1 stadt de ten oviri sau alte vj sivargirea unei infractiuni impotriva unui functionar Aeplineste © funcjie ce implicd exercitul autortgi de stat ori asupra 1, in scop de intimidare sau de rizbunare, in legiturd cu exercitarea fe serviciu; rea unei infracfiuni impo- 7» de familie al funcfionarului public care indeplineste o functie ce | #utoritati de stat ori asupra bunurilor acestuia, in scop de intimidare © 1” Tegitura cu exercitarea atribusiilor de serviciu ale functionarului IngcZtinacinnii consi in comiterea fe a forme tip, fe formelor seal supra unui polijst sau jandarm aflat in exercitarea atibutiilor ‘einmi cu exercitarea acestoratibuti; ‘ile iti Prevede varianta agravati din vechiul cod fn ipoteza in care NA magistrat, fata fiind incriminaté in infractiunea de ultraj judi-7 476 violenga psihicd sau fizicd indreptate impotriva sofului, copiilor sau p&rintilor categorii de functionari(poliist, jandarm etc), in scop de intimidare sau rizbu fost introdusa in continutul infractiunii de ultra), itrucét aceasta nu reprezinty altceva decat o forma special de amenintare indreptat& impotriva functionarului pe fapte indeplinite i exercitarea atributior de serviciu sau in legaturd cu acestea; = Codul penal sancfioneazi violenfele sau ameninférile indreptate Ay {mpotriva sopului, piringilor sau copiilor unui polifst, jandarm sau militar, ej indreptate impotriva unui membru de familie al oric&rui functionar public care ¢ funcfie ce implic& exerctiul autortitii stat, end aceste fapte sunt comise in intimidare sau rzbunare. 1.2. Obiectul infractiunit a) obiectul Juridie spectal: principal ~ relaiile sociale refertoare la datorat autorititlor de stat gi functionarior care exerci 0 activitate in ca iar cel secidar consti in relatile integtitatea corporal sau sinstatea fumctionarului public; ) obiectul material (secundar)': corpul persoanei, cu exceptia sit ultrajul se comite prin ameninjae, cdnd infractiunea nu are obiect material, in ipoteza variantelor asimilate obiect material poate fi gi bunul al membrului de familie al acestuia Bs opines uta ee 0 nse compen ancunqres Svigih senna pis taioee ae cea fone cerake ice onion oe came de moarte ori omorul svar tex infec pot eel saul dea ohe Rane fillor de serviciu sau in legaturé cu exercitarea acestor atribufiiy, juridic complex, prin comiterea faptt find lezate o pluralitate de care au caracter eterogen, apartindnd unor titulari diferiti: pe de o parte {in calitate de subiect pasiv principal, iar, pe de alti parte, funcio lezat in calitate de subiect pasiv secundar. in eazul ultrjului, obi complex al infractiuni de ultraj este lezat prin comiterea une si cconjinutul situ constitutiv sunt absorbite alte infractiunt: ameninhite sau alte violenje, vitimarea corporal, lovirile sau vatimarile "in cazul acestei infractiuni complexe pluriofensive, desi se rejine un § complex, muse poate vorbi side un obiect material complex, ei numa de uni # obiectuluijurdic secundar, in misura in care actiunea sau insctiunca comish Impotriva vieti, integritii corporal gi sin&ti, Astfl, nu se considert object material prinepalInfracttuni contra cuworiait 47 ‘moarte (or| omorul care vor constitui modalitifi de realizare a clementului al laturii objective a infractiuni de ultra, fiind indreptate in mod direct de stat in cadrul cAruia functionaral igi exercita atributile 5 aducdnd atingere demnitii, liberi, integritatitfizice ori psihice functionarului; 2, la consinutul constituiv al infractiunilor absorbite se Jie pentru fapte indeplinite in exercitarea acesion aceste doud conditii previzute altemativ de lege putind i obiective. Deopotriva, mai trebuie sctiv: autor poate fi orice persoana care are capacitate penalA (inclusiv rat public care indeplinste o funetie ce implies exerciful autoriti de Hun alt functionar publie!); ticipafia penala este ‘Tibunatuloi Suprem, decicia de indrumare nr. 6/1967. atind (F. Sireteanu, D. Niu, op. cit, vol. p. 403) +8 arktt: ,va Se protejeazd si un interes general, dar care repreznt§ fy fapt a gtectiuni susceptibile de justificare pe baza consimmanalgy lor de ultra, lr judicar, putare abuziv ete. Aste, spre sitStonaraflat in exerciil arbufilor de cervie este lovit, la cererea sa, ia fapta ou va constiui infiactiune de ultra), fiind justificats pe baza478 Sinteze de drept penal. Partea special - nofiunea de functionar public are in materie penalA injelesul autonom din. per, iar nu cel din Codul administrativ; prin funetie ce implicd exercigiut di de stat se injeleze functia care implicd exercitarea unor atribui in cadrul’ puteri statale referitoare la luarea de misuri cu caracter obligatoriu gi as pectiri lor, in doctrina! s-a ardtat cl ,aceste functii sunt specifice autora care, potrivit Constitufiei, constituie un sistem bazat pe principiul separatiei, p stat; nu toate persoancle care activeazi in cadrul administrajei publice indep ce implica exercifiul autortatii de stat, ci mumai cele care au competenta dea dispoziti cu caracter obligatori acfiondnd in numele respectivei autoritiy fata de definitia funcfionarului public prevazuté de art. 175 C.pen, care dintre persoanele enumerate de norma legal sunt susceptible s& exeis ce implica exervitiul autortiii de stat [de pilda, persoana care, cu tit temporar, cu sau fir o remunerafie: 1. exerciti atributi si responsabilt temeiul legii, in scopul realizirii prerogativelor puterii legislative, ex« citoresti (de pilda, deputafii, senatorii, Presedintele Rominiei, memBth jjudecttori i procurorii, membrii CSM etc.); 2. exeritd o functie de d ‘ot astfel, doar unii funcjionari publici asimilaji exeret& functi c autoritaii de stat]; - existd categorii de functionari publici previzuji de art. 17 a Tha gi lit. c) C.pen. care nu exercité 0 functie ce implica exercipil $i deci nu pot avea calitatea de subiecfi pasivi ai infracyiunii de ppersoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau flr 0 remi functie publict de orice naturd, sau cel care exerci singur sau ‘petsoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economi’ juridice cu capital integral sau majoitar de stat, atributi legate de ys de activitate al acesteia];~ subiect pasiv secundar poate fi gi un membra de familie al care indeplineste o functie ce implica exercifiul autoritaii de sta; = daci subiectul pasiv secundar este un polifst (fie polifiei locale, fic din cadrut Poligiei Romane’) sau jandarm, agravati a infractiunii previzuta de art. 257 alin, (4) C.pen. in ipoteza in care subiectul pasiv secundar ea atribufillor de serviciu sau un avocat, iar fapta es itarea profesiei de acesta, se va refine comiterea infracfitnl previzuti de art. 279 C.pen.s “1. Toader, op. cit, p.3 in Fiteratura de specialita s.a., Codul pensl comentat si adnorat, vol. Il, Ed. Stinifies si p21) $0 atitat c¥ exerciti o funcie ce implich exerijiul avout ‘are au competenta sé emit& acte,s8 dea dispoziti si sis mls “Exprimnd prin aceasta voinja organului de stat din care fae pate fnsircinate cu executareadispoziilor si misurilor ate”. 'A se vedea Legea politic! locale nr. 155/2010, epublica (MOL 5 2A se vedea Legea nz. 218/2002 privind organizarea si faeion ‘Nou! Statut al poifstlui (MO x. 307 din 25 apriie 2074), adoplat (MOF. nr, 440 din 24 funie 2002), ~wul autonom din ica exercitul autg ui fm cadrul orga toriu si asigurarey ice autortailor p ul separatiei put ei autora”; 'S Ccpen, se va an ile si exercite o cu ttlu permanent vonsabilitgi stabil ve, executive sau smembrii, Gaver > de demnitate pub i ce implica exerg 5 alin. (1) tit, b) itiul autoritapii dé ‘e ultraj (de exen emunerafie exero sau impreund cu © sau al unei pe > realizarea obied fanetionarului p face parte din cat se va refine vari sau procuror af omis in legit si de ultraj judioia 7. Vasiiu, GA died, Bucuresti, 1 stat numat pers zum 5 cele care 9 din 8 msi 2014), ‘2 Poliiei Romfin 1 Legea nr, 360/2002 Infractiuni contra atoritit 479 sjralitatea de-subiecti pasivi secundari atrage, in principu, refinerea unei plura- pe pfreciuni de ultrajaflate in concurs, find afectate in concret atrbutele de finte specifica exercitate de fiecare subject pasiv secundar'; ca excepfie, in Ho care infractiunea absorbité de ultraj este o forma a unitiii legale de infrac- F cazul in care exist o pluralitate de vitime, se va retine de asemenea o singura fice de ult (de pildd in cazil ultrajului care absoarbe omorul ealificat gt asupra a doud sau mai maltor persoane); G cénd din eroare fiptuitorul realizeaza activitatea infractionals asupra unei ‘care nu are calitatea cenuti de lege pentru a fi subiect pasiv al infractiuni fracfiunea efectiv comis, iar mu yin personam), consider ci se va refine numa in sunea complexa de ultra). “4. Laturs obiectivi Forma tip mentul material: comiterea uneia sau mai multora dintre urmatoarele moda- ternative: smeninfarea unui functionar public em reitiul autoritigii de stat, aflat in exereit nif fapte care nu au Tegituré cu actele de servieiu) sau in legiturdt eu exer- irea‘ncestor atributii; 5 subiectul pasiv se afl ix exercitarea airibugiilor de serviciu ameninjarea $e ite fie pentru fapte in legituri cu exercitarea acestor aributi, fie pentru orice ori de fapte (de pild, in considerarea unr rivalititi amoroase ori a altor impre- #P in de viata privat) este imperativ ca functionarul public s8 actioneze fn cadrul Flor ce decarg din functia pe care o exerciti, iar nu in mod abuziv (in acest din [ea actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercifiulfunctiei) ftunci cénd functionarul public mu se afla in exercitarea atribujiilor de serviciu ninjarea trebuie s& vizeze numai fapte in legdturd cu exercitarea acestor atribufiis ‘modalitate se va retine gi in situafia in care ameninjarea este comisa dup& termi- a orelor de program, dar in legatura cu indeplinirea in mod legal a indatoririlor de jiuale victimes "in docrink (0. Login, A Flips, rept penal roman. Parca speciale, revizit, Casa “AE Eaitra gi Presa , Sansa” SRL, BucuresS, 1992, p 173) s- arktat cf ,autoitaten de stat este Sikja prin intermedi! protectiei acordate fiecSrui reprezentant al stu, c&ruia deci ii sunt abil ocrotite drepturile fundamentale cuprinse in obiectul special al infractiunii”. Tot fel alti autori (F. Streteanu, D. Niju, op. cit, vol. Tl, p. 21) au subliniat c& doar in aparent ist in acest caz 0 unitate a valori sociale ocrotie, cXci prin ultmgierea unui funetlopar mu duce atingere unei valori sbstracte (autoritatea de stat), ci atrbutelor de autoritate pe care se: I implica functa subiectalui pasiv, astfel c& prin ultragieres mai moltor functionari se lezeazt Je de autoritate specifice mai multor functii, uneori diferite, astfel incit apire ca ‘Wstificata reginerea concursului de infractiuni. Tn acest sens, Tribunalul Suprem a apreciat in decizia nr. 3861/1969 c& prin exercigiul cies se injelege 0 activitate pe care funcfionarul 0 presteazA in legiturh cu indeplinirea Airhufilor de servic; accasth activitate poate fi desfisurat ait in oele legale de servici i afra lor, dact interesle unit o impun480 Sinteze de drept penal. Partea special = ameninjarea trebuie si fie sivaryitt nemijlocit sau prin mijloace de directa (prin mesaje sms sau transmise prin intermediul unor aplicait de com sau socializare ori in eadrul unei convorbiritelefonice sau a unei comunicati vig ~ absoarbe infractiunea de ameninjare prevazuta de art. 206 C.pen.; ~ se poate refine in concurs ideal infractiumea de purtare abuziva cu ini ultraj comist asupra aceleiagi persoane (de pild’, un politist aflat in ex butilor de serviciu loveste pe un alt polifist, in legatur’ cu efectuarea unui {n atributile de serviciu ale acestuia din urmé); - find fapta este sivarsité impotriva a doi sau mai mulfi functionari, se vay concursul de infractiuni; daca se refine unicitatea actiunii de ameninare a plural funcfionari se va constata existenfa unui concurs ideal; 50 neta 5 cr ata 6 4.95201, in juan ameninfat pe persoana vitimati B., polit in eadrul DGPMB ~ Sexi ~ BiroulInvestigaii Criminal, organ de cecetae penal in dosarul de penald, cu formularea de denunfuri calomnioase si inscenarea svg inftuciuni de servci, acte de ameninjare continua iin earl sedi Polite, intunesteelementeleconstittve ale infrafuni de uta. de art. 257 alin. (1) gi (4) Cpen,raporit la at. 206 alin. (1) C:pen apreciated intervalulscurt de timp seuts,aproximativ 30 de minute, out ate material, imprejurrea ef ambele pi av persput ch 6 aclasi scandal gi existenfa uni durate inevtabile a parcungerit spalitorie si pind la sediul Secfiei $ Polij, sunt elemente ce concluzi of infaofunes a fost svéryit in forma unit naturale de cele dout acte materiale neavind o existent separat, de sine sate mult, dup cum se va demonstra cu ocazia analiza elementlor const infracfumi, instanfa a consierat of aiunile inculpatului de la spalatoe @ ‘constituie in sine infractiunes de ultraj, acestea doar confirménd existen{a Uf ameniniti reale din partea inculpatului cu ocazia evenimentelor din Secjei 5 Poli. In privingacaracteruluiinjust al ameniniri, in opodiie inculpatul, instanja apreciazA cA insinuarea formulas unor denunun eall nioase impotrva unei persone nu consiuieexercitarea unui drep previ lege. Cu ti preliminer, instana admite cf, in cazul in eaze ameninjarea & in exercitarea unui asemenea drep, int-un seop egitim, ‘nv sunt nt clementele constitutive ale infractiunii de amenintare chiar in cazul in cé subiectuluipasi i se ereeaz8 o stare de temere privind suferiea une! paBub situa casi evocatt de doctrin§ find amenintarea cu formulare une Gee de chemare in judecati ce ar conduce la obligarea subiectului pasiv la executat® ‘nei obliga coreltive unui dept leitim al subectului activ” Cu toate ac in prezenta cauzA, instanja reine cf inculpatul ameninta persoana vt exeretarea unui dept previzut de lege, inst nu gin scopl prevdzut de a¢25s sivirynd astfel un abuz de drep. In acest sens instana subliniaz& c&, pent se refine exercitarea in mod legal a unui drept, titularul acestuia nu trebuie sh rezume In al exercta in limitee sale exten, isi potivt scopuli preva lege, in limitele sale interme. fn conere,instana refine 8 inculpatul » amen petsoana vitimatd cu formularea unor denunjuri, dept prevlzatoricar sularul orei 1 -Sectia wu trebuie i se lui prevazut de Infracfun contra aura 481 rept, potrivit dispozitilor at, 290 C:proc.pen., sub aspectul sAvargirit mai Fon infrdejiuni de corupfie si de servicin sau chiar a unei tentative la Br acjiunea de omor. Instanfa subliniaza c& legiuitoral a stabilit acest drept de are 4 organelor de urmirire penal pentru asigurarea descoperiiiinfactiu- for slvitgite gi angajarea raspunderii penale a persoanelor responsabile, toate Fntra crearea unui climat de siguranta in societate. Mai mult, fat de gravitatea ‘unilor evocate, instanja refine c& inculpatul avea chiar obligafia, nu doar dfeptul de a denunta, neexecutarea acestei obligaii puténd constitui infraetiunea ypedenunfare, potrivit art, 266 C.pen. De asemenea, fa de profesin persoanei Sfumate, inculpatul avea chiar gi o obligatie civic& in sensul formularii unor “Genunfuri in cazul in care avea informafi cu privire la sivarsirea unor infractiuni ‘coruptie de c&tre persoana vatimata. Cu toate acestea, instanfa refine c& ul pentru care inculpaul susines c& va formula denunfuri nu era executarea nai obligati civice gi legale de contributie la descoperirea infracfiunilor, ci Gescurajarea persoanei vitimate din a mai continua cercetirile in cadrul earului de urmirire penal ceil viza pe ful sdu. Inculpatul, prezentind diferite Seenari gi bazindu-se gi pe imaginea pe care o avea in randul Ineritoritor din fie, a urmarit intimidarea persoanei vitémate prin prezentarea unor ipoteze ce fi putut periclta, cel putin pentru moment, imaginea si actvitatea profesio- Tyralt e persoanei vitimate, Astfel, instanfa refine ef inculpatul a deturnat dreptul iu legitim de la scopurile legale si a incercat 2&dimicizea affarii adevrutui {tr-un dosar penal ce viza pe fiul siu si imobile cu privite la care existasuspi- ‘tiunea c& fi aparfin. In cazul in care inculpatul ar fi urmarit, astfel cum a susfinut,exeritarea in mod legal a dreptulu si, a fi putt formula denunqurile Gvocate fri ameningarea prealabilé a persoanci vitimate si incercarea intimi- ‘iii acesteia, Instanja nu poate ignora cl, desi a trecut o perioada de aproxi- fnatv tei ani de la data ameninftilor, inculpatul nu a formula niciun denun} ce ‘yiza ingractiunile evocate, Mai mult, instanja a refinut e8, in cursul luni sep- témbrie 2014, fiul inculpatului a formulat plingere penalé impotriva persoanei ‘yitimate cu privire la modul in care si-a exercitat aributile eu ocazia efectuarit tirmiririi penale, fra a face vreo referire Ia acuzatiile vehiculate de cate incul- ‘atul S. Instanta arata c& rajionamentul privind posibilitatea angajirii rispunderii ‘penale pentru exercitarea dreptului de @ formula denunfuri urmarind alte scopuri decit cele legale este prevazut de cltre legiuitor potrivit dispozitiilor art. 269 Cen, demonstrind astiel c& dreptul de a denunja mu este unul absolut. fn privinfa conflictului de la spalatorie, instanja apreciazi c& acesta este doar de haturi a confirma ameninfarile din cadrul Sectiei ... Polijie $i de @ demonstra veridicitatea gi seriozitatea inculpatului in formularea ameninfirilor. Altfel spus, din perspectiva persoanei vatamate, existenfa unei perioade de timp intre cele oud episoade conflictuale a fost de naturi a confirma c& inculpatul nu s-a ‘adresatastfel doar in cadru! une iesiri nervoase necontrolate, Cu toate acestea, dupa cum s-a antcipat,instanja ara c& ameninfiile de la spAl8torie nu consti- tuie in sine infractiunea de ultrj. Instanfa reitereaz& modul in care persoana ‘Vitimatd, organ de cercetare penal a infeles si respecte normele procedurale gi deontologice in vederea efectuarii actelor de urmarite penal. Astiel, aceasta a contactat telefonic un suspect din dosar gi a solicitat si se intalneascd eu o mai Yeche cunostin{a a sa, inculpatul din prezenta cauzi, Cu ocazia intélniri,Sinteze de drept penal. Partea specials direct ey mtd #avuto stitudine coloevslt nepermist, a incuraja direct, s-a cert, afipat,ajignit, a aritat un grad de familiarione nepermig de inculpat, mu a respectt nicio nom’ procesual penal cu privin lea ‘ul Tew un suspect, si nu a intocmitniciun proves, sau intr-o calitate privat 1m. 270/25.04.2017, in. Iugan, C\pen, adnotat) BD. consi infactiune de ultajatitudinea ofensatoare la ad {thot de polite a unui gardan publi, n ext ind see ane Fe tle abuzivd a celor doi fincionari publi de sincere oa cit rept, 0 persoant sii prin aefiunea lor abuziva, fn Hi ti forfei publice mu pot benefcia de protecia institut p art. 239 Cpen. din 1969 (CS, sectia penala, decizia nr. 1564/19 worw legals.ro) iciu (chiar gi ‘n legitura cu exercitarea acestor atributi; ~ sbsoarbe infincfunea de oviri sau alte violenfeprevazuta de art 193 C:pen$ {lac subiectul pasiv se aflé tn exercitarea aribuilor de serviciu' infractiunea loviri sau alte violente se poate comite fie pentra fapte in legaturd cu exercitarea aces * In doctrina (F Sireteanmy, D. Nit, op. cit, is seul de post din satul su este amantul sof Inttacjanes cae POstl de polite 5 Toveste pe acest), Asie, se Chiat diet ‘nffactiunea sivarsité'ma are legituri Gu functie ca atribufile de serviciu ale vietimel2 incurajat adreg iavitate nepermig w privire la a are la adre asta este 0 funcfionar pil at, aflat in x cist cd se va urd cu atributile ‘asior de sere nnantul sofie, rata: ,Chiar 4 ale vietimel Infractun contra eutoritit 483 tru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca functionarul public s& ‘cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercit, iar nu in mod Wacest din urmé caz. actele sale mu sunt considerate a fi fost efectuate in fii cind functionarul public mu se aflé in exercitarea atribusiilor de serviciu 1 de loviri sau alte violenfe trebuie si vizeze numai fapte in legatura cu yn mod legal a acestor atributii ‘modalitate se va refine gi in situafia in care infractiunea de loviri sau alte sie comisi dupa terminarea orelor de program, dar in legitur& cu indeplinirea or de serviciu ale victimei. Infractiunea de nerespectare a hotiririi, sivarsindu-se prin acte de Roleotd sau de amenintare fajh de organul de executare cuprinde, in Tatura ‘iva, gi elementele infractiunii de ultraj (C.SJ,, secfia penald, decisia 149711992, ww. legalis.r0) Sustragerea unor bunuri de citre patru persoane, urmat® de amenin- ca si lovirea celor doi politgti care au incercat si-i legitimeze gi si-i impie- fice si plece cu bunurile sustrase nu constituie infractiunea de fart calificat in curs cu cea de ultraj, ci de talharie gi ultraj (CSL, secfia penald, decizia #:2611/1996, www-legalis.ro). Lovirea mai multor funefionari publici aflati in exercifiul functiunii ce 4 exercitiul autoritajii de stat, in aceeasi Imprejurare, constituie tot atétea fjactiuni de ultraj sivarsite in concurs, iar nu o singura infracfiune sub forma mitinuata (CS, sectia penal, decizia nr. 1136/2003) [Actele de agresiune indreptate impotriva unui politist aflat in misiunea 2 sprijini activitatea executorului judecdtorese, de punere in executare, pe le siti, a unei hoticéri judecdtoresti, constituie infractiunea de ultra. Prin area sa la exccutarea unei hotiriri, politstul nu-yi pierde calitstea de gent al ordini publice, el nefind asimilat cu organul de executare a hots tMecitoresti in sensul prevederilor art. 271 alin. (1) C.pen. din 1969 (CS.l, “seeia penala, decizia nr. 1012/1996, wwww.legalis.r0) fc in cae aceasta rain exerci tribuyilor de servieiu Ta moment comiterifaptei, Sefne fir doar i poate infraetiunea de ultra de a art. 257 alin. (1) 5 (4) Cpen, fa acest nd c& persoana provocatoruli este subieetul pasiv secundar al infactiunii comise fare_de provocare, credem c& se va refine circumstana provocinii, Char dac& subiectal Psiv principal este staf, ca titular al avtortaii de stat, nu patem nega faptul cd autortaten Tncorporath de fiecare funciona. Pentru aceste motive, tm misura in cae fa raport cu i mat multi finefionari publici se actioneazA in stare de provocare, se va refine nga atenuant484 Sinteze de drept penal. Partea specials 3. vitimarea corporali, sivarsiti impotriva unui functionar public. plineste 0 functie ce implied exercitiul autoritagii de stat, aflat in exerg Dufillor de serviciu (chiar si pentru fapte care nu au legiturd cu actele 4 sau in legiitura cu exercitarea acestor atribu ~ absoarbe infractiunea de vatimare corporala prevazuta de art, 194 Cp fiune consumata sau doar tentativa); 3 ~ daca subiectal pasiv se a/la fn exercitarea atribusilor de serviciu ink vvatimare corporal poate si fie comisd fie pentru fapte in legiturd eu acestor atribufi, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca A public si actioneze in cadrul indatorirlor ce decurg din fumctia pe care o ey nu in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt consider efectuate in exercitiul functii); ~ atunei cénd functionarul public mu se afd in exercitarea atribujitlor de infractiunea de vatimare corporala trebuie si vizeze numai fapte in exercitarea in mod legal a acestor atributi = aceasti modalitate se va refine gi in situayia in care infractiunea de corporal este comisi dupa terminarea orelor de program, dar in legatura nirea indatoririlor de serviciu ale victimei, sine te ts ete complet amples ee cxprinaa, in prim tad haus eee ea infractiunii. (..) Cerinfa in oricare dintre variantele sale igi are ratig obit ji al inten de aah oa ces el rile scales chr engent f Seta ea ea ‘Fespectului datorat autoritapii, ce impune si Protejarea in mod specisil’#) nelor care indeplinese o funcfie ce implica exercifiul autoritafii de stat Jegea nu infelege sb asigure o protecfie nelimitat in favoarea funcfd astfel ct, i situatia in care acesta fyi depaseste atribufle de serviciu wid xercitf abuziv, el nu se mai afd in exereiful funcjunii si nu mai acfiotead interesul autortii, astfel 8 nu se mai afl sub protectia acordatd del Or, in cauza s-a demonstrat firé niciun dubiv, contrarsustinerlor inculpat A acesta, find sub inffuenta biuturiloralcoolice, aagresat-o fizic pe pe ‘vatimatd P.1, poliist in cadul Polifei M., care se fla, impreuna cu colegul ‘martorul B., in exercifiul funetiuni in timpul destinatindepl servic, (..) Fal de acest considerent, instana constatl 8 fépta incu Intruneste elementele constitutive ale infractunii de ultra) savarsitt tmpotr unui politist, si mu pe cele ale infractiunii de vatimare corporal din eulply Tntruedt aceste @ cunoscut calitatea persoanei vitimate, de agent de po Sscopul veniriiacestuia la domicilil stu, respectiv de a asigura ordinea public si de a preintimpina comiterea unei fapte mai grave, astel ca perso vvatimatii nu gi-a depasit atribuiile de serviciu,fiind in exercitarea ac ‘momentul producerii incidentului. Totodatl, instanfa refine 8, in raport& ‘modalitatea conereté fn care inculpatul a realizat vatmarea agentului dé Bol aflat in exerifiul functiuni @ comis fapta sub forma intenje! indirect, ast cum corect au retinut si cele doud instante, chiar daci mu a urmfsit producered rezultatului, Le prevzut sia acceptat producerea lui (7.C.CJ,, secfia penal, ecicia nr. 3845/2011, www.scj 70).a & 3 Infractun contra eatoritalt 485 ¢tionar public care jy, aflat in exercitarea ait urd eu actele den lic care indeplineste o functie ce implick exer: fercitarea atributilor de serviciu (chiar si pentru fapte care nu au legi- fle de serviciu) sau in legitura cu exercitaren acestoratributis ingractiunea de loviri sau vitiméri cauzatoare de moarte, previzuti de 'e serviciu infrati eo 2 legiturt cu ey Tek subiectul pasiv se afld in exercitarea atribujilor de servic infracjiunea de ‘imperativ ca functio jivatmari cauzatoare de moarte poate s& fie comisd fie pentru fapte in legaturd tia pe'care 0 exercity, a acestor atributi, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca unt considerate af public s3 actioneze in cadrul indatorrlor ce decurg din funcfa pe care © cau in mod abuzi (in acest din urma caz actee sale nu sunt considerate a fi 2 abutter de Bate in exerciful fimetiei; cai fapte in legatur séi cénd functionarul public mu se aflé in exercitarea atributilor de serviciu, the de lovir sau vitimari cauzatoae de moarte tebuie s vizeze numa fapte afiactiunea de vit Seu exercitarea in mod legal a acestr atribui; Tin legaturd cu indepl fi modalitate se va refine gi in situatia in care lovirile sau vatimarile cauza- ‘moarte sunt comise dupé terminarea orelor de program, dar in legaturd cu a indatorrilor de serviiu ale victimei. itate care igi reaage sivirsit impotriva unui functionar public eare indeplineste 0 functie inutlui consiatiy cd exercitiul autoritii de stat, aflat in exercitarea atriburillor de servicin pal) pentru fapte care nu au legituri cu actele de serviciu) sau fn legiturd eu teen acs eae evi aba Fal a tal patbe infiacfiunes de omor (art. 188 C.pen.) sau pe cea de omor calificat 89°C pen.) in forma consumata sau tentats Sul (simpla sau califcat) este sAvargit in perioada in care victima se afla in es Shp serviciului ori pentru fapte indeplinite in exerctial functiuni ‘mai actionear Snecesar ca vitima si acjioneze i cadrl indatorititr ce decurg din functia pe acordatt de lepinit : fener 2 cit rita, iar na in mod abuziv Intrucdt fn acest din umm caz actele sale nu sunt tbo fizic pe persoana’ ut reund cu colegul sit, facetisti modalitate se va refine si in situatia in care omorul este comis dupa piliniritatibupilor de a orelor de program, dat in legaturi cu: indeplinirea in mod legal a indato- i j P 2 i <2 Sept incupai lor de Serviciu ale vietimeis i stvarsit imporiva i virgitd impotriva i modalitate poate fi refinuti in concurs ideal cu purtarea abuziva; corporal din culp de agent de oli area in aceeasi imprejurare cu privire la acelagi subiect pasiv secundar a mai 1a ordinea gi linigtea faidintre modalititile alternative ale infractiunii nu conduce la refinerea unui «, astfel ca persoana Sits de infractiun, ci a unei singure infractiuni complexe. crus aes “FD rmarea imedlath pristplts sare de pscol pei erates stl in report al | urmarea imediatd secundard se determina in functie de urmarea imediati a agentului de polifie \fiei indirecte, astel urmacit producered aad “6 legitura de cauzalitate (prin raportare In urmarea imediati prineipala): CL, sectia penalds IK& din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urmarea * digi secundara se determind in functie de specificul infractiunii absorbite;486 Sinteze de drept penal. Partea special 1.4.2. Prima forma asimilati 8) elemental material: sivarsitea cu intentie sow practerinteni infractiuni impotriva unui functionar public care indeplineste 0 finehe 4 exerciful autoritfii de stat ori asupra bunurilor acestuia, in scop ce int rézbunare, in legdturd cu exercitarea atribusillor de servicius - mu prezinté important natura inftactiunii comise (infractiune si Continua), find necesar insi ca aceasta si fie comisa eu intenfie sau pra scop de intihidare sau razbunare; existenta scopului in conjinutul normel hare exclude posibilitatea comiterii faptei din culpa, inst mu este ince ‘Sivargirea faptei cu praeterintentie (de pilda, in scop de sizbunare intra ¥un politist, iar urmarea imediatd mai grav se produce ulterior din culpa); ing poate fi una indreptaté impotriva persoanei, cw exceptia celor previzute la (ce pilda,lipsirea de ibertate, santajul, agresiunea sexuall ete.) sau 0 Patrimoniului impotriva bunurilor funcjionarului public (de pilda,distuger alta infractiune; ~ aceasta forma asimilata se va refine in situaia in care infractiunea este legaturd cu indeplinirea indatorivilor de serviciu ale victimei. ’ b) urmarea imediata: starea de pericol pentru autoritatea statului roman; ©) legiitura de cauzalitate: rezulti din materialitatea faptei, ie BR os cpncar 4, in mod intemeiat, prima instanga adi barea incadririi juridice a infractiunilor sub acuzatia c&rora a fost" Jiudecati inculpatul M.F.D. din doua infractiuni de ultra), previzate d alin-(D si @) Cen, in infaeiaea. de-ameninfare,previaud de “alin.(1) Cpen. si infractiunea de distrugere, previzutt de art 253 4 Crpen, tn conde tn care din probele administate im cauel ‘ne ne intractiunile de ameninjare gi distrugere sum absorbite fn infractiuneao de ulna fy de neintranites cerineieseniale ca tmeninjarea en dear & fost comise impotrive fancforaruui public care indeplinste « afla in exercitiul atribut urtea consider cd in situaia in care fumetionarul public mu se exercitarea atributilor de serviciu, atingerea adusd autoritii de stat din face parte nu poste aves loc decdtatuncicind una dintre aciunite sau inact ce constituie elemental material al laturii obiective a infactiunii de ult) jrpraet forma wnet manifest in legdturd cu fapte indeplinte de funcional Public in timp ce se afla in exercifiul functiunit. Asa cum rezulta din decks | Decl ameninyreasiviryiténemijlocit sau prin mijloace de comuncare direct, 1 alte Violen, vitimarea corporal, lovirle sau vitimarile eauzatoare de morte or omorll svirgti impotriva unui fin.ne simp, sau praet al normei de {8 a dispus 2 a fost tin aut de arté art. 253 alin, ul atribufilor iblic mu se afldt i de stat din care ji comiterea faptel Wey vendewtd de art 297 Infractun contra autora 487 ei vitimate TLD., din declarafile date in caitate de martori de agentit : ay BOC. $i MCN, procum si de le LP. Bibor in perioada 4 marti martie 2016, persoana vatimaté a beneficiat de concedi medical “uspendi de drept in eazul concedivlui pentru incapacitate temporart de fc8. Astfel, actele de ameninjare si distrugere comise de inculpat Ia data de ie 2016, cdnd persoana vatimati nu se Aff in exercitarea atributilor de fen, nu pot fi considerate ca find comise in legiturk eu actele indeplinite de im in exerciful funcfiunii in ziva anterioar8, intrucit la data de 8 martie 16, raporturle de munc’ ale persoanci vitimate T.L. erau suspendate de fn condifile in care acesta sc afla in concediu medical. in plus, Curtea static procesul-verbal de contravente silvica si cel de dare in custodie gi de scare materialului lermos vandut de inculpat numitului L.G. nu au fost jémite de persoana vitimaté T.LD., ci de agentii de polite B.O.C. si MCN. iar, faptele inculpatului M.F.D. din data de 9 martie 2016 nu pot fi Meswsogate drept o riposta ta faptele indeplinite de persoana vatimata T1.D. in Gécitiul atributilor de serviciu in data de 8 martie 2016, care s& fi urmarit, in : z ipa, lezarea institute ce exerci puterea de stat (autoritatea public), in Scacrul cireia isi desftigura activitatea persoana vatimata prin crearca unei stiri G'pericol pentru autoritaten instiujiei (C.A. Oradea, sectia penalé, decizia $30/2017, nepublicata). doua forma asimilata gnentul material: sivaryirea oricdrei infractiuni impotriva unui membru de unui functionar public care indeplineste o functie ce implied exerciiul autori tori asupra bunurilor membrutui de familie, i scop de intimidare saw de rée- jegaiturd cu exercitarea atribupilor de serviciu de eétre functionarul public; prezints importanft natura infratiunii comise, fiind necesar insi ca aceasta sf nu este incompatibila cu sivargirea faptei cu practerintenfie; infractiunea ‘ndreptati impotriva persoanei (inclusiv vreuna dintre infractiunile previzute Aceasta forma asimilaté se va refine in situatia in care infraciunea este comisa in cu indeplinirea indatoririlor de serviciu ale functionarului public Sail din materialitatea faptci; legitura de cawzalitate prin raportare la urmarea iat8 secundari se determin’ in functie de specificulinfractiuniiSinteze de drept penal. Partea special 1.5, Varianta agravati: ultrajul sivirsit in oricare din formele antey ge si faptul ct impotriva unui polifist sau jandarm, aflat in exer: ibutiilor dg a infractiun vieu sau in legituri cu exercitarea acestor atributii [art. 257 pen.) Be sctpats es sage usu, uma de ose un paralizntinpotva uni polit afat a exeral ect ne spre, intone ar cementle conssune ae nee ae Pe cele ale infractiunii de ultraj aflate in concurs (1.C.C.J, sectia penala;' wr 9072086 ane opls so 5 Bsc ic cade ina epi jn inh fa supe dirs de cel nchone ote a atte obi potions pear eee ee ee ‘sancfion&rii faptelor de ultraj comise impotriva Jor. Avand in vedere, Input pols sua spe ma eas opti pt or Sor dst capri te hacen ha brats Acct elm scm, eae de axon eee nol dent aden etal fon peaie ee Jandarmii, intrucdt diferenta de regim juridic, constind in majorared tt mc o tenes alii pce a soa {dt de fest bie dee pe car ede eae telor normative previzute la art, 257 alin. (1)-(3) C.pen. si, respeoti alin. (4) C.pen. (Curtea Constitutional, DCC nr. 446/2018, www.cer 1.6, Latura subiectiva + intentie directa sau indirectd sau praeterintentie in ipoteza in of absorbiti este comisd cu aceast form de vinovaie (de pilda, ovirile Si cauzatoare de moarte); a nu intereseazai sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopull slvarsitd fapta, cu exceptia formelor asimilate cand fapta se comite in, $eOp dare sau de rézbunare. 1.7, Formele infractiunii ~ actele de pregitre sunt posible, darnu sunt incriminate; ~ aviind in vedere e8, potrivit art. 174 C.pen., prin comiterea im Infelege si forma tentaté a acesteia, atunci cind infractiunea absorb Stadil tentative’ incriminate, se va refine comiterea ultrajulu i fom acesta este si motivul pentru care art. 257 C.pen, nu stipuleaz faptul €8 incriminata la ultraj; prin raportare la infractiunile absorbite aceastf ipo in special, la situatia in care ultrajul absoarbe vatimarea comporali Sal ral calificat la care tentativa este ineriminata; in toate aceste cazuti489 z ‘lente, care absorbite natural in tenta- ‘tiva la infractiunile mai grave, sunt deja consumate; determinarea limitelor de aps pentru ultraj se va face prin majorarea cu o treime, respectiv o jumatate, mitelor de pedeapsd reduse cu jumatate ale infractiuniitentate absorbite, ~infracfiumea se consumt in momentul realiziiiactiuni tipice; care inftacjiunea se epuizeaza la data in aceasta privina, calificarea ‘infractiunii ca i determinanta pentmu ref fiunile infractionale real ea de a retine lipsa de omoge- va conduce la constatarea exis- ‘concurs de infractiuni. Un argument in acest sens ar fi, de pild8, acela oa omiterit actelor de amenintare si de violent la diferite intervale de timp fy unei terfe persoane, jar nu a unui funcjionar publi, nu s-ar putea refine in principiu, corect, ins ile sau alte violenje sunt absorbite in este exclusd posibilitatea retinerii formei echitate a dreptului penal, cred ca infractiunea trebuie sf avand conjinutalterativ,caz in care nu exist un impediment in vonetas Hdeplinirii cerinfei omogenitatiijuridice. {Gp $i cele asimilate limitele de pedeapst sunt date de cele ale infrac- lor minim si maxim special se majoreazd cw 0 treime: la aceste stipulate la art.79 C.pen. in ipoteza in care se refine ta stenfa unui concurs de cauze de agravare side atenuare; Fete i aceeasi imprejurare sunt realizate doud sau mai multe digtre infractiunii de ultraj, anterior enumerate, pedeapsa se va Ja modalitatea alternativa cea mai grava (de te:de lege pentna i Tate cu o treime); PSA sunt date de cele ale infractiunilor Special se majoreaza cu o jumatate.490 ‘Sinteze de drept penal. Partea specials 2.1. Nofiune ~ infctiune ce consti in folosirea fir8 drept @ unei calitifi oficiale care i alia Mott de stat insogitt sau urmata de indeplinies unui act legat ¢ caltate (art. 258 alin. (1)Cpenj; = jCodul Penal previzut si 0 forma asimilats a infracfiunit constind fanctionarului public care continud st exereite 6 funetie ce implica exerci estat dup ce a pierdut acest dept conform leg {art 258 alin. (2) C.pen, 5 jonstituie varianta egravaté a inftactunii comiterea faptei in forma tip SSimilatl de o persoand care poart, fir drept, uniform ‘sau seme distinctive autoritati publice, 2.2. Obiectal infractiunii Juridie special: relate sociale referitoare la respectul 51 Pe cea asimilati; la vari P) obiectul material: nu are la forma tip Aistinetive ale unei autorititi publice const uniformele sau semnele ‘material al infractiunii, 2.3. Subiectii infractiunii ns 0 alt calitaeoficials pe nekept Posibila in toate formele: coautora,instigar, 8 n Principal este unitatea sau insttutia care real ~ participatia penalt este ») subiectul pasiv: de stat, 2.4, Latura obiectiva 2.4.1. Forma tip 49) elementul material: exercifil autoritdytt desta fiptuitoral nu fe are), finetie de a efectua acte il jandacmes gytiic® [de exemplu,abiltarea de a reprecene > wwonae Jandarmerie) side a exercitaacte ce intra in competenta acesteia; in Pat in doctrina c8 au prezints importants dave ersoana fat de eat ‘2r4 dreptcaltatea ofcialaa fost sau na induss fe ervare; 'T. Toader, op. cit, p. 361Infractiuni contra auoritit considerata o fapta tipicd find din cadrut ilicitului penal acele calitaioficiale care mu implied exercitarea rita de stat rs wpa dens ss te tated tec pr ‘ular nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati Pficiale, deoarece detectivul particular nu desfigoara 0 activitete ce implica ercitiul autorititii (Trib. Jasi, sectia penald, decizia nr. 739/1998, in RDP. 3/1999, p. 143). jlegat de calitatea oficialt waurpata tebuie si fie indeplinit in aceeasiimpre- ulterior folosiricalittiioficiale si nu tebuie s8indeplineasca toate condifile A: lege pentru intocmirea sa in mod valabil; in care © persoand isi atribuie numai o calitate oficial, rt a efectua : Jn Virtutea acesteia, nu se va rejine consumarea infiactiunil de wzurpare a 5 la varianta ‘ale, fepta rimanfnd in forma tentativei care nu este incriminatt; © constituie Bel ce foloseste fra drept o calitate oficiald realizeaza un act care nu init in flor de serviciu pe care calitatea le presupune, nu se va refine sivarginea ‘zupare a calitiilor oficiale; gin care un functionar, comportandu-se abuziv, igi depgeste sfera com- Cu ocazia efectutrii unei act, nu se va retine sivargirea infractiunii de lititilor oficiale, ci una dintre formele abuzului in serviciu; refinuti in concurs cu alte infractiuni, cum ar fi: ingeldciunea, talhiria, Satan Bild, in practca, cele mai fiecvente ipoteze sunt cele in care fiptutorut 84 politist, procedeazt la perchezitionarea corporal victim sau i sexe pani retextind desfisurarea unui control sui @ une investiga ar apo; ‘ea banilor, fie pleacd cu intreaga sum’ exercitind acte de amenin{are 4 pistra banii sustrasi; Fapta inculpatului de a solicita spre control cetficatele de productior llor persoane, cArora le-a spus c& este funcfionar la primitie, intra. fact de specialitate (T. Toader, op. cit, p. 362) sa subliniat ck smu litsteaoficialé wzurpat si fie indeplinit de fiptuitor eu respec a eu fond side forma prevazute de lege; ete suficiem ca acal he spn, Fez, fra dubi, este vorba de un act legat de respecte yea uni act legst de o calitate oficial uzurpaté mu teebuie contin. fa dizatt Prin depasirea atributilor de serviciu, situatie th care ny eve sf et cali oficile tn sensu at. 258 C pen ci deo depasve + ‘tage rispunderea penal pentru infracyiunea de abu fn serieia”Sinteze de drept penal. Partea speciala constitutive ale infacfiunii de ingeiciune (C.A. Bucureyt, secfia a Ha pel decizia nr. 1618/2000, in CP.J.P. 2000, p. 193), aflate asupra persoanei vatimate, intrunegte elementele constitu infractiumit de talharie, cat si ale aceleia de uzurpare de calitii o nomia eelor dowd infraciuni decurgand din specifictatea elementelor tutive ale fietreia (C4. Bucuresti, secpia a Ila penal, decizia nr. 166/3 CPAP, 2000, p. 179). jurul orelor 17:00, in timp ce se afla in zona Sali Palatului (dup& ce coi 8 acostat persoanele vatimate, cetifeni englezi, intrind in vorbi cu sani de material lemnos este necesar ca aceasta tie sechesttt conform Sra itor Coduli sivi, ptrivit ciruia materialele lemnoase rline Vor fi Sree stodie, dupa imprjurlri, unitii silvice celei mai apropiate care Va 25% leporitarea si paza lemaluirefinut, Pe de alt pate, nih ‘procesul-verbal Srere aa fost legal iotocmit,lipsindu-i o parte din elementele pe Care stoi gprindépotsivt at. 17 alin, (1) coroborat ov art 18 din 146 a S004 pentrs aprobarea Normelor privind circuaja materalelor 1m ij conrful creuajetacestors si al instalailor de ansrit emn ‘pentra materialele Yemnoase efinute/cofisate in condi legii, pect mu a fost identifienth persoana cite i sau incredinist ‘bunurile gi nici entionea7s partieiparea martrilor asisenfi. Prin wrmare, fm mod core! Pe scuinute8infacfuni de fai ipsestunol din elementele se const pestv Tatra obiectiva (CA. Suceava, seer pena deciia or 6631/2006, alegalis.r0). BR. spot rie ented sstragere de su sechesty Fa ee eit pin ae Boat inne sees, dest defntiva, ou a fost ined pus in exeeutare (C.A. Bucuresti, sectia penal decizia nr. 341/1996, in RDP. nv. 4/1996, p. 163). Intengia direct sau indirect este necesar ca infractoral sb cunoaseA a momenta i faptei 8 asupra bumulu fusese institut un sechestrus PF wisteresears sub aspect existene infachant mobilul sau scopul cu care a fost Haris acestea pot fi avute in vedere de instanf I indvidualizarea pedepsel cx excepie, in unee ipoteze scopul urmarit poate conduce Ia refineres A! mir pet ceveve,astfel in cazul in care substituirea, degradarea sau instkinarss de ishing, atid eatre tee persoane a bunurilor lege sechestate este realiza in 1 sustragerti de In indeplinirea obligailorfiscale e va refine comiteres infrac-508 Sinteze de drept penal, Partea special fiunii de evaziune fiscald prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. g) din Legeainy care absoarbe legal infracjiunea prevazuta de art. 261 C.pen,! 5.6. Varianta agravata ~ fapta este mai grav cénd este stivirgti de custodele bunului seek atunci cind acesta este proprietarul bunului; - in situatia in care custodele nu este proprietaral bunului, se va retin ideal inte sustragerea de sub sechestru gi abuz de incredere sau aburwt prin fraudarea creditorilor; ~ Pentru a se refine coautoratul este necesar ca tofisubiectii activi a de custode. 5.7. Formele infractiunii ~ tele de pregitie i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; ~ infractiumea se consuma in momentul realizar faptei tipice; baat & vari in forma continuats, epuizandu-se a data comit act de executare, 5.8. Pedeapsa ~ Pentru forma tip: inchisoarea de a 3 luni la 1 an sau cu amenda; ~ Pentru varianta agravati: inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda, nase sens, ase vedes 8, Vian, Infante de everiane Asal, ea 2: El Beck, Bucuresti 2016, p 214,