Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Sezatoarea - Vol IX - 1905 - nr.11-12

    Uploaded by

    Stejarel Istrate
    275 views37 pages

    Original Title

    Sezatoarea_Vol IX_1905_nr.11-12

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    275 views37 pages

    Sezatoarea - Vol IX - 1905 - nr.11-12

    Uploaded by

    Stejarel Istrate

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 37
    ee SEZATOAREA Anul XIl, vol. 1X, No, lI-12.— Folticeni, lanuar-Februar 1905. ZICATORI SI CUVINTE DIN JUD. SUGEAVA Ti urluit de tot. Nu-l ajul& eriera din cauza befiei sat oboseala peste masurit. Uriuiala. Papusoi, orz sai ovis macinat mare pentru vite. M’am ciondanit ea tt Mani luat Ja inna | Mam sfadit, nu tare. $’au Inat de gilceava. Un tncepul de sfada. S’a stirnit gileeava. S’aii stirnit vorbe de s Nu mai tolocani atit, Nu mai vorbi degeaba. Ce mei hodorogesti ? Spune minciuni, yorbeste fart sd-si dea seama. Tot troncdneste intr’una. Despre acelas lucru yorbeste de mai multe ori. Vorbe fara sart. Vorbe fara infeles. Ti pocit la gura. Se intimpla dupa cum spune. Asa i-a fost seris. Aga a avul sa pajeasca. Cum ii velicit. Cum ij e¢ ficult sf traiased. Umbla guvaind. Umbki cu siriclie (omul $i Umbla cu sopirciiele. Umbli cu amagele. Vorbeste in tileuri. Vorbeste in pilde, cu alt injeles. Trage mita de coada. Naeajeste. i purtat gi ’n ciur gi 'n vege’. Ii deprins cu toate nacazurile, om practic. Om Jaseav. Om hazos la vorbi, — distreazi lumea. Om guraliv. Bun de guri, vorbeste bine. Tea dus, unde-a dus surdu roata si mutu iapa. L-a dus departe tare. De-o asvirlitura de bit. Nu-i departe. I s’arata la o ulita strimfa o teste de clomege. Poate sa mi- nince batae; cum umbla. Ji deprins ca viermele ’n hrean, degeaba li-i da ’n moycov, cd nu-i piegto ; moare. i deprins in mizerie, nu cu tral mai bun. ii ). — 145 — jz SEZATOAREA A ‘ngenunehiat. [-a slabit picloarele. A ‘nbrincat de tot. A slabit, a siracil. Sede pe brinci. Sede cu fala 'n jos. Sede tologit. Sede lungil jos, Brinca. Hoala la porci; imflatura la git. $’a burzuluit vremea. Nouri si vint dupa timp frumos, S’a burzuluit lumea. S’ati revollat oamenii. Nu te sborgi. Nu te minia pe mine. Lapte sborsit. Din causa caldurel, nu s’a prius bine smintina pe oate; mai mult zer deasupra, Sborgit la cap. Parul radicat in si Zburlit. Gaina zburlita ; cu penele rari si erete, Vilele stati cu parul zburlit cind tremura de frig si stati ghemuite. Tl borsolegte. Il freact; fi face masagitt. TL mozoleste. [1 mesteci 'n gura fart sd-l roada, Numa a mogzolit camegile. Spalate radii; nefrecate si lasa murdaria. L-a crimpotit. L-a rupt in buca{i Ce te mal inbaloresti ? Vorbeste vorbe ueplicute (irivi S’au teleiuit amindol. S’aii intovarasit amindot. Traeste cu naduv, trdeste nddusit. Trieste amarit de cineva Traesc ca mifa cu cinele. Traese rai. Traesc ca cinii prin gard. Se tot sfadesc, due tral rat, Se stupesc ca mitele. Din sfada se stupese, triese rai. | De cit cu uritu ’n casé, mai bine eu boala ’n oase, De cit ta mérita dup unu urit, mai bine dupi unu frumos, macar e'nr mai ciomagi-o. Mai bine a ’ntinge ’n sare si s’a uita la soare, de cit a *ntinge ‘n unt gis’a uita ‘n pamint, Mai bine s'a marita dupa unu sarac dar frumos, de cit dupa unu bogat si uri Mi-a mincat inima din mine. Cind cineva |-a nacajit peste miisura. Mi-a rupt inima, mi-a ars inima, mi-a fript inima. Seirba mare. Mi-a sdrit inima din loc. La o Spaim& mare ; dintr'odata, ! Ce te uifi la un gabalos ca acela. La unu urit la fata si, murdar. (Zabale la guraé: rani, nu sifi Tirla. Locul unde se inchid oile, unde stati vitele. Tirla satului. Femela depravali in sat. Loc tirlit. Locul ingrasat de stanistea sai statu vilelor pe el, loc ! gunoet, Tirlomata. Farmutur) de gunoae; din care mai pot alege vitele de mincare. in neregula. le). — 146 — eee ee SEZATOAREA Ogrinji. Resturi din plantele de nutre|, raimase in iasla vitelor. Halotea, Femee depravata. Pocitura. Desfigurat Ia fisie. Poghire. Om mic Ja stat. Tineau, tine. Baet&nas. Ascultaé tineu pamintului. Sta culeat cu urechea la pamint. Sfrijitura, sfrijit, Om usedct Ogirjit. Slab si incovoiat de inare, Lung de mina, ii chigedtor. Are naray de fura. Bobletic. Molatec. O traganeaza. O prelungeste, o amina de azi pe mine, Tindageste. Incurea vorba la cercetare Tindala. [Mai pentru partea femeiasea ; atit pentru animale cit gi la oameni], Nu-i de sot bun. Ii huiduit de toti. Alungat, perseeutat. Parcd-i cu peri de lup, Urit la toff si huiduit, dogmanit. Are git de lup si pintece de popad. Cel lacom, ce lol 1aipeste munea altuia. Gogeste, cirageste. Bolnavy; nu grei, inainte de a-l turna boala la pat. Stohneste. Sta pe loc cu boala. Troahna (Asa-I o troahud), Boalé mai ae eu infeles na Sede troinic. Doborit de boala la pat. ( o.4° pe pe}e icf Horcoieste. Respiri gre; eu hireiiala te dit. f vi 4 “a ’nbrobodit, I-a ’nhobotat (hobotu miresel). L-a captivat, la atras; de nu se mai da dus. I s’au pus puhoielele pe ochi. Nusl vede dreptu lui. I-a chicat (cizut steaua). De acum ii ran de el. Ti stins& steaua, 11 furd sfintu. Are si-] bata. Si-a mincat luminarea cu tot cu festila. Si-a perdut cinstea; tre- cerea ce avea. Ii vin multe chievguri. Are multe yeuituri. A patit cinstea mitei la oala cu smintina. A patit rusine; ga- sindu-l incoreet. Colacu nu-i acui-i menit, ci-i acui-l] minincé. Un lucru pastrat pentru cineva si vine vremea dese da altuia. Il stringe cu uga, il stringe ’n chingi, il stringe ’n clegte. ql forjaza, il ajunge nevoia. Leacu-i zama de clopot, Leacu-i zama de hirlet. Moartea-i leacu. Ii poarta Simbetele, ii poarté parastasele. Ii doresie moarlea. —47 — SEZATOAREA I-i mila ca figanului de pila. Nu-l eruja de loc. Brinzd bund in burduv de cine. Ii un rau. S’a prichit. S’a grabit si n'a isbutit (reusit). Din coada de cine nu mai faci sita de matasd. Din solul rai ou mai faci om detreaba. Ce folos de lapte gros, dacd-i in burduv de cine si nu-l mi- nincd nime, Cel care in aparenja ar parea a fi ceva deseama si in realitate-i un ticilos, I-a tras un frecus tapan. I-a dat o bitae; asa cam din graba. I-a dat o soponeald bund. O ocara moralisatoare. Hei; baete baetele! la deal cu opintele si la vale cu oprele. Raspunsn celul mai in virsti, tniirului ce se caini [se jelue] de povoara avalelelor sociale. Ia pus pecetea in frunte. L-a fixat bine, de-] cunoaste ori unde. L-a potcovit bine; l-a boit; l-a incaltat bine. L-a inselat cu ceva. Invalnit cu nacazurile. Nacijit. Din zi, din noapte ma bat cu gindurile, ca apa cu malurile. Ingrijat tare de afacerile lui. Multe am tras si nu m’am ras, nici de asta nu m’oi tunde. Are néddejde c’a scapa si din valul ce a dat peste el. Nu-mi grai pleve. Nu-mi spune borbe seci, mineiuni. L-a atins la rani; l-a p&lit unde-l doare. Pe departe 1-a criticat slibiiciunea, patima, pacatele. I-a dat cu degetele la ochi. Falis \-a zis ticdlosiile lui. A stricat-o la git. S’a perdut increderea, ereditul. Au inputit brinza. S’aii desbinat de tovaragie. L-a juguit bine. L-a deprins, bn supus. Hoenit. Pe loc oprit sa dea inapol. Ocnit. Sarat prea tare. Horopsit. Persecutat. Mam teleguit cu el. M’am servit cu el, asa rau cum a fost. Ti fara vilaga. Fara putere. Viaguit. Obosit, slabit de munea. Umbla telelea, Umbla fira nici o treaba. O dus& s’0 venité s’o vreme prapaditd. A umblat in zadar. I-a croit v’o citeva taéujere pe spinare. I-a dat cileva ciomege. Zatocinit. Nutrit rau. Ii da gignete. Focu de surcele afifat in gura cuptiorului dupa @ dat malaiti in el. Alli pe cineva si nu se lese. Hardughie. © cladire mare. — 148 — SEZATOAREA Ia un spinzurat ii, Zburdalnic. neastimparat. Pore gros de obraz. Care se haga peste munea altula, nu-) modest. Coltos. Care incolfeste cu vorba, se tot pune de pricind. Face fdlei. Se ingrasa: Care de la 0 yreme nu se di supus. Face git. Se giseste cu cap si se opune cu vorba. Face taraboi. Face rascoala. Face zurbava. Stirneste huit intre mulfime. Se face hAldgio. Se face hult in adunare; vorhese mul{i si nu se in{elege. eee Om bogat, cu influen{a. li ei ce bate brinza in garafa gi intinge pe din afard. any avar, e Nu-i nici de zama oudlor. N’ai nici o nitdejde in el. Flenduros. Om sarac. Dupuros. Murdar, rai imbracat, nepeptinat; eu piru ineilcit. Mizg’. Seva plantelor, glodul in urma unel plol ripede, cind 1 lunicus. Numa la mizgilit. N’a spalat bine un lucru, pe care ait rimas zol (murdarie). Ti gidila la inima. li vorbeste lingugire pentru a-l atrage. Ti suchet. fi aspru, uebunatie de rat. Ti sul; ii tuig; n’are toate grauntele in cap. Cam nu in toate minfile; nu-si da seam’ de ce face. Ti hututui, Nu mai vorbeste dulce, ci tot Ko gi tio. Ii lilite. Femeia care merge pas larg si leganat. Ti cu tats. Nu se crufa la munca, vorbeste de da deadreptru, nu mai incungiura. Ti cu toane. N’are slatornicie ; cite odata face mult, aldata nu vrea. Ti cam intr’o parte. Cam prost. Ii berechet. Siret, de numa ingala pe allil. Ii sicher. Ti biat. Ti zarghit. Ii sarit din minte. Hi surpat. Dureri in organele genitale. Ti tantos. li mindru si merge peptos. Ti vintuit. Nebunatic. Furtunatic. Acum bun, acum rai, Pigicher. Plescar. Pehlivan. Care tot ia in ris pe allu; care spune brasoave [glume] multe, de rid alfil. Ii birzoi. Ii strengar. iy — SEZATOAREA Ti dirz. Mosneag ce Inca-i voinic, merge tare. Nu te indirji. Nu sari la mine, crezind cA esti mai tare. Be oteraste. Increteste fruntea; arilind neplacere. A tras o durdura. A tras un nacaz infricosator. A scapat de o cumpana. A scapat de o primejdie, Taca-{i lioapca si nu mai climpdni. La sfadi; sa taca din gura. Clampani. Cind tot hodorogeste cu trintitu clampet la usa. Atita am zgribulit de frig, de-mi clampaniau dintii in gura. Am tremurat de frig, de-mi dirdifati dinjil.in gura. Ce mai lihdegti? (lihai). Ocara; ce mai vorbesti degeaba ? Zadareste. Provoaca, afija. _ - Zgind&reste. Scarpina si rupe rana ce are. Scocioraste. Cauta si scoate de unde-i ascuns. Scormoneste. Stirneste Cociobéeste. Cata prin toate partile. Scotoceste. Scoate din fund ce a mai ramas. Hapsin. Lacom la minecare, la treaba. Horopsit. Perseculal tot tntruna gi alungat. Morocanit. Adesa mustrat. Tolocanit. I-a tot zis multe vorbe dojenitoare, Dojand. Ocari, mustrare eu vorbe simfitoare ; il doare in suflet. Hoenit. Oprit iu loe din mers. Ocnit. Saraté prea tare o mincare. O mozoleste. O mestera in gura, fara s'o poati farma. Avaléle. Afaceri. Imi platese avalelele , im) plaiese contributiile. Multe angarale pe capu lui Mulie dari. Gateje, vreascuri. Crengi uscate de arbor. Schimonosit. Schimbat in o forma urlla. Si-a capatat posvolenie. Si-a capatat voic, permisiune. L-a adus intr’un buc. L-a adus in scurt timp. Se teleuesc la un loc. Se sfituese pentru o tovirasie. Hat an tirt (tart). Celalt an trecut. Mai rojdim cite ceva. Mincaim cite ceva uscal, pina-om minca de- abinele ; si ne saturiim. Mergi cetinel (citinel). Mergi incetisor. Citi. Sa zice Ja vifel cind fi alunga. Citi. Se zice miei cind o alunga. Spune-i sa-si bage bumbac in urechi. Sa ja seama, si urmeze dupa sfaturile date, Ma! deschide-ti ochii. Si bage de sama ce face. — 150— SEZATOAREA Buduhoala. O hoald ri, molipsitoare. Troahnaé. Boali eu dureri in intregul organism. Sede troinic. Bolnav la pat si nu mintned nimie. (rtpolet pas by Tot mal trohneste; Cirageste; Gogeste. In convalescen|a.” } Ciulihoaie. Un lemn imbracat cu haine rale, si sparie pasarile stri- extoare recoltelor. Se mai zice gi unel fiinje slute la chip $i port (imbricéminte ; de-Y om). Desmatat; umbla decins de peste cimesa. Hulbureste. Tulbure, sa se amestece grosu din fundu vasului, eu partea lichida de deasupra. Hulpav. Caiutatara (privire) sparieta. Inhulpat. Cu bland de vulpe pe la gulerul hainel. Hulchit. Recolta care de multe plo! a crescut mare in pal; fara legituri buna Ja spic. Riaspunde rastit. Raspunde cu minie. Tl ia in raspar. Tl ja eu aspru. Cioarsa. Cujfit veehitt si netaios. S’a mai oforsdit. S'a mai deprins. Se clorsteste. Se scarpini pe trup. Se clogmoleste. Se invirie si se scarpina in agternut (cind doarme). Borhaie. Organele tubuly! digestiy. Borhait. Rascolit. Buociu la cap. Timp, pricepe gre. Merge hortis. Merge deacurmezisul. Hoarté, hortog. Car vechii, stricat. Umbla mortis dup& ea. Amorezat de ea. Ugilit._Umilit. Bletogit. Muet de nacazuri, de depravafii. Plante batute de bruma. Zoleste. Cimes! spalate cu lesie si sopon. L-a zolit bine. Multé si aspra dojana moralisatoare celvi rat. S’a vinzolit cu el. S'a luptat din putere. Stragnic om. Cumplit, volnic, fioros. Ponosit. Uzat, lucru invechit. I-a gisit ponoase. I-a giisit gresele. La catat cotlete. I-a catat prieina ; si-1 gusasci gresele. Cotlet. Gresali Ja nividitu prin ije si spata [la jesutu in stative] I-a catat nod in papura. Ia catat pricini; sa-l invinulaseh pe nedrept. i T-a catat cirefob. I-a catat pretext pentru a se sfadi, a-] ocirl. Ii bra&cuit. S'a Juat mntr’ales s’a.ramas ce a fost mal rau. / — 151 — SEZATOAREA Mustuit. Fructe farmate;a curs mustu din ele. Om muncit de alfii. Ti gitruit. Trecut cu munca gi foamea. L-a gitruit boala. L-a dovedit boala s'a cazut la pat. Ciumpay. Viti ce deabea caled, fiindu-1 stricate unghiile de petris sali boala. Se clortea ; se ciondanea. Se cam sfadea. _Zamorit. Nu bine hranit; tot -cite putin; ia si-gi fie zilele. ? )Zapor; poarta moara cu zapor, Pe secela inchide iazu morei, de se stringe apa mai multa, careia ii da drumu de poarta petrele, cit este unde, curge, pe urma iar inchide opustu de se mai stringe din not apa. Nu te sprehui. Nu te scutura peste vasu cu api sati peste mineare. Sa ciunchit jos. S’a pus itr’un genunchid. Bleotocareste. Copiii mici cind incep a striea cuvinte de invalatura. Ciocirtoste. Un lemn at cu cloplitu pe mat mal multe locuri; de invajatura la cioplit. Hlichit de foame. Slal de foame, de mai nu poate minca de pe- depsit ce-i de mincare. O linchit mita. A guslat de citeva ori mifa din miucare. Toarna cu nechiumuluita. Da prea mult, fari economie. Dupurluit. Pasirea smulté de pene saii o vita cu lina smulta de pe ea. Cotrobiit. Caula ceva facind hodorog. Cotrobaeste cu lingura prin oale [catind carne]. Zoit. Spalat rai, de a ramas murdarie In urma. Zoi. Apa plina de murdarii Legiet. Spalat cu lesie (apa de pe cenusa). Lesier. O feseturai groasa de buci, ce acope! Ja fert, pe care se pune un strat de cenu: crop, Se strecura cela ce se chiama legie. Un fifac. Ceva de nimic. S'a flecnit. S'a farmat toat& mincarea la fert; s’a facut omul de nimic, biat de nu se fine. Racdluit; am racdluit prin casa. Am ras glodu, eogcovilurile de pe pareli s’am maturat. Am racaluit gunoaele din fare cu strin- sura si le-am facut o gramada. Se pune in rica. Se impotriveste cu sfada. Se puue in poara. Nesupus i ordine si sare cu gura, de te apuca de ochi, (et NA pas Ponci; ii pon Lr la vale. mish mare, de rapede trasura. jubaiu ecu camesile si turnindu-se un- — isa — SEZATOAREA Poncig ; i-a dat poncis. L-a ghiontit cu capatu brajului. Stingher. Un boti desparechet. Stingherit. M’a stingherit de la treaba ; mi-a lipsit un instrument fart de care nu puteam lucra cela ce trebuia, Mi-a lipsit un tovaris fara care n’am putut lucra. Introlocat. Am introlocat la un loc, am strins la un log ce am ayut. Intruchipat. Am inchipuit cam cu neyoe, din ce am putut si s’a facut lucru sai treaha. Injghebat. Am inchipuit din mai multe bucafi s'am facut luerul. Cind ix la dica. Cind ii la sfirsitu trebel. Mai e zicktoarea: Cind la died, nu-1 nimica. S’a inecat ca tiganu la mal. Cind aproape si scape, s'a inglodat din not in nacazuri. Sbuciumat. Muncesle cu uacaz. A ramas de sbucium ; copilul ra- mas de parinfi sai soful de sofie si munceste singur, de nu mai poate dovedi nacazurile. Potromogit S'aii polromosit toate cluveile (lucrurile de gospodarie) yamase; sai perdut, imprastiet, furat, stricat, daruit, — s‘ai derapanat una cite una. Imbli besmetic. Imbla ametit de cap, n’are mintea limpede la trebi; sa stie de unde sa le iele si unde sa le sflrsasct. Vitit. Uita ce mai are de facut. Hirmuita. Neasezat in regula halnele pe corp sav alte Incrurt. Stropgit. S’a stropsit la dinsa. A racuit Ja dinsa cu sfada multa gi a ameniujat-o. Lipsita. Ra de guri: blastama, ocaraste de toata nimica. Smuncita. Iute la vorba,la treaba si de cele mai multe ori greseste. Zehihuita ; [il zghilue dracu ; il scutura epilepsia] sburdalnica din cale afara. Se mai zice sprehuita, spinzurata. Ghileste, ghilegte pinzele. Le moae In apa gi le iutinde pe larba la svare, — cind aproape de uscat lar le moae gi le pune la soare. Ghiloseste. Se spala pe fafa, pe corp, prea mult, frecindu-se cu sopon. Frunzarit. larbai sai fin, mincat putin din el, rimas mai tntreg. Trosit. S’aii_ prapadit Jucruri in zadar. Istovit. S’a sfirgit. Istovit de munca; farmat; stoarse forfele de munca. Nu-mi da ragaz. Nu ma mai rabda, (ma tot chihdeste) Imi tot cere intr’una. Jecuti. Executorl. Jae pe norod : dari nedrepte. Bletogit. Vestejit, s'a miuet. Crinceda, Carne nefripta biue; cu singe in doua. — 153 — SEZATOAREA Pirpilit. Nefript bine, necopt bine, Crincen om! Care comite fapte de ingrozeste. ,S& merineena car- nea pe mine“: m& cutremur cu fried de grozavenia ce am vazut, Rinced. Imputit, stricat ; aproape in putrefactie. Anapapaida om! Indaripnie gi siret. Il apucd toate nipadaile, Cel nervos cind se Mejudeaza. Tricolici. Epitet: baetilor mict obrasnici. Vintricel. Puntea de inchiere a bazenului ee uneste picioarele. Vintrea. Desinteria. M’am pospait. Am mineat pulin st alung foamea numa. Mam imbracat aga ca un golan de frunte; cu putina cheltniala. Un pospai de omat. Putin omat; de numa a uns pamintul. Zatocinit. Pedepsit eu foamea, Chisalitit. Mincare farmata la fert, fructe farmate in vasu unde-s puse, Hlobanat. Zguduit, clatinat. Se hitina. Se clatinad incetigor. Se da huta. In scrinclobu copilarese sai prins de o ereanga se balansazi in aer, inainte si Inapof. Haidau. Argat boeresc la vite. Halaciugi. Amestecatura de oament mulfi, chiaburi cu caliet la un loc, Hruba. Borti pe sub pamint, pestera. Tirsituraé. Copilandre obrasnice si nerusinate, Tirsi. Copacel tinerl si crengosi, care crese la raritura. Buhas. Copicel scurt dar erescut rotat, cu multe ramurt, din causa e’a fost tot ros de vite, — de departe pare a fi o tufa [mal mulfi copacei la un loc). Buhos. Cu piru capului sburlit; nepeptanat de multi vreme. Chelfaneala. Batae trast cuiva; maY mult eu tras de cap, Hiteait. Ocarit si alungat ca pe un cine. Parindat. Cerca{i unul dup altul, mai tmulfi. Le-am pirtndat pe toate vitele; le-am controlat pe toate deamaruntelu, Am _firciit oile (sai vacile). Am muls pufinul lapte ce aveaii. Hojma. Intruna. Hojma tree pe aici: ‘tot intruna tree pe aici. Hojmalau. Om mare la trup si mintea-i copilareasci. De unde se zice: ,Ma&! esti cogemete hojmalaii, ia-[i sama ce faci*. Cobe. Gaina cu pelea deasupra si virvu limber uscate, din causa setel si tot fliscde din gura; un fel de tus a el, Un cobos. Om holnayicios, care tot tugeste. — 154— SEZATOAREA Isi bate giamburu, Umblai numai dupa strengarii si _petrecert. Craneai. Fleeti ce umbla chiuind, eintind, hirjonindu-se (se Inping, se trag, de rid) pe ulifele satulut, Umbla creanga. Umbli sind la unu, cind Ja altu si nu-si cata de trebile Int. Umbla Iela. Umbli aga fara nici un capat si nu face nimic, Umbla frunza frasinelului. Umbla pe la haburi (petreceri) nu cata de treaba. © onanie. © fiinja scirnaya [urité Ja fisic si nedesvoltatit]. Pricopsit. A pi{it riti ceva. Pripasit. Un animal sat om strain, alipit pe ling cineva si nu se da dus, [ Farfara, Nu fine secretele ; divulga. Badraganie. O holfi; imflitura pe corp. Haugas. Mincitura de apa pe urma carului Ja o vale. ,S’a dat in haugasu Iul*: s'’a dat tn obiceiul lui, deprinderea-i. Si-a dat im pirtie. S’a dat la treaba, s’a facut om detreabi tn ur- ma unei pedepse. 8'a deschis pirtie. S’a deschis drumu prin trolan sai un desig de padure. §’a dat in teapa. Omul de mai sus ce inclina spre apucaturile rale a familiei din care se trage; de unde $i zicatoarea »apa trage Ja mate’ si omul la tiapa‘, §i-a dat in petice. Omul ce un timp se poarta bine si de la un timp Jar incepe cu purtari rale. L-a pus in cofa. Unul a rapus cu argumentele pe altul, L-a pus la talpad. Unul a intrecut cu afacerile pe intrigantul sau, la rapus tn lupta polilica. Ti am la tagea. L-am prins cu ceya si-l dati de git cmd vol vrea. i-am prins de nas. L-am mituit cu ceva, de numai zice nimic. I-am dat peste nas. L-am infruntat pe cel obraznic. A luat o nafram&, A luat o ocard. ,Al capatat o naframai*? AY capatat cinste daca te-al dus eu minciuni. Sede intr'o rild. Sede Intr’un cot. C&racuda. Peste mult si miruntel; intr’o adunare, codagii societafii. Tulit; a tulit-o la fuga. A fugit rapede pe aseuns.—Tuleste-o ma ! Fugi rapede, si nu te vada. Tule*rea. Cneluld mare si veche. Ia-{i tulearca de pe cap! Ta-fi c&ciula de pe cap. — 155 — SEZATOAREA A cotozit maméaliga. A mestecut-o rit, de-) eu bofuri prin ea. — Cotozala: mamialiga ra. Tufleste. Bagi mult cu deasila ; tufleste in gura cit nu-i {neape. Infulics, Vila cu lacomie cind scapa la strinsura, Ya In gura gu- miaege mari, de pared se ineaca cu ele. Pufade. Sufli in foe s& se aprinda. ‘oltea. Mare in pintece, nesajios; tot mininei adesa. Fosde. Respira pe nas, mai cu. sama cind doarme cu gura Inchisi. Fornie. Respird cu sgomot pe nas. Fornae cai) cind se sperie de ceva. Fornaiala: omul care vorbeste pe nas. Horas. Respiri greit, cu sgomot pe git (in laringe). Inhapa. la cu licomie gi mininca, sé uu-1 apuce altu de dinainte ; zicatoarea ,inhap& ca lupu*. Inhatd. Smunceste gi ta la dinsu ceva. Hacue. ‘Tae marunjel ceva. Dumiecs. Farma in bucafi mamialiga in lapte. Facaluit. Fasole facaluite; mesteeate cu lingura pind le-a farmat si facute ca un sos gros. F Aburcd. Ajuté cuiva a radica o greutate In spinare. Tabirceste. Singur se nacdjeste de-si ridica o greutate In spinare. Teneste. Un gemat scurt scos de durere cind a cizut rat cineva. Hlizeste. Ride asa nu din toata inima; se mal zice hlizitura, celui ce tot ride mai la toatd nimica. Nu te zihaesc. Nu-{i tot fac pretentii. Zahataé si pardosala. Tot cu acelag infeles; dos la vite din ogrinj\, gunoae, stuh,.. imprejurul tirlel. Rast. Pintecele umflat in urma frigurilor. Jordie. O nue de batut baetil obrasnici In casa parinteasca. Injardaluit. S’a mal injardaluit, (s'a mai intrarmat) s’a mal tn- dreptat de slabaclunea de boala. Tbire. Carne vinoasa. Thircoteste Vitelul ce tot suge la vaca mulsa si dupa cei s’a gitit laptele din pulpa, Se pune in poara cu el, Se pune cu vorba contra celul mal tare de, ett el. ( cSRS [ey 824 Nu te madari. Fate moftur? la mjncare, ori cind 1f poftit la cinste. Motosea. Legatura in petic’, de parale. A facut o posna, 0 solie, o isnoava; a facut o gresala. Laba. Picioru cinelui, a ursului, a lupului, a mifel. Se mat zice ca insulta pentru un om c& are labe ca de urs. Si cind ameninja — 156 — SEZATOAREA * pe cineva cul palma: ,Ma! cind joi da o lab’ amug, al sa asculfi jinew pamintulul s'al sa auzi cinit urlind in cerit*. Stragnic; om strasnie de ritt: harlagos peste masura ; se tot sfa- deste gi se bate cu toata Jumea. Stragnicie; mal cu sama vremea ra de afara; ploac cu grindina gi tunete, de te la groaza. Baltit. O funie intins’ sai o af, s’a lasat in jos de mijloc; s’a palit natra s’ait lasat in jos firele pe stativile de {osut si tre- buese intinse mai invirtind sulu. Baltat. Vita eu parul alb peste mijloc si tucolo rogi, neagrét po- rumba sai plivand. Un lucru se ice ci-t halfat, cind de Ja un loc ii yristat eu dealtfel Vriste. Dungi de diferite culori pe Ja laicere. Vrista si virsta se mai zice anilor ee numara omul in viaja. Om de vrista; om de starea barbifiei intre 30 si 40 ani. Girtan, femenin girtanca. Om robust si gros in git. Oamenilor de la munte cu osebire li se zice girlant Gel de Ja ses if strigh,: Mai girtane, ma!* at Culese de S$. Mibailescu. SS coPILUE (Obicerurt din comuna Tapu, judetul Tecuciti) Ingrijirea care se da copilulul, imediat dupa nastere si pina la 9-3 ani, este destul de mare, Primele ingrijirl date copilului sunt date de szeasd, cit mama sti léuzi, cit sit pe pae*, cum se zice, si aceasta fine larna 3-15 zile, vara 3-7 zile. Copilul, in primele vile, este scfildat In apa calduja, fara sopon, gi nu in lesie, de 3-4 ori pe zi si Infasat in scutece. ‘Scutecile sint din diferite ptuzeturi de tirg, mal ales; apoi cind copilul s’a mai marit, sculecile ii sint de casi etc. Fege, sint niste bete invechite, sail o aja. Se erede ci In timpul cit e facerea, st nu intre copii] ori oa- menji batriny In casi, ci se naste copilul prea rusinos si aga va fi. Mamele fae fasa foarte lunga, cacl zic ca le traese copiil. Boteznl se face dupa 3-15 zile. Daca copilul e intaiul nascut, de ordinar cine a cununat pe pirinfi, i si poteazi. Dupa botez, sait chiar Ja botez, nagul aduce scutice noua copilului, iorgan, chitie si bete pentru infasare, Jar mama da nasel o bucata de pinza, pri- mind gi ea de la naga sat winasa baetului, cu care-I cumitra, 0 — 157 — SEZATOAREA rochie si altecele, Moasel, pentru serviciul facut, i se di de la 50 bani pina Ja 2 let, materie de o baschina, vr'un tulpan, vr’un bariz, vrun casmir, vr'o pestelca, ete. Aceasta este moasa, la care un eopil fine mai mult ca Ja nasa, ninasa saii mama lut ppentra ei ea Ta falat buricul, cind era numal eit lingura*. Copilul ti mat zice Si mosici. La botez, tatal copilului nu se duce de loc, dupa cum n’are absolut nicl un rol in toata orlndulala nasteret. — Lui i se arunea c&clula pe garduri, ori pe lemnele din faja casel, ort radacini ca la orl si care copil, frate cu noul naseut. Botezul se face la un ceas din noapte, sat mai tirziit. Adowa zi e cumatria, Minciri peste minciri, masa intinsi mare cu vin mult si mulla lume poftita. Bueatele-s ea la poment, ba mai mull, ,cd doar prazmuese in sanitatea celor vil. Se bea prea mult poate, O femee guresi incepe la sfirgit sa stringi darea, 50 bani, ete., pe o farfurie. Guresi trebue si fie, ca si poati stoaree pe meseni, Ea reciteazii si poesii cu acest sens : Daft gologanul Ja mat dafi sa traifi la anul. ca s& jucaft. Ia mai da si dumneta Pune colea cu noroe c& cu atit n’Al scipata. pina n’ati porni la joc. M’a facut mama pe prag Cine da Domnu si-i dea ea sa zic lumil de drag ; pune cjlea pe tabla m’a facut mama la usi pune si nu te vita. sii fit Doamne jueausa ; Multe din aceste yersuri sunt satirice si adresate moagel-mari, cumetrei-mari, cumiétrulul-mare, toji mar? ca si fie mal bine : Pentru moaga - cu bariz si eu tulpan Frunza verde fol de nue gi unchesul cu suman valeo moagsi, ma usuc; cum n’a mat purtat de un ant esti frumoasai frumugica buealica parca-{1 pica. Sare moaga pe-un cosor Sa-fi traiasca cel fecior, si se ‘nealeci pe cleste si minined bors de peste. Moagi mare, moasi mare, moaga ‘n cale imi tot rasare, ispiteste si ma *ntreabit de mai am cumva detreaba. CHP ange naea® Moasa raa s’a chefuit Botezat ca botezat, $i frumos ci s'a gatit sa te vad la cununat. ts SEZATOAREA Ce te "nal{i si te maresti gi mi te tot fudulesti, fudulia-i fudulie pune frangu pe tipsie. Sa-{f fie cu uorocire gi la alta implinire, si-fi fie cu veselie la botez si cununie. De trei ani n’am hotezat si c’acu n’am mai mincat. Cumatra, cumatra hal ce fi-s ochii natarai, ca te vede cel barbat al si dai de botezat. Citra cuméilra-mied : Mai, dar ce bucate nesarate nechiparate ! Frunzi verde si-o sulfina esl cumitro la lumina uil&-le c&-i casa plind. Cind cheful s’a prins de-abinele, tncep si strainii cu cite una, legindu-se cind de cumetri, clud de moasi, cid in general de femei ort de barbati : Um! iu! si tra la la sirmana nevasta mea s'o pizeaset Dumnezitit c&i-mi gicisd gindul met. Hei nevasto mergi la plug ? — Nu pocit boil si-I injug. Hai nevastai hal un pic. — Nu pociti grapa s’o ridie ; mai barbate ia ma lasa ca sii stati trei zile acasd, ca {i-oiti face gi fi-oit face treaba si aiba cine-{i face + trel baeli gi-o fata mare sii-[[ aduci de mincare. Casea-ti ochil inspre usa sede moasa inspre usi frumusicd mititied imbracata, i-o papusi dar pacat ca sta la usa. Ciud aproape si-si ea petrecerea sfirgit, unul mal ,purtal* fine tuastul : Sa tralasc’, si *nfloreasca sai va bucure sa va scuture (?) ani multi! cai asa si pe nol ne-a facut ne-a creseut si alfif cu noi a baut chef mare a facut si poate s’a fi si imbatat cum e de la Dumnezaii lasat ; Jar noi pina de-apol si bem si st chefuim in sinatatea lui N. si ne veselim dindu-i sanitate si bundtate. Alfil pairin{il si mai faca, si care a mai trai si mai pe- ea yiala-i scurta (treaca si grija-1 multa. Bani cari s’ati strins de la botez, se fin, fiindcd-i norocul co- — too — SEZATOAREA pilului. Nasul si naga si moasa si tatal copilulul if pun ceva pe frunte si se pistreazi iarasl. De ce ? Fiindca cet ,de la botez si cei de pe frunte se pastreaza‘, gi atit. Trece o saptamina, doud, un an, 10 ant, dar pirin{iY copilulni trebue si se ingrijasci, de la o vreme, si ducd nasului colacii, fi- indea asa-i obiceiul ,sa-i dai colacii*. Nimic mai simplu, de cit ca intr'o zi, mama copilulnt se duce cu o basma cu ecolaci la naga fiului sail fiicel sale gi: ,cumétrif’ dragd, n’ai avea banat ci prea am intirziat, bun nu prea s’a intimplat si ca putin, dé, cum s'a aflat, dupa obiceiti laca {i-am adus colacii lui N. (numele fiului)*. Cuméatra ii la gi nu zice bodaproste, de oure ce totul e de dator Mare vorba e in sat cind o femee, trece anil, si nu duce cola cumetrei sale, $’apoi daci ar fi numal vorb&, dar ehiar si fivului ii merge riti, ba chiar nasa nu primeste pe fin sa-i sarute mina. Pu- fina treaba, dar pentru putin multa vorba. Copilului mititel nu i se riteazi pirul, necum sf i se tunzi pina nui ia naga din par. Nag de aldoilea, se cauta tot cel ce l-a hotezat, iar cind acesta a murit, ori hu-| poate primi, atunci se cauta alt nas. In ori ce caz, de omenie trebue s& spui nagului dintat, daca-si lasa copilul, sa-i ia din par finulul alt om strain‘, ori cind are cineva pofti s& {I-o faci, trebue si te rogi de intiiul nas+sa-{t dea voe. Daca-{i da, atunci — s&natate. Luarea’n par sati luarea din pir, la nol se face aga: se Ia 0 Juminare de ceara galbina si i se seoate ceara de pe festila, se des- parte in 5 si fiecare parte se framinté in cite un smoe de par din frunte, de la ceafi, din timpla dreapta, din cea stinga, si din crestet; apoi se tae cu foarfecele gi in crestet, nasul, daca a fost tot cel dintai, mai pune ceva; daci-I not, pune grasisor. Pentru copil acesta Tl mas, Yar pentru parin{i e cumatrx. Cu aceasta ocazie, copilul pri- meste o rochif’, miisa o peleuta sati alté ceva; finul mai primeste cite un vifel, minzat, vaca si chiar cite o bueata de pimint, ete. Dupa citeva zile, mama duce al doilea rind de colaci. Unele ,luari in par* sint insofite de cumetril ca primul botez; altele si cele mai multe nu. Copilul poate fi tuns cu foarfecele, de acum, Pirul se pistreaza ca aducitor de noroc. Viafa de leagdn. — Ar fi prea dulce viala de leagitn pentru un copil, eind ar simfi-o. Pavintii insd si bueura in locut lor ; mamele in special. — 160 — SEZATOAREA Nu-] adevavat ci copiii sunt weg/7afi, cum spun in gura mare unit Nu-t cum ar trebui sa fie, si lucrul e foarte natural. Mama, mai ales dacd-i tinara, ¢ la casa el, are prea mulle de faeut. Cum sii se Ingrijeasct de copil? Il spali, ,il seald&i* in fiecare seara si alit. Nu e neeurajevia un motiv pentru eari mor copiil, ci timpul, arsifa de pe cimp unde-i Jasat cit mama Iuereaza, frigul cit mama enlege popusoil, ete. Babele — mama si soacra — se ingrijese de copii uneorl. Ele-st aduc aminte de fecloril lor cind erat mici si cu drag ingrijese ne- pofeil acum, cu fapta si cu cuvintul, Copilul sla in leagin, mama il priveste, i se umple inima de bucurie cind vede trup din trupul ef; in imaginafia ei il vede cres- cut — scapat din nevoe — ¢um zice, il vede flacaii sati fata mare, pe ea se viseazi batriua, triind pe linga feciorul sat fiica el. ~Barbatul ?, zice ca, barbatul sa-i fact gi si-1 dai de mincare, incolo pave gi sanatate*. KH drept ca femeia tine mai putin la barbat de cit la copiY, cu toate ci ce-i mai rar ¢ mai scump, se zice. Mama-si vede copilul, frumos, visitor, mama cinta de dragul ci, céntece de leagan sati cintece de leganare cum se zice mal degraba pe la noi. Leagiinul e o coyali, sai e facut intr’adins pentru copil. Sara, lorcind sai cusind, is) leagina copilul eu piciorul si clula elnd har- batu-i dus in sat, cind ceilalfi copii, stat, daca-i ere, mititei, dor- mind sub agsternutul de lind, la un Joe eu motauul, Mama singura cinta de dragul lor, de dragul celui mitili]! Prin urmare, cintecele de leagin, se rostese si cind adorm co- , si putine cind vrea s@ se edsarmea, Mititelul, cind fi este somu, se freact la ochi cu minulele Int pline, casci framos si vedem com i last pleopele rotunde oho- site: ,Facl avd, puiule ? il intreaba. ma- cind el nici ta-ta-ta-li nu poate zice*, hal cu mama vanz-raxi, si il ageazi in leagin, ori daci-i mai mirigor, in pat. Ca si adoarmi, se cheama somnul cu_bisilabul : Zezéi1, gi la fiecare legainare se zice /iw/én-/iu/itz, si din cind in cind, liuliii-liulit- liulii-lulit-puisor, Considera{ia, care se di leaginulul e mare si framoasi, devine un lucru, dacd nu sfint, dar foarte iubit pentru un copil, sati mai bine, batrinii i] fac pe copil s& si-l ia drept un Jucru iubit; deaceta vazut-am eopii cari incep a plinge cind ii sudue parinjil: , lea- ginul tai, pore de cine“ sat: ,........ legdnarea ta, purcelule*; el pilag — 161 — SEZATOAREA pling, poate mal tare de cil daca ar fi plins daca Yar fi suduit de mama, de bunici, cum n’ar fi plins de Toc daca Lar fi suduit de un Jucru_sfint. Aceste cintece de leagin, nu-s prin urmare, cintece pe care le cinta fetele mari sai flacaii, pe care ,!e stit* gsi le insofese de me- Jodie. Dacd mama iubitoare ciuli la leagéuul eopilului saa, cinteeul ef e pornit dintr’un sentiment puternic; gura e un mobil numai, putin controlata, E destul ct évdrxga o melodie, putin MN pasa ini- mel, ce mai ingirt cr corde. Pentru aceasta, cintecele de leagin siut scurte, nu se pot culege: sint aprinse si spontanee. Mama poate cinta 10 cintece intr’o singuri noaple, inchipuindu-si c& a cintat 10, cind in realitate n’a fost de eit unul gi ac , un sir de substantive si calificative, diminutivate si meolo melodia melancolicit-optimista, traganala, orientald. Cintecele de leagin sint prepred zrse, cind cle se referi la copil, cind il alinta, il face frumos, cheam’ somnul, gi cintece de dor, ea con\inut diferit, Adoua categorie nu ne intereseaza aici, Atit numai amintim ef unul e Je simte, le cunonste care se pot cinta si laleagan si altele nu. Unele sint une o- fata se laud& ca-I frumoasi; allele unde se spune ci cutare flaca ¢ frumos, o miei scent de dragoste, o ripire, o micd impulare, ete. toate sint de dor, doixe de teagan, cu subiect $i vorbe duet. Se culeg foarte eu gre. Dat vr'o citeva, care Je-am putut uduna. Primele 4 sunt de la o femee eare n’a avut niel odata copii, dar care Je cint& eind leag&ina pe vr'unul strain. Cintecul al 7-lea cind |-am isprivit de scris, am rugat pe-o femee: — Mai spune-mi $i altul, ea imi raspunse: .care? tol aista ?'* 1. Nani, nani fiul mame. pe cerul cu stelele ci mama tea legina pe cimpul cu florile, si cu dor si cu cintare, oehisorit mamel. sh cresti, puigor, mai mare. A Nani, nani, miienlitii nani bae{el. Nani, nani, pulul mamet nani, nani, ingeras dragu! mame] copilag, 9. Mitculi{X la fereastr’a dormi c& maica te pazeste vine o pasere miacastra, baefel frnmos, si tot zice din pruncie eu versul ei cel duis. 3. Nani, nani, nani-na puiit ca tine n’oiti afla, si Ja line se gind ca pe-un pul de gun boboe de flo! Puisorul meti, puii. 5. Fugi de-aicea lupulea cami adoarme copehila diuliti, liulitt ; — 162— SEZATOAREA fugi de-aicea in pidure ci moiii face c’o sicure, gi-oitt da de te-oiti digala nani, puiulea. 7. Nani, nani, nani, na frumusica-1 fafa mea, cu ochi negri, cu sprincene, si cu somnul printre gene. Nani, nani, cu mama nu slit cui il samind si frumoast i minloasit Tiulid, livlid, liulit, lrulit. 8 Are mama un odor, gi lam gasit prin mohor ; si mai are o floricic& si-i gisila pe valicied, nani, nani, puiule } 9. Taci, pulcula, nu mai plinge puiule, pulule, cA vine cad la uga, cun unches si co mat si-s trimest de Ja impar si ia cine nu-i culcat. Dormi maieufa, dormi usa nani, nani, mi. 10. Nani nani somuigor, hai si-l prinde incetigor sil adoarme, doarme dulce, ca puiul yrea si se culce, si-l adoarme, doarme dus ci mama-! pizeste sus ; feciorelul, maiculita, minea-i-ar miisa gurija, ochii si sprincenile nani puiule, nani. 11. Sa cresti mare, mdrisoara, sa mi te vad pe uliccioar& cu petre in poligoara, sa cresti mare si frumoasi yi la Jume dragalasa ; naui, privighitoarea mame. 12. Nani, nani puiule, puisorule, pentru tine cit amar, cita jele cil amar! pentru o faptd si un euvint.” pling de tine pe pamint. Maica mi te-a descinta, pe nebun 1-oitt blastama : parte n'aiba si te vaza, inimioara si nu-i creaza, sa gone valea tintir nani, nani na. 13. Nani na si nana na, am o fati, fata mea, harnicula, harnicea : duce api intr’o cofila, mini a duce in coghilifa : mititica liairnicica, doarme in leagin mititica, se scoala si munceste, s'apol lar se hodineste. S’apoi verde mar salciit, ca a mea fati nu stit, nani, nani, mititieo nani, nani, banicico nani, nani, cu mama ! = 165 — SEZATOAREA 14. Ca st adoarma felija el, povestitoarca cinteculai precedent, fiindea eram acolo si tot bonghea ochii Ja mine, misa ma intreaba : — N’ai vazut fata. mea? Eti m’am priceput. —— De, ritspund, am vazut o jiganed cu un sae si avea o mul- fime de ba&eli; poate acolo a fi. — Hei, mai babie, nu-s in sac, tmi rispunse fala prin gura mise], Tute-ma aici, ei dorm Iiuliii, liuliti, mai badija, c'adue api intr’o cofifa, mini oitt duee in coghilita. etc. Cind copilul se scoala, mama ii face toate uralele cuvenite. U- nile 11 ja de subliorl si-l ridica pind in podele, zicind : Titaaa-mare flacti (fala) mare. Altele si alfii, mai barbari, il mal{’ apuetudu-i de cap. Un singur cintec am auzit In aceasta privin{a : Are mama un flaciit, sit se laude cu el, “un flacati, un natarai, si aduci apa mini strigd fete la pirat, gi sa bata calaii frumos ca un bujorel si si aducit lemne ; mititel si tinerel, hopa mai, bata J norocu s&-] bata. Ca si vorbeased copiii, mamele tot le strigi: zi pa-pa, zi ta-ta, zi mama, si mor de bucurie cind aud un gli-gli-i-i. Altele ii gidild ca sai rida macar [copilul] si zic gidilindu-l : »gid-gid-gid-gid-gidilict ea esti pind la prichicl ; Yar copilul, ori ride ori plinge. Mama il Ja In sus, fl stringe Ja pept si-l savuld, cintindu-I cite ceva, ca un fel do ajureala, de belie ne- buna : S'apol si nu ma mindrese, pe lume c& mai triiesc ! S& mearga mama cu el la hora si-si Ta fata in casa, nora puiul mamei, puiti. Vine timpul cind copilul incepe ,si umble in brine!*. Deacum mama incepe si prevada viitorul copiluluf sa: Dacd umbla in brinei de mic, va fi om mare, eu toate ca cite odata gi ei se ingala, bata-i pirdalnicul s&-1 bata ! Din brinci incep $4 stea ,popusor“, sl pop “Strigaeiiarha : —'i64— SEZATOAREA Stal popusor ori: Hop, hop, hopa ci-{t di mama un ousor. cai ne vine popa. Copilul sii pop! Mare minune! Si deacum ineepe si vind la ma-sa sprijinindu-se de pirete. Daca-i experimentat destul, apol mama, mat ales clud yine si cineva, il apuci de mini gi Il ia la joc. Aga zice = Hora-} mare flacai n’are e'ati musil de gilbinare. Maj tata doua cinteee de felul celui de sus. Biejelul mititel De jueat ag tot juca joact hora incclinel ; n’am cu cine mi lua; sae eguile haribo, unu-mi doarme in covati gi inainte si inapot. 4 ue Da maiculija, asa si hora-i tot nepurtala da cum te invafa mama. tam ta ta... sati, dup primele doua versuri, mai adauga : Daca sunt cileva fete nici acuma nu-s deslepte, ori dupa Hora-]_ mare . flical n’are, cai murit de galbinare. se adauge : Fetele care atl ramas ged cu fulpanul pe nas. Tudor Pamfile. = ORATIUNE Cinsli(l soeri: mari, nun $i ound, eu destule frumusete : impodobi eerul eu soare si tofi care staff aici impreuni, yi poflese si luali amiule, la vr'o cileya cuvinte : Cind Dumnezit cu cuyintul,

    You might also like