OMILIA XXXI «Pe cind le graia lor acestea, iataé un dregator venind I s-a inchinat Lui, zicind: »Fiica mea a murit de curind; ci venind pune mina Ta pe ea si va trai”»' I Minunea a urmat cuvintelor Sale, ca si inchida si mai mult gura fariseilor. Cel care a venit la Iisus era mai marele sinagogii, iar durerea ii era cumplita. Ii murise singurul copil, o fata de doisprezece ani, in floarea virstei. Pe aceasta Hristos a inviat-o indata. Daca evanghelistul Luca relateazi cd au venit unii la mai marele sinagogii, spunindu-i: Nu mai supara pe Invatatorul, ca fiica ta a murit”?, vom spune acestea: Cuvintele mai marelui sinagogii: a murit de curind”, sint cuvintele unui om care s-a gindit la timpul cit a durat cala- toria sa, sau ale unui om care si-a marit nenorocirea; cA au obiceiul cei care cer ceva sa-si mareasca, prin cuvint, propriile nenorociri si s& spuna ceva mai mult decit cele ce sint, ca s induplece mai repede pe cei pe care-i roaga. Dar vezi-i nesimtirea mai marelui sinagogii! Doua lucruri cere de la Hristos: si s& se duca la el si s4 puna mina pe fata lui. Cuvintele aces- tea sint un semn co lasase ined in viata. Acclagi lucru il cere protctului Elisei si sirianul acela, Neeman: ,,Ziceam, spunea Neeman, cd va desi gi-st va pune mina lui”. Intr-adevar, cei care sint invirtosati la inima au nevoie si vada cu ochii si si pipdie cu miinile. Evanghelistul Marcu spune ca Domnul a luat cu El pe cei trei uce- nici’; evanghelistul Luca, la fel; iar evanghelistul Matei spune simplu ca a luat pe ucenici’. ~ Pentru care pricina nu I-a luat pe Matei, care intrase de curind in rindul ucenicilor? » Matei 9, 18. Luca 8, 49. FSeNoOMILILLA MATEL Jal ~ Pentru a-i mari gi mai mult dorinta de a fi apostol gi pentru ca era inc& nedesavirgit. Domnul ji cinsteste in chip deosebit pe Petru, lacov si loan, pentru a-i face gi pe ceilalti apostoli s& ajunga ca acegtia. Lui Matei ii era de ajuns deocamdata c& a vazut minunea tamAduirii femeii cu scurgere de singe, c4 a avut cinstea sa stea la mas& cu Domnul gi s4 intre in ceata apostolilor. Sculinduse Domnul de la masa, L-au urmat multi, pentru c& doreau si vada o mare minune, pentru ca cel care venise la Hristos era un om cu o inalta dregatorie si pentru ca cei mai multi, mai lipiti de mint si de lume, nu cdutau atit folosul sufletului cit vindecarea trupu- lui. Si curgeau in cirduri oamenii dupa Dinsul: unii minati de propriile lor boli, altii grabiti de dorinta de a fi spectatorii vindecarii altora; dar putini erau deocamdata aceia care veneau dupa Iisus pentru cuvintele si invatatura Lui. Hristos n-a ldsat multimile sa intre in casa mai marelui sinagogii, ci numai pe ucenici si nici pe acestia pe toti, invatindu-ne, cu orice prilej, s& fugim de laudele oamenilor. «$i iatd, spune Matei, 0 femeie cu scurgere de singe de doisprezece ani s-a apropiat de El si fiind la spatele Lui s-a atins de poala hainei Lui. Ca zicea in sine: ,Numai de ma voi atinge de haina Lui, ma voi vindeca!”»’. - Pentru ce nu s-a apropiat de Hristos cu indraznire? ~ li era rusine de boala ei, socotindu-se necurat&. Daca femeia care are scurgerea ei lunara nu se socoteste curata, cu atit mai mult ea, care era bolnava de o boala ca aceea. Ca legea Vechiului Testament socotea drept mare necuratie scurgerea de singe la femei. De aceea femeia se doseste si se ascunde. De altfel nici ea n-avea inca despre Hristos pare- rea cuvenita si desvirsita, cA nu i-ar fi trecut prin minte ca se poate tai- nui de El. Femeia aceasta este cea dintii femeie care se apropie in public de Hristos. A auzit ca vindeca gi femei gi ca se duce la fetita care murise de curind. N-a indraznit s&-L cheme in casa ei, desi era bogata; dar nici nu s-a apropiat de El in vazul tuturora; ci, pe ascuns, s-a atins cu credinta de hainele Lui. Nici nu s-a indoit, nici n-a zis in sine: ,Voi scdpa oare de boala? Daca nu ma voi vindeca?”, ci, cu incredere ca se va vindeca, s-a apropiat de Domnul. «Ca zicea intru sine: ,,.Numai de ma vot atinge de haina Lui, md voi vindeca”». Stia din ce casa iesise Domnul; din casa unui vames; stia si cine sint cei ce merg dupa El, niste pacatosi, niste vamesi. Toate acestea i-au dat bune nadejdi. - Ce a facut Hristos? 7. Mater 9, 20 21382 SEINTUL IOAN GURA DE AUR ~ N-a lasat-o tdinuita, ci a adus-o in mijloc gi a facut-o cunoscuta pentru multe pricini, desi unii oameni fara de judecata spun ca Hristos a facut aceasta pentru ca era iubitor de slava. ,Altfel, pentru ce n-a lasat-o t&inuita?”, spun acestia. Ce spui, 0, spurcatule gi ticalosule? Cel Care a poruncit celor vin- decati-sa taca, Cel Care a trecut sub tacere mii de minuni, Acela e iubi- tor de slava? - Dar pentru ce o face cunoscutd? — Mai intii ca s&-i curme frica femeii, ca si nu traiasca nelinistita, fiind mustraté de constiinté ci a furat darul. In al doilea rind, ca s&-i indrepte parerea ce o avea despre El, pentru ca ea socotise ci se poate tdinui de Hristos. In al treilea rind, ca sa arate tuturora credinta ei, pentru a o urma si altii. lar aratarea ci Hristos stie totul este o dovada a Dumnezeirii Sale nu mai mica decit oprirea izvoarelor de singe. In sfir- sit, prin femeia aceasta il indreapta pe mai marele sinagogii, care ince- puse s&-si piarda credinta, iar prin aceasta sa strice totul. Caci cei care venisera la el i-au spus: ,,Nu mai supara pe Invatatorul, ca fiica ta a murit!”; iar cei din casa au ris de Hristos cind a spus c4 doarme’. Poate c& asa gindea gi tatal ei. I Tocmai pentru a indeparta din sufletul tatalui aceasta slabiciune, lisus 0 face cunoscuta pe femeie, C4 mai marele sinagogii era putin cre- dincios, asculta ce-i spune Hristos: ,,Nu te teme! Crede numai si se va min- tui!”’ Domnul intentionat a asteptat s4 moara fata si atunciS-a dus la ea, ca si se faci clara dovada invierii. De aceea Domnul merge mai incet, st de vorba mai mult cu femeia, ca si ingdduie si moaré fata gi s& vind cei care au vestit si au spus: Nu mai supdra pe Invatatorul!” Acest lucru |-a lasat evanghelistul Luca sa se inteleaga, cind a spus: «/ncd vor- bind El, au venit cei din casa mai marelui sinagogii si i-au spus: ,,A murit fica ta! Nu mai supara pe fnvatatorul!”»" Hristos voia ca toti si fie incredin- tati de moartea fetei, ca s4 nu se puna la indoiala invierea. Domnul asa face totdeauna. Aga si cu Lazar; a asteptat gi ziua intiia si ziua a doua si ziua a treia'’. Pentru toate aceste pricini Hristos 0 face cunoscut4 pe femeia cu scurgere de singe si-i spune: wlndrazneste, fiicar’” 8. Luca 8, 52. 9, Luca 8, 50. 10, Luca 8, 49. 11. Joan 11, 6-7. 12. Matei 9, 22.OMILALLA MATEL Has Aga cum ii spusese gi slabanogului: ,/ndrazneste, fiule!”"’. Si, pentru c& femeii ii era teama, ii spune: w»lndrazneste!” si o numeste: ,,Fiicd”. Credinta o facuse fica. Apoi urmeaza si lauda: Credinta ta te-a mintuit!”"* Evanghelistul Luca ne da si alte amanunte despre femeie. Spune ca dupa ce femeia s-a apropiat si s-a vindecat, Hristos n-a chemat-o indata, ci mai intii a zis: ,,Cine este cel ce s-a atins de Mine?”"’; apoi ca Petru gi cei ce erau cu El I-au spus: ,/nvdtatorule, multimile Te imbulzesc si Te strimto- reazd si Tu zici: «Cine este cel ce s-a atins de Mine?»”" - Aceasta este cea mai mare dovada ca Hristos a avut trup adevarat gi ca a calcat in picioare orice mindrie; multimile nu-L urmau stind departe de El, ci totdeauna se imbulzeau in El. - $i Luca spune mai departe ci Domnul st&ruia, zicind: ,,S-a atins de Mine cineva, cd am simtit puterea care a iesit din Mine”'’. Domnul a raspuns pe masura intelegerii celor ce-L ascul tau; dar a spus aceste cuvinte gi ca si o convinga pe femeie s& marturi- seascd singuré minunea. Domnul nici n-a vadit-o indata, pentru ca, ara- tindu-i ca stie lamurit totul, si o induplece s4 spuna de la sine totul, si o fac sa strige in auzul tuturora minunea savirsita si, ca nu cumva, spu- nind El] minunea, si dea nastere la banuieli. Ai vazut ca femeia a fost mai buna decit mai marele sinagogii? Nu L-a oprit in drum, nu L-a tinut, ci L-a atins numai cu virful degetelor. A venit mai pe urmé si a plecat mai inainte. Mai marele sinagogii a adus pe Doctor in casa lui; femeia s-a multumit numai s4-L atinga. Era inlan- tuita de boala, dar prin credinta era inaripata. Uita-te cum o mingiie Domnul, spunindu-i: ,,Credinta ta te-a mintuit". Daca Hristos ar fi vadit-o, ca sa fie El laudat de lume, apoi n-ar fi adaugat aceste cuvinte; dar Ic-a spus, ca, in acelasi timp, sa-l invete pe mai marele sinagogii si creada, iar pe femeie s-o laude inaintea tuturora, dindu-i prin aceste cuvinte tot atita bucurie si folos cit i-a dat vindecindu-i trupul. Domnul a facut aceasta vrind sa slaveasca pe femeie si s4 indrepte pe altii, nu ca sa se faci pe Dinsul stralucit. Se vede asta din tot ce s-a petrecut. Hristos era minunat si fara aceasta minune; minunile il inconjurau ca fulgii de zapada; si ficuse gi avea sd facd minuni cu mult mai mari decit aceasta. Daca Dom- nul n-ar fi facut-o cunoscutd, femeia ar fi plecat nestiuta de nimeni si lipsita de aceste mari laude. Pentru aceasta, punindu-o inaintea tuturora, a lau- dat-o si i-a izgonit frica - cA spune evanghelistul Luca cd s-a apropiat 13. Matei 9, 2. 1M. Matet 9, 22. 15. Luca 8 45. 16, Luca 8, 15, 17. Lued Kb,384 SFINTUL IOAN GURA DE AUR tremurind”* -; a facut-o s& aiba indraznire gi, pe ling’ sanatatea trupu- lui, i-a dat si alte merinde, spunindu-i: ,,Mergi in pace!””’. wt venind in casa dregatorului si vdgind cintaretii din fluier si multimea tul- burata, a zis: . Nu mica e mingiierea de a suferi chinuri pentru Hristos gi de a fi marturie acelora! Ca Dumnezeu 11. Matei 10, 21. 12. Matei 10, 15.OMILIE LAM 4i1 Isi indeplineste totdeauna planurile Sale, chiar dac4 nici un om nu ia aminte. Cu aceste cuvinte ii mingiie Domnul pe ucenicii Sai, nu din pricina ca ucenicii doreau pedepsirea altora, ci pentru ca ucenicii sa fie incredintati c& Il vor avea, in orice imprejurare, alaturi de ei pe Cel Care le-a spus si stia mai dinainte acestea; si s4 fie incredintati de ase- menea ca nu vor suferi pentru ca ar fi niste rai si niste ciumati. Pe linga aceste mingiieri, le mai da si alta mingiiere, nu mic4, spunind: »lar cind va vor da pe voi in mina lor, nu vd ingrijiti cum sau ce veti grai; cf vi se va da voud in acel ceas ce veti grai. Ca nu sinteti voi cei ce graiti, ci Duhul Tatalui vostru este Care grdieste in voi””. Ca s& nu spuna apostolii: ,Cum vom putea sa-i convingem pe oameni, cind ni se intimpla niste lucruri ca acestea?”, Domnul le porunceste sa aiba curaj cu privire la apararea lor. Altadata le spusese: Va voi da gurd $i intelepciune”"*; acum le spune: ,,Duhul Tatdlui este Care &rdieste in voi”, urcindu-i la vrednicia de profeti. De aceea, dupa ce le-a spus de puterea ce le-o va da, le-a grait si de relele ce vor veni, de ucideri si de junghieri: »Va da firate pe frate la moarte si tata pe fiu si se vor scula fiii asupra parintilor si-i vor ucide”"”. $i Domnul nuS-a oprit aici, ci a adaugat lucruri cu mult mai infrico- satoare, in stare sA cutremure si pietrele: wi veli fi uriti de toti”". Dar si acum mingiierea este alaturi, cd spune Domnul: ,,Veti suferi acestea »Pentru numele Meu Si pe linga acestea, iarasi o alta mingiiere: ylar cel care va rabda pina la sfirsit, acela se va mintui””. Cuvintele acestea erau in stare si pentru alt motiv sa insufle curaj ucenicilor: odaté cu puterea predicarii Evanghcliei avea sa inflaciireze atit de mult pe oameni incit s4 nesocoteasca glasul singelui, sa taga- duiasca inrudirea gi sa puna mai presus de toate cuvintul lui Dumnezeu, care izgonea cu putere totul. ,,Daca nici tirania firii, le spune Domnul ucenicilor Sai, nu are puterea s4 infrunte cuvintul vostru, ci e biruita gi calcaté in picioare, ce altceva va putea, oare, si va biruiasci? Dar pentru ca asa se vor petrece lucrurile, nu inseamna ca viata voastra va fi 217 13. Matei 10, 20 14, Luca 21, 15 15. Matei 10, 21 16. Matei 10, 22 17. Matei 10, 22. 18. Matei 10, 22