urmagilor gi apta lor impotri domni gi boieri, care continuan sis aprinds exzinilor. Cel mai aprig dintre prigonitori ne es 1673-1678). Acestatrideazi pe Cantacnzini, care-1 ajutasc domn si porunceste prinderea lor, simultan, in cele 3 contre deosebite, Ja conacele cantacuzinesti din Driginesti, Covordisti si Mingineni, Planul Ini Duea era Sii omoare, dar ei seapi, fugind ,,in Teara Ungureased” (p. 171172). Dupi parerea cronicarului, tob dumnezeu, en mila Iui cca nespuss”, curmé prigonivea boierilor Cantacuzini, prin numirea lui Serban ea domn al farii (29 noiembrie 1678). Cronicarul infifigeazi: ea dugmani de moa groci) si po boierii Balen’. Conduesitorii acest yornieul Biileanu i Hr Tor ,spurcati” a1 persecutorilor, mnpotriva Canta- te ai Cantacuzinilor pe partide crau Gheorghe ational, ginerele lui Gheorghe, Grocit yi e ais” Sint infafigatica_,,rai boiari? si ,,indriciti”, ,,féra rusine cuget”. Motival urei lor, spune cronicarul, era invidia ,,c3 ei tot bocrese Ia toti domnii” (p. 163y9_y)- Po ett de rift sink inf’isati domnii susfiniitori aif Bilenilor, pe atit ayar de buni sustinitorii Cantaewsi- nilar, de exemplu Antonie vod. Autorul cronieii, pentru evenimentele de la 1658 —1690, este in mod evident piirtas In suferingele Canta tele acestora il initereseazt si le presinta cu aminunte. Pe dusmanii Cantacuzinilor, antorul it p jpersonali ai Ini si ea, pe ni cusinilor ; fap ea pe nigte: dsm: ,,pizmagi neamului ruminese”. 3. Orage, tirguri si locuitoréé Tor. Cele mai vechi ayexixi amintite in cronicd sint situate geogratie de-a lungul Dunarii: cetatea ,,Twmul 1 Dinire avestia, eronicaral mumesle pe Dumitraseo Jarigeadeanul, Ghinea, ister gree Westar de la Rumele”, Nicola Sofia Balasicho- GU grecit ae feise sole” (~ lov Fini unlle), 9 runnii de magic” Slioe LaurdeanuT, Teac aemiagul gun sau Costantin prec Balen, x ce iSeverinului”, apoi ,marginea Necopoei” (‘Turnu Migurele). Urmeazi colo din Oltenia : Strehaia si Craiova, Aparitia acestor aseziri este expli- ati de autor prin ,,descilicdrile” snecesive ale ,ruminilor”, ,,care s-an despirfit de la romani gi an pribegit spre miiazi noapte” (p. 1). Rostul primelor agezitri indieat de cronicar este administrativ gi militar. Se spune, anume, e& ,ruminii avind gi,,cap, adees mari bani”, au dat numele de ;sseaun” (regedin{a), intii Tumnulni Severin, ,,a1 doilea seaun s-an pogorit, Ia Strehaia, al treilen seaun s-au pogorit Ia Craiova” — acestea intim- plindu-se , multi vréme” inainte de anul 1290. Autorul, trecind de la forme administrativ-militard a biniei la aceea a domniei, spune et ,,Radul Negrul voevod, mare herfeg pre Amlag si pre Figivas'{ a fiicut intit ,oragul ce-i zie Clmpul Lung”. Populatia oragului, In intemeiere, se compunea din ,,mulgime de noroade : rumini, papistasi, sasi, de tot féliul de oameni. Al doilea ,,oras mare”, unde ,,s-at pus seaunul de domnie” este amintit ,,Argesul” (pe numele de azi : Curtea de Arges). Thstitutiile specifice fuedalismului eran diseriea gi resedinfa intirit a feudalului. De aceea, in ambele aceste ‘rage, domnitorul construieste cite ,,0 bisériek mare gi frumoasi si inalt’”, preeum si ,curfi de piiatré si ease dommesti”, elemente de adiipostire si siguranti. Cele mai vechi ,,tinguri” semnalate in cronies sint ‘Mrgovigtea gi ‘Tircg rsorul (p. 4). Tirgovistea este inkitisata pe vremea lui Viad Tepes, in legiiturs cu conflictul dintre domn gi ,,origani”, ,,pentru 0 vink maro ce a fost fieut unui frate al Viadulni vod” +), Tepes ti pedepseste tra gind in feap’ po ,,cifi au fost oameni mani bitrini”, iar po ect tineri (bir afi, neveste, fete) Fa ridicat de la oxpefe si hore, impodobifi si imbrieayi ca de Pasti gi i-a dus la Poenari (in munfi, pe Arges) ,de an tot Inerat la cetate, pin’ s-au spart toate hainele dupre ei”. Faptul nu este amintit de nici un alt izvor documentar, se giisoyte insti in legen- dele istoriee ale poporului #). Povestirea croniedreasci dezvaluie astfel cel Gintii conflict dintre domnie si tirgoveti. Buenrestil este pomenit intii eu prilejul pomenirii tiierii eapului Tui Vind ce} intr (23 ianuarie 1512), ,,in oray, in Bucuresti” (p. 22,,). Abia in cadrul domniei lui Radu de la Atumafi, eronicaral di Bueurestilor calitatea de ,,seaun” al piri) (p. 44,). Cronicarnl seriind despre locuitorii oragelor Sibiu gi Bragov, fi numeste cetditen!” (p. 20,4, 73,), in sensul de locuitori din ,,cetate”. 4) Un singur me, ne. 1, de la Chyj (vexianexa nx. 18, p= 20 ‘rgovigteni au ingropat de vit un frate al domnitoru. 3) Petre Ispineset, Poveslt despre Vied Tepes, 195, p. 311. fn Tegenda popular, tratele ul Tepes tnseve hikdull’de tUrgovlstent, pentru ed silisefubirea nel fete de ote Hy In mod grep, pente chy se gue, In dacumente Tincurestil apar ea ectate de seaun ned din 20 septembrie 1199 (ef. P. P. Pabaiteseu, Interprlar!romitneat, Bucuresti, 1917, . 227). 2a), proelzea vina + boleh XXVIira si se ocupe in mod special de populatia oraseler, intelegem din paginile cronieii eX majoritatea popnlatici o forman ,,neguiitorii”, greci gi turci, Dar mai constatiim sshegufitorii” acegtia eran cei mai des loviti in cursul migedrilor de mast, Astfel, Lupu Mehedinfeanu (1616— 1618) obliga po negustori si pliteasel lefile ostagilor unguri din armata ‘a, In acecasi vreme, cipitanul Buzdugad tia negustorii greci do oi si Je confisen mar ’3__s)-Tn timpul domniei Iui Constantin Basarab, seimenii gi dorobantii ,,au dat jaf casclor boeresti si negutiitorilor” {p. 123,). Putinele date din cronica referitoare la tinguri si tirgoveti ne araté c& la noigea gi indeobsie%), procesul de transformare a oraselor si tingu- rilor a evoluat de Ia forme administrative si militare la centre mestesngi- resti si. comerciale, A. Taranii. Pavanii si satele ocupk un loc restrins in eng tied a autorului ,,Tstoriei iri Rominesti”. Numirile folosite de eronicar pontrn nofiunea de fairan sint variate, dup tendinfele gi efectele pe care lo urmiireste : ,,{iirani”, ,siraci"?, ;noroade”. Cind vine vorba do firani, autorul nu face decit sii coustate starex lor mizera si si-i_eompatimeased pentru ,napastile” ce Ii se fac. Ins mila boierilor si a domnilor pentrn suferinfele {aranilor este aritati de autor prin prisma intereselor de partid, cronicarnl voind si ne convingy de omenia numai a unor anumite per- soane, infifigate de el conseevent simpatice, Este eazul lui Matei Basarab, de la care se spera cl ,,vor avea stiracii pace gi odihni” (p. 99,). Urmeazi, camul unui alt Basarab; Constantin Girmul, in gura eiiruia eronicarl pune urmitoarea miirturisire pe care ar fi deckirat-o in timpul riscoalei seime- nilor gi dorobantilor : ,,m-am impiieat cu toate firile, ea sk putem face bine si fdranilor, ed sint siraci si impresnrati de bir si de naiptsti” (p. 120,90). yident, rostind aceste euvinte in infa niultimi ia singh apropie masele populare in mijlocul primejdiei ce venea din riscularea ostagilor domnitorului. Riscoala militar’ a seimenilor si dorobanfilor, ‘aga cum este infitigaté in ,,Tstorie.. .”, a piltruns mai adine gi in rindurile multimil si ale (franilor, pentra ¢& masurile Inate de domniterul Cons- tantin Serban se intind si asupra Tor: ,,Si au ineeput a face mili mare ‘jarii, ertindn-le toate nipiistilo ... Siauertat fara de bir 3 luni” (p. 1105_>). Cronicarul mai vrea sii statorniceascdi o idee : legtitura Cantacuzinilo on ,,fara” gi cu ,,fira ‘Insngi postelnicul Const. Cantacuzino, gree din ‘Parigrad, venit in {ari din prima generafie, este aritat nu ca gree, ei ea jsmognean intr-insa , ew ease gi cu olate, ca gialfi boiari” (p. 1465). De avoea, in sugrumarea postelnieului; croniearal vede un motiv de intris- tare gi la mulfimea noastr’ : ,,plingindu-] gi siracii, e& gran pierdut mila” DEN. Tihomicow, JLpoummepyociene roposa, ed. 11, Mascova, 1956, p. 435 ~ 438, ‘gl HL Pirenney Les niles dir'moyen Age, Braxalls, 1927, p- 68-70. XXVII(p. 150,.). Partinirea-autorului se manifest si pentra Drighiei, eel mai Virtsnie dintre fiii postelnicului, care de asemenea este Hindat, pentru ek jata tare pentrn siimaca de fara” si ,cduta de totisiracii” (Pp. 15%yex)- Taivagele Ini Stroe Leurdeannl, prin care napistuia pe postelnieul Cons- tantin Cantacuzino, ,,8i ariitari tuturor noroadelor”, pentra ea trezind simpatia masclor, s& eondampne gi cle pe vinuitor (p. 162¢-19)+ ‘Cu toati situatia social’ boierease’i pe care a avut-o, desigur, autorul, el videste totugi sontimente de compasiune pentru mase gi, in orice enz, nu ascunde adevirul c& ffirinimea era eu destivirgire lipsiti, napistuitt si pridatii fiirt dreptate. 5. Problema dirilor reflectatit in eronied Perioada de lupte intre pretendentii la domnie oglindité in cronick (see, XV—XVI) se caracterizeant din punet de vedere fiscal prin mmme- roase divi puse pe seama fininimii, Si vedom pozitia autorului gi fafa de aceasti problem’. Cronicarnl semnaleazi ed fiecare domn nou aducea in sistemul fiseal © nous impunere : ,,Adaos-an Piitru vod ew mumi-sa Ia bir 3 aspri” (p. 5lyyo) 3), Semnaleaxi eroniearul ea ceva obignnit cu eruzimen Chinjnei. Citeva rindwi mai departe, autorul serie ct Alexandra vod (1568— 1 adaos in {ari un bir, ce ian zis one seack” *). Mihnea (1577-1583, 1585—1501) a infiintat ,,gileata” de grine, obligind gi ,,pe mogiiasi” 88 0 dea; apoi ,,au mai adaos in fara wn bir ce ian zis nipaste”?) si a pus gi 0 dijma nou: ,,din 5 stupi un stup” (p. 5349). Afirmatiile cronicarului concord en vealitatea istorie’, pentru ed este stiut e% Miknea a dezlinjuit un mare jaf fiseal pentru a pute: nispunde tureilor marea sumi de bani ceruta pentru uciderea rivalulu Petru Cereel *), Dar si acesta ,,am pus biral curfii foarte mare gi gorgtind Ge of (pe 53;3-10)- 7) hija trebuia si rispunza in vremea la care se reer croniearul 30 000 seu pentra afi repus in Wome ful gi Peted (A. D. Nenopol, fxorda rominitor, Bwevreyt, 1927, vole v.23) eat p. 52-88. Se sf Japte platind-se oer”. Has preciscaat natura MApistlor. Se erede cl napasta era plata pentru stele win ‘om Ucig she plateau loeuitorit fa otaral edeora era isi uelsul, chiar det deol Tocultor erat Saat a ic chtore (6. G. Glurescy Istria rominifor, 11. Pariea a dota, ed 111, Bucuresti a rae Mal exist ted sk preres, mal plavsibIli, care coPsiders napasta ex o obligalie iapvad de Gouie, ca unl st plateaset biral allora, aceasta po baza princpivlul rispunderit eee ie tata ivilor (Dumasehit Moe, Despre modut de impunere st perceare a Oru tre sry jeaineased pind te Toae, in Studia sé materiale de fatorie male, wo Uy Pcureyth, Acad. BuPaRey Tost dg fs, 1957, p. 110111, 3) ND Nenopul, Istria romfndfor, V, Rucuresti, 1927, Ds A116. est ble a fst fps pe ile sterpe, ponte exle XXVIIIJaful fiscal dezlingnit de Leon Tomse (1620—1632) este — dup’ chiar relativile cronicarulai (p. 95—96) — cauza riscoalei poporului sub conducerea boierilor olteni, in frunte ca Matei aga. Croniearnl ne poves- teste c& ,spartn-s-au toato judépele de preste Olt, fugind eare ineittro au putut™, din cauza a j,multe biruri gréle ce au fost asupra siracilor”. Cronicaral’ compitimeste ,,stiraca de {ar —eare, in _vremea domniot Tui iadu Leon (16641660) sufori ech mai grea povark fiseali, trebuind si plateased noi biruri grele muynite ,sprikini” (p. 157 —158). ‘De mai multe ori gisim amintit in eronicd si haraciul datorat Portii otomane. Mulji dintre domnitori eiutau si-gi asigure posibilititile de plat a haracinlui prin mijlocirea boierilor. Cind acestia pribegeau ca ostili domnitorului, pericolal exa dublu pentru acesta : lipsa boierilor din {ari dina completarea haraciului, iar pribegia lor insemna feserea unor noi intrigi pentra ristunaren domnitorului, Aye se expliek de ce in ,,fstorin “rif Rominegti” gisim, in cadrul mai multor domnii, informatia e& domnitorul face apel la boierii fugiti si pribegi si se reintoaredt ,,cine: Ia mosiia Ini, s% si apuce de hrana Ini gf sii-si dea haraciul impfratulni (p. 141142). ,,ZiHbava haraeinlui”, ne spnne croniearul, a adus mazilirea lui Gheorghe Ghiea, in 1660. Rezistenta rominilor In ce priveste plata obligafiilor clitre Poarta pare ci era mai dirai decit a altor popoare subj ‘gute. Aga protinde vizirul intx-o mustrare ee-o face postelnienlui Constantin Cantacuzino, mustrare pe care cronicarul 0 reproduce intoemai: au ikeut Ghiea vod si ruminii rusine impiratului, de n-au adus haractul a vréme, $i cum impiratnl birniagte <= ineaseazi biruri> de Ta risirit pin la apus gi mu iaste alt tard nai rea decit Tara Rumineased. C& nm apued o nebunie si si potoleasci, alta ridies” (p. 144—145). Rezistenta tarii la plata haxaciului este eondammata ew asprime de cronicar, dar 1m din simpatie pentru turei (se va vedea ed, In general, antorul era impotriva turcilor), ci datorit’ coneeptiei ce avea eb domni- torul trebuie slujit eu devotament : ,,iar ei choierii Dirnici», ea niste oameni nebuni si diizmétici, si trigea fiegearele fi si aseundea si nu vren si-si dea birul dupa obiecain, gindind domnului lor rin, enm era si inviijagi” ‘Prin prisma intereselor de partid, cronicaral condamni numai pe unii domni si boieri cd an jefuit tara si acoper’ pe alfii, De asemenea, semnaleazé ,,mila” numai a unor domni si i prin iertarea aitor dijdii. Aceasté favoare, autorul o acorda larg lui Constan- ‘acesta ,,preste putinea vréme” impiea gi pe sultan, trimitindn- jharaeiul si poclonul de domnie”, dar impiici si stiricimen {irii, fertind-o temporar de birari si mipasti (p. 118-119). Cronicaxul, eare in alte impre- juniti se aratii ostil strainilor, acum seoate in evident meritul domnite- qului de a se fi purtat bine cu toi cetii{enii {rit + 8% Ducura tofi si mosnéni XXIX isi streini” (p. 1199). Aceste contradietii ale conceptiei eronicarului se pot explica numai prin apartenenta sa la fractiunea boiereaseii favo- rabili Cantacuzinilor : Constantin Serban era din tabvira celor-erufati de exonicar, era fratele doamnei Elina, Xofia postelnienlni Constantin Canta oui 6. Concepfia croniearului eu privire Ia alte popoare cterizeani adesea continutul leto- pise{ului, vimine, tolugi, ca o Tinie unitard, patriotismul autorului, interesul Ini pentru istoria patriei, pentru lupta ei de a se mentine ,,tare” (expresia cronicarului), eu fiinfa gi eredinfa ef, in mijloeal popoarelor inconjuratoare.. ‘Dar care este ideea generalii 2 autorulni despre popoarele veeine si ce atitudine ia el in problema relatiilor politice dintre romini si ele ? Dintze acoste popoare, tureii gi grecii se giisese mereu prezenfi in filele Ietopise- fului. In einda eontradicfiilor care cars Turoii. Chiax din primele pagini, cind serie despre ,,Radul Negrul voevod™, autorul strecoari urmiitoaren engotare referitoare la turci : jtocmitu-s-au Radul yoda tara ex bund pace, ci ined mm era de turei impresurat” (p. 3,..)- Pusé aici, in legiiturd cu vremuri mult indepirtate ia tureilor in Europa, aceasté reflectie apare ca 0 obsesie, ca 0 observatie a autorului, verificati, asupra contemporaneitatii, ei eotropirea firii de ciitre turei era o piedied serioass in dezvoltarea economic’, politi administrativa si cultural a {arii, Tn timp co versiunea O a letopisetului aralé erincenele Iupte date do romini in seeolul XIV—XY, aliituri de alte popoare, crestine, impotriva turcilor (v. anexele nr. 5, 6, 8, 9), celelalte versiuni (inclusiv V, cea Inati ca text de bazi) nu patrund semnificatia patriotied a acestor lupte. Mai aeparto, autorul emite plirerea gregith ei ,,Laiot& Basarab vodi cel Bitrin,.. au inchinat fara tureilor” }, Seriind despre jurimintul do ere- dinfi al Iui Vind cel Tinkir, autoral las si se vadé cum s-a misent la noi primul partid filo-ture, al boierilor Craiovesti ®. Astiel se suie pe tron, cu ajutorul tureilor®, un membra al acestel familii, Neagoo, ,,primul domn al ‘Mrii Rominesti ales dintre boiert, in locul descendentilor vechtt dinastii” +, Luptele singeroase din secolul al XVI-lea dintre turei gi parti- 4 Veal p. 4. Se. stie eft Radu ect F nos, om turcilor, @ Kicut aceasti tnchinare. Cf 1X. Torga, Isorlile domndior Tarik Romlaestt, Bucuresti, 1902, p25, Nota 1 41 Gencatogia Cantar feusinilor de bunul Mihail Gantacuctno, ed. X. torga, Bueurogti, 1003, p. 6862, nota 3. 4%) Hlurmuzaks, Docuimente, Val. NY, ported T, ps 218, raportul dim 14 februarte 1512, seris la Burl 3) Numeroase alte {2voare jstorice confirma relatirile eromeit Gf. St. Steimesct, otal Doterlor Gratooest tn subfegaroa Tait Romney de ete lure, im Stadt i refoate privind storia Rominiei, Partea £, Buctrestl, Ea. Acad. TUP-R., 1954, p. 097-718. 4) PP. Pahalteseu, nodfaturite tai Neagoe Hasarab, Bucuresti, 1946, p. 8. XXXtanii lor eu boierii ostili politicii filo-turee, au In coneepfia autorului un faracter nou, care se va aecentua in resbul cronicii. Texprimdri ea : Dro” Gietit do turci. .. mmf crostini taiaed”, in timp ce unguril sine rugatt 8h celostiveased si nu lase {ara erestineasc’ in untinile pigintlor” (p. 45s Bt, 55, 82 ete.) — arati of antortl eronieli impinfen Iumea balenniel, in saad tabere : a crestinilor gi a piginilor. Acceagi conceptie teologicd fntiinim la. cron iu, cind igi exprim bucuria de ,izbinda cregtinilor” In 1683 (asedinl Vienei) si pentru evenimentele dintre anil 16871688 (luptele dintre austriect gi turei). Dar exonien dezviluic si in ce priveste atitudinea fag de tunel contmudietii explieabile numai prin caracteral ef de easti. Astiel, autorut coe dominat de prejuecsti si sentimente pitimago in prezentarea domnici Tui Mihnea al TL-lea. Croniearal, pi a acest moment al cronieii, anti- dtoman, eondamni eu asprime riscoala Ini Mines Smpotriva turcilor 3 Neideres de etre Mihnoa a Doierilor filo-turel, numai penta ¢i Mihnea ve declarase dusman al partidei Cantacuzinilor (p. 136—138). De asemen Gronicaral subliniagit ca o insugire patviotiet a postelnicnlui Cantacuzing faptul cb acesta ,,fine cu raiaon impiratului” (p. 45a. (© particulatitate caracteristicd a turcilor, Kicomia de baniy este ined conscevent si des evidentfiat’ : tunel ea nigte Tei clisca guile sit Inghith pre toti, find tara pling de nevoe gf do sinticie” (D- Mie a) ‘Grecit, Partea din evonicd referitoare la secolul al XVL1-lea dezvatuh Iupta sociaid si national dintre boievimea de bastind a (Gait si grit coploatatori stabilifi in tard, la inceput, ca negustori gl male! slnjitor iar mai tirzin ajunsi Ia dregitorii influente. Povestind aceste lupte din vremea primilor domni filo-greel, Radu Mihnea (1611-1616 atitudine categorie’ ostiki impotsiva_grecilor. ‘Poierul Barean din Merigani, care instigase boierimes tmpotriva Ini Rada Mitmea, este socotit ca un om Fu”, eileitor de jurimint dosi cronicarnl recunoaste e& acest complot er indreptitit ru ciel {i upe boieri> impresurase eu mulfime de grecl de le Tax tqrad tide la Feumcle” (p. 90,-,). Cronicaral insist asupra canzelor revoltei everilor oltent din 1618 : ,.boiavii fiind impresurati de multimes, groeilor G octrifi do trafiiia Tor, care nm putea si o sual abde” 9) (D. H-2) Croni- setal reproduce chiar dialogul dintre Alexandru vod si ostenil riisoulaty SStafi en mine, si eu si v% dau lefi indoite” — 1a care ademenine. 93% nit mispund + ai eXleat juriimintul si ne-ai oprit simbriile sime-ai Scie! (p-924.9)- Totusi, ju vor stay cat obiceiurile, eit am riimas la mares sy Acoeai asiprice o aftema si eromfeait sayi Sinion Bassa gt Marcus Fer 1 erly Neceasi aspei® Gain (He18)y38 Quelle sur Gescice der Slat frasso, Nv Pe XXXI ‘1 Alexandra Ting (1616—1618), cronjearul_ nn i 0,uclderea prin intepare a Ini Zupu Mehedinteanu si Buzdugan, eonduextorit Miscoalei, este infijisatt in termeni reed ; cipitanul Buzdugan, care tiiase mulfi negustori gree, Iuindu-le ,,toatd maria”, chiar este califieat dropt som rw”? (p. 93.) +-Riscoala”” boierimii_oltene inceputi la 17 octombrie 1630, in timpul Tui Leon Tomsa, impotriva greeflor, este asociath de cronicar de Problema birurilor grele. Acestea neputind fiacoperite de birnicii legali, dom- nitorul a obligné pe Boieri s% completeze, de ln ei, sumele neachitate. Boie- ni refuzi $i fugin Ardea, Iucrind de acolofpentra masilirea Ini Leon ‘Tom Tn aceste Improjariti se iveste concurent la tron un boier al tii, , aga din Brincovéni” (p. 96,), Jalbele boierilor revoltati trimiso vizirului Abaza paga ariitan ,,penteu greci, cum au spart grid tului eu jakmile si cu tonto rintiitile” (p. 10, atin ef insisi turcii reeunogtean e& ,,stritinii, ow grecii farigrideni” jefuiese tara. Dea Iungul cronieif, greeit sint infiiisati ,,avani”, Pe ,fgrecit lesinati inex i-au siturat” domnitoral Rada Leon (1664—1669) pink intr-atita, inclt insusi domnitorul declard ed ,,alt gree lingi ol nui mai trebuie™ (D. 136,). Enpta_destisurats timp de aproape nn veae ineeteard, pentru Devionda cuprinsi in eroniet, en triumful partidei nafionale asmpra grocilor 1 O dolegatie ,,ou slujitori din toate eétele”, cam 200 de oameni, merg Te sultan de-i reclam& eum ,,greeii ‘Tarigradnini... an spart raiaon [rit Ruminesti’”. Rezultatul este ed ,,infelegind imparitiia, poruneit-au eu mare minie de an seos pro toti greeii din fara, eu mare rusine”, iar Radu Leon, protectoral lor, fa maazitit (p. 159—160). Cronicarnl seoate din masa de greci exploatatori veniti din Levant, caracteriza{i in mod general defayorabil in opera sa, eiteva tipuri de gree! Sti araté in repetate xinduri, intriganti, verosi, oportunigti, rai, preenm ? Nicola Sofialiul, Curt Celebi, Ghinea vistierul gi Balasacho. Autoral ie | #te spirit: critic, pentru c& ocolegte adevirata canzi a conflictelor dintre boicrimea autohtons si greci; eare, in fond, era interesul hoierilor autohtoni de a mentine numai ei dregitoriile si avantajele din care incepea si se infrupte tot mai mult si o boierime now, boierimea de oviging levantini, nlstoria {rit Rominesti” se tiptireste acum pentrn prima dati in forma ci complet si impreun en tipurile reprezentative ale variantelor ef inanuserise. Aceasti edijie dit posibilitaten cerectitorilor si o inteleagi $i si 0 reconsidere stiinfific), In rindurile eare preced nam urmiirit niei- decum seopul de a da un studin exhaustiv asupra eontinutului ci interesant, ') Tstoriografia rust medieval, attt de bogatd gi de varlats In genurt i forme narative lar mai ales stuiial asupra et al iD. G. Likacey, Pyeenime ateroiuien it IX, Reanay Die, Neropmivcrtoe amavente (Latoplsejele rusesti si iimportana, lor. Istoricoweultsaia fa, Acaddemioi de stinle U-R.S.8.), Moseova-Leningrad, 1917, 500 P.x ne-au. Tost ator, relies 4m orientarea noasita stin{ifed’ pentru progatirea Veltinulul de XXXITci numai de a deschide cititorilor porspectivele asupra epoe vii pe care ,,[storin* le oglindeste in paginile ei pIstoria”, ca oriee oper’ a culturii medievale, reflect tendintele dominante ale sistemului economic, administrativ, social si politic fendal- In ansamblu, cronica se resimte si de influenta realititii zilnice, vit si populare, dineolo de formele inchistate ale sistemului feudal. Astfel, am viet ch autorul constati si infitigeaz mizeria prin care an trocut masele populare ale {2rii, populatia ei majoritari’ compusi din firani siiraci, exploatati si ineiireati de birnri, Din relatarile cronicarului s-a mai viznt si lnpta dusi, on greutate, dar eroie, de popor impotriva cotro- pitorilor turei, lacomilor dregiitori greei si asupritorilor boieri ai (aril. Autoral cronicii mm s-a putut sustrage influengii populare si a seris pagi migolitoare in care arati nizninfele poparulni romin pentru independent: bertate si dreptate sociald ; le arat& eu duiogie $i compasiune, mobilizator, dar meren le pune in fata eititorilor. Prin aceasti insusire de realism, prin calitittile literar-narative si adesea stilistice, ,,[storia ‘Tirii Rominesti?” nu se adreseazs numai specia ligtilor gi istorieilor, dar si cereurilor mai largi de cititori care vor gasi humeroase si mlvete pagini din treeutul de lupt’ al poporului nostra, si realitat 7. Deserieren si filiagin manuseriselor sIstoria Tri Rominesti de cind au descalecat _pravoslaynieii crestini” a ajuns pina la noi prin citeva zeei de manuserise, cele mai multe find compilatii in care aceasta istorie e precedati, dar mai ales continnati de alte lueriiri, Ficind o cercetare atents a lor, Ie putem impirti in doud grupe principale © prima grup’ euprinde manuserise in care ,,.storia ‘Tari Romi- nesti”” se incheie eu eiteva luni inainte de moartea Ini Serban Cantaeuzino, cu cuvintole ,,s1 aga, en intelepeiimea Tui, toate le-an potolit (p. 1880) ; a-doua grup euprinde manuscrisele peste acest: moment, xpunere gi moartea Ii Serban Cantaeuzino, oprindu-se la ev. din ianuarie 1690, Ia retragerea Ini Heissler eu austriceii, din ‘Tara Romi- neased. Prima grupi se compune din patra subgrape de manuserise, iar a doua grup se compune din gapte subgrape. Fiind vorba de aceeasi Iuerare, ar insemna ca toate mannscrisele si fio identiee ca intindere gi cuprins. Manuserisele insi au suferit adimgini si inlocuiri insemnate sau mai putin insemnate, intimplitoare sau delibe- rate. Toate aceste schimbiiri constituie caracteristice care ne ajuti Ia clasarea manuseriselor. XXII1. Am afirmat ed grupa intlia e format din patru subgrupe. Aeeste subgrupe reprezinti 0 compilatie a Crepulestilor, dou’ compilatit mayro- cordiitesti gi o compilatie cantacuzinease’. 4. Compilatia Crefulestilor C# se compune din wrmittoarele ma- nuuserise + 4) Ms C, miscolaneu eu 393 foi, plus 5 foi albe, format 15,em x21,5.em, de la de la Biblioteca Acad, R.P.R., 80 54GB, este o copie din ju- mitaten a doua a secolului al XVITL-lea, dax dup alt manuseris mai vehi, acestascris de ,,Stan logofetelul of dum Tordache Crefuleseu vel Avornic, la leat 7239 (1731)" (f. 192" ). Laf.1, in locul titlului, este Hisat loc Tiber pentru completarea Ini ulterioard, eare tsi nu s-a mai fient, Cuprinde ‘storia Pirii Ruminesti de cind an deseilecat pravoslavnici cregtini> st incepe la £. 1: j Tus dintai pravoslavnict i> izvodindu-sii‘derumini carii sau despirfit din romani si au pribegit...”, gi sfirgeste la fila 192: jou infelepeiunea lui toate le-an potolit”. Pe £. 192 393 urmeazi eapitolele 1-80 din ,,Viata lui Brincoveann”, serist de logofitul Radu Greceanu. D) Ms C, ew 4 foi nenumerotate, plus 75 foi numerotate si alte foi albe nenumerotate, format 21 em X 25 em, din Biblioteea Filialei Acad. RP.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 36. E eopiat de Lache Rogieseu, condiearul ‘Trib. THiov, la 30 august 1844, dupa un ms eu data de 1. mai 1769, scris de Stefan log. ot Constantin Crejulesen vel yornic. Ms acefal, ineepe eu domnia Ini Viad ‘Pepes + ,,0 vind mare ce an fost fieut ovosanii unui frate al Viadului vod" si sfixgeste ea domnia lui Constantin Brineoveann. Moartea lui Serban Cantacuzino gi inceputul domniei lui Const. Brinco- veann prezintd 0 redaetie proprie copistului, un rezumat, pini Ia iegirea domnului gi a boierilor din Bucuresti, din cauza apropierii austriectlor. Se vorbeste apoi de moartea lui Con: nu in Iupta de la Zimesti si, in 10—12 rinduri, se termina domnia si caracterizarca tui Const. Brincoveann, Observiim ed intre apropierea austriecilor de Buc regti gi cele intimplate la Zarnesti ¢ 0 lacunii. Car ‘yeanu la £75: ,,Domnit-au ani 25 pol si foarte s-au inbogitit si el si boier Ini, eit si dedese veste in toate parfile de bogific. $i era biruitor la toate, ce vrea, aceia fileca, nimeni impotriva nu putea si-i stea. $i feind multe amestecituri, cum si eu nuusealii sieu nemti, si vrind sii si hiineasel de cditre impirdtia turcilor gi infelegind inmpirdiia gi piirindu-1 si Cantaenzini rin sfirsit au Inat casa Ini, e& an perit de sabia Tui Mehmed impirat, din- preunds et feciorii lui. Si-i Iuar’ toata averea ; ei de au fieut el si bundtafi, dar au biruit eu multele rele ce an fiieut si domnia Ini mai mult este de huli decit de laud”. Tache Rogieseu a redus din textul ,,Vietit Ini Nifon”, dupa cum singur ait’ si, Hird si mai spund, a omis si scrisoaren patri Imlui Theofan, dar acuzafiile ee privese pe Grigore Ghica existit in forma caracteristie’ subgrnpel €°, XXXIV©) Ms C3, cn 394 foi, format 13,5 em x 19,5 RP.R., seetia mss, nx. 1350, Foile 395 —L02, 405, 400-411 sint neserise, jar pe f, 403—401" si 406-407" este o tabla a cuprinsului. Are Ia £. 198. nota: $i acostea sintu serise prin ostencala Ini Stan logofetelul ot dum Tordache Crefuleseu vel dvornie, la leat 7259” (1731). Acest mms a sorvit ca original copistului ms G, deseris mai sus, Pe £. 1—3, text din introducerea Ini Radu Greceanu la ,,Viata Ini Constantin Voda Brincoveanw”, iar de In f. 4—198" <,Istoria [arii Roml- nesti de eind au desedlecat rominii” >, ine. 4: ,,Tnsi dentai pravostavnicii Javodindu-si de ruminii carii s-au despirtit..., fin. cu infelepeinea, Tui toate Ie-au potolit” (f. 198* ). Dela f. 199° — f, 394" , find titlu, eap. 1—80 din ,,Viata Ini Constantin Voi Brincoveanu”. Prin grija Ini Tordache Crefuleseu, mare vornic, ginerele Ini Constantin Brineoveann, s-a intocmit 0 compilatie eu compo. zifie identics subgrupel V, dar ,,Viata Ini Brincoveanu” euprindo aiei mai anult dectt 48 do capitole, cuprinde 80 capitole. A seris Stan logofetelul la 7239 (1781) ; alte copii (mss €!, U+) mentioneazi pe un Stefan log. ot. Constantin Cretulescu, mare vornie, In mai 1769 si 1782. Subgrupa C* adaugi date impotriva lui Grigoro Ghica, reprezentant lu turei al domnului Tirii Rominesti Gh. Ghiea, tat face afirmafii inaintea vizirului, provocind ma a domnului Gheorghe Ghie fugind din Ts 1, la Biblioteca Acad. sin, zilivea proprinlui sim piirinte, . Acelagi Grigore Ghica, dupi prima domnie, 1 Romineaseii, txece in Ardeal, apoi in Austria, unde promite impiratului ci se va face eatolic. Sub acest pretext plecind Ia Roma, de la Venetia schimba directia, ajunge la Poarta si obtine din nou domnia ‘iri _Rominesti. Despre Stroe Lenrdeann, amesteeat la omoriren hui Constantin postelnienl Cantacuzino, cilugivit firk voie, se spnne in sub. grupa C# el ar fi cerut si fie numit, in cilugivie, Regep. 2. Corpnl de cronice reprezentat. prin subgrupa L', © 0 compilatic in care domniile Ini Nic. Mavrocordat din Tare Romineased, in exprmerea, Ini Radu Popesen vornicul, sint legate de istoria Munteniei prin comp cantacuzineased. Lucrarea s-a intocmit de Radu Lupesen, logofetel, din ordinul domi Ini N, Mavrocordat si era terminati In 31 octombrie 1729, dup eum se preci zearit in titlu, Acestei compilagii, cexcotiitorii exonicilor i-an dat numele de primul corp decronice mavrocordtt esti sau simplu—corpul mavrocordiitese #) Ms L, en f. 44—246, format 25 em x 39 et, th Biblioteca Filiak Acad. R-P-R. din Cluj, fond Blaj, nr. 59, eopie din see, al XX-lea, inainte de 1840, De la f, 211—246 inclnsiv foile ms sint 6u 1 em mai seurte decit foil Inf. 2105 toile 243246 neserise. Po f, dr. siv., titlul general al compilatiel intoemit {elul de divan, aga cum fl reproducem la ms L4, Pe f, Radu logote- -123" , ,Tstoria XXXY