You are on page 1of 13
CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 42 roprie, precum si legitimitatea politica ce deriva din statutul de a fi ales (Hoffmann, 1964). O variatie a acestui subiect este interguvernamentalismul liberal, 0 teorie care a aparut in anii 790 si '90 si care a unit viziunea neofunctionalista legata de im- ortanta politicii interne cu rolul guvernelor statelor membre ale UE inluarea deciziilor politice majore. Se considera ca integrarea europeana a progresat ca rezultat al combinarii anumitor factori, cum ar fi interesele comerciale ale producatorilor economici $i puterea de negociere relativa a guvernelor importante (pentru detalii, vezi Moravesik, 1998). _{ntegrarearegionala.in.lume. Indiferent de presiuni si motivatii, europenii au construitintre ei, incepand cu anul 1950, o retea complexa de legaturi economice, politice si sociale. Succesele gi egecurile lor au determinat nume- roase alte actiuni de integrare regional8, in alte parti ale lumii. Motivele au fost similare sau aceleasi — pacea prin cooperate, securitatea fata de inamicii vecini sau mai indepartati, crearea unor oportunitati economice mai mari, valori impartasite, ob- tinerea de avantaje, cresterea eficacitatii gi interesele proprii ale elitelor, Dar nivelurile potentialului de integrare variaza. Americile Eliminarea barierelor comerciale a cépatat 0 noua semnificatie pentru Statele Unite, Canada si Mexic, {ari care formeaza in prezent o zona de liber schimb mai prospera dar mai mica decat UE (cu un PNB total de 11,8 trilioane USD gi cu o populatie de 420 milioane). Alianta a fost creata pe baza unui acord, bilateral privind liberul schimb incheiat pe data de 1 ianuarie 1989 intre Statele Unite si Canada, devenind ulterior NAFTA prin aderarea Mexicului in 1992. e Upeopnarette cu UE, obiectivele NAFTA erau modeste: Sheena vamale la textile, confectii, imbracdminte, , camioane, piese de schimb auto si echipamente de Scanned with CamScanner “ANA 26 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPE: telecomunicatii pe 9 perioada de zece ee oree barierely comertului agricol pe o perioada de 15 ani; aa. pita bin, cilor, societatilor de valori mobiliare gi ate pee asigurare la toate cele trei tipuri de piete; $4. permit ie oa Aatorilo, rutieri si treaca granita liber; sa elimine cea orn eprivind mobilitatea managerilor de societati 1 4 unor exp e n cadrul NAFTA, industriile nafionale de energie si transpor' sunt ines strict protejate, nu exista o libera circulatie eee or, iar toate cele trei state pot aplica propriile norme lega e le mediu, Nu a fost creat nicio institutie, in afard de doua comisii care judeca dezacordurile pr ind standardele de mediu si conditiile smnati judecatori speciali pentru a solutiong de lucru; pot fi dese: E , Siete erin probleme cum ar fi drepturile de pescuit sj legile comerciale. out . Unii considera cA semnificatia reala a NAFTA st& mai pu- tin in continutul acordului si mai mult in simbolistica lui, care reprezinta (acum ca i in vremea cand a fost infiintat) o trans- formare in politica extern americané gi in structura economiei americane, pregatindu-se sa facd faté unei concurente fara precedent din afar’. Este cu siguranté un acord mai vag decat Uniunea Europeana sau chiar decét Comunitatea Economica European din primii ei ani. Este strict interguvernamental si, degi are restrictii comerciale reduse, a implicat o cedare redusa de autoritate sau suveranitate. Raméne de vazut dacé NAFTA va deveni ceva asemanator cu UE. Logica neofunctionala sugereaza c& acest lucru este po- sibil, dar este necesar eliminarea multor obstacole: democratia limitata a Mexicului si ideile centraliste/corporatiste ale guver- nului acestuia, contrare traditiilor din Statele Unite si Canada; diferenjele majore in domeniile avutiei nationale, educatiei si productiei pe cap de locuitor; ingrijorarea canadienilor fata de aoe 2 Siatelor Unite; lacunele semnificative in ae connie Teciproca a cetatenilor celor trei fark ‘urile, t site si ignoranta in privinta liberului schimb. Planing vegies se a Zelaty nou-venie p 7 numeroase masuri mai vechi, — Scanned with CamScanner CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 27 Europa Uniunea Europeans (fondat’ i 95; Pp d. i ( td in 1951, America de Nord — Acordul Nord-American de Liber Schimb (1994, 3 membri) America Latind Asociatia Latino-Americand de Libor Schimb (1960-80, 7 membri) : Piata Comuna Central-Americana (1960, 5 membri) Grupul Andean (1969, 5 membri) Asociatia Integrarii Latino-Americane (1980, 11 membri) Piata Comuna a Conului Sudic (Mercosur) (1991, 4 membri) Caraibe Comunitatea si Piata Comuna a Caraibelor (1973, 14 membri) “Pacific Rim” Cooperatia Economica Asia-Pacific (1989, 21 membri) Asia Asociatia Natiunilor din Asia de Sud- Est (1967, 10 membri) Asociatia din Asia de Sud pentru Cooperare Regionala (1985, 7 membri) Comunitatea Statelor Independente (1991, 12 membri) Orientul Mijlociu Liga Araba (1945, 22 membri) Consiliul Uniunii Economice Arabe (1957, 13 membri) Consiliull Cooperarii Arabe (1989, 4 membri) Uniunea Arabi din Africa de Nord- Vest (1989, 5 membri) Tabelul 1.1 Asociatii de integrare regionala Scanned with CamScanner 28 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA & si Economica din iunea Vamala $i c africa Centrala (1964, 6 membri) i in Africa de Est (1967- ! Comunitatea din : 78, reinnoita in 1999, 3 membri) , i ic& a Statelor Comunitatea Economica a : din ‘Africa de Vest (1975, 16 membri) i Ec ic a Statelor Comunitatea Economica a : din Africa Central (1983, 10 membri) Comunitatea Dezvoltarii in Africa de Sud (1992, 14 membri) Uniunea din Africa (2001, 53 membri) Africa Tabelul 1.1 Asociatii de integrare regionala (continuare) luate la sud de Rio Grande inca din anii ‘60, cu rezultate diferite. O combinatie de obiective mult prea ambitioase, protectionism persistent, politici autoritariste si alegerea inoportuna a momen- tului a subminat majoritatea acordurilor incheiate pan& acum, fortand statele participante sa-gi modifice periodic obiectivele si metodele. Rezultatul a fost o retea complex si in perpetua trans- formare de acorduri bilaterale gi multilaterale de liber schimb. Primul pas s-a realizat prin semnarea Tratatului de la Monte- video in 1960, prin care a fost creat& Asociatia Latino-Americana Meee Schims (LATA), Sapte tari — Argentina, Brazilia, Chile, a ea ne pe a $i Uruguay — au convenit asupra crearii _ rt chimb pana in 1972, insd Pprocesul a fost ime- ente, rezultate din negocierea _ merciale, din programul prea majoritatii guvernelor implica- rate de lipsa de progres — s-au privind eliminarea barierelor co! ambitios si din stilul autoritar al te. In 1969, Chile si Peru ~ frust; Scanned with CamScanner CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 29 Progresul spre LAFTA a f i nomice interne in Majoritatea Ba ieee Problemele eco- s-a semnat un alt Tratat la Montevideo in ORO astfel incat LAFTA cu Asociatia Integrarii I atino-America = 1 membri (cei gapte membri LAFTA, im rene Columbia, Ecuador gi Venezuela), ALADI Sean n a preferintelor regionale care urmareau cresterea expen nant? reducerea importurilor gi dezvoltarea de balante oe he or, favorabile, ca 0 etapa Premergat fl te ale mai era de bun augur faptul c& regi 7 sa fie inlocuite de guvernele alese democratic, criza datoriilor latino-americane din anii ‘80 a determinat respectivele guverne sa renunte la deschiderea pietelor, Centrul atentiei s-a modificat in 1985-8 vee s 1985-86, cand Argentina si Brazilia au inceput s& se concentreze asupra reducerii barierelor din comertul bilateral. Asa cum cooperarea franco-germana a constituit punctul de pornire al integrarii regionale in Europa, relatia Argentina-Brazilia a avut un efect economic care S-a ex- tins si asupra statelor vecine. in 1991, acest efect s-a extins prin semnarea Tratatului de la Asuncién intre Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay, prin care a fost creata Piata Comuni a Co- nului Sudic sau Mercosur. Acest tratat a avut in vedere reducerea Progresiva a tarifelor, adoptarea de acorduri sectoriale, un tarif extern comun, acordul asupra zonelor de liber schimb cu tarile vecine sau cu grupurile subregionale si, in cele din urma, crearea unei piete comune. Bolivia gi Chile sunt membri asociati. Liberului schimb din continentul american i-a fost adaugata © noua dimensiune prin incercarile SUA din ultimii ani de a crea 0 zona de liber schimb, care si acopere intreaga emisfera ee Vest, Ideea a fost propusa in 1990 de presedintele ae ; Bush, care vorbea de crearea unei zone de liber schimb in to continentul american, intinsa de la Alaska pana la Copult Ideea a fost preluata cu entuziasm de pregedintele ae 5 ont Care a fost gazda liderilor a 34 de state la un eames 1994, Nentului american”, organizat la Miami in luna eee 27 de ani. Prima intalnire a liderilor statelor americane See fn cal pani "a convenit asupra unei date tinta, anul 2005, cu con Scanned with CamScanner 30. SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA 4n 2000 sa fie realizat “un progres concret”, iar ministrii comer. tului sa decidd agenda negocierilor in urma intélnitilor. in luna aprilie 1998 a avut local doilea summit al continentului american, la Santiago, Chile, pentru a se demara oficial negocierile. Un a] treilea summit s-a finut in Quebec, Canada, in luna aprilie 2001, Totusi, desi comertul in cadrul subgrupu rilor regionale, cum ar fi NAFTA, Mercosur si Piata Comuna Central-Americané, sa dezvoltat substantial in ultimii ani, FTAA trebuie si depageasc§ obstacole de mai mare anvergura. eo fenal intre timp, a avut loc 0 integrare economica mal extinsa in regiunea numita “Pacific Rim’, sub egida Cooperarii Economice ‘Asia-Pacific (APEC). Aceasta nu este atat de mult o institutie, cat mai degraba un forum pentru discutiile legate de problemele economice care afecteaza 21 de state din Asia, Pacific gi Statele Unite. Desi a fost promovata cel mai intens, incepand cu 1989, de Statele Unite si Australia, candidatii cei mai de seama pen- tru conducerea APEC sunt considerate astazi'China gi Japonia. Obiectivul pe termen mediu este crearea unei zone de liber schimb intre aceste tari pana in anul 2020. Pana acum, progre- sul a fost lent, si se pare cA China vede in Japonia mai putin un partener cat mai degraba un rival la conducerea in regiune. Pe de alta parte, rolul japonezilor este sustinut de multi dintre vecinii lor, deoarece ofera o contrapondere puterii economice a Statelor Unite. Asia Initiativele cele mai importante in vederea integrarii regionale in Asia au fost realizate de Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), fondata in august 1967 pentru a inlocuio organizatie anterioara fondata in 1961. Avand sediul in Jakarta, Indonezia,- ASEAN are zece membri: statele fondatoare en Indonezia, — Malaezia, Filipine, Singapore gi Tailanda, la care s-au adaugat in 1984 Brunei, in 1995 Vietnam gi in 1997 Burma, Cambodia $i oe De lainteresul inifial faté de Pproblemele de securitate (pro- tejarea regiunii de rivalitatea marilor puteri gi asigurarea unui forum pentru rezolvarea problemelor intraregionale), ASEAN_ Scanned with CamScanner CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 31 g-a axal apoi pe cooperare: i convenind, in anul 19 {AN pana in 2007, ASEAN dispune de un sistem institutional mult mai lax decat UE. Corpul decizional principal este Intalnirea Sefilor de Guvern ASEAN sau Summitul ASEAN (echivalentul Consilitului European). Primul summit de acest gen a avut loc in 1976, insi nu s-a stabilit nici un plan cu privire la intalniri periodice pana la cel de al patrulea summit din 1992, cand s-a decis ca sefii de guvern sa se intalneasca in mod oficial la fiecare trei ani siin mod neoficial cel putin o data intre aceste date, in timp ce sum- miturile stabileau directiile generale ale activitatilor ASEAN, minigtrii de externe se intalneau anual (invitand si alti minis- trii, dupa caz sau daca era necesar) pentru a elabora politicile _ generale, iar ministrii economiei se intalneau anual pentru“a lucra asupra liberului schimb. in ultimii ani, si alti mintistrii s- au intalnit periodic pentru a discuta probleme legate de energie, agricultura, turism gi transport. Atunci cand este necesar au loc intalniri comune de ministri, pentru a promova coordonarea intrasectoriala. Pe perioada intre intalnirile ministrilor exista un comitet permanent, condus de un secretar general, care se ocupa de afacerile curente, apeland la un volum modest de birocratie (pagina de web ASEAN, 2004). Mai spre vest, candidatul cel mai clar pentru a conduce o grupare economica regionala este India, cu o populatie ce toc: mai a depasit miliardul. India a respins ideea de ase implica in aranjamentele economice regionale, mai ales din cauza relatiilor incordate cu majoritatea vecinilor sai, in special cu Pakistanul, cu care din 1947 a purtat trei razboaie. Imensitatea Indieia cauzat gl odistributie inegala a puterii in sudul Asiei, iar guvernul indian a preferat si negocieze acorduri bilaterale cu alte tari din a Vevinii mai mici ai Indiei se tem, la randul lor, de faptul ca fa va domina inevitabil o asociere regionala, pe care ° a ae Pentru a-si institutionaliza autoritatea suprema (Hardgr Kochanek, 2000, p. 431). in ciuda acestor ingrijorari, incepi Tati o cooperare regionala mai ampla, care r ‘@ economica si pe comert, membrii 92, si creeze o Zona de Liber Schimb and cu anii ‘80a fost dema- adeterminat crearea, Scanned with CamScanner 32 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA in 1985, a Asociatiei din Asia de Sud pentru Cooperarea Regio. nala (SAARC), avand sapte membri: Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan gi Sti Lanka. impreuna, acestea deting populatie mai mare de 1,4 miliarde de eee > a mult de o incime di ja globala. intr-o intalnire din 1983, ministrij cincime din populatia g} Dia atrovent i en de externe ai celor sapte tari au ; r , determinarea colectiva” in noua sectoare, inclusiv agricultura, transportul gi telecomunicatiile, iar din 1985 liderii s-au intalnit ¢n summituri anuale printr-un sistem de rotatie intre diferitele tari, tara gazda detinand pregedintia pentru respectivul an. Ministrii comertului s-au int4lnit pentru prima oara In 1996, actiune care a fost considerata o recunoastere a necesitatii de a discuta despre ceea ce primul ministru indian Narasimha Rao numea “neoprotectionismul” dintre membrii SAARC, in special India si Pakistan. Cele sapte tari convenisera anterior asupra stabilirii unei intelegeri de Schimb Preferential in Asia de Sud (SAPTA) pentru a incuraja eliminarea barierelor tarifare si nontarifare si luarea de masuri jn vederea crearii unei zone de liber schimb (SAFTA) pAnd in 2005. in prezent, nu exista in- telegeri institutionale in SAARC, obiectivele sale fiind modeste in comparatie cu cele ale Uniunii Europene, sau chiar cu cele ale NAETA, iar neincrederea reciproca si cu veche traditie dintre India gi Pakistan ramane un obstacol fundamental. Orientul Mijlociu Orientul Mijlociu a avut mai putine succese din experimentele de integrare regionala decat orice parte a lumii, ceea ce este pa- radoxal, daca ludm in considerare credinta islamic intr-o co- munitate mondiala amusulmanilor, care transcende diferentele de rasa, limba si identitate nationala. O cooperare sporita intre statele Orientului Mijlociu are sens pe mai multe ta ri: unele dintre tarile respective depind prea mult de o es et pene (petrolul); profituri le producatorilor de petrol ar eae fiutilizate pentru a investi in nonproducatori si pentru a sprijini promova- rea productiei | industriale in regiune; cooperarea ar aie un control imbunatatit asupra fluxului considerabil, deja Easton de Scanned with CamScanner CEESTEUNIUNEA EUROPEANA? 33 juncitori citre farile bogate in petrol, iar co i . fy putea ajuta statele din Orientl Mijoci Breduch devel de exporturile de petrol spre Occident gi si dezvolte retelele ae transport regionale. Ar putea de asemenea sprijini tentativele de aaduce stabilitate gi democratie intr-una dintre cele mai volatile regiuni din lume. Au fost facute numeroase tentative de cooperare regionala, prima a avut locin 1945, prin crearea Ligii Arabe, pentru a pro- mova cooperarea politica, economica, sociala gi militar’. Liga are sediul in Cairo gi este alcatuita in prezent din 22 membri. Al doilea pas a fost efectuat in 1957 prin crearea Consiliului Uniunii Economice Arabe, al cdrui obiectiv este promovarea integrarii economice. Cu sediul in Amman, Iordania, acesta este alcatuit din 13 membri. In 1965 a fost infiintata Piata Comuna Arabi, pentru a promova cooperarea giintegrarea economic, dar a atras pana acum doar patru membri (Egipt, Irak, lordania si Yemen). In 1977 a fost infiintat Fondul Monetar Arab, pentru a promova integrarea economica si monetara. Cu sediul in Emiratele Unite Arabe, acesta este alcatuit din 19 membri. Care este motivul pentru care succesul acestor organizatii a fost atat de limitat? Partial aceasta problema isi are radacina in disensiunile interne, in special in diferentele de opinie privind modalitatea de cooperare cu Israelul: in 1979, cand a semnat tratatul de pace cu Israelul, Egiptul a fost expulzat din Liga Arabi pentru zece ani. Diviziunile ulterioare au fost cauzate de dezacordurile privind reactiile fata de invadarea Kuweitului de catre Irak, in 1990, si persist din cauza dificultatilor create de invadarea Irakului de catre Statele Unite, in 2003. Cooperarea a fost in continuare subminata de divergentele dintre state cu privire la interpretarea Islamului, de faptul cd mai putin de 10% din comertul din Orientul Mijlociu gi Africa de Nord este intra- regional, de predominanta petrolului in economiile nationale, de politicile economice nationale protectioniste side restrictiile transfrontaliere severe privind circulatia persoanelor. Pentru ca Orientul Mijlociu si-si creeze conditiile adecvate pentru 0 cooperare economica sporita, va fi nevoie de 0 transformare semnificativa in atitudini gi politici. Scanned with CamScanner oN SA INTELEGEM UN Africa Pana in prezent, Africiii-a lipsit un potential integrativ Puternic, din cauza combinatiei dintre saracie, instabilitate politica, razboa. ie civile, dispute legate de granite si planurile politice $1 €cono- mice — adesea divergente — ale guvernelor africane. Dar acestj factori nu au impiedicat totusi unele grupuri de tari sd fondeze organizatii de cooperare regional. Un experiment a fost Comu- nitatea din Africa de Est, prin care Kenia, Tanzania si Uganda ay stabilit elementele unei piete unice sio uniune vamalé, au adoptat o moneda unic& si au dezvoltat un sistem de transport comun. Comunitatea s-a desfiintat in 1977, in parte din cauza beneficiilor inegale ce reveneau Keniei, dar a fost relansata in 1999. Un experiment mai important — dar care are propriile probleme — este Comunitatea Economica a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), formata din 16 membri. Cu sediul in Abuja, Nigeria, aceasta a fost fondata in 1975 si in prezent detine o populatie de 253 milioane de oameni. ECOWAS a fost infiintata pentru a realiza mai inti o uniune vamala si apoio piaté comuna completa, pe modelul Uniunii Europene. Prin armonizarea poli- ticilor privind agricultura, industria, transportul si comunicatiile si pregatind terenul pentru libera circulatie a persoanelor sia fortei de munca, membrii sai au simtit cd sunt capabili si intoarcd balanta de putere intre ei si tarile mai bogate din vest. Pentru a promova cooperarea, a fost creat un fond de dezvoltare prin care membrii ECOWAS mai bogati puteau canaliza fondurile de investitii cétre membrii mai saraci. Din punct de vedere organizational, ECOWAS reuneste sefii de guvern in intalniri care au avut loc anual pana in 1997, cand sa decis ca acestea sa aiba loc de doua ori pe an. Exista un consiliu de ministri, alcdtuit din doi reprezentanti din fie- care stat membru, care se reunegte de doua ori pe an pentru a controla functionarea ECOWAS, de care se ocupa un secretariat restrans si cinci comisii, tratnd probleme cum ar fi comertul, vame, ea si transportul. Un tribunal se reuneste pentrua erprera prevederile Stabilite in tratatul fondator al ECOWAS 5! pentru a solutiona disputele dintre statele membre. Scanned with CamScanner CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 35 ECOWAS se confrunta cu multe probleme, inclusiv cui pilitatea politica persistent in multe dintre statele sale memos (in special Burkina Faso, Liberia si Sierra Leone), predomina a Nigeriei (care reprezinta aproximativ jumatate din po ae ECOWAS gi din PIB), reticenta statelor mai mici fat de deschi, derea pietelor catre Nigeria (suspecténd Nigeria ca doreste sa obtina o dominare regionala), precum si politicile econiomice gi comerciale adesea conflictuale ale membrilor sai. Au fost facute totusi progrese in anumite zone, cum ar fi mentinerea pacii re- gionale (sau contributia ECOWAS la controlul incetarii focului din Liberia, in timpul razboiului acesteia, in 1990-93). in iulie 2001, Africa a demarat initiativa cea mai ambitioas& de pana atunci de stabilire a cooperarii regionale, inlocuind Organizatia Unitatii Africane (QAU), care exista de 37 de ani, cu Uniunea Africana. Inspirati de Uniunea European, Uniunea Africana planuieste sa infiinteze o banca central, un parlament, o comisie executiva gi o curte. Toti cei 53. de membrii ai OAU erau si potentiali membri ai Uniunii Africane, dar pentru ca in 21 dintre aceste tari existau conflicte, potentialul integrator al Uniunii este discutabil. Concluzii Uniunea Europeani este exemplul cel mai evoluat de integrare _ regionala din lume, dar —aga'cumdemonstreaza st capitol Gite departe de a fi siriguiul exemplu, Grupuri de state de ontinentele (sau cel putin elitele- acestor-state)-au-des--—-—~ , fare pe multiple planuri este in interesul lor, astfel incat multe dintre-ele-au-decis s4 duca aceasta cooperare | la un nivel mai inalt, Cu alté cuvinte, in loc doar sa colaboreze asupra unor chestitini de interes reciproc, ele au conferit putere unor sisteme decizionale care functioneaz4.deasupra nivelului “statal: Unele dintre aceste sisteme sunt informale gi constau din intalniri regulate intre ministrii gi liderii nationali gi in acordul de a lua deciziile mai curand impreuna decat individual. Alte- le sunt mai oficiale si au depasit nivelul interguvernamental, Scanned with CamScanner 36 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA pentru a crea organizatii gi institufii supranationale bazate Pe legislatie comuna. ae Drept rezultat, integrarea regionala este un concept care de. vine din ce in ce mai familiar. Acest lucru este valabil in Special pentru Europa, deoarece legile si deciziile care eben vie- tile europenilor sunt luate mai putin la nivel local sau national, cat mai ales prin negocieri si compromusur! intre statele membre, A sti ce se petrece la nivelul UE devine, pentru. eurapent, la fel de important ca a stii ce se petrece In propria tara. Nu demult “un cet&tean informat” era cineva care cunostea modalitatea de functionare a sistemului national de guvernare si a economiei nationale, precum gi structura societatii nationale. Pentru a fi “informat” in ziua de ast&zi, ai nevoie de mai multe informatii si de familiarizarea cu un set nou de institutii, procese gi forte politice, economice gi sociale. Este nevoie, de asemenea, de cu- noasterea naturii UE sia masurii in care aceasta este 0 asociatie confederala sau federala. Totusi, pentru europeni, mai este ceva cale pana vor intelege cum gi de ce s-a dezvoltat cooperarea regionala, sau chiar pana s& decida daca integrarea a fost sau nu o idee buna. Europa a parcurs un drum lung din anul 1945 si a reugit si depageasca crize politice si economice gi sd ajunga o super-putere economica, ~ care s-a bucurat de cea mai indelungata perioada de pace din istoria sa, Se pune intrebarea: in ce m&sur este acesta meritul Uniunii Europene? Cum ar arta continentul european astazi fara Uniunea Europeana? Ar fi mai bogat sau mai s&rac, mai Ppagnic sau mai putin pagnic? Exista in experienta europeana ceva ce ar trebui sa invete restul omenirii? Exista lucruri pecare ar trebui europenii sd le invete din pasii efectuati in Asia, Africa sau America pe calea integrarii regionale? Opiniile despre valoarea integrarii regionale — sau despre perspectivele acesteia pe termen lung — raman impartite, cata Gini pemaeeaaieee sau sunt complicate de intrebari si intreprinsi spre integrarea si rezult nial fret aa Jogica pagliot Daca se compara cazul Europei a 1 aden eos ec regionals din alte parti ale lumii, putem ef trope ee t , putem sa intelegem mai bine Scanned with CamScanner CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 37 avantajele gi dezavantajele, cu toate cd suntem inc& departe dea gasi un acord unanim asupra a ceea ce determina acest Proces si dea intelege ce am reusit si construim, Cu atat mai confuz este faptul ca obiectivele generale ale integrarii regionale sunt doar vag definite. Cand va stii Europa ca a ajuns suficient de departe pe drumul sau? Care este definitia mai exacté a obiectivului final? Urmatoarele doud capitole vor incerca s& raspunda la aceste intrebari, scrutand evolutia, structura si efectele Uniunii Europene. | Scanned with CamScanner

You might also like