Costel Chites Daniel Petriceanu Andrei Vernescu MATEMATICA Manual pentru clasa a XI-a MI Filiera teoretica, profil real, specializarea matematici-informatica Filiera Vocational, profil militar, M.Ap.N., specializarea matematicd-informatica EDITURA GILCopyright © 2006 by Gil . All rights reserved. Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Edueafiei $i Cereeuarit nr 4742 din 21 iulie 2006 in urma evaluirit organizate de eatre Consiiul Najional pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi este realizat in conformitate cu programa analiticd aprobata prin Ordinul ministrului Educate’ gi Cercetiri nr 3252 din 13 februarie 2006. Autori: Costel Chites Daniel Petriceanu ‘Andrei Vernescu Referent stinfifici: Dr. Marcel Tena Dr. Marius Radulescu ISBN 973-9417-67-1 Toate drepturile rezervate Editurii Gil. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fird permisiunea seri a editurii Gil Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale CHITES, COSTEL Matematicd: manual pentru elasa a XI-a /Costel Chites, Daniel Petriceanu, Andrei Verneseu - Zaliu: Editura Gil ,2006 Bibliogr. ISBN (10)973-9417.67-1_ ISBN (13) 973-9417-67.9 Petriceanu, Daniel H. Vermescu, Andrei 5107535) Departament Difuzare Editura GIL CP 44 O.P.3 Zaliu, cod. 450200, ‘Tebfax: 0260-66414 Mobil: 0744-612106 0726-014514 E-mail:gill993@zalau.astral.ro www. gil-ro Editor: Mircea Laseu Coperta: George LascuPrefata Dragi elevi, Tontit matematica inviitati de voi pind in clasa a X-a, inelusiv, corespunde, in linil mari, din punctul de vedere al istorie! acestel stiinte, cu ceea ce s-a creeat din antichitate pana in secolul al XVI-léa, Simplificand putin am putea spune ca la sfarsitul secolului al XVI-lea, in materie de aritmetici, algebra, geometric si trigonometric se stia ci nu tot atat cat stie astazi un absolvent foarte bun de clasa a X-a ‘Trecand la studiul matematicit din clasa a Xl-a, veti intalni acele notiuni, si rezultate de maxim important care au fortat - incepand din secolul al XIi-lea - 0 modificare fundamental, nemaintlnita fing atunici, a obiceiulul si modului de gandire al matematicit, ca instrument al fizicii si ingineriei, deci, Wt instanta, al vietit practice. Ele aut influentat. mult fizica si tehnologia pentru ca. au permis apro- findaren 19 3x +22 27 in aceste ecuatii va trebui si determini O metoda pentru a rezolva primal min (50s, + 2522). sti, problemi de programare liniari este data de algoritimul simplex care consta, in pritna etapa, In a considera variabilele secundare pozitive 2g, 4,5, astfel incat toate le sa se transforme in ecuatii. Obtinem sistemul de ecuatii fF +802 — 23 =8 3x1 +4e2—a4= 19 (1), pentru care trebuie si determinam: min(502; +250). 30) 422-25 =7 Cocficientii necunoseutelor 1,.22,:%3, 04,2°5 vor fi asezati in urmatorul tablou: 13-1 0 0 34 0-1 0) @. 31 0 0-1 ‘Tabloul (2) este matricea asociata sistemului (1). Rezolvarea problemei de programare va fi ficuti in capitolul Semiplane. Elemente de programare liniard. Am vazut ea o problemi practic ne conduce la studit matricelor si al operatiilor cu matrice. Sistemul de ecuatii liniare, aga cum este cel din relatia (1), in cazul in care au dou ecnatii si doui ne- cunoscute sau trei eeuatii gi trei necunoscute se vor rezolva prin'metode clementare: redhucere sau substitutie Aplicatii importante ale matricelor se gasesc si in geometria analitick, unde fiecirei transformari geo- metrice i se asociazi o matrice, 1.1 Definitia matricei Definitia 1. Fie K 0 submultime a multimii numerelor complexe, K # 0,m,n € N*. O functic A= (1,2, ..,m} X {1,2,..n} + K se numegte matrice cu m lini sin coloane (matrice de tipul (m,n)) si elemente din K. Notiim A(i,j) = ai, A(i,j) € Ki € (1,2, -.,m}, 9 € {1,2, 40}. Pentru o scriere mai usoaré a valorilor funcfiet A vom utiliza urmétorul tablou: 5A Tabloul (1) este identificat cu functia A. Datorité relagiei (1) se justified denumirea de matrice cu m linii si n coloane. Matricea A se poate serie prescurtat: A= (dij)scrm- Observiim cdi aij este elementul situat pe linia’’ i coloana j din matricea A. Vom nota cv Mrna(K) multimea matricelor cum lini $i coloane si elemente din muilfimea K. | faci’ m—n, vor serie: Mn(K) = Mmnn(K). Pentra m ='1 obtinem matrice de tipul: A=( a1) ar a1 -- in), care se numeste matrice linie sau matrice de tipul (1,n).. Pentru n— 1, obfinem matrice de tipul: Opt nd sem | an a3) 451 re , care se numeste matrice coloanit sau matrice de tipul (m1). ant Pentru m= n, atunci A € Mn(K) este numitii matrice pitraticd sau matrice de tipul (n,n): au mig ay ain an an a dan =| oa aa am ain Ont Gnd Ong In acest caz se pot defini diagonala principalé i diagonala secundarii ale matricei A in biauanala principal ete “obmatd din clementele ar1,z2, tn, iar diagonala secundart este formatd fi tents Exemple 10 1 A=(3 1): A este o matrice de tipul (2,2) in care ay = tyai2 = Oa = avem: A € Mz(Z). vio 2 B=| n2 -V5 B este 0 matrice de tipul (3,2) cu elemente numete irationale, adic’ B € Mg2(R \ Q), in care: by, = V3, bra = m7, bar = In 2, baz = — V5, ba: = 6, bse = V2. 07 = —1, Cu notatiile anterioare 1.2 Egalitatea matricelor ‘Am véaut cdo matrice A € Mimn(K) este 0 functie, A: {1,2,..m} x (1,2, 00m} > K. Definitia 2. Fic AE Minn(K)yB € Mpa(K) doud matrice (m,n,p,q€ N*). Vom spune cli A= B daci fanctiile A si B sunt egale. Observatie. Dacit A € Myun(K),B € Mpg(iK) sunt doud matrice m,n,p,q€N*), atunci: A= B dacit si numai dacé' m = pn =q $ Ali, 7) = Bli,J), VE € Tag € Tm. Exemplu Si se determine x € R astfel ineat a= (2 8) B= ( 14 ) si fie egale. Solutie: Din ipotea’ ave A=B, adicé: sina = } gi cosa = 8 Pentru since = } obtinem: x € {(-1)"§ + naln € 2}. (1) 6Pentru cose =“ obyinem: x € {4% + 2nx|n € Z}. (2). Din relatiile (1) si (2) reault&: « € {¥ + 2nz|n € Z}. 1.3 Adunarea matricelor 1.3.1 Definitia adun&rii matricelor Fie A,B € Minn(C),m,n €N*, ay a2 ag 1m by big bis * bm a3, 0 4B aH bo, ba baa ban, A=] a3 432 35 an bs, ba bss b3n Ce Onn J bet ona baa bum Dy auth abbas this. aint Pin an tba amt 499 + bas aan + Ban Definim matricea: C ag, +31 agg +32 agg + bag an + ban | mn + Or imi + bmi dma + amg + bya care se numeste suma matricelor A'gi B. Vom serie: C = A+ B. Odservatie. Dacii A,B € Mmn(C) sunt matrice de acelasi tip, A= (a\j)crseyB = (bij)scrm> See fae atunci A+ B= (ais + by erm sm Exemple 1. Daci A= (4 44B= (9/155 12 3. basa (4 -1 ja vl 4): stunei A+B i ae ens, A 7 deoarece A este matrice de tipul (3,2), iar B este de tipul (2,3). 1.3.2 Propriet&tile aduntrii matricelor 1, Pentru m,n € NY, Mimu(C) este parte stabili in raport cu adunarea matricelor, adicd VA, BE Mmn{(C) avem A+ BE Mmn(C). Demonstratie. Fie A= (aij)uermyB = (bij)serm aij, bij € C,¥i € Tym, Vj € Tyr Numerele compexe au proprictates: z.y C= 2 +y EC Obiinem: A B= (04 + bucrn € Mmn(C) 2, Comutativitatea: oticare ar fi A,B € Mmyu(C), atunci A+ B= B+ A. Demonstratie. Pentou A= (oy erm, B = (by), ature AF B= (tu; bby )erm, B+ A= (by + 0ij)ere Deoarece ai bij €C, iat adunarea numerelor din C este comutativi, atunei aay + by = Dy bis, i € Tm, Wj € Ty, oven ce aratii ck AY B= B +A. T3, Asociativitaten: Oricare ar fi A,B,C € Mmn(C), avem (A + B)+C = A+(B+C) Demonstrafie. Dack A= (ai;)era, B = (i ucra © = (Cs)eua atunel A+B = (aij + bis)ecrses (A+ B) +E = ((a5; + Bij) + 6i)eor BAC = (bij 4 biyherm A+ (B+) = (aij + (by + eer Deoareee adunarea numerelor complexe este asociativa, rezult (aes + Bis) + cs = 45 + (big + eas), VE € Thm, Vi ET, Deci (A+ B)+ C= A+(B+C). a 4. Blementul neutru: exist matricea Oma € Mmn({O}) oricare ar fi A € Mm,n(C) ave: Omn + A= A+ Omn = Ae Matricea Ome are toate elementele zero si se numeste element neutru pentru adunarea matricelor. Justificarea proprietitii este evidentit. imettizabilitatea: oricare ar fi AE Mmmn(C), existti o matrice notatit (-A) € Mmny(C) astfel inca A+ (—A) = (-A) + A= On Demonstratie. Dacis A= (as)serm, atunel —A = (—ay)scras- Cum A+ (—A) = (ayy + (—aiy))ueran = Orns (-A) FA= ((-04) + eu)ectam ~ Om atunct —A este miatricea ciutati ao Observatie. Matricea (—A) definitd anterior, cu proprictatea A + (~A) = (—A) | A= Om este unicd. Ea se numeste simetrica matricei A sau matricea opusi a lui A. Doct A,B E Mmn(C), vom serie A+ (—B) = A—B, care se numeste diferenta dintre A si B. 1.4 inmultirea matricelor 1.4.1 Definitia inmultirii matricelor Fie A = (ai)cerm 0 matrice de tipul (m,n) qi B = (bj:)jera © matrice de tipul (n, p), unde m,n,p € N*. ae ie Prin definitie, magricea produs A -B, in aceastit ordine, este o matrice de tipul (m,p) ale cael elemento sunt date prin egalitatile: (A> BY(iK) = ainbra + Giabar + + Ginbak = ¥2 aijbjhy (1) oricare ar fie Trim, k € Tp. a Nota C = A-B; atunci C€ Mmg(C), C = (cik)sctaa, unde clementul i, este dat de relatia (1). Vom spune ci matrices C este obtinuti prin imultiren matricelor A gi B. Elementul situat pe linia i si coloana k in matricea produs este dat de relatia (1), el find obtinut prin ‘insumarea produselor elementelor de pe linia i din A cu cele de pe coloana k din B. Paton etl i,t axabn totainbet ania arabe ot atabea on arbi + tubay bt Aide Aca {Mada Farber bo Pambse annbra-baaaban +c beanbea So athip + Oppbap 424 Ganda emibis 4 Ambar to F domabat Gmibia + Gmabaa tot dranbna so dmadiy + anabay + Brabap Observatie. Produsul a doui matrice are sens mumai cind numérud coloanelor primek matrice este egal cu numarul liniilor eclet de-a dowa matrice, Este clar de aici cli pentru dowd matrice pitratice, A gi B, au sens inmulfirile: A.B si B+ A Exemple a dh eg =(m 2 a) ap (3% BH), stunct LPiod=($ #8) eB (2 $8) tune = f ayer + an¢2 +9965 yd) + anda +-agdy ayes + aze2 + ages Foe Fee Sid Vad Bade he, ies tes ) 8H1)-0 1-4-0) -(- 3) + (-1 Es a-(7 _oae 7? 23 cB rg 23 { Deoarece B este de tipul (2,3) gi A este de tipul (2,2), nu are sens B- A. 3, Deck A=(} “})eB=(9 2), . atunci au sens produsele AB si B- A. :A-B=(3 1) ( Ba=(VT)G Observiim c& A-BY B.A. Aven 1.4.2 Proprietatile inmultirii matricelor 1. Asociativitatea: oricare ar fi A € Mmn(C),B € Mnp(C),C € Myq(C), atunci are loc egalitatea: (A-B)-C=A.(B-C). Demonstratie. Notim A! = A. B, BY = B-C. Din defini inmultirii matricolor avein A’ € Mm p(C) si BY € Mn q(C). Dac A = (oi), B= (byn)erns © = (Coren, abunei A! = (oly )era, B= duets obtinem: iy = Souham we Tim eT (1) he = Bain i Tyr eT Q) og Fie D = (A-B)-C = A'-C,D = (dire $1 B= A-(B-C)=A-BY,E roe Folosind relatiile (1) si (2) avem: diy ~ & ahgche & (& svt) Cur = 55 Fo aagbjacies Vi € mye € Te. i matri is D si EF sunt ogale, adick (A. B)-C = A-(B-C). 2. Distributivitatea inmultirii matricelor fags de adunarea lor: (a) Oricare ar fi A€ Mmn(C), BE Mny(C),C € Map(C) aver: A(BEC)=A-BHA-C, (b) Oricare ar fi A € Minya(C), BE Mrng(C),C € Map (C) aver: (A+B)-C=A-C4HB-C. La(E bce) = EE aatacir= 3B autcan Vie Time Ta. Relaiile anterioare ne aratii Demonstratie. (a) Fie A= (ij)ssras B= Ginger, © = (cin) gers Notim D = A:(B+C),A’ = A-B,C' = A-C,B = A-BYA-C. nnd defintiile pentru adunare si inmultire obkinem: bie + eon) gormD= (di hcrsda = $5 alba tei) = 3 aya + So eaen¥i € Tam k € Tp () pe Bret 3 ole) era dy = So ayes Wi € Tm k TP ie ‘ Co = (chyhuerm say = Eo aya CTR ETD Agadar B= (oy + ea)ucre unde oy + dy Babe + Saye, ¥ € hank eT p 2) Din relatiile (1) i (2) reault’ ck D = B, adic A-(B¥C)=A-B+A-C. (©) Se procesesz Ia fel ea pentra afirmatia 1). 3, Blementul neutru pentru inmuttirea matricelor pitratice: Bly, € My(C) astlel inedt oricare ar fi AE Mn(C) avem As Iq = In A= A, Matricea In = este elementul neutru fata de inmultirea matricelor din M,,(C). Matricea Jy se numeste matricea unitate sau matrices identicd. Demonstratie. Fie A= (ay), ser¢ St In = (Bidaserm = f2 penta i =F ee gi ve = (3 BOY ae sin Kroee Notim B= A. I, B= (by)serq Elementele matricei B se obtin din relatia 5983 = aay i,j ET Bgulitatea bj; = ais, ¥i,j € TH ne arati oh B= A, adic A-Iy= A Analog se arate Iq: A= A. 1.5 inmultirea cu scalari a matricelor 1.5.1 Definitie Fie A= (aij)serm © matrice de tip (m,n) siz € C. Matrica 2 A ale clrei elemente sunt 2 - ais, ie Tym,j € Ty se numegte matricea produs dintre numrul complex z si matricea A. Numérul x se numeste scalar. Operatia prin care se asociazé numérului z gi matricel A matricea z- A se numegte inmultire Prin definitie avem: ¢- A= A-z. Exemple 1-23 1 Pier=2sA=( 4 3 5 ). Atunci -1-36 2-1 2-2) 2-3 2-4 6 2Aa 2-4 2.82.5 \)=( 8 6 10). 2.(-1) 2-(-3) 2-6 -2 -6 12 f)onmai-ae (#629 £4) = (44) 2. Dack a =i 5h A 101.5.2. Proprietatile inmultirii cu scalari 1. Dacé A € Mm,n(C), atunci 1- A= A. Demonstratie. Dact A , atunel 1A are elementele 1- ayy dics sccleagi cu ale matricei A, adie 1-A = A. o 2, Fie AE Myn(C) si zy €C. Atunei (x+y) A=a-Aty-A Demonstratie. Dac A~(asj)ierx, atunel 2 sap here y A= (¥-4ij)eerm (et A= (ety) phage = (0-0 Hy -tyhere = (-a)epe Heuer =e At AO 3. Fie AE Mmu(C) si 2, € C. Atunci (xy) -A =a: (y- A). 4, Fie A,B E Mmp(C) sit EC. Atunci 2-(A+ B)=2-A+a-B. 5. Fie AE Minn(C), BE Mnp(C) sie € C. Atunci 2-(A-B)=(«-A)-B=A-(e-B). Demonstratiile afirmatiilor ii) iv) v) sunt asemandtoare cu cele ale afirmatiilor i) sii) 1.6 ‘Transpusa unei matrice 1.6.1 Definitie Vie A= (aij)emm 0 matrice de tip (m,n). no Matricea care are elementele (a;:)jer2 Se numegte matricea transpusi a lui A gi se noteazit eu ‘A. Observiim ci A se obtine din matricea A prin schimbarea respectiv a liniilor cu coloancle lui A, adic prima linie a lui A devine prima coloana a lui A, a doua linie a Tui A dovine a dona coloanis a lui {A g.a.m.d Este evident ci A € Mnm(C). Daca A € M,(C) si A=" A vom spune ci A este matrice simetric’. Exemplu 21-1 0 rwa= (2 nea vt) 5 aston (9/4); 23 v2 4 27-1 Avunci"A= | _} 9 yf | este matrices traspusi a lui A, ovs 4 1.6.2 Proprietiti 1. Fie A, BE Mmn(C). Atunci (A+B) = A4! B. $B = bidsers Demonstratie. Dack A= (asj)crm st B= (bscra, vem: *A = (a Cum A+ B= (ay + bis)uctan, Tomulth o& "(A+ B) = (aji + bx), Deoarece ‘A 1! B= (aj: + bi)yerm, oblinem ek (A+ BJA +! B, a 2. Fie AE Mg (C),2 €C. Atunci (eA) = 0 tA, Demonstratia o listim ca exercifiu, 3. Fie AE Minn(C), B © Mnp(C). Atunei (AB) =* BA. rtDemonstrafie. Considerim A= (aij)ets, B= (bis) sens. Din definitia matricei transpuse rezulti: "A = (aji)gers € Mnn(C)> "B= (bj)sera € Mpon(C). Notim C=! (AB), C= (oxdageg P St BAD = (dii)n Blementele matricelor C si D sunt date de egalitatile urmitoare: oni = SS aijbjek Trp. € Tm (1) dg = So bjagk € Lai eT Relatin (1) ne aratd oh C = D, adich (A.B) = BA. 4, Fic AE Mmn(C)- Atunci *('A) = A Demonstratie. Proprietatea este evident, datorité definite! matrice ‘A. o 1.7 Urma unei matrice 1.7.1 Definitie Fie A€ Ma(C) A= (0) jer Numirul Tr(A) = 35 as se mumeste urma matricel A. (Notatia TY(A) provine din cuvantul trace = urmi in franeedit si englez). 1.7.2 Propriet&ti 1, Bie A,B My(C). Atunei ‘Tr(A-+ B) = TA) + TB) Demonstrajie. Considerim A= (ay), gern 81 B= (bidigera Avem A+ B= (ais + bs) isera Boas + $5 by — THA) +B) a Obyinem THA +B) = Solas +b 2. Fiew €C, AE My(C). Atunci Tr(x- A) = 2 TH(A) Demonstratia o Hisiim ca exercitiu. 3, Bie A,B € Mn(C). Atunci Tr(A- B) = "Tr(B- A). Demonstrafie. Dack A = (aij), serv B = (is)igerps C= A-B, D = B- A, atunci clementele matricet C sunt c4j ~ 3 ainbys, tar clementele matrieet D, sunt dy = SF buans, unde i,j TA ot ‘1 Urmele matricelor A. B si BA sunt date de egalit THA: B) = Sou FF oud (D) ‘urmitoare: mB) = Say FE bao 3S buow @) Relagile (1) gi (2) conduc la egalitatea urmelor matrieelor A» B gi BA o 121.8 Calculul puterilor unei matrice Propozitia 1.1 (Binomul lui Newton pentru matrice). Fie A,B € M,(C) astfel inedt A-B = B- A. Atunci au loc egalitatile: (@) ovicare ar fik,j €N*, A BS = BY. At; (3) ovicare ar fin € Nt, (A+ BY" = CA" + CLA™1B + C2A™ 2B? 4... + OP AB™ 1 4 ORBM, (Avem A™= AW. A, oricare ar fin € N*) . Demonstratie. (i) Egalitaten enuntati o lisiim ea exercitin, (ii) Vom proceda prin induetie dupitn. Pentru n = 1 egalitatea propusi devine: (A+ B)! = CPA + CIB, care este o afirmatie adevitrati, Presupunem ca: (A+ BY = COAS + CLA B+. + CETABI+ | CIB, unde j > 1 este fixat. (1) Demonstriim ei (A+ BY = OP, .A1 4 Ch AB. + O},,ABI + CHLBIN, @) Aplieand proprietitile operasiilor cu matrice, ipoteza si relatiile (i) si (1) putem serie: (A+B) = (A+ BY (A+ B) = (RAI + OLB 4 + CE TABI™ 4. CIB). (A+B) = CRA + (CJAIB + C}AIB) + (C}AIB) + (C}APEB? + CRAB) 4. + (CLMAB) + CIABS) +. C1 BIN — = QAI CABS OR ABE 4 4 Ch, ABI 4 CL BH cota Results ci (A+ #)” axe dezvoltavea din enunt pentru orice n € N° Exemplu FieA=( 0 0 2 } omatrice de ti i rice de tipul (3,3). 2 ‘pul (3,3). Sk se calenleze (Jy + A)",n € Nt. Solutie: Din proprietitile operatiilor cu matrice avem: I; - A= A- Iz = A. Fiind indeplinita conditia din ipoteza propozitiei precedente, obtinern: (Is + A)" = RIB + GLIS1A + CREF A? +... FORA. (1) Puterile matricei A sunt: = (000), 8-048 1 AP Oak 338.2 pao da, kB 3.(2) Din relatiile (1) si (2) reault&: 0 (Is + A)" = Clg + CLA + CRA? = §) rf ) ve ( 2n mPa a oF ane Nt ‘opozitia 1.2 (Ecuatia caracteristici asociatii unei matrice de tipul (2,2)). Fie Ae Mi(0),A= (9 5 ): Atanc: ove = 1. AP (a+ d)A+ (ad ~be)hp=0, 2. Oricare ar fin € N*, existe tn, Yn €C astfel Meat AY = xnA + Yala. Demonstratie, 1. Prin ealeul direct reaulti aflrmatin enunyata, 132 Pentru n= 1,01 = 1yyi ~0. Pentru n = 2, notiim ou zy = a-+d si ya = be— ad. Presupunem ck A* = 144+ ala, th,ye €C, unde k > 1 este fixat. Demonstrim ci AM! = ahs1A + ueeile Folosind relagia i) aver: ABH AB: A= (244-4 yale) Am ted? + mA = aa(ord + vale) + A = (@na + yA + zaale Definim aya = 24-02 + yu ai visa = Zaye si oblinem AM = 241A + ynqila, cost Rimane c& A" = 294 + ynla, Yn EN". Exemplu Fie A= ( fj). Si se caleuleze AY,n € N° : Solupie: Ecuatia caracteristicd a matricei A este: A? — 5A — 612 =0. (1) ‘Avem c&: A® = tA + Ynla $i ANY! = ani A + posite. (2) Folosind relatia (1) rezulta: AM = AM. A= (nA + tla) A= tn A? +n = 2n(5A + la) + yo = (Btn + on)A + Conte (3) Relatiile (2) gi (3) ne dau relatii de recurenti pentru cele dow’ giruri: Tait = 5an +m Yn = Gay io) in relatia (4) avem: Yn+1 = Garp, deci apy 1 = Sty + 6r_—1 $80 Tn y1 ~ 5xq — Gay—1 = 0. (5) Recurenta din (5) este liniara de ordinul al Il-lea. Consiclerim r# — Sr ~ 6 = 0, ecuatin sa caracteristica. ‘Aceasta ater = 1,72 — 6 ca rédacini, Regulta cf: u,v € R,¥n € Nt, eq = 4 (—1)" + 0-6". Pentru a determina parametrii u si v, inlocuim pe n eu valori particulare: Tm —u boo na 2= my = ut 360; Pe de alti parte 2; = 1 gi tz = 5. Objinem sistemul: ut 60 1 360 nlocuind valorile lui u giv in expresia Iui zy ave: aq = UH", de unde rezultit yo = $(6"* + (-1)"). Folosind relatia (2) obtinem puterile matricei A: An = UPA 4g g(t 4 (-1)")- Exercitii propuse , care are solutia u = —};y 1. Fie matricele: 102 o1 4 A=(310])gB 10-1). 401 -12 0 Si se calculeze: A+ B,A-+2lg, A?- B, A-B, B-A, A-B-B-A, A?4+A-B4+B-A+B?, (A+ BY. -1 10 3),B= a S& se calculeze AB, BA,(AB)?,(BA)?. (deci exist) Sunt adevirate egalitistile (AB)? = A? - B?, (BA)? = B?. A? ? 1 3. FieA=(-1 1),B ( 2 \. Si se calculeze AB, BA. (dact existit) 1 10 31 2-1 5. Considerim matrioele: A=[-1 1 ],B=( -2 3 ],[ 1 2 o1 12 -1 0 i) Si se calculeze 24 + 3B - C,A—2B +30. ii) $& se caleuleze, dack exist, matricele: A B'C A,B A. 4. Fie matrices B 3) 8 polinomul f(X) = X?— 2X + 1a, Si. se oleate: f(B) /(B + hh). 3 i i 5 Qet1 2 (3 09 6, Si se determine x,y,z stiind ck matticele: A = ( pos -1 ) si B= ( es ) sunt exale u7. Si se determine ,y,z,t astfel incat si aver egalitatea: tl 41 2-5 2{z 3)-3/12})=(0 of}. 02 yt 1 3 km matrices Ay = ( a . ) KEN. Si se calculeze 3° Ay. 8. Con ae . 9, Sit se determine: i) card Mo.3({—1, 1})- i) card {A € Maa({-1,0,1})1A = (15); sera 1 = 0}; card {A € Ms.a({0,2,4})|A = (ais)sers, 11 Far = 2}, unde card B reprezinti numérul elementelor multimii B(B fiind finita). poe ( 12, Pact pentru motricele A gl B exist A-B,B-A gi A-B = B-A, atunci A si B eunt matrice pitration le acelasi tip. 10. Fie A Has ) € Mb(2). Sse determine toate matricele X € Ma(Z) astfel incat A-X = X-A. -1 Ll. Fie A once ) €M,(C). Si se calculene A2, A, AA 13, Fie A,B ¢ Mn(C). Si se arate, utilizand proprietatile urmei unei matrice, ci egalitates A: B~B- A= Ip este imposibilé. 14, Determinati matricele A= (aij)scrs € Mm({0,1}), care verificd egalititile: 1 15, rea=(-[) sec 13). i) Si se calculeze A+B si B- A. ii) Sk se calculeze (B A)". Este adevitrata egalitatea (B- A)" = B”. A"? 16. Gisiti toate matricele X € Mz(C) care verifica egalitatea X? = O2. 17. Determinati A" pentru urmitoarele matrice: 9(OT))(F OC 4S 1518. 19. 20. au. 22, 25. 26. . Si se determine matricea X € Ma({lt) astfel ined X? 4 2X Fie n € N*,n > 2. Determinati A € Mg(R) astlel ineat : Fie A=(§ §). Caloulati + A+ APH. FAM i) Dac A= (Q3d “8S )aeR, atunct a= ( Geers Sane) Vne nt. fi) Fle A= ( 4 a ): Calculati A",n € Ne iii) Considerim A = ( eae H) € Ma(R) cu a? +B £0. Caleulagi A” a) Fie 2,0 € C, £0, Pentru orice n € Z si se ealeuleze X, unde X=(§ "Y ) € Ma(C), b) Bie n 2 2. Si se determine z,w astfel meat X"=( 4 'f 2 ¥ dix = 1,Vk € T,3}. Se extrage o matrice din a Fic M= (Ac Mo((—1. D135 au =1we TS, Ma({—1,1}). Care este probabilitatea ca ea si fie din M ? |. Fie A, B € M(C). Definim operatia (A,B) = AB + BA— A—B. Demonstragi ct: a) (A,B) = (B, A) b) nu existii C € M,(C) astfel ineat (A,C) = A,VA € M,(C). (Olimpiad’, 1998) Fie A € Ma(R), A ¢ Oz, cu proprictaten ei existit a € I astfel incét A+ At = aly Si se arate elf oricare ar fi m € N¢ exist b € R astfel neat A™ + (¢A)" = ble (Olimpiads, 2000) Fie A,B € Mn(C) cu A- B= B- A; atune: i) A™ ~ B™ = (A= B)(A™ 4 "2B 4 AP-SB2 4. + ABP? + B™1), im E Nm > 2 ii) A™ + B™ = (A+ BY(A™ — A™-2B 4 A™-3B2 — ... | BO), Yn € Ny impar. 16Capitolul 2 Permutari Notiunea de permutare a unei multimi finite, cu n elemente, A= {aj,42,..:,0n} a fost definita in clasa a X-a, Astfel, multimea A poate fi ordonata in diferite moduri. Aceasta,inseamnnd c& lectrui element al su i se asociazit un numér de la 1 lan, numit rangul clementului si exista n! moduri de a face aceastit asociere. Multimea A, impreund cu o astfel de ordine constituie o permutare a elementelor multimii A. A-defini o permutare a multhmil A este acelagi lucru cua defini o aplicatie bijectiva a: A— A. Pentru simplificarea scrierii se noteazi multimea A in modul cel mai simpli, pundnd in evident doar indicfi 1,2,...)n, anume: A={1,2,3,....n} a Multimea A este ordonatis, in sensul ci 1 este primul element, 2 al doilea si aga mai departe, n este ultignul element. In cele ce urmeaza, vom adénci notiunea de permutare, in acord cu cele stabilite in clasa a X-a, dar venind cu, anumite completari. Astfel, in urma consideratiilor prezentate mai inainte, vom reformula definitia permutirii, sub o forma care va permite aceastit adancite. 1. Definitia permutiirii de gradul n. Numim permutare de gradul n orice funetie bijectiva = : {1,2,,...4n} + (1,2,3,...,n).) Astfel, permutirile se vor nota cu litere mict ale alfabetului elen (grec). Pentrt a sublinia mai bine modul in care actioneaza o permutare x, se pune in evident actiunes sa asupra fiecdruia din elementele 1,2,3,...,n, ale mullimii.A. Aceasta se realizeaza seri 1 2 3. n (9) = (aay x2) riS). xm) ®) se poate indica mai detaliat corespondenta care se realizeazi, 12 8 wm ( {ot fob 4 ) (2). m(1) (2) (3) ... a(n), ‘Totusi vom folosi, de regulit, forma (2) de scriere. Astfel, permutarea 7 se prezintit ca un tablou in care, intai sunt scrise toate numerele 1, 2, -. ordine strict crescatoare, iar pe linia a doua sunt notate toate valorile funetiei 7. Deoarece functia y este bijectiva, toate aceste valori (1), (2), 7(3), --., (n) sunt distinete dou cite douit si sunt tot 1,2,3,....n, dar putdnd fi luate in altt ordine, Altfel spus, fiecare element 1,2,3,.... apare pe linia a doua, $1 anume 0 smgura data. Se cunoaste din clase a X-a ca, daca x este o functie definiti pe o multime finiti, cu valori tot in acea ‘uliine,atune! fapeal cd este injectiva este echivalent eu faptul ch este surjectividesigur, in acest az, este chiar bijectiva. " ‘Totodata, ne reamintim din clasa a X-a c& numirnl tuturor permutirilor cu n elemente (adic, dup denumirea adoptata acum, numérul tuturor permutarilor de gradul n) este egal eu faetorialul lui n (notat n), Multinnea tuturor permutiirilor de gradul n se noteaza Sy In aceasti mulfime se reliefeaz’ un element important, anume aplicatia identici 14 : A + A, care poart clemumirea de permutare identiea si se noteazi e. Agadar, avem: oe ‘pentru aplicaii bijective ©: {ax,a2,---yéa} —> {ai,@ay-+-52n) La scrierea permuti n, in Totodata, denumirea se ment) 7‘ecasta este, intrun anumit sens, cea mai smpl permutare din Sy ea lst nechimbt feare element din 12,3. {1} are un singur element, anume permutarea Dam in continuare permutitrile care se obtin pentru n In cazul n = 1, multimea S; a permutarilor multimii Ay identicd e = ({), ceea ce este in concordant cu faptul ci 1! = 1. Dac m = 2, atunci Ap = {1,2}, iar multimea Sp are 2! adicit ous elemente, Acestea sunt permutirile: (3) (Permutarea identicd) 1 r=( 1) in cazul n = 3, avem 3! = 6, deci multimea 3 va avea gase elemente. Acestea sunt permutirile: (ED: o-GI9: G9: QED GED GED Asadar, $3 = {e,4,8,9,7,0}. 2. Compunerea permutitrilor. Fie x si. dou’ permutari de gradul n (7 € Sp, 7 € Sp): Atel 3 A> Asia : A > A sunt funeti bijective ale mulimil A pe en inighdeci are sens compunerea roo a acestor functil, care este tot o functie bijectiva de la A la A. Pe baza definitie’ uzuale a compunerii, aceasta functie x00! A — A este definita prin egalitatea: (roo)(i) = x(o(i)), pentru orice i € A= {1,2,3,....n}. Asadar, 7 00 este o permutare de gradul n; ea se numeste compusa permutirilor x si o (in aceastii ordine!). In loc de x 0a se mai noteazi si ra. Operatia prin care, din permutirile 7 si, se obtine permataren ro (Gan Fo) so numeste compuneren en inmuiea)petmutatier stfel, dacs Fo (afiy a2) alin atom) = (ol) of) otthnn old)» atunci produsul ro se va scrie astfel: 1 2 Si n (a(1)) m(o(2)) x(o(3)).. (etn): ‘Vom ilustra regula mentionati pe un exemplu, la care, vor utiliza la un moment dat, la scrierea per- mutatilor si sagetile verticale. Sa consideram permutarile de gradul 3: sF9 089) 12 3\ (1 2 3 = =(1 23 w= (LEDGT)-029 Procedura de ealeul a fost urmitoarea: dupi serierea celor dou permutiri x si 0, precum gi serierea prime linit a permutirii-produs (din membrul drept) s-a considerat elementul 1 de pe linia intai a celei de-a doua permutiii, adic g- cesta se transform in elemental de pe fini dous (areal cu emnul ); pol mergem I elemental 1 de pe linia intai « permutarii x; else transformd in 3 de pe linia a douk (mareat tot cu semnul |). ‘Trecem 3 pe linia a doua ‘ permutirit x0. Transformarea eelorlalte elemente se poate observa urmicind sigetile marcate. Dac x =o, atunci notiim a? = xx, a3 = x?x, x4 = xn, si aga mai departe, definim inductiv moan, Observatii : a) Dac 7 si o sunt permutiiri de ordinul n, atunci are sens atat produsul 0, edt si produsul ox (insi, dupa cum vom constata imediat, nu suntem asigurati ci xo = a7, pentru orice permutari si). Produsul x0 se calculeazii astfel: 18b) Daca x si o sunt permutiiri de grade diferite, nu are sens compunerea lor. 8, Proprietitile compunerii permutiiilor Din proprietatile generale ale compunerii functiilor rezulti doua proprietati importante ale compunerit (inmultirii) permutirilor, Acestea sunt urmitoarele: see t) Gompunerea permutirilor este asociativ’s, adic, pentru orice permutiti x, 0 gi 7 din Sy are loc egalitatea: x(or) = (no)r. Datoritii proprietitii de asociativitate vom putea scrie ro in loc de oricare din scrierile x(a) respectiv (ro)r. b) Compunerea —permutiirilor -admite un _—element_—neutru, exist un element ¢ € Sp, astfel incat: ex = me = m pentru orice € Sp. Intr-adevar, acesta este permutarea identic notati anticipativ (in mod special) cu e: eae) e=(12 ny Permutarea mentionata este rESy * Ini ee din faptul ca orice permutare este o functie bijectivé, mai obtinem o proprietate importanta a permutarior Ne amintim eX o funeyie f : A — B se numeste functieinversabilé dacs exists o functie g : B —+ A, ase incit a2 f= lasi fog = 1p (am notat cu 14 si 1p aplcatiaidentick a multinii A, respeetiv a mulgimit B). In acest nt, funetin g este unicgy a se numeste inversa funetieif si se noteazh J-'). Agadar, at loc egaltiile fo f — 1a 51 fof =I Orice permutare 7 admite o permutare inversi x1, astfel inciit: \gura permutare € € Sp, cu proprietatea ci en = ne = 7m, pentru orice 1234 € Sq. Atunci, pentru obtinerea permutirii inverse, procediim ast. gtd des per tinerea p pr toate elementele de la 1 la 4, in ordinea naturalé, crescitoare. Urmirim, in permutarea a doua pe 1 si gasim ci acesta a corespuns lui 2 (7(2) = 1). Astfel, pentru noua permutare, ‘in dreptul Jui 1 vom trece pe linia a doua pe 2 (ciici, din m(2) = 1 rezulta x-!(1) = 2). Analog se deduc gi celelalte elemente ale liniei a doua si obtinem 1234 @ 47 4) Rezuménd procedeul, am putea spune ci, plecind de Ia permutarea 7, pentru obtinerea lui x~! am. inversat sigetile*. Exemplu. Fie Permutaren identic’ adiite ea inversi pe en insis, adick e~ 1, adica (3 ¢. Inverse unei permutii x este chiar = x. Daca 7 si o sunt dowd permutari oarecare, atunci (xa)"! = a1? Dacii, pentru n > 2 lndim dou permutiri oarecare 7 si din S,, atunci nu se poate afirma ck avem x0 an. Astfel, de exemplu, dacii r= (| 3 3) sie 7 3)-atunci xe = (3 7 3)siom=(3 3 7 deci xo ¢ on. Deei compunerea permutarilor de grad n nu este comutativa pentru n> 2. ‘Totusi, pentru n > 2, exist i unele perechi de permutiri x, ¢ cu proprietatea ek xo = o7 (se spune, in acest caz a, ele comuta). Astfel de, exemplu, dowd puteri oarecare ale unei permutari se comuta, cick aver: rtm aaa — (m,n EN") 19Apoi, ¢ comuta cu orice permutare x, intrucat ex = el De asemenea, x comuti eu x-1, deoarece x-!x = xx-(=e), 4. ‘Dranspozitii. Fie i si j dowd numere diferite_ din multimea {1,2,3,...,n}5 definim funetia: ry : A+ A prin egalitatile aa ff deck & alk) ) i dack kaj K, dact kAisikej. Functia og; este bijectivi, prin urmare este o permutare de gradul n. Ea se numeste transpozitie (a elementelor i gi j) si se noteaza 7; sau inca (ij). In cazul ¢ < j, transpozitia se scrie detaliat astfel: m=(=(1 3 3 iar in cazul j (3). In acest caz, vom spune ci in permutarea = a aparut o inversiune. ‘Exemple. Fie permutarea: 1234 r= 72 es ne douii inversiuni $0 obeerv cl permtaren con Permutarca o= (128 4) € 5 contine tei invert Notam cu inv(7) numirul tuturor inversiunilor permutiirii x, Se remarei faptul ei inv() poate fi egal cu zero, ca in cazul permutitii identice e si este cel mult egal cu (?) Agadar: (n=) 0 2, este egali cu un produs de transpoziti. Demonstratie. Fie d numarul elementelor i € A = {1,2,...,n} cu proprietatea e& m(i) # ¢. Vom efectua demonstratia prin inductie dupa d. In cazul in care d = 0, rezulta cu necesitate eX x este permutarea identica, = = e. {ij)(i9) [de exemplu, e = (1,2)(1,2)] feta) = e(m) ‘Am vizut ci, pentru orice transpozitie (i) avem (ij)? = e deci e si afirmatia este demonstrat. ‘SA presupunem acum ci d > 1 si cd afirmatia este adevirata pentru 1,2,3,...d— 1. Intrueat d > 1, putem gasi un numar i, euprins intre 1 sin, pentru care exist ig € {1,2,3,.+.,7}, astfel incat: ai)= i, bh Ain, ‘i considerim acum permutarea 2’ definita de egalitatea 1! = rx, unde 7 = (i1yiz). Result ei, dack o(j) = j, atunei j 7 iy si 9 7 %2. Deci, pentru un astfel de j avem #9) = 7(rG)) Gi, in cazul j = 41, atunet: # (h) = 1((h)) = ria) = Agadat, exist cel mult d = 1 numere j, j € {1,2,3,--..n}, astfel incit 2/(j) # j. Din ipoteza de inductie rezulta ci x este un produs de transpozitii: w= n78 Ty adic Tra TT The Compundnd la stinga cu 7 ultima egalitate, reeulti: Pn = TTT Tee Dar 7? =e, deci: FETT The Prezentiim acum urmitorul; 21Exemplu. Se consider’ permutarea: -(12345 r=(2725 4) Ne propunem sé descompunem. ee in produs de transpoziti Observam ci 7(1) = 3, deci (1) # 1. De aceea, considerim transpozitia 7; = (13). Efectuiim produsul =n, adied: ennu(1 234 5)(123 4 5)_ 7123.4 & wonm= G37 )G12 3 )=( 32 8 9- Observiim ca x/(1) = 1, dar 1!(2) = 3, deci x/(2) # 3. Din acest motiv, considerim transpozitia 72 = (23) si efectudm produsul 1” = rp7', adica: : 123452394) 12345 wen’=(1324 30525 )=(1 3 8 8 a) =e. (45) = rem = ryt m = (23)(13)r. (45) = (23)(13)m. Compunand la stanga cu (23) si tindnd seama ca (23)~! (23)(45) = (13) Asadar: adic’: 23), obtinem: Acum, compunand cu (13) reultéi: (13)(23)(45) Din propretitile prezentate anterior se mai obtin: Consecinta 1. rice permutare para este predusul unui numa par de transport. Orice permutare impart este produsul impar de transpozitl Consecinta 2. Exist permutari pare de gradul n. Bxercitii. 1. Se considera permntiile: 21435, Q2349. Si se calculeze mo si tm. 2, Se consider permutarea t= (3 |} 4) din Sy. Si se ealculeze puterile 72, 13, r,... Sa se stabileascit dacit exist un numiir natural k > 0 astfel inedt a* = e gi si se determine cel mai mic dintre aceste numere. TE Sy. Si se demonstreze c& existii un numir natural & > 0, astfel ineat x se dea in exemply de permutari z si. de gradul 4, astfel incat. xa = o7. 5. Si se determine numarul de inversiuni si signatura pentru urmétoarele permutiri 1 2 3). (1 23 4). fl 23 4 )r=(3 9 i) Me=G 13g) oe= (13 7 a) 123456 or (5 6341 5): 6. Sa se determine toate transpozitiile de gradul 3, iar apoi toate transpozitiile de gradul 4. 7. Sa se calculeze permutarea (12)(23)(34) in Sy. S& se calculeze apoi permutarea 7 = (12)(23)(34) in Ss : 8. Fie H C Sy, H # 0, cu proprietatea ci pentru otice 7,0 € H, rezulta ro! € H. Si se arate ci © € H si dact me H, atunci x! € H. 9. Fie HC Sy, H #0, cu proprietatea ca pentru orice x,0 € H, reaultii xo € H. Si se arate cli e € H sidaci x € H, atunci rhe H. ir) 10. Si se serie ca produs de transpozitii permutarea t= ({ § } 3 1L. Sia se scrie ca produs de transpozitii permutarea: -QEEEED) 12. Fie x € Sy, n> 3. Sii se arate ci, dack no = om, pentru orice # € Spy atunei x= 22Capitolul 3 Determinanti 1. Necesitatea introducerii notiunii de determinant. Determinanti de ordinul 2 Sa considerim un sistem de dou ecuatii de gradul intai cu dou necunoscute x gi y"), anume: aye-+ by { tae thay =e. a Ne punem problema de a giisi formule care si exprime solutiile sistemului in functie de cei gase coeficienti 41, bis C15 42, ba, ¢2. Metodele de rezolvare a sistemului sunt binecunoscute, Utilizand, de exemplu, m reducerii, obtinem, in cazul ci ayb — agh; # 0), expresiile: e1ba = cbr aybe— azb* ena ~ e102 aby — aah, Retinerea acestor expresii pare complicati, la prima vedere, Se observit ins ei numitorul acestora prezinta o legatura simpli cu matricea (tabelul patrat de numere): ara) Anume, numitorul este egal cu produsul elementelor de pe diagonala prineipali, din care se scade pro- dusul elementelor de pe diagonala secundara. Astfel, convenim ca, pentru oricare patru numere reale sau complexe a, 6, ¢, d si notim prin simbolul la b je al numiirul ad— be, adie’ avem: [oad —be. le al Un astfel de numiir se numeste determinant de ordinul 2 si este un numa. Exemplu. |} | =1-4-2-3=-2 Revenind la sistemul de ecuati, si notim: of Numerele A, si A, se numesc determinantul lui x, respectiv determinantul lui y (ele se obtin inlocuind coloana coeficientilor cu coloana termenilor liberi, respectiv inlocuind coloana coeficientilor lui y cu coloana termenilor liberi, Astfel avem: Se subinfelege ci sau redus toi termenii asemenca, s-au trocut termenii care contin necunoscutele in membrul sting, iar tia sean ordonat la fel; sa inceput cu termenul care contine pe x si sa continuat cu cel caret congine pe y. In plus, dack {nul din termen lipsegte coefcientl sau este 0 oe eee Pee Nu examinsim aici cazul cel a}b9 ~ azby =O. 23Regula lui Cramer.) Daci A # 0, atunci sisternul (1) admite solutia unie’, anume: As, ya Ay eae cl Se observa cit determinantii de ordinul 2 au permis obtinerea unor formule elegante, usor de retinut, entra solu sistemulu (1), Aceasticonstatare arti de ce fost neces introruceren determinant le ordinul 2 ‘Sé consideriim acum un sistem de trei ecuatii eu trei necunoscute, de gradul intai, De data aceasta, vom nota toti coeficienti cu o singura litera (anume a) previzuti eu cate doi indie; astfel primul indice va arita carei ecuatii ii apartine termenul respeetiv, iar al doilea indice va arata al edrei necunoseute este eoeficientul respectiv. Sistemul se va serie: aye + ary + azz = be agi + aay + azz = ba. Pentru acest sistem, vom nota cu. A matricea coeficientilor sii, adic: ‘a a a a2; an a). 31 432 3s, Efectudnd rezolvarea sistemului, de exemplu, tot prin metoda reducerii, obtinem o egalitate mai com- plicataé, anume: { ant + ary + aigz = by (errazzags + arzazaasi + argag1a32 ~ ax9022031 ~ 12021033 ~ 13429032) 01 = brazaaga — a12¢22b3 + aigbyag2 — 2192263 — ay2b2033 — by azsa32. ‘Voun nurmi coeficientul lui # din ultima relatie determinantul matricei A si il vom nota: lan a2 ana| lea az an laa, 2 a Agadar avem egalitaitile: lan iz ais| lear az ans Jasi 32 ass! ayrazag3 + ay20290%91 + ar3421499~ ayy azaigi — @2A2\ M199 ~ M1 AzI4g Observam ca determinantul de ordinul 3 este format din gase termeni, care sunt, la randul lor, produse de cite trei factori; trei dintre aceste produse sunt luate cu semnul ,,+*, trei cu semnul ,—“. In plus, in fiecare dintre aceste sase produse apare cate un element de pe fiecare linie, respectiv coloanti, si anume o singura data. Pentru a preciza regula dupa care apar semnele ce preced cei sase termeni la factorii din cele sase produse, primul indice este intotdeauna 1, apoi 2, apoi 3. Pentru cel de al doilea indice vom considera cele sase permutari de ordinul trei. (i) Pentru permutarea e = (t . 3) (permutarea identici), vedem c& ¢(a) = 1 si astfel primul termen 11422033 = £(€) 44641) 4420(2)%e(8)- (i) Pentru permtarea a= (} 3 §), vem efa)=1 gal die termen ee sri 1229431 = 2(4)19(1)420(2)80(3) (iii) Pentru permutarea @=(} 7 3), avem «() = 1 si al treilea termen so serie: aisazscas = 2(3)a1a(1)429(2)038;3)- Cramer Gabriel (1701-1752) matematician elvetian, 24(iv) Pentru permutarea y= (3 3 j), avem e(>) = 1 si al patrulen termen se serie —aygazzass = £(1)A14(1)429(2)494(3); (0) Pentru permutaren x= ($2 8), avem 1 si al cincilea termen se serie: argaziaas = €(m)Oyx(1) 4an(2)%9n(3)- in sfargit (vi) Penteu permutarea r= (] 3 3), avem e(r) = 1 si al gaselea termen se serie: ay1079432 = £(T),7(1)42r(2)43"(3)> ‘Agadar, putem serie lar az ais jaar 022 a3] = D> (a) aro) 2ae(at20(2) etecnenles ‘Membrul al doilea al ecuatiei, care diidea pe x este, de asemenea, un determinant, anume: Jb a2 ais} 27 a25) 32 ags| iar pe acesta il vom nota eu A,, deoarece a fost obtinut din & prin i 1 doloana termenilr liberi. Agedar avers” "7" locuirea coloanei coeficientilor lui x (de unde, daci A #0, obtinem 2 = Se, Analog, cu notatiile: jan t a nee ty lari by zs) , a2 last by as] Jag; 323 Az. in concluzie, dacd A # 0, atunci obtinem regula lui Cramer pentru intai cu trei necunoscute. se obtine ef A-y = sisteme de trei count ie gradul Dac 7 0, atuncl: b|Pp|Pp|> Deci putem spune oi determinant (de ordinul al doiley respect de ordinul al teiles) au fost intros in matematica in stransé legaturé en rezolvarea sistemelor liniare, pentru a putea da formulelor care exprima soluiiile o formi eat mai simple. Observatie (Regula lui Sarrus - valabilé pentru matrice de tipul (3:3)) Pentru a calcula determinantul matricel A, vom mai serie Hnile ita si dot sub matrices A. Obtinem tun tablou eu cinei lini: au ai ars an an ax NZ “7 31 32 93 \ NZ Nw . an ag ay ZL aa an” ay Termenii cu semnul plus din earlier eee en matricei A se obtin prin inmultirea elementelor indicate prin sigetile paraele cu diagonala principalé a matricel A. “Termeni eu nino se obtin prin Tearsliee teem alien tn snipe paca . ceagrcaln eee teen 25Exemple = 6-0-243-(-1)-244+4i-1-(-é) —(24-0-48 + (i) Observatie. O regulit asemiinitoare pentru caleulul determinantului unei matrice de tip (3,3) este regula triunghiului. 4 ) Caleulim determinantul matricei A prin regula lui Sarrus. 1 . -1 3 4 o™ ile N74 1 -1 N 3 4 (-1)-4+2-1-3) Vom forma triunghiuri cu varfurile in elementele matricei A. Termenii din dezvoltarea determinantului matricei A cu semnul plus se obfin prin inmmultirea elementelor situate in varfurile triunghiurilor care au o laturté paralelé cu diagonala principala (sau sunt pe ca). Termeni din dezvoltarea determinantului matricei A cu semnul minus se obtin prin inmulfirea ele- mentelor situate in varfurile triunghiurilor care au o laturd paralelé cu diagonala secundara (sau sunt pe a). 26 6144-5 = -1-6i2. Definitia determinantului de ordin oarecare (ordinul n) Prin analogie cu determinantii de ordinul 2 si de ordinul 3, vor defini si determinantul de ordinul n, mai precis, determinantul anexat unei matrice patrate de ordinul n, anume: a, 2 ais an’ : fea 2 a aan Ant nd ns unde elementele aij (1 < ij (marry taeta ‘++ Sani in care S, este multimea tuturor permutitilor de gradul n, iar ¢() este signatura permutarit 7. Produsele 0;.(1)¢425(2)4r(a) “=~ ng(n) S€ Humesc termenii determinantului. Denumirile de elemente, linii, coloane se transfers de la matrice la determinanti. . Proprictatile de calcul ale determinantilor Pe masura ce ordinul determinantilor creste, calculul se complica. Din aceasti cauzii sunt foarte impor tante proprietatile de calcul ale determinantilor, care faciliteazd in foarte mare masuri calculul. Mentionam aceste proprietati (unele far: demontratie). Proprietatea 1. Determinantul unei matrice coincide cu determinantul matricei transpuse, Adie daci Ae My(C) atunci det(A) = det('4). . ‘Observatii. 1) Proprietatea | se serie gl astfel: a m2 ais ayy) far am asi ant aq a az «|_| a ase ana] Jani dng dna 22 ual atin aan an s+ 2) Proprietatea 1 arata ci ori de cate ori avem o proprietate adevarata referitoare la liniile unui deter- inant, aceeasi proprietate este adeviiratit si pentru coloanele determinantului. Proprietatea 2. Daci toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci deter- minantul matricei este nul 27Proprictatea 3. Daci intr-o matrice schimbim doua linii (sau coloane) intre ele obtinem 0 matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricei ini Proprictatea 4. Daci o matrice are dout lini (sau coloane) identice, atunci determinantul situ este nul Demonstrafie. Fie A = (ai)i 0. c) Pentru C € M,(R) aritati ci det(C? + aC + Bln) 2 0, unde a? - 43 < 0. d) Fie P € R[X], P nu are ridacini reale. Demonstrati cit det P(C) > 0, unde C € M,(R). Fie A € Mz(C), astfel incat THA) =Tr(A? Reciproca este adeviratit ? (Olimpiad, 1998) = 0. Demonstrati ei det(A) = 0. Si se rezolve in Ma(R) ecuatia: X?— 4x? 45X= (9 7) (Olimpiads, 1998) Sa se verifice daci punctele A(x,—1), B(1,-1),C(2,z),« € R sunt coliniare. Fie A(1,2,—1), B(,1,0),(1,2,3), D(0,3,2) patmu punete din spatiu. Sa se calculeze volumul tetraedrului ABCD si d(A,(BCD)). Consideriim punctele A(1,0,—1), B(3, 1,2), C(~2,3, 2), D(—4, 1,2), V(—2,0,2),¢ € R. Si se deter- mine x € R astfel ineat VABCD sa fie o piramida patrulateri cu varful in V. Pentru valorile parametrului 2 € R gasite, calculati volumul piramidei V ABCD. 343.2 Rangul unei matrice. Matrice inversabile 3.2.1 Rangul unei matrice Definitia 3. Fie A = (aj)erm € Mmn(C),myn €N* . Consideriim p € N*,p < min(m,n), Lis, Liay bigs? liniédistincte ale matricei A, Cy, Cjyy.-Cjpy coloane distincte ale matricei A. Determinantul matricei formate din elementele lui A aflate la intersecfile liniilor Lis digy Ly. cu coloanele C5,,Chy, Cy, se mumeste minor de ordinul p al matrices A, Observatie. Numirul minorilor de ordinul p ai matricei A este Ch, Ch. Vom calcula valorite minorilor matrice’ A. Daca A= Onn tofi minorii vor fi nui. Dacé A Om, alunci vor exista minori nenuli ai lui A. Deoarece numrul acestora este finit, va evista aun cel mai mare ordin al unui minor nenul. Definitia 4. Fic’A € Mmy(C). Vom spune ci matrices A are rangul r, dacd A are cel pufin un minor nenul de ordin r, iar tofi minorii lui A de ordin mai mare strict deedt r (dacé existd) sunt muli. Vom nota rang A= Dac A= Omn, prin definitie rangul lui A este zero. Exemple 102-1 1, Sa caleulim rangul matricei: A= [2 4 1 3 J. B43 2 Matricea A are minori de ordin cel mult 3, deci rang A <3. Observiim c& Lg ~ Ly — Ly = 0, de unde ‘este un minor nenul reaulté ct toti minor de ordinal 3 ai matricet A sunt null. Deoarece | 3 dle ordinul 2 al lui A, rezultd rang A= 2. o 13 41 2, Sa determinm rangul matrice: B=“) ~} 2-1 3). eee ent Deoarece matricea B are minori de ordin cel mult 4, rezult rang A <4 Cum Cy —C—Cy = 0, vom cuta minor de ordinal 4 cate st nu contind in acelasi timp elemente din coloanele CG, iz cana 1 at = 48-40 Rimane ct rang B = 4. 4 0 1 Gasim minorul | ~} a 3 0 3.2.2 Proprietatile rangului unei matrice i) Rangul matricei transpuse coincide cu rangul matricei initiale fi) Rangul produsului a dou matrice este mai mic sau egal decat rangul fiecirei matrice. iii) Rangul unei matrice nu se schimba dacii permutiim liniile (sau coloanele) matricei intre ele. iv) Rangul unei matrice nu se schimbii dacit inmultim o linie (sau coloand) cu un numér nenul. v) Rangul unei matrice nu se schimba prin adunarea la o linie (sau coloanii) a matrice A a unei alte linii (att coloane) a matricei A. : vi) (Kronecker) Rangul matricei A este egal cu numirul maxim de coloane (respectiv de linii) care sunt liniar independente. Consecinta 3.9. Determinantul unei matrice este nul daca si numai dacti liniile (respectiv) coloanele ma- tricei sunt liniar dependente. 35Observatie. Transformirile date de proprietiile ii) iv) si v) se numesc transforméri elementare. Folosind ‘aceste transformari vom ariita o alld metodii pentru determinarea rangului unei matrice. Fie A,B € Mmn(C),min(m,n) <4,m,n€ N’. Vom spune ci A si B sunt echivalente dacé rang A = rang B si vom nota acest fapt prin A~ B. Exemplu Lo - 6 i443 Fie matrices A= (9 1 4 -3 4) 4204 103 rmentare, obtinem suocesiv: 12-1 3 4 1 2-1 3 4 aa(Q 1 4-2 2) 4etayem fo 1 4 2 2 =(3 -1 1 0-3 ~ 3-1 1 0-3 1 00 4 3 o 0 0 o 00 0 0 o 0 o 0 ( bd 8 $)om o 0 (i yes ' 0 0 0 3.3 Matrice inversabile Definitia 5. Fie A € Mn(C),n € N*. Vor spune ei A este inversabil dacd exist B € Mu(C) astfel incat A-B=B-A= In. Matricea B, dacit existd, se noteazi cu A~ gi se numegte inversa matricet A O matrice patraticé se numeste singulardi (sau degeneratis) dacii determinantul si este nul, respectiv se numeste nesingulard (sau nedegeneratdi) dacd determinantul situ este nenul. ‘Teorema 3.10 (Unicitatea inversei unei matrice). Inversa unei matrice patratice, daci existé, este unica. Demonstrajie. Fie A€ Mn(C). Presupunem c& exist douk matrice B,C € My(C) astfel incdit AB = B-A = Iy si 4 = CA Ip. Poloind aociatvitates produ de matic tem: C= Clu = CAB) = (C-A) B= Iw B= 3. leci C = B. a Observatie. Dacii A este inversabild, vom putea scrie A-A~! = A1-A= In Rezulta cd A~ este inversabilé si (A~')"! = A. in continuare vom studia conditiile in care o matrice patratici este inversabili, ‘Teorema 3.11. Fie A € My(C),n € Nt ‘Atunci matricea A este inversabilé dacd si mumai dacit det A #0. Demonstrafie. Presupunem ck A este inversabilé; atune) exist A~! € Ma (C) astfel neat A-A~! = A~t-A= Iq. Din cegalitatjle precedente rezulta ci det(A-A™) = det In. Folosind proprietatile determinangilor ave: det A-det A“! = 1, de unde rezult c det A # 0. Reciproc, daci det A ¥ 0, vom arita eX A este inversabila construind efectiv inversa sa. Pentru A = (04s), jer Au Aa Ant definim matricea: A* = ( Cn ee ) sm Ais = bs este Ain Ain ic Ann complementul algebrie al élementului ai; din A. * se numeste matrices adjuncta a matrieei A. Notim: B = 0}, S~ = {M(z,w)|f(zu) < 0} se numesc semiplane deschise determinate de dreapta d. Dreapta d se numeste frontiera semiplanelor * si S Observatie. S~ 1 S* = 0;S* US~ Ud =P. ‘Deorema 5.17. 1. Mulfimile S+,S~,S* Ud, S~ Ud sunt mulfimi convere, adic o daté cu doud puncte Confine si segmentul determinat dé acestea. 2 Pentru orice punct Mi din S* si orice punct Mz din S~, segmentul care uneste My cu Mz intersecteazi d. Demonstrafie. 1. Fie Au(21,y1),Aa(z2,u2) € $+ gi B(u,v) € [ArAa}- Avem 3¢ € [0,1] astfel inet: u = (1—t)2 + faa sl v= (1-8) + tun Deoarece f(z1,mn) > 0 si f(ma,y2) > O reaulta: Sloev) = a((— 824 + 2a) (1 Oyn + tan) +e (1~ (az + by +0) + Case + bye +o) = 1 =) f(21,u1) + £F (2,2) > 0. Deducem eii B(u,v) € $+ Reulti eX [Ay Aa] C S*, deci $* este mulkime convexs. Pentru eelelalte multimi se procedeazit analog, 2. Fie Mi(xy,y1) € S* adic& f(21,yx) > 0 si Ma(za,yp) € S-, adiet f(a, 4) <0. Fie Plu,v) € [Mi Mal; rezulta ca w= (1 thay + tea,0 = (1 Bur + tas € 10, Avi cit ecuatia f(u,v) = O are solutie, (1) Eeuatia propust se ponte serie succesiv: au + bu +e=0. (2) Prin inlocuirea coordonatelor u si v, ecuatia (2) devine: (1 f(a, + bys + 6) + t(aa-+ bye +6) = 0, adic’ (1-0) F(a.) + tfeayn) = 0. (3 Benatia (8) are solutia: t= Lge — (4), ‘Tindnd seama de ipotexi, dedueem ci ¢€ (0,1), dectafirmatia (1) este demonstrat Obsjnem cd punctul P(u,u) cu ¢ dat de relatia (4) se giseste pe segmentul My Ma si pe dreapta d. Agadar, [My Mz] 0d 0 a Observatie. Deoarece functia f are acelasi semn pentru toate punctele unui semiplan, vor alege un punct convenabil M(zo.1o) $i vom cduta semnul numdrului (0, yo). Semiplanele sunt multimi convere, deci intersecfia lor este mulfime convera. a7Exemplu Sa se rezolve urmétorul sistem de inecuatii: r+y <2 rtyel 2 20,y20 : Solutie Fie (di) :2+y ee eee ereetetd ra aie eee oe or e traseaza dreptele di, da, da, in acelagi sistem de cordon nate 2Oy fae determind wichile Hockrel inecungii; Vor exelude portiunile din plan (vezi figura alaturata) care nu sunt solutii pen- tru nici una din inecuatile sistemulu Notim cu fi(e,y) = 2 + y — 2. Solutia inecuatiei «+ y <2 este $; Udy. Cum f(0,0) = —2, rezulta ei $y Udy este semiplanl care confine origines, Vom exciude punetele din semiplanul opts Pentru f(y) = 2+ u—1, rezulta ca solutia inecuatiei -+y—1 > 0 este Sf U dh, Deoarece /2(0;0) = —1, rezulta ea originea nu face parte din semiplantl solutiior inecuatiei, deci vom exclude semiplanul care Contine originea: Procedand analog pentru fs(2,v) clude semiplanele $5 5i Sy Solitin cautati este format din punctele care se giisese in in- teriorul spe lature trepeculul ABCD. 2 i falas) = v vom ex- 5.2 Elemente de programare liniar Programarea matematica. este 0 metodi mult folositi in ultimii ani in analiza problemelor economice. Necesitates utilizirii matematici in lnarea deciziilor se impune ca urmare a cresterii gradulul de complexitate a problemelor pe care fe ridica economia, odata cu dezvoltarea tehnici. ‘Analiza diferitelor aspecte ale activitatii economice cu ajutorul metodelor matematice este cunoseutit sub denumizea de programare matematica. Conditile in care se desfasoari activitatea analizati due Ia un sistem de relatii (ecuatii sau inecuatii) care cuprind variabilele problemel si cocficiensi tehnici care o earacterizeaza, "Aceste relatitalcatuiesc restrictiile problemel. Obiectivul studiufil este optimizarea unui anurnit rezultat dependent de acelensi variabile cate figurenza in restrict. in formnlarea problemelor obiectivul apare sub forma unei funeti ale edrei valori maxime sau minime le cautam si care se humeste fhnetie obiecti. Pentru rezolvaren problemelor de programare liniard sau construit. programe pe caleulator care au la azis algoritimi clasiei ai programérii liniare (algoritmul primal, algoritmul dual, primaldual, algoritmul Dantzig-Wolfe ete). in cele ce urmeazi vom studia problematica programirii iniare in cazul in eare avem doui variabile Forma genevala a problemelor de programare liniara cit don variabile este: air + by +6; 20,4 € LR) ain + by +6 < 0,1 € P+ m2) x.y > 0(3) max(az + by) sau min(az: + by)(3") : Relatiile (1),(2) si (8) constituie sistemul restrliilor, Coeficientii a;, i.e: sunt numere reale constante mnatea liniar), pentru orice i € Tym. ia F(z, y) = ax + by sau uneoti F(x, y) = ax + by +¢ este functia obiectiv, unde a,b,c € R. Rezolvarea probleme’ in acest caz (dowd variabile) este data de teorema urmitoare: ‘Teorema 5.18, Dacé solufia sistemului restricfilor (1),(2) si (3) este 0 suprafafa poligonalii convert S, far fanetia F(z, y) = ax + by +e este neconstanté, atunet (max Fea) 98 in Pou) exits sunt finite Mai mult, fiecare dintre numerele sax F(a, 1) gi min F(a, y) este atine in oel putin un warf al lui S ewes anes si cel mult pe o laturd a tui S: 48