CURSUL 3 REFUGIUL $I ADAPOSTUL Refugiul si ad&postul sunt locuri care, prin eee ‘e POt proteja de soare, insecte, vant, ploaie, ninsoare, de temperaturile cal le sau ree gi iH Ofer posibilitatea de a te ascunde de inamic (sau urmaritori). pret Olosese timpul stationarii, iti pot oferi un sentiment de bine si te ajuta ane mentii Voinjg de a supravietui, In unele zone, nevoia de a avea un adapost poat fe avea prioritate fafa de nevoia de hrana sau, eventual, chiar de nevoia de apa. De €xemply, expunerea prelungita la frig poate provoca o oboseali excesiva. Un militar care este epuizat poate dezvolta o atitudine »pasiva”, pierzand astfel vointa de a mai supravietui. _ | Refugiul se foloseste, de regula, in conditiile in care a fost gasit (cu miei amenajari), iar adapostul se improvizeaza de ctre militarul Supraviefuitor. Cauti adaposturi naturale, modifici-le putin pentru a-ti satisface nevoile minime, economisind astfel din energie. O eroare frecventi in realizarea unui adapost este dimensiunea foarte mare a acestuia. Un adapost trebuie sa fie suficient de mare pentru a te proteja de factorii climatici si suficient de mic pentru a-ti pastra caldura corpului, mai ales in Zonele cu clima rece, in orice situatii si condifii de teren sau anotimp, trebuie si cauti un refugiu (0 pestera, 0 cavern sau o grota, 0 Scobitura naturala in stanc& sau in mal, 0 Scorbura in copac etc.) sau si improvizezi o adapostire (un cort, 0 coliba, o nisa in pamént sau in Z4pada, un iglu etc.), Adapostul poate fi improvizat si din unele parti ale tehnicii de lupta, ale mijloacelor de transport, din echipament, din mijloace de salvare sau alte materiale ramase pe teritoriul unde s-au dus actiuni de Jupta. Acfiunea de improvizare si tipul adapostirii se stabilesc in functie de Ploii, a frigului, a caldurii, a soarelui sau ibi si materiale Pentru a face tipul de adapost de Locul ales pentru amenajarea adapostului, bazindus sipe siguran{a, trebuie si indeplineasca urmatoarele conditi ~ Sa fie in apropierea unei Surse de apa potabila, imprejurimile si ofere Surse de hrdnire si de lemne pentru foc, iar terenul si fie uscat si ferit de pericolul avalanselor de ZApada sau al rostogolirilor de stanci si pietre; ~ si nu fie in paduri dense si umede, unde nu Patrund razele solare sau in locuri mlastinoase (unde se gisese insecte, reptile sau plante otravitoare); ‘ne pe situatia tactica 42George-Florin Baifan + si nu fic amplasate sub copaci uscati sau sub crengi putrede, care pot oricdnd cidea si distruge adapostirea sau ii pot rani pe milita = sA permiti o buna observare circulari gi si aibi una sau doud cai ascunse de acces spre adapostire (care pot fi folosite si pentru evacuare daca este necesar): - Si fie ferit de vant si de zipada viscolita: ~ si ofere protectic impotriva animalelor salbatice; - si fie ascuns de observarea inamicului. cat mai departe de locurile freeventate de catre acesta si de cdtre populatia civila. Cu toate acestea, in unele situafii vei fi obligat sa-ti_ improvizezi adapostirea in locuri greu accesibile (tufiguri si mardcini. terenuri sténcoase. mlastini intinse etc.) si si 0 maschezi cu materiale pe care le gisesti prin zona. Totusi. chiar si atunci, trebuie s4-ti amintesti de problemele care ar putea aparea in mediul inconjurator si si eviti: zonele potential inundabile de la poalele dealurilor, zonele expuse riscului de avalansa sau alunecarilor de stinci ori locatiile din apropicrea cursurilor de api (albiile majore sau parasite). in unele zone. sezonul anului are o influenti puternicd asupra selectarii locatici pentru amenajarea adapostului. in lunile reci de iarnd iti vei dori un loc care si te protejeze de frig si de vant. dar s aiba surse de api si lemne pentru foc. in timpul lunilor de var’, in aceeasi zona, vei dori o sursi de api, dar vei vrea, de ca locafia si nu fie invadata de insecte. id cauti un loc pentru amenajarea unui addpost, si nu uiti cd amenajat trebuie si fie intr-o locatie retrasi, si fie camuflat, si aiba forma neregulati si si aibii dimensiuni spatiale reduse. Pentru a ilustra concret varietatea de amenajari ce pot fi improvizate in diferite conditii de teren si de conditii climatice, in continuare vom prezenta cdteva aspecte generale ale diverselor tipuri de adapostiri care se pot realiza (fara a detalia procedeele tehnice de realizare a acestora). Vom incepe prin a preciza faptul cA refugiul si adapostul tau principal intr-o situatie de supraviejuire va fi uniforma ta, indiferent de zona in care te gasesti. Pentru ca aceasta si te protejeze, ea trebuie sa fie intr-o stare cat mai bund si sd fie purtuta corespunzator. Cfnd caugi un loc de adapost, trebuie sd stil ce fel de tip de adapost ai nevoie, raspunzand la urmatoarele intrebarile: - Ct timp gi de cat efort vei avea nevoie pentru a construi adapostul? - Te va proteja adapostul in mod adecvat de fenomenele naturii? - Aila dispozifie uncltele necesare pentru a-l construi? Daca nu, pofi s& faci rost de alte unelte improvizate? - Ai tipul gi cantitatea de materiale necesare pentru at construi? Pentru a raspunde la aceste intrebari, webuie s tii cum sd tei diverse lipuri de adaposturi gi de ce materiale ai nevoie pentru i le ewaliza. asemeneaSupraviefuirea — arta militarilor de a réméne in viata in medii naturale ostile 3.1. Tipuri de corturi Cortul este un adapost portativ demontabil, o adapostire simpla $i usor de realizat daca ai la dispozitie foi de cort, prelate, parasute sau alte materiale textile. Dupa destinatie si dupa forma, corturile pot fi clasificate in cateva mari categorii, astfel: in trei colfuri, tip acoperis cu un versant, tip acoperis cu doi versanfi, de formé conicé sau hamacul improvizat. Cortul in trei col{uri (pentru un singur militar) se construieste cu usurinta, folosind o prelaté (0 voaluré de paraguta), un copac si trei busteni'? (de aproximativ 3 — 4,5 metri lungime). Din prelata se taie marimea necesara pentru acoperirea cortului, plus o bucata care sd serveascai drept perdea pentru acoperirea intrarii in cort. Pe timp racoros se poate face focul in fafa cortului, astfel incat caldura si poati patrunde in interior. Prelata sau voalura parasutei poate fi folosita si pentru amenajarea culcusului. La construirea cortului se va avea in vedere ca intrarea sa nu fie orientata spre directia din care bate vantul. Panza pentru parasute face ca acest adapost si fie rezistent la vant, iar adapostul este suficient de mic pentru a se incalzi cu usurinté. O luménare, folosita cu grija, poate mentine temperatura interioara confortabild. Cu toate acestea, acest adapost este nesatisfaicdtor atunci cand cade zapada, deoarece chiar si o zipada ugoard il va pribusi. Figura 2 - Cortul in trei colfuri - sténga/ Cortul tip acoperis cu un versant - dreapta Dupa regulile descrise pentru cortul in trei colfuri se poate construi, in principiu, si un cort in patru colfuri, pentru mai mulfi militari. Cand se dispune de cele necesare, acest tip de cort se construieste din foile de cort existente in inzestrarea supravieuitorilor. Cortul tip acoperis cu un versant Este nevoie de pujin timp si de un echipament minim pentru a construi acest tip de cort. Ai nevoie de o foaie de cort (pelerina de ploaie), de 2 - 3 metri de franghie sau de fir de suspensie pentru parasute (suspante), trei fZrusi de 10 Trunchi de copac taiat si curijat de crengi; partea trunchiului unui copac rimasi in pimant dupa tdiere. 44George-Florin Baian aproximativ 30 de centimetri lungime fiecare si doi copaci (doi stalpi) aflati la 2 - 3 metri distanfa unul fata de celalalt. inainte de a selecta copacii pe care ii vei folosi, trebuic verificata directia vantului, asigurandu-te cA partea din spate a cortului este dispusa impotriva vantului. Daca intentionezi sa utilizezi cortul pentru mai mult de o noapte sau dac& te astepfi sa ploua, trebuie sa faci dintr-un baj un suport central pe care trebuie si-| pozitionezi la mijlocul franghiei de sus, astfel incat aceasta si fie inclinata spre extremitafi. Aceast& metoda va restrictiona spatiul si miscarile in adapost. Pentru o protecti¢ suplimentari impotriva vantului si a precipitatiilor, aseazi cdteva pietre, rucsacul sau alte echipamente pe partile laterale ale foii de cort, iar pentru a reduce pierderea de caldura la sol!', amplaseazi un material izolator (cum ar fi frunze, muschi, ramuri de brad etc.) in interiorul cortului. Pentru a spori gradul de securitate fati de observarea inamicului, micsoreaza inclinatia foii de cort. Figura 3 - Cortul tip acoperis cu doi versan{i (cortul clasic) Cortul tip acoperis cu doi versanji (cortul clasic) Acest tip de cort are o siluet& mai joasi. De asemenea, te protejeaza de factorii externi din doua parti. Are, totusi, un spatiu mai putin utilizabil si o zona de observare redus& fata de cel cu un singur versant, scdzand timpul de reactie pentru detectarea inamicului. Pentru a face acest cort, ai nevoie in plus de mai multe foi de cort (pelerine de ploaie) si de farusi pentru ancorarea lor. Daca ai nevoie de un suport central, foloseste aceeasi metoda ca si in cazul cortului cu un versant, ancorandu-l de ramurile de deasupra sau confectioneazi un cadru in forma literei A si aseaza-I in exterior peste centrul cortului, legind de acesta cu © sfoara mijlocul franghiei de deasupra. Cortul in formé conicd (pentru mai mulfi militari) poate fi confectionat din voalura parasutei sau din alte materiale textile avute la dispozitie. In interiorul acestuia se poate face focul, cu condifia ca in partea superioara, cortul sa fie prevazut cu un orificiu pentru iesirea fumului (cu diametrul de aproximativ 40 de centimetri). Daca situafia tacticd iji permite, f& acest tip de cort, deoarece este cfnd te odihnesti pe pimént, pierzi pan’ la 80 % din cildura corpului. 45i\ Supraviequirea = arta militarilor de a rémdne in viajd in medii naturale ostile usor si dureazi foarte putin timp pentru a-I realiza, oferind, totodata, proteciie impotriva elementelor inamice si actionand ca un dispozitiv de semnalizare prin crearea unui fascicul de lumina de la focul faicut in interior. Este suficient de mare pentru a adiposti mai multi militari si echipamentele acestora si pentru a permite dormitul, gatitul si depozitarea lemnului de foc. Construirea cortului va incepe prin legarea impreuna a trei stalpi la partea lor superioara si apoi prin fixarea lor pe sol, sub forma circulara, pentru a forma un trepied. Lungimea stalpilor de sustinere va fi stabilita in functie de marimea voalurii paragutei. Pentru mai mult sprijin, aseaza 5 — 6 stdlpi suplimentari pe trepied, dar acestia nu trebuie legati de trepied. Depiirtarea lor pe sol (sub forma circular) va depinde, de asemenea, de marimea materialului cu care se acoperd cortul si de numarul persoanelor care se vor adaposti. Figura 4 - Cortul in forma conica (pentru mai mulfi militari) Pentru a usura manevrarea voalurii paragutei pe timpul construi cortului, unul dintre panourile acesteia va fi taiat de la baza pana la varf. Aceasta tdietura va constitui usa de intrare in cort. Determina directia vantului si stabileste intrarea la 90 de grade sau mai mult fafa de directia medie a vantului. in interiorul cortului se amenajeaz culcusul (din ramuri de brad, muschi, frunze uscate sau din materialul textil ramas nefolosit), lasénd loc si pentru vatra focului (daca este cazul). Figura 5 - Variante ale cortului in forma conicd 46George-Florin Baijan Daca nu dorim si facem vatra focului in interior, acest tip de cort poate fi realizat folosind doar un singur stalp central (acesta fiind bine infipt in pamant) sau direct ancorat cu o frdinghie de o ramura a unui copac aflaté deasupra lui (fara a mai avea vreun stalp de sustinere), precum si prin fixarea pe sol a materialului textil cu ajutorul unor {Zrusi sau a unor pictre. Hamacul improvizat se recomanda a fi folosit pentru odihnd atunci cand militarul supraviefuitor este nevoit si stationeze un timp mai indelungat intr-o zona impadurité cu teren mlastinos sau umed. Pe lang faptul ci hamacul te protejeaza de umezeala, el prezinta avantajul ca te apara mai bine de un eventual atac al animalelor salbatice. Figura 6 - Hamacul improvizat Pentru improvizarea unui hamac poate fi utilizat orice material textil care rezist& la greutatea ta (voalura de parasuta, prelatd, foaie de cort etc.). Hamacul din voalura unei parasute se construieste astfel: intre 3 - 4 copaci, care sunt dispusi la o anumita distanya unul fata de celalalt, se intinde voalura parasutei astfel incat varful acesteia s& fie indreptat (pe ct posibil) in directia dinspre care bate vantul si se leag’ de un copac la inaltimea de aproximativ 3 metri fata de sol. Suspantele de la baza voalurii se impart si se leaga de ceilalti copaci la aceeasi inalfime, astfel incat s se asigure un culcus corespunzator. in functie de vegetatia existent in zona si bazdndu-te pe imaginatia si pe creativitatea ta, pot fi amenajate ¢i alte tipuri de corturi. De exemplu, intr-un timp scurt poate fi construit un cort improvizat din trunchiurile copacilor tineri legati intre ei si acoperifi cu un material impermeabil. Dupa alegerea locului pentru cort se cura{4 ramurile copacilor, se indoaie cu varfurile unul spre celalalt si se leagd cu sfoara (sirma) doi cate doi, pentru a forma o bolta. Peste scheletul rezultat se aseaz4 materialul impermeabil avut la dispozitie si adapostirea este gata. 3.2. Tipuri de colibe Coliba este o adapostire provizorie pentru militari, construitd la suprafaja pimantului din barne, copaci cizufi, crengi sau din alte materiale existente in zona gi acoperitd cu paie, ramuri, frunze, strujeni de porumb ete. In colib& se poate dormi, manca si prepara hrana, Dup& materialele din care se construiese si dupii forma, colibele pot fi de mai multe feluri, asttel: de tip acoperiy cu un versant, de tip acoperiy cu doi versanyi, in formd conicd, amenajata din placi, 47ine in viafé in medii naturale ostite riitarilor de a rimdne in viatd in medit naturale ostite iequirea — arta m Supraviefuirea = al : odizl enajald din resturi yeu, até sub ramurile unui copac cazul, poe ‘pie a nant aoraa pe un pat pentru mlasting sau amenajat ’, amenajata pe ae ~ Coliba tip acoperis cu un versan! a ‘lida tip acoperis ¢ sont impidurita si dispui de suficiente ™aterig eee sliba tip acoperig cu un versant, ‘ard a avea nevoig i face i tip ac fa 3 i aturale, poti face o coliba tip | i cufit). Fafa de realizarea unui Cont, es, ajutorul unor unelte (cu excepfia unur : ‘ j i adapost, d; nevoie de mai mult timp pentru a amenaja acest tip de ip ar te y, roteja mult mai bine. Oo ne Vei avea nevoie de: doi copaci dispugi la aproxim: unl de celailalt, un bustean legat intre cei doi copaci la inatimea plepinlulpteptly, 5-8 busteni pentru grinzile care vor forma versantul; sfoard s he de vie pentru fixarea busteanului dispus orizontal intre copaci si pentru a leg, grinzile. Cadrul versantului creat trebuie asezat cu un capat pe o Parte a busteanului dispus orizontal. Ca si in cazul tuturor adaposturilor de tip inclinat, asigura-te ci plasezi in vant partea din spate a acestuia. Apoi, acoper versantul cu ramuri, cu frunze si cu iarba, incepand de la partea de Jos si mergand in sus, ca la montarea sindrilei pe o casa. La final, pune paie, muschi, crengi sau iarba si in interiorul adapostului pentru a face un asternut moale. Pe vreme rece, pofi si sporesti confortul adapostului prin construirea unui perete care si reflecte cdldura degajaté de foc. Folosindu-te de adipost si de acest perete, cu putina imaginatie si efort in plus, Poti construi un suport de uscare a hainelor/a alimentelor, prin amplasarea unor bete orizontale deasupra focului. SE Figura ? - Colibé tip acoperis cu wn ver ’ = Co rsant (stdinga) / coliba tip acoperis cu doi versanji (dreapta) Coliba tip acoperis eu doi versanfi ad ost fips te alte mijloace (sau de alte materiale) se Poate amenaja o ain pu eer de nuiele impletite sau din alte materi prime existente in pu Fr ayia en Superioara, constituie acoperisul colibei (avand “re! A). Peste colibd se aseazi un strat gros de fr sie va a s Bros de frunzis, larba, pimant elc., urmarind, lotodata, sa se asigure, pe cat posibil ' si o mascare 48George-Florin Baitan corespunzatoare in mediul inconjurator. Acest acoperis, construit cu grija, te poate proteja pentru o perioada indelungata. Cand se stationeaza in paduri de conifere, pot fi construite cu mult usurinfa colibe, utilizind cetina de brad. Coliba in forma conicd poate fi construit’ cu sau fara stalp de susfinere in interior (de cele mai multe ori, acest stalp de sustinere este un copac). Pe timp de iarna, coliba poate fi acoperita cu zipada, avand atat rolul de protectic, cat si de mascare. Figura 8 ~ Coliba in forma conicé acoperita cu cetina de brad Acest tip de coliba poate fi construit folosind si panouri din cetina de brad. Scheletul acesteia este asemanator cu cel de la corturile in forma conic, iar panourile se realizeaza, folosind tehnica de impletire a gardurilor de lemn. Pentru acoperirea colibei conice panourile se aseaz incepand de la baz si terminand in varf, urmarind sa se realizeze o suprapunere de aproximativ 33% (dupa modelul sindrilei), pentru a asigura scurgerea apei. Coliba amenajaté din placi este 0 adipostire usor de realizat, atunci cand se dispune de diferite placi (confectionate din diverse materiale de constructie) sau, eventual, lespezi de piatri. La amenajarea adipostirii trebuie si se aiba in vedere faptul ca plicile trebuie si fie asezate oblic, avand un capat fixat in locasul executat in pamant. Capetele de la partea superioara vor fi sprijinite pe plici aseménatoare, astfel incat locul de‘impreunare s& constituie si punctul de spri superior al adapostirii. Daca marginile placilor nu au o forma regulata, golurile dintre placi vor fi umplute cu materiale din zona (frunze, scoar{a de copaci, muschi, iarba, pamant etc.). Figura 9 — Coliba amenajata din placi (sténga)/Pat pentru mlastina (dreapta) 49amane in viata in medii naturale os jequirea — arta militarilor de a ramdne INV" yea in medi rale ostite Supravietuirea ntru lasting, ar trebui si folosesti busten; a we ru aeti. sustine greutatea (inclusj sunt sofcient de puerict emt paul nu trebles Permiti yp echipamentului). Distanja fata de sol a y buie acoperit’ cu frunze, muschi si ajungi la el, i partea lui ae Fe dormit, Se poate construi §y = cu iarba pentru a forma o suprafafa ~ i intr-un colt al patuluj focului, pundnd un strat de Tut, nmol a ee peel ere col al free ect dupii un timp, se va usea si va deveni o locafie foarte Dun’ cazul patului Folosind aceeasi configurafie dreptunghiulara ca $i in a7 pat uM Pentry mlastina, se poate concepe un alt tip de adaipost (sau cel puin baza ae construit deasupra nivelului apei), util mai ales in zonele mlastinoase sau cu pamant umed Pe masuri ce privesti lumea dintr-o perspectiva de supraviefuire, yqj incepe si observi oportunitatile de a gisi un refugiu in jurul tau. Adapostutile create de natura au fost locuite de ciitre strimosii nostri si aceste refugii naturale nu trebuie trecute cu vederea, deoarece ele pot oferi adipost. Exemple sunt pesterile, crapaturile in stanci, palcurile de tufisuri, micile depresiuni sau gropi, stancile mari de pe versantii dealurilor, copacii mari cirora le atari crengile pe pamént si copacii cazuti cu ramuri groase. Cu toate acestea, atunci cand alegi pentru refugiu o formatiune naturala, nu trebuie si uifi cd (si si verifici daca): ~_ terenurile joase (cum ar fi: rapele, vile inguste sau albiile paraiclor) colecteaza aerul rece noaptea si, prin urmare, sunt locuri mai reci decat terenul inalt din jurul lor. In acelasi timp, in vegetatia de aici vei gasi mai multe insecte; > __ inaceste locatii pot exista serpi veninosi, capuge, acarieni, scorpioni, furnici intepatoare etc; ~ _ pot exista stanci sau pietre care se pot disloca usor, ramuri uscate ale copacilor sau alte elemente naturale care ar putea cidea peste ad&postul tau. Colibé amenajaté sub ramurile unui copac cdézut Copacii care sunt rupti de vant si au coroana dezvoltata pot fi folositi in bune condifii pentru amenajarea unor astfel de adapostiri. Pentru x opri patrunderea apei, coliba poate fi cdptusita prin interior sau acoperita pe deasupra, fie eu foi de cort, prelate sau voaluri de parasute, fie cu iarba, impletituri de erenei etc. In fala colibei se amenajeaza vatra focului, iar in spatele focului se ageacn pietre mari, pentru a reflecta cildura spre coliba, . Pentru a construi un par pel ete Coliba amenajaté sub ramurile unui copac cdzut (stanga)/ oliba amenajata din resturi vegetale (dreuptay : 50George-Florin Baifan in orice zona cu apa mlastinoasa sau cu pamant umed in permanenta, patul pentru mlasting te va {ine departe de umezeala. Atunci cind alegi locatia adipostului, pe ldnga materialele avute la dispozitie, trebuie si tii cont si de conditiile atmosferice. Colibé amenajata din resturi vegetale CAnd cauti o varianti de a construi un adapost repede si usor, coliba din resturi vegetale este una dintre cele mai bune solutii. Cand camuflarea este esen{iala pentru supravietuire, trebuie si construiesti acest tip de adapost care, daci este bine izolat, va oferi si foarte mult& caldura. Nisa in pémant este un intrand amenajat in peretele unui mal sau al unei trangee, sipati in scopul adapostirii la nevoie si a depozitarii materialelor aflate asupra ta. Dimensiunile unei nise va depinde de numarul militarilor supraviefuitori si de volumul materialelor ce trebuie adapostite. Daci pimantul este sfardmicios si se surpa, niga va trebui consolidata cu material lemnos, procurat din zona. Uneori poti sa-ti amenajezi adaposturi in diferite gropi sau sanjuri de comunicatie, pe care s le acoperi cu foi de cort sau cu alte materiale existente in zona, precum: barne, crengi, paie, fan, frunzis sau pamant. Figura 11 - Nisé in pamént (stanga) / Adapostire acoperita cu barne si foi de cort (dreapta) Asemenea adaposturi pot fi amenajate indeosebi in teren deschis, prin séparea unei gropi si prin acoperirea ei cu material impermeabil sau lemnos si pamant. Marginile superioare ale gropii constituie puncte de sprijin pentru acoperisul adapostirii. Intrarea se poate acoperi cu o parte din voalura parasutei, a foii de cort sau cu alte materiale avute la indemana. 3.3. Addposturi pe timp de iarni Pentru a putea supraviejui in conditiile iernii, orice militar aflat in aceasta situajie va trebui si-si amenajeze o adapostire corespunzitoare, care si-1 protejeze impotriva vantului si a frigului. in iernile cu zapada abundenta, adaposturile cele mai indicate si, totodatd, ugor de construit sunt cele din 51Supraviefuirea - arta militarilor de a rméne in viaja in medii naturale ostile zipada. Pe Langa faptul ca se gaseste la indemani in orice loc, Z4pada eg, un bun izolator impotriva intemperiilor. 1 Mediul inconjurator i echipamentul pe care il ai la tine vor detemy tipul de adapost pe care il vei putea realiza. Poti construi adaposturi in impidurite sau in locuri lipsite de vegetatie. De obicei, zonele impidyy oferi cele mai bune locatii, precum si lemnul necesar pentru const adapostului, pentru foc, pentru protectia impotriva vantului, pentru realizay, mascarii etc., in timp ce zonele sterpe ofera doar zipada pentru a realy aceste activitati. La frig extrem, nu trebuie folosit metalul ca material de construgi, pentru adapost (cum ar fi fuzelajul unui avion), deoarece acesta va absoar}, putina caldura pe care o vei putea genera. De obicei, adaposturile facute din gheaté sau din zapada neces unelte precum pioletul si ferstraul. De asemenea, trebuie sa cheltui my timp si multa energie pentru a construi un astfel de adapost. Asiguri-te« aerisesti un adapost inchis, mai ales dacd intentionezi s& aprinzi un fc inauntru. Daca este posibil, blocheaza intotdeauna intrarea intr-un adapoy pentru a mentine caldura induntru. Nu construi un adapost mai mare de este necesar, pentru a reduce cantitatea de spatiu care trebuie incalziti. Ny dormi niciodata direct pe pamAnt, ci foloseste nigte crengi de brad, iarbi su alt material izolator pentru a impiedica pamantul sa absoarba cilduy corpului. Existé mai multe tipuri de adaposturi din zapada eficiente pe care poti construi si utiliza rapid in teren, dintre care amintim: nisa sub zdpadi, groapa in zipada Iéngd un copac, cortul amenajat in zépada si coliba da zdpadai (igluul). Nisa sub zdpadd este 0 adapostire care poate fi amenajata numai atuni cnd stratul de zipada are grosime apreciabila (peste 2 metri) si este cea mi eficienta, datorita calitatilor izolante ale zipezii. Cand se preconizeazi sis stafioneze mai mult timp in acelasi loc, in interiorul nisei se pot amenaja a culcusul, cat si locul pentru mijloacele de incalzire. Pentru a o construi este nevoie de timp si de energie si nu trebuies uiti faptul ca te vei uda. In timp ce construiesti acest adapost, pastreazt acoperisul arcuit pentru o mai buna rezistenta si pentru a permite zipe2! topite si se scurgd pe parfile laterale. Platforma pentru dormit trebult pozitionata mai sus decat intrarea si separat de peretii laterali prin sipa® unui mic sanf intre platforma si perete. Aceasta mica rigola va impiedica® topirea zipezii si ude echipamentul sau pe tine. Aceastd constructie &* deosebit de importanta daci ai o sursa bund de caldura induntru. Asiguti* cd acoperisul este suficient de inalt, astfel incat si pofi sta confortabil platforma de dormit. 52 aS na enn ame n mane oGeorge-Florin Baitan Nisa trebuie previzuta cu un orificiu pentru aerisire si cu trepte pentru intrare si iesire. La partea superioara, nisa trebuie acoperita cu blocuri de zipada sau de gheafi. Pentru etanseitate se recomanda ca intrarea in nisa si fie acoperiti cu mijloace impermeabile si bine mascate. 2) Firat her pron O Mewts oa tp isd sub zdpada (pester sub zapadé, vizuind) Adapostirile sub zipada pot fi construite cu mult ugurinfa in pante sau contrapante, unde z&pada este adunata in cantitati mari. Intrarea se poate face printr-un sanj spat in zipada, Adancimea santului trebuie sa fie mai mica decat cea a nisei, pentru a interzice patrunderea aerului rece. Intrarea poata fi amenajat& fie prin fata, fie printr-una din partile laterale ale adapostului. Pentru protectia impotriva vantului si a frigului, partea din fata a adapostirii se inchide cu blocuri de zApada. Interiorul se va amenaja in functie de numarul militarilor si de nevoile curente. Groapa in zdpadé léngé un copac Dac te afli intr-o zona rece, acoperita cu zApada, unde cresc copaci vesnic verzi (conifere) si ai un instrument de sapat, pofi si realizezi un astfel de adapost. Pentru stabilirea locatiei, ar trebui s& gasesti un copac cu ramuri stufoase care si ofere acoperire deasupra capului. Apoi, scoti z4pada din jurul trunchiului copacului, pana cand ajungi la adancimea corespunzatoare si la diametrul dorite (sau pana ajungi la pamént). Poti batatori zipada scoas, in partea superioara si in peretii interiori ai gropii, pentru a oferi un sprijin mai bun. Pentru a-ti oferi o camuflare suplimentara deasupra capului, taie cdteva crengi de brad gi ageaza-le deasupra gropii, respectiv pe fundul ei, pentru o mai bund izolare termica. Cort amenajat in zapada Cand se dispune de foi de cort, prelate, voaluri de paragute etc. pot fi amenajate corturi, care apoi sa fie acoperite cu blocuri de gheafa sau de zipada. Construirea acestora este, in general, asemandtoare cu a celorlalte tipuri de corturi, cu deosebirea ci inainte de a incepe si se clideasca blocurile de zipada, materialul impermeabil de la baz va fi indoit in interiorul adapostulu Cand stratul de zipadi are o grosime cuprinsd intre 2 - 3 metri si acopera o mare suprafaja de teren, pot fi amenajate corturi in locasurile care rezulta din dislocarea zipezii. Daca zipada este afanati gi nu permite ca 53fa militaril yr de a ramdne in puirea = ari acestia pot fi i fore bservare aR gi pastre?e jd, Pentru observare si p Surangg perefil sa-3 ma de Zi " tangy Zapata ! eae cu santuri de comunicatic $i cu locasur: ge wat iri pot fi adapostiri po" Ry Figura 13 - Groapa in zapadai langa un cop. ea oes ) (cor rt din materig impermeabil, acoperit cu blocuri de zépadd (dreapta) Coliba din zdpada (ighuul) oa Igluul este o coliba ficut& din gheata si din zapada, care se intalneye, g obicei, in tinuturile polare. Cele de dimensiuni mici au fost concepute cu Scop, de a servi drept adapost temporar celor care se deplaseazi in regiuni indepirta, cu mult& zapada gi le este greu si se intoarc& acasti imediat (vandtori, pes, exploratori). Aceasta solufie a fost luata pentru a petrece noaptea intr-un adipos, la caldura, ferit de primejdiile si de frigul de afara. in situatia cand stratul de zipada nu este prea gros, se poate amenaja u iglu. Pentru construirea ui sunt necesare un stalp din lemn (care se fixeaziit centrul igluului), o franghie sau o bucati de sfoara de aproximativ 2 meti lungime (pentru trasarea bazei de forma circulara), lopeti_ mici/cazmale § fierdstrau pentru zipada (pentru construirea blocurilor de zipada). Sut adaposturi eficiente, dar necesita ceva practicd pentru a le face corect.0 echipa formata din 2 - 3 militari, care dispun de cunostintele si de deprinderit eee poate) construi un iglu cu diametrul 3 metri (suficient pentru PerSoane cu materiale si armament), intr-un interval de aproximativ 2 ore. EB penn . 2D ee 2 Lee HE pening s000a amen ER Figura 14 Iglu in Secfiune — 34George-Florin Baitan Indiferent de adapostul pe care doresti sa-] construiesti, trebuie sa cunosti cateva nofiuni generale despre monoxidul de carbon (.,ucigasul silenfios”). Trebuie sa stii ci majoritatea cazurilor de otravire cu monoxid de carbon apar in timpul sezonului rece, in timp ce oamenii dorm. in special, ar trebui si cunosti faptul c& sursele de incalzire care sunt prost intretinute pot fi generatoare de monoxid de carbon in incinta adaposturilor. Nu adormi niciodata fara a stinge aragazul sau lampa. Otravirea cu monoxid de carbon poate rezulta dintr-un incendiu care arde intr-un adapost neacrisit. Monoxidul de carbon reprezinti un mare pericol, acesta fiind un gaz otrivitor, incolor, inodor si fir gust. De fiecare data cand folosesti 0 flacira deschisa, aceasta poate genera monoxid de carbon gi trebuie verificat jntotdeauna daca se produce ventilatie. Chiar gi intr-un adapost ventilat, arderea incompleta poate provoca otravirea cu monoxid de carbon. De obicei, nu exist’ simptome. Inconstienfa si moartea pot aparea far avertisment. Uneori, totusi, pot aparea presiune la tample, arsuri ale ochilor, dureri de cap, puls puternic, somnolenta sau great. Singurul semn caracteristic si vizibil al otrivirii cu monoxid de carbon este o culoare vinetie in tesuturile buzelor, gurii si in interiorul pleoapelor. lesi imediat la aer curat daca apar oricare dintre aceste simptome! . «2 *™ Ee 22 Hn See 47 Fi] hou: 8 55