‘MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $! AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN nr. 59/N din 24.08.1999 Avand in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiingific al MLPAT nr. $8/02.08.1999, in temeiul Hotirarii Guvernului nr. 456/194 republicata privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice i Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 6/1998 si a Decretului nr. 132/198, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmatorul: ORDIN 1, - Se aproba "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat’, indicativ NE 012-99. Art.2. - Partea Ia Codului de practica inlocuieste si anuleaz’ "C 140- 86, Normativ pentru executarea lucrarilor de beton gi beton arm: elaborat de INCERC. » = Partea a Il-a.a Codului de practicé inlocuieste gi anuleaza "C 21-88, * Normativ pentru executarea lucririlor de beton precomprimat’ sirespectiv “C 266-85, Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin infigurare cu magina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3, - Codul de practicd de la arti se publicd in Buletinul Constructiilor gi in broguri separatd de citre INCERC Bucuresti. Art.4, - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinu! Construcgiilor. Art.5. - Direcia de Programe de Cercetare gi Reglementiri Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $f AMENAJARIL TERITORIULUI -MLPAT- COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON $I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $i ECONOMIA CONSTRUCTHLOR-INCERC Bucuresti- Departamentul Protectie Antiseismicd si Siguran{a Structural Laboratorul de cercetare si ind tehnologia si durabilitatea betoanelor si mortarelor, betoane speciale DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Pasew DIRECTOR DEPARTAMENT: prof.dr.ing. Augustin Popescu SEF LABORATOR: ing. Dan Georgescu COLECTIV ELABORARE: _[ing. Angela Staneseul ing. Dan Georgeseu ing, Liliana Corliteanu COLABORATORI: ing. Mihalache Paun ing. Sabina Stan ‘Coordonat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STHINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII DIRECTOR GENERAL: ing. Ion Stineseu RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan Avizat de: CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUICUPRINS, 1, PREVEDERI GENERALE 2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU 3. TERMENI — DEFINITI 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1, Cimenturi - 42. Agregate 43. Apa 44. Aditivi 45. Adaosuri 5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR $.1. Ceringe pentru rezistenta 5.2. Cerinje pentru durabilitate 5.2.1, Conditii de expunere $.2.2. Dozaj de ciment minim gi raport A/C maxim 5.2.3. Cantitafile maxime admise de substanfe ce pot afecta durabilitatea betonutui : 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1, Conditii generale 62. Proiectarea amestecului 6.2.1, Cerinfe privind consistenja betonului 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor 6.2.3. Ceringe privind alegerea tipului de ciment , a dozajului si a raportului AIC 6.2.4. Cerinje privind alegerea aditivlor si adaosurilor 7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, Betonul proaspat . fee 7.1.1. Consistenja betonuluii : 7.1.2. Confinutul de aer oclus 7.1.3. Densitatea aparent& 7.2. Betonul intant ..... oe 7.2.1. Rezistenfa la compresiune .... ~ fee : 7.2.2. Evolutia rezistentei betonului . 7.2.3, Rezistenta la penetrarea apei 7.2.4, Rezistenfa la inghet - dezghet 7.2.5. Densitatea betonului 8, BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE 8.1, Beton rezistent la penetrarea apei 8.2, Beton cu rezistenf& mare la inghet-dorahe sila gent chimic de dezghetare ...., 8.3, Beton rezistent la atac chimie Sletten 8.4. Beton cu rezistenfé mare la weurd 9. PREPARAREA BETONULUL 9.1, Personal , echipament, Instat, laboratoare 9.2. Stajii de betoane 9.3. Dozare foe 9.4. Amestecare foe 10, ARMAREA BETONULUI : 10.1. Ofeluri pentru arméturi : 10.2. Livrare si marcare 10.3. Transport si depozitare 104. Control calittit 10.5. Fasonarea , montarea gi legarea anmiturilor 10.6. Tolerante la executie 10.7. Particularitai privind armarea cu plase sudate 10.8. Reguli constructive pentru armare 10.9. innadirea armiturilor 10.10. Stratul de acoperite cu beton 10.11. fnlocuires armatucilor 11. COFRAJE 1.1. Cerinte de baza 11.2. Tipuri de cofraje , dimensionate , transport 11.3. Pregtirea Iueriritor 11-4. Montarea coftajelor 115. Controlul si receptia lueratlor de cofraje 12, TRANSPORTUL $I PUNEREA IN OPERA A BETONULUT 12.1. Transportul betonului 12.2. Pregatirea tumarii betonului 12.3. Reguli generale de betonare 12.4. Compactarea betonului 13. ROSTURI DE LUCRU 14. DECOFRAREA 15. TRATAREA BETONULUI 15.1.Generalitii 15.2. Durata tratéri 93, 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $I BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE |. 16.1. Betoane ce contin o combinatic de aditivi 16.2. Betoane tumate in api 16.3, Betoane turnate prin pompare .= 16.4. Betoane tumate in cofraje glisante 16.5. Betoane ciclopiene 17. SISTEMUL DE ASIGURARE $1 CONTROL AL CALITATIL 17.1. Clasificarea controlutui ....... -.93 93 93 95 96 100 102 102 517.2, Procedee de control al ealitati 17.2.1. Controlul productici si execufiei 17.2.1.1. Controlul materialelor componente , echipamentului, fabricdrii si caracteristicilor betonului 17.2.1.2. Controlulinainte de punerea in opera a betonului 17.2.3, Conlin impultanspri, puns nape i ai betonului : 17.2.2. Criteii de conformitate 17.2.2.1 Sisteme de verificare 17.2.22. Planul de prefevare gi criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului A) In cazul betonului preparat pe santier B) fn cazul utilizarii betonului livrat de static C) in cazul producerii betonului in stati 17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistenfa la compresiune ANEXE ANEXA L 1, Sortimente de cimentusi : Descriere, caracterizare ; ANEXA 12, Domenil si conditii de utilizare ale cimenturilor ; ANEXALS. Efecte principale gi secundare ste aditivilor asupra proprietatilor betonului, ANEXA 14, Stabilitea compozitiei betonului - Parametrii de compozitie: ANEXA L5, Stabilirea compozitici betonului - Efectuarea incercarilor preliminare, ANEXA 16, Sarcinite gi calificarea personalului eare deserveste statia de betoane; ANEXA L7. Gradul de omogenitate al betonului ; ANEXA IL.|, Fasonarea, montarea si legarea armaturilor ; ANEXA IL-2, Abateri limita la amaturi ; 103 103 loa. 106 106 107 107 108 108 109 109 10 140 146 149 150 (53 ANEXA IL3. Grosimea stratului de acoperise cu beton a amaturii (Zona Litoralului Marii Negre }; ANEXA IIL 1. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat; ANEXA IIL2. Defecte admisibile; ANEXA IV.1. Betonarea diferitelor clemente 5i parti ale constructieis ANEXA IV.2. Procedee de vibrare mecanica ; ANEXA IV.3. Recomandiri privind stabilirea pozitiei rostului de Iueru ; ANEXA V.. Reguli privind operatia de decofrare ; ANEXA V1.1 Freeventa gi masuri ce se adopta in eadrul controlului calititi rmaterialelor gi betoanelor ; ANEXA V2. Controtul calititii lucarilor de executie ; ANEXA V13. Controlul operativ al calititii betonului ANEXA V14 Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute, 154 157 160 161 165 167 170 m1 189 195 200 NOTA DE PREZENTARE Codul de practied pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in cohstructii elaborat de MLPAT - INCERC, sistem ce are la baz Legea 10/1995 privind calitatea in constructii Codul de practicd este structurat pe 2 parti si anume * Partea A - “ BETON $I BETON ARMAT “ * Partca B- “ BETON PRECOMPRIMAT “ La elaborarea Codului, Partea A (revizuire Normativ C 140-86), av fost uate in considerare - reglementirile tehnice romanesti, in special : * Specificatiile tehnice privind cerinfele si criteriile de performanta pentru beton si armaturd * Normativul pentru executarea lucraritor din beton si beton armat C140 -86 * Noile standarde de cimenturi * Noile reglementiti privind asigurarea calitatii constructiilor = reglementirile’si recomandarile CEN si CEB * Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanti, producere, punere in opera si criterii de conformitate * Codul Model CEB - FIP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul si aledtuitea structurilor din beton Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe defineste cerintele de rezistenfa si durabilitate gi stabileste criteriile de satisfacere a acestora precum si conditiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la executarea $i controlul lucrarilor din beton si beton armat Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ an fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan national si international, prezentul cod confinind o serie de notiuni si date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt : * definirea notiunilor (terminologie) ; * introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor roménesti aliniate la ele europene ; * precizarea cerinfelor privind caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerinfele de durabilitate sunt determinate fat de conditiile de expunere prin precizarea raportului A/C maxim ; * introducerea notiunilor de amestec de beton proiectat si prescris ;* precizarea nivelelor de performanti ale betonului cu definirea clasei betonului conform reglementaritor europene; * revizuirea gi detalierea capitolului privind tratarea betonului; * introducerea cerinjelor, nivelelor de performanti si controlului armaturilor conform “ Specificatici tehnice pentru ofeluri utilizate in structuri din beton *; * introducerea unui nou sistem de asigurare gi control al calititii ; * criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici si metode de determinate, va fi FEcuti prin specificatii, ghiduri, manuale specifice Autorii considera ca deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proiectare, executie,productie beton, diriginti_ santier, inspectori de specialitate ete. privind aplicarea COD-ului. 1. PREVEDERI GENERALE 1.1, Prevederite prezentului cod de practicd se aplici la executarca clementelor sau structurilor din beton simplu sav beton armat pentru constructii de locuinte, social - culturale, industriale si agrozootehnice. Asttel sunt specificate cerintele de bazd ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste betonul (materialele componente, compozitia, proprictatile betonului proaspat si intarit, producerea, turnarea, tratarea) vofiajele, srmitura; sunt stabilite criteriile pentru satistacerea accstor cerinte in contextut sistemului de control gi asigurare a calititii, in vi 1.2. Prevederile codului de practic vor fi adaptate si completate prin reglementiri specifice sau in lipsa acestora prin eaicte de sarcini, intocmite de Proiectant in urmitoarcle cazuri + consiructii specifice cdilor de comunieatii cutiere, Feroviare, maritime gi aetiene (drumuri, poduri, tunele, piste acroportur navigabile), constructii hidrotchnice, recipienti de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime ete.: - alte constructii eu structuri de rezistenti speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se claboreaza prescriptii specific. Caracterul de constructie special se stabileste de cdtre proicctant; ~ constructii proiectate dupa alte reglementari tehnice decat cele rominesti, sau constructii lt executia carora sunt prevazute a se utiliza praduse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform Iceislatiei in vigoare, ~ betoane speciale : betoane foarte grele, betoane usoare, betoane pe baza de polimeri, betoane retruetare, hetoane cu armare dispersi. prccumn yi betoane de inalta pertormant ~ procedce tehinolowice speciale : torerctare, vacuumare ete. amenajari portuare, canale 1.3. Caietele de sarcini elaborate pentru ci punetul 1.2. vor euprinde - cerinfe pentru materialele componente ale betonului, armaturile sau materiale care se vor utiliza: + cerinte impuse betonu iegoriile de Iucrivi mentionate la te i parametrii de baz ai compozitie’ acestuia;~ cerinfe tehnologice pentru betonare (ordinea si ritmul de tumare,masurile obligatorii in cazul unor conditii climatice deosebite sau intreruperi neprogramate); ~ proiect de cofraj si sustineri (daca este cazul); ~ pozifia rosturilor de iucru $i modul de tratare a acestora; - termenele de decoftare; ~ misurile de protectie a betonului proaspit; ~ tratarea betonului intirit; = tolerante de executie; > Feguli de control al calititii lucririlor inclusiv precizarea fazelor determinante etc. in aceste cazuri se recomanda colaborarea la Proiectarea si executarea lucrarilor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din invajimantul superior sia laboratoarelor autorizate, 14, Pentru asigurarea durabilitaii constructiilor Proicctantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat $i gradul de ayresivitate a mediului, stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1 si cerintele impuse beto- nului corespunzatoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4. {in caietul de sarcini si dupa caz in plangele de execute, Proiectantul va mentiona pe langi clasa de rezistenta a betonului si tipul de otel beton si cerinfele de durabilitate astfel: - clasa de expunere; ~ gradu! de impermeabilitate; + gradul de gelivitate; + tipul de ciment; - valoarea maxim a raportului A/C. 1.5, Detalierea regulilor de execufie si de control al calititii se va face de ccitre Executant cu respectarea prevederitor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitafi Executantul lucrarii va transmite Investitorului Planul calitii care include Planul de control al calitatii, verificari gi incercari (P.C.C.V.L) si va anexa la cerere si procedarile de executic si controL.Investitorul va cere dupa caz gi acordul Proiectantului. 10 1.6. inainte de inceperea lucririlor, executantul este obligat si examineze aménuntit proiectul gi si aducd la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviriintre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si exec proiectului 1.7, In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84. L8. Pe intreaga perioad de executare a lucririlor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii in vigoare (Norme specifice de securitate 4 muncii pentru prepararea, transportul, tumarea betonului si execularea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum si normele de pazi contra incendiilor. 1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru prepararea agregatelor gi fasonarea armiturilor, trebuie si fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru. a asigura calitatea Incrarilor executate precum gi protecfia vietii, a si mediului in conformitate cu prevederile HG 1046-1996, "CAPITOLUL 2 Neer] Indicativ | Titlulveglementarilor Publicata in C3. [CIT Instructiuni tehnice privind Buletinal PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU alcituirea si folosirea in Constructiitor Jconstructii a panourilor din placaj | nr. 4/75 icativ glementa ublicata in entra coftaje Met] _Indison Talal resementro pubic CA [Gn curs de aparitiey |Ghid pentru profectarea yi s ilizarea cofrajelor A. Reylementari cu caracter general AT. |STAS 1010770-90 |Calculut si aledtuirea elementclor D. Reglomentiri privind executarea Ineririlor de betoane din beton, beton atmat si beton Dit [C 16-84 Normativ pentru realizarea pe Buletinal Precomprimat timp friguros a luerarilor de con- | Constructilor AZ. [P 100-92 Normativ pentru proiectarea Buletinul structii si a instalatilor aferente. | nr. 6/86 antiseismicd a constructiitorde | Constructiilor D.2. [P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiec-| _ Buletinul locuinte, social-culturae, nr. 1-2/92 tarea si folosirea armarii cu plase | Constructiilor agrozootehnice si industriale. sudate a elementelor de beton rr. 10/86 Dis. [C28-83 Instructiuni tehnice penira Buletinul B. Reglementiri privind exccutia lucrarilor de fundatii sudarea armiturilor de ofel beton. | Construetiilor BI. ]P 10-86 Normativ privind proiectarea si Buletinal - nr 7/83 Jexecutarea lucravilor de fundatis | Constructiilor Da. [P 73-78 {nstructiuni tebnice pentru _ Buletinul irecte la constructii pr. 1/87 proiectarea si executarea recipi- | Constructiilor B2. [6160-75 Normativ privind aleatuirea gr Buletinul niilor din Beton armat si eton nr. 12/78 . precomprimat pentru lichide. exceutarea pioflor penta Constructilor DS. |C 212-87 instructiuni tehnice pentru Buletinal fundat sr. 6/75 aplicarea procedeului tehnologic | Constructiilor BS. [C2Is-Re Tnstructiani tehnice penira Buletinul Ide vacuumare a betonului. nr. 9/87 ‘elemente de fundatii din beton cu | Constructiilor Ds. [C130-78 Tnstructinni tehnice pentru Buletinal jadaos de cenusa de centrala nr. 6/88 ‘aplicarea prin torerctare a Constructiilor termoelectricé, situate in terenuri mortarelor si betoanelor. nr 8/79 ‘cu agresivitati naturale gi Di. |C 122-88 Instructiuni tehnice pentru Buletinal industriate. proiectarea si executarea Constructiilor ueratilor de constructii din beton | nr. 2/91 C_Reglementari privind executarea lucririlor de coftaje japarent cu parament natural. Ci, [eai-86 Normativ pentru aledtuirea, Buletinul Daeseas Tndramitor pena aploarea Bowinal Jexecutarea gi folosirea cofrajelor | Constrictiilor prevederilor STAS 6657/3-89, | Constructiilor glisante, nr. 7/86 Elemente prefabricate din beton, nr VOL C2. |e 162-73 Normativ penir alcituirea, Buletinul lbeton armat si beton executarea si folosirea cofrajelor | Constructiitor precomprimat. Procedee si metalice plane pentru peretiidin | nr. 7/74 Jdispozitive de verificare a beton monolit Ia cladiri caracteristicilor geomettice. 12 1314 Nr.crt| Indicativ Titlul reglementdrilor Publicaté in [Nr.crt | Indicativ Titlul regiementérilor Publicata in D9. |C 149-87 Instrucfiuni tehnice privind Buletinul E, Reglementari privind verificarea calita(ii si recepfia lucrarilor de construefii procedee de remediere a Constructiilor si instalatii |defectelor pentru elemente de nr. 5/87 ET. [56-85 Nommativ pentru verificarea Buletinal jbeton si beton armat. calitatii $i receptia lucririlor de Constructiilor D.10, |PE 713-90 Instructiuni tehnice RENEL / constructii. nr. 1-2/86 Jdepartamentale pentru executia si | ISPH - BPE E2. |€26-85 /Normativ pentru incerearea Buletinul Jcontrolul betoanclor constructiilor| 1/90 betonului prin metode Constructiilor hidrotehnice. nedistructive. ar. 8/85 $i DAT [C 155-85 [Normativ privind prepararea si | Buletinul 287 izarea betoanelor cu agregate | Constructiilor E3. [C5481 Tnstructiuni tehnice pentru Buletinul lusoare. nr. 2/91 ‘incercarea betonului cu ajutorul | Constructiilor D.12./C 163-73 Instructiuni tehnice pentru Buletinul |carotelor. nr. 2/82 folosirea profilului incastrat PVC | Constructiilor E44, |C 117-70 Instructiuni tehnice pentru Buletinul plastifiat, fa etangarea rosturilor in| nr, 2/74. folosirea radiografiei la Constructiilor cadnul constructiilor hidrotehnice. Ideterminarea defectelor din nr. 9/70 D.13.|C 237-92 Instructiuni tehnice pentru Buletinul elementele de beton armat, utilizarea aditivului complex constructiilor E.S. |C 200-81 Instructiuni tehnice pentru Buletinul |ADCOM Ia prepararea betoanelor 1/93 controlul calitatii betonului la Construetiilor [de ciment. [constructii ingineresti ingropate, nr. 6/82 D.14./C 238-92 Instructiuni tehnice provizorii Buletinul prin metoda carotajului sonic. privind realizarea betoanelor de | constructiilor E.6. |C 150-84 ‘Normativ privind calitatea Buletinul clas (Be 60-Bc 80). 93 fimbindrilor sudate din ofel ale | Constructiilor D.15. |C 248-93 Instructiuni tehnice pentru Buletinul ‘constructiilor civile, industriale gi nr. 7/84 realizarea betoanelor de nisip. constructiilor agricole. 2194 F. Reglementiri privind executarea lucririlor de protecjie a construcfillor in 1D.16. | (In curs de aparitie) | Specificatie tehnica privind conditii de agresivitate. Feetoanele utilizate la realizarca FI. [C 170-87 Instruefiuni tehnice de protecfia | Buletinul |clementetor prefabricate lementelor din beton armat si | Construcfilor D7. NP007—97 — [Cod de proiectare pentru structuri | Reglementirt /beton precomprimat supraterane nr. 7/88 ‘si cadre din beton armat. in constructii situate in medii agresive naturale INCERC nr. ‘si industriale. 7097 F.2. [210-82 /Norme tehnice privind protectia Buletinul D.18. P85 _97 [Cod de proiectare pentru structuri| — Buletinul Janticoroziva a bazinelor de beton | Construcfiilor [cu pereti structural constructiilor jarmat pentru neutralizarea $i nr. 7/82 $i 10/96 lepurarea apelor industriale. 4885, 15Nrort Indicativ Titlut reglementarilor AGREGATE G.22. |STAS 1667-76 [Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare cu liangi mineral Neert| __ Indieativ Titlul reylementivilor | G. Standarde CIMENT Gi. [SR 3889S (Ciment Portland: G.2._|SR 1500796 Cimenturi compozite wauale de tp WH, IV.V. GS [SR 301196 ‘Cimenturi hidrotehnice si cimeniurirezistente Ta i sulfati G23. | STAS 662-89 ‘Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiers. GAL TSREN 196-795 Metode de incercare a cimenturilor, Metode de prclevare si pregatirea probelor de ciment. GS. |SREN 196-6798 Metode de incereare a cimenturilor. Determinarea Finete. G24. /SR 667-97 [Agregate si piatrd prelucraté pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate. G25. [STAS 4606-80 /Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare [cu liangi minerali. Metode de incercare, | [G6 TSREN 196-307 Metode de incercare a cimenturilor, Determinarea timpului de priza si a constantei de volum. G.26. [STAS 2386-79 [Agregate minerale usoare. Condifit tehnice generale de calitate. G.27. [STAS 7343-80 [Agregate minerale uyoare. Granulit G7. [SR227-5) 96 (Cimenturi, Incereari fizice. Determinarea ealdurit de hidratare, G28. |STAS 8177-68 [Agregate din zgurd expandata pentru betoane lusoare. GR, [SREN 196-1795 ‘Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice, ‘APA G29. STAS 790-84 Tp! pentru betoane si mortare. (G5. SR 6232-96 (Cimenturi, adaosuri minerale yi aditivi, Vaocabular [G.10, [SREN 196-27 95 Metode de incereare a cimenturilor. Analiza [chimica a cimenturilor. ADITIVI GAT, [SREN 196-4795 [Metode de incereare a cimenturilor. Determinarea |cantitativa a constituientilor. GAD. [SREN 196-5795 Metode de incercare a cimentwrilor. Testul de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice. G.30. [STAS 8573-78 GAB. [SREN 196-217 94 Metode de inecreare a cimenturilor. Determinarca continutului in eloruri, in CO, si alealiiin cimenturi IBETOANE G32. |(in curs de aparitiey [Specificafie tehnica. Betoane - Terminologii ceringe, niveluri de performanfa. GAA, [SR 705596 (Ciment Portland alb. G.33. [STAS 3349/1-83 [Betoane de ciment, Prescripfii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. G20. |SPT- 1995 (Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345, G21, [SPR- 1995 [Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate. GIs [SPI - 1994 [Cimenturi cu adaos de calear san calear dolomite. 6.34. |STAS 3349/2-83 _|Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea G16 [SP3- 1995 [Ciment Portland de tip BS 12-78 agresivititii apei fata de betoanele constructiilor G.1T_|SPS- 1997 (Cimenturi Portland colorate hidroenergetice. G18. [SP5~ 1995 [iment Portland aditivat 6.35. |STAS 1759-88 |Incercari pe betoane. Incerciri pe betonal G19. [SP6— 1995 (Cimenturi hidrotebnice aditivate proaspat. Determinarea densitijii aparente a Iucrabitieag a confinutului de agregate fine $i a 16 7Nrert| _Indicativ Titlul reglementarilor G.36. [STAS 5479-88 __|Tncereiri pe betoane. Toes pe betonul pecent Determinarea confinutului de aer oclus. G37. |STAS 2320-88 _|Incercdri pe betoane si mortare. Tipare metalice idemontabile pentru confectionarea epruvetetor. G38. |STAS 1275-88 __|incerediri pe betoane. fncercairi pe betonul intirit. Determinarea rezistenfelor mecanice. G39. | STAS 2414-91 fincereéri pe betoane. Determinarea densititii, |compactitigi si porozitétii betonutui intarit G40. |STAS 3519-76 |Incerciri pe betoane. Verificarea impermeabilitijii la api Gl. [STAS 3518-89 __|Incerciiri de laborator ale betoanelor. [Determinarea rezistentei la inghet-dezghet (gelivitate). G42. |STAS 5440-70 __|Betoane de ciment. Verificarea reacfiel alealit- lagregate. G43. |STAS 2833-80 __|Inceredri pe betoane. Determinarea contracjier axiale a betonului intirit, G.44. [STAS 5585-71. Tncercari pe betoane. Determinarea modulului de clasticitate static la compresiune al betonu GAS. |STAS 6652/1-82 _lIncercdri nedistructive ale betonului. Clasificare i indicagit le. G46. |[STAS 9602-50 | Beton de refering. Prescriptii pentra lconfectionare si incercari. ‘GAT. |STAS 6102-86 [Beton pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tchnice de calitate. a8. [SR 18371 - 95 [Lucrari de drumuri inji din beton de Iciment. Conditii tehnice generale de calitate. GAS. |STAS 1799-88 | Construcfii de beton, befon armat gi befon lprecomprimat. Tipu! gi frecventa verificarilor calitaqii materialelor i betoanelor destinate Jexecutirii lucrarilor de constructii din beton, lbcton armat gi beton precomprimat. G30, |STAS 3622 - 86 _|Betoane de ciment - clasificare G51. |STAS 5511-89 __ |Tnceresri pe betoane. Determinarea aderenjei Necert| Indicativ Titlul reglementirilor G.52. [ISO 9812 [Consistenja betonului. Metoda raspandiri G53. [ISO 7031 [Determinarea impermeabilitatii betonul G.54. [ENV 206 Specificafie tehnicd. Betoane - teminologii, cerinte, niveluri de performanti G55. |CEB-FIP [Model code 1990 nr.205 Partea D- Tchnologia betonului G.56. |Eurocode 2 /Calculul si alcatuirea structurilor de beton. G.57.|STAS 6605-78 | Inceredrile metalelor. Incercarea la tractiune a Jotelului beton, a sérmei si a produselor din sérmi tru beton precomprimat. [Materiale metalice. Incercarea la indoire. G.58. [SR-ISO 7438-92 ‘G.59. |SR-ISO 7803-93 jalternanti. 6.60 [STAS 438/1-89 [Otel beton laminat la cald. G.61.|STAS 438/2-91__ |Sirma rotunda profilata. G.62 [SR 4383.98 Piase sudate. 6.63. [SR 438/498 [Sarma cu profil periodic objinata prin deformare plastica la rece. G64, |ST 009-96 [Specificatie privind cerinfe si eriterii de performanta pentru armaturi (Buletinul [constructiilor nr.11/97) ‘G65. |(in curs de aparitie) |Ghid pentru utilizarea cimenturilor romanesti fabricate conform normelor europene i stabilirea |compozitiei betoanelor. C66, (in curs de aparitie) Specificafie tehnicd. Glosar de termeni privind [degradirile si lucrarile de interventie la [constructii. 18 193. TERMENI - DEFINITI [Nrcrt| _TERMEN DEFINITIE . 7. BETON [Beton preparat intr-o instalajie tn santieral de| Neert]__TERMEN DEFINITIE PREPARAT IN construc i BETON DE [Material compozit objinut prin omogenizareal —_ SANTIER CIMENT Jamestecului de ciment, agregate si apa format 8. | BETON USOR [Beton cu densitate aparenta in stare uscata prin intarirea pastei de ciment (ciment si apa). Pe| (105° C) de maxim 2000 kg / m?- Este produs in| tanga aceste componente de baz, betonul mai intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu| [poate confine adaosuri gi/sau adi [structurd poroasa (usoara). [Noté : Daci mirimea maxima a granulei de! 9. BETON CU [Beton cu densitate aparenti in stare uscall agregate este de 3(5)mm., matcrialul care rezulta| DENSITATE [(105° C) mai mare de 2000 kg/m" dar nu mai este denumit morta NORMALA [mult de 2500 kg/m 2. BETON Starea betonului din momentul amestecarii (SEMIGREU SI PROASPAT —_|eomponentilor pani la inceputul prizei cimentului GREU) din beton. 10. | BETON FOARTE |Beton cu densitate aparenti in stare uscatl lin aceasti perioadi betonut are deformatie| GREU (105° C) mai mare de 2500 kg/m’ [plastica si poate fi compactat prin diverse metode 11. | ADITIV_|Produschimic “care Ze ‘adaugi- in beton, in specifice. cantitifi mici fata de masa cimentului, inainte sau 3. | BETON INTARIT |Material compozit format din piety glo mates fin timpul amestecarii betonului in scopul (piatra de ciment si agregate fine) cu structura de modificarii dups necesititi a proprietitilor in conglomerat, proprictiti de piatra artificiala si le betonul Jcaracterizat prin rezistenfe mecanice evoluti 12. ADAOS Material anorganic fin ce se adauga in beton SARJA |Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de pentru a imbundti anumite proprietifi sau pentru Jamestecare a malaxorului/ sau cantitatea de beton 2 obtine proprietiti speciale. Existi doud tipuri de| ltransportat ca beton marfé intr-un vehicul/ sau| jadaosuri : adaosuri practic inerte, respectiv cantitatea de beton descarcata sub o amestecare} puzzolanice (hidraulice) in conditii de| continua intr-un minut. temperatura si presiune normalé, 5. | BETON MARFA [Beton preparat int-o instalajie care produce] beton, in afara santierului de constructie si livrat 13. | AGREGATE [Materiale granulare naturale (de balastera sau ide producitor ca _—beton_proaspait, Jconcasate) sau artificiale cu forma si mirimea| Responsabilitatea livrarii amestecului specificat }granulelor adecvate realizérii betonului. (amestee de beton prescris) sau a furnizérii unui 14. | AGREGATE ~ [Agregate. naturale semiartificiale constind din beton cu performanfele cerute (amestec de beton USOARE [granule cu o structuri poroasé si cu densitate| proiectat) revine producitorului de beton ___|aparenti mai mici de 900 kg/m’ 6. | BETON PUSTN’ [Beton preluat de executant de la produedtor si pus | 15. | AGREGATE CU |Agregatc cu densitatca ‘parent cuprinsa’ intr] OPERA in oper. Responsabilitatea realizarii performan- DENSITATE —|1201 kg/m’ si 2000 kg/m’ felor betonului in structurs (prin tumare, NORMALA, [compactare, tratare, etc.) revine executantului. (GRELE) 21Neet] _ TERMEN DEFINITIE 16. | AGREGATE _ [Agregate care au o densitate aparenti mai mare FOARTE GRELE |de 2001 kg/m’ 17. CIMENT |Liant hidraulic, sub formi de material anorganic| fin macinat. in amestec cu apa formeazi o pasta ‘care face prizé si se intdreste prin reactiile si procesele de hidratare. Dupa intarire isi mentine| rezistenja si stabilitatea chiar si sub apa. 1s. |CANTITATEA DE|Apa de amestecare plus apa confinuta de APA agregate, de aditivi $i adaosuri (uneori posibil apa| proveniti din gheaja adiugati). 79. | RAPORTUL — [Raportul dintre cantitatea de api gi confinutul de APA /CIMENT_|ciment din beton, 20. [AER ANTRENAT |Aerul incorporat in beton in mod intenfionat in] ‘impul amestecarii, utilizind un agent de suprafata activ. De regula, porii au un diametru| 10 - 1000 im, fiind sferici sau aproape sferici. 21 | AEROCLUS |Goluri de acr in beton care nu sunt antrenate in [mod intentionat si care sunt semnificativ mai mari |decat porii de aer antrenat, dimensiunea lor find [mai mare sau egal cu 1 mm. 2. | AMESTECDE |Un amestec pentru care beneficiarul specifica| BETON — |performanjele necesare ale betonului, iar! PROIECTAT |producitorul este responsabil si furnizeze un| lamestec care si asigure aceste performante. 23, | AMESTEC DE [Un amestec pentru care beneficiarul specifica BETON — |compozitia amestecului si materialele ce se| PRESCRIS |folosesc. Producitorul este responsabil sii furnizeze amestecul specificat, dar nu rispunde| de performantele acestuia. 24. [LUCRABILITATE |Proprictatea betonului proaspit (cu pastrarea| ABETONULUI |omogenitijii) de a asigura umplerea cofrajelor si PROASPAT —|inglobarea_armaturilor. Se apreciazi pe baza| consistenfei betonului determinata prin metode specifice : tasare, remodelare, grad de compactare si rdspindire. 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. CIMENT 4.1.1.Tipuri de ciment. Clase si ceringe Cimenturile vor satisface cerinele din standardele nationale de produs sau din standardete profesionale. ‘Cimenturile uzuale se clasificd dupa curn urmeazii : ciment Portiand (tip 1.) - iment Portland compozit (tip Il.) = ciment de fuurnal (tip 111.) = ciment puzzolanic (tip IV.) = ciment compozit (tip V.) Denumirea cimentului este dati de nucleul acestuia. Nucleut cimentului este denumirea dati amestecului de clincher Postland cu alte componente principale in proportie de 95 - 100 % si cu componente minore in proporfie de 0 - $ %, exclusiv sulfatul de calciu si aditivi Componentele principale care intri in compozitia nucleului de ciment sunt clincherui Portland, zgura granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, engl de termocentrala,sisturi calcinate, calcare, praf de silice,filee. Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1.. Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compozitie, care se diferenjiazi prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Aceste procente, de regula, pot fi : ~ 80 - 94 % clincher si 6 - 20 % alte componente principale; = 65-79 % clincher si 21 - 35 % alte componente principale. Funcfie de rezistenja standard, se pot defini trei clase de rezistenta pentru cimenturi: 32,5; 42,5 si 52,5. Functie de rezistenta initialé pentru fiecare clas de rezistenfé standard sunt definite: 0 clas cu rezistenfa initialé normala si 0 clas cu rezistenja inal mare (simbolizata R). Clasa de rezistenti este definitl prin rezistenta standard la 28 de zile. Cerintete pentru clasele de rezistenti sunt prezentate in tabelul 4.1.TABELUL 4.3 TABELUL 4.1. Clasa Rezistenfa fa comprestune Nimm Rezistenta initialé Rezistenfa standard 2aile Taile 28 zile 325 - 216 2 32,5 52,5 325K 210 : 225 210 i 2 42,5 5 62,5 42,5R 220 : 32,5" 20 : f= 52,5- 325K 230 : Cerinfele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2, Caracteristieé | Tip ciment | Clasa de rezistenfa a cimentului Pierderi la ealeinare[ 1 toate clasele HWA. =50 Rezidul insolubil T toate clasele HWA. Confinut in sulfaqt T 32,5 (S0,) nh 32,5R < TWA, 42,5 VIA toate clasele TVA. toate clasele toate tipurile 425R 52,5 <40 52.5R Conjinut in clorari [toate tipurile| toate clasele 501 Puzzolanicitate | IVA. toate clasele Si satisfact incercarea de puzzolanicitate TABELUL 4.2. Clasa de rezistenji | Timpul inifial de priza Siabilitate (min) (mm) 32,5 260 S10 32,5R 42,5 sR | 52,5 34s =10 52,5R, Cerinfele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in TABELUL 4.3. 24 4.1.2, Alegerea tipului de ciment in stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenta trebuie sa se find seama de criterii semnificative pentru alegerea. tipului i clasei de rezistenfS a cimentului utilizat : - rezistenta caracteristicd necesara betonului; ~ viteza de dezvoltare a rezistentei; ~ conditii de executie si tehnologie adoptati; ~ conditii de serviciu si expunere a siructurii (de ex. mediu agresiv, inghet - dezghet cu sau fird agenti chimici, etc.) In anexa 1.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 1.2.3: se indica tipurile de ciment functie de condifiite de expunere, avind in vedere urmitoarele: Daci se urmireste obinerea unor clise superioare pentru beton se Tecomanda folosirea cimenturilor de clasé superioari §i a aditivilor reducdtori de apa, 25Cimenturile Portland, tip 1. sau alte tipuri de cimenturi et continut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu rezistenta initial mare (R) dezvolti © vitezi de intarire mult mai rapidi decat a cimenturilor avand un continut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate in situatiile in care este necesard objinerea rezistentei prestabilite la 0 varsta inferioara celei de 28 zile. in cazul unor elemente masive se vor folosi cimenturi care prezinté valoti mici ale caldurii de hidratare in vederea evitirii fisuririi termice gi aditivii intarzietori de priza. {n cazul in care temperatura in timpul turnarii este sedzuti, se vor folosi cimentutile cu intarire rapidi (R) si aditivi acceleratori, iar in cazul turnarii pe timp calduros, cimenturile cu intarire lenté gi aditivii intarzietori. In conditii speciale de expunere, daca betonul este in contact cu apa ce contine de ex. sulfati peste 500 mg/l. sau cu solul eu confinut de peste 3000 mg./kg, se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Dac folosirea agregatelor reactive mu poate fi evitata, trebuie folosite cimenturi cu un confinut scizut in Na, O, K, O conform specificatiei tehnice pentru betoane. in cazuri speciale ale conditiilor de exploatare sau de executic, alegerea tipului de ciment se va face pe baza unor reglementiri tehnice specifice sau cu avizul unui institut de cercetiri sau laborator de specialitate. 4.13, rare si transport, Cimentul se livreazi ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazut cimentului vrac transportul se face numai in vehicole rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumaticd. Cimentul va fi protejat de umezeali si impuritifi in timpul depozitirii transportului. In cazul in care utilizatorul procurd cimentul de la un depozit (baz de livrare) livrarea cimentului va fi insotité de o declaratie de conformitate, in cate se va mentiona : = tipul de ciment si fabrica producitoare; ~ data sosiriiin depozit; ~ numérul certificatului de calitate eliberat de producitor si datele inscrise in acesta; ~ garantia respectarii condi + numinut buletinului de analizé a calitatii cimentului efectuataé de un laborator autorizat si datele continute in acesta inclusiv precizarea cond de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat, Obligatiile furnizorutui refetitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor gi utilizator. Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformititii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinfele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s4 aibd Joe in prezenta producitorului (vanzAtorului) si a utilizatorului, De asemenea, Prelevarea probelor de ciment poate si se faci in prezenta utilizatorului si a unui delegat a cdrui impartialitate si fie recunoscuti atit de producator eit si de utilizator. Prelevarea probelor se face in general inainiea sau in timpul livriri, Totus daca este necesar, se poate face dupi livrare, dar ou 9 intarzicre cle maximum 24 ore. lor de pistrare; 4.1. 4, Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si tiva a cimentului conform prevedcrilor din Anexa V1 1. inclusiv prin Constatarea existenfei si examinarea documentelor de certificare a calititii gi Verificarea capacititi libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate, Pana la terminarea efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in 15 < 300 2300 } : 55-4,5 | <45 [Séruri de amoniu(NH,") marae 50-99 | 100-200 } 201-500 Magneziand (Mg™) in| melt 100-199 } 200-1000 | 1001-3000 Sulfatica® (SO,7) in 150-249 | 250-500 | 501-1000 mg/d? [Dezatealinizare (HCO, ) in mg/d’ duritate, (°G) [Oxizi_alcalini (OH) in tg/den’ [Continut total de” sirani fin g/dm? “Pentru stabilizes tipului gi dozajului de ciment pentru agresivilaten sulfaticad foarte intensi se diferenfiazi trei cazuri functie de conjinutul de (SO,’) mg/dm’astfel: Foarte intensi 11001-2500 Foarte intensi 2 2501-5000 Foarte intensi 3 >5000 41CRITERI PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE, AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRA CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATII PENTRU BETON IN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE OBSERVATII N - normal M- moderat S-sever 1 - agresivitate intensa S -agresivit te slaba Agresivitatea atmosfericd acfioneaza asupra constructillor din beton, beton armat pe o distanga de | km fata de farm. 42 Tabel 5.4 Tabelul 5.3 Clasa/ Clasa_ Grad | Grad JAgre- [Aer™|Raport | Tip de ciment ip de de Ide de gate jantre-|A/C, | conform expu-| beton, limperm|gelivita|rezis- |nat |max. | Tabelelor Zona de salinitate nere| min. Jeabi- | te, ftemte din Anexa 1.2 5 litate, | min. la Clas sul sf Cap Midia 7 i Nr. | expunere | Regime | 5 | OM | Gheorghe [PS min. nghet ert | (conf. | expunere st + ‘tin | 2™ eee Tabel 5.1 Cap Midia | Veche het 2 Gheorghe 1 lenis pay = [= (65a 1, | 4a mediu - s s 2 alC 16/20" [Pa - = [= [oso r2a = S blc18/225 | ps |G100! da | da fo4s | 122 |Agresivita- M simplu - s (150) tea apei de armat s i 3 [€25/30 “| P12 [150] da_[ da Joa iad 4a [C20/25 | Ps ~ -— f= foas mare Ss ~ s 1 bI}C 25/30 P12 |G100| da | da lo4o | 123 b2lc2s/30__| P12 | G150| da | da |o40 2. | 4 mediu - - : 5 alc1s/22,5 [Pe 0,50 . 5 7 $ s blci8/22,5 | ps - - | + oso |123 Agresivita) — M_ | simply eC 18/22,5 | Piz o,4s tea atmos armat_ - s 1 {C25 /30 P12 10,45 ferica NOTA: * - pentru betonul simplu nu exista conditie; “*- se poate adopta clas de beton minim C 12/ 15, cu conditia indeplinirii simultane a celorlalte cerinfe minime pentru asigurarea “**-- conform tabel 1.5.3 (Anexa I.5) OBSERVATIE: In claseie de expunere 1.5 daca se indeplinesc conditia de impermeabilitate minimum P 12 si celelalte conditii minime de asigurare a urabilitati, se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C 25/30, funetie de tipul de armaturi utilizate 43DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE Tabel 5.5 Clasa de | Grad de Dozajul minim de ciment (kg/m') pentru expunere lagresivitate| Beton simplu Beton armat 1 [a - 150 250 b = 180. 275 2 a : 200 290 b = 300 325 3 - 325 365 Ta 5 300 325 1 350 390 b Ss 300 325 I 325 365 ‘ANA aS ‘ANA AS sal 225 240" 260 2707 (180) b Ss 300 330" 325, 3609 (230) _| 300” 340” © 1 350 330" 3p 365") 280) _| 310” | 350” FI-L 4107 450° 370” 410” d FL-2 350¢+) | 410%) | 390(+) 4504) (280) |_ 410” 450° FL3 AO) 450°C) NOTATIE ; A.N.A. ~ ape naturale agresive, cu excepfia celor cu agresivitate sulfatics si apa Marii Negre AS. -agresivitate sulfatic’ 1)CIMENT Il A-S 2) CIMENT HI; HITA-S 3) CIMENT SR I; SRILA-S (+) -misuri suplimentare de protectie (Q)- valorile din parantezi se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVATIE: fn cazurile in care nu se mentioneazd tipul de ciment, acesta se stabileste conform anerel 1.2. 44 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1. CONDITI GENERALE Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in dou moduri principale: ~ amestecul de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat; = amestecul de beton prescris (de cdtre proiectant si/sau utilizator) printr-un laborator autorizat. 6.1.1. Amestecul de beton proiectat 6.1.1.1. Ceringe generale Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de eatre producdtor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. in absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incit si aibe 0 consistenfa necesard, si nu segrege sis se compacteze usor. Betonul intirit trebuie si corespund’ cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special s& aiba rezistenta la compresiune ceruti. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betapului in Stare intiriti trebuie si fie supuse incercirilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost Proiectate. Betonul trebuie si fie durabil, si realizeze o bun’ protectie a armituri Compozitia betonului trebuie proiectaté avand in vedere prevederile prezentei reglementiri tehnice. 6.1.1.2, Date privind compozitia betonutui In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baz: a) Clasa de rezistenti; +b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; ©) Consistenta betonului proaspit. ) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment)-functie de modul de utilizare a betonuluy (beton simplu, beton armat), condifiile de expunere etc. in concordant cu Prevederile prezentului cod de practica. 45De exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3, preparat cu ciment 132,5 $i avand agregate 0 31mm se va nota: C16/20 - T3 - 132,5/0-31 in anumite cazuri privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie ici suplimentare (ce trebuie s& faci obiectul unor teste specificate caracteri specifice), cum ar a) Caracteristiei ale betonului - densitate ~ rezistenfa la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului) + rezistenta la inghet - dezghet + rezistenta la atacul chimic + rezistenta la uzuri, etc. b) Caracteristici de compozit ipul de ciment - continutul de aer antrenat + evolutia rezistentei ~ cantitatea de caldurd degajata in timpul hidratarii + conditii speciale pentru agregate - cerinfe speciale privind reactia alcalii - agregate (e speciale privind temperatura betonului proaspat. tarit, de exemplu: in cazul in care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate ete. notatia betonului va cuprinde si aceste caracteristici (de exemplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 - P8 - T3 - 132,5/0-31) 6.1.2. Amestecul de beton prescris 6.1.2.1. Ceringe yenerale Proiectantul si/sau utilizatorul igi asum& responsabilitatea pentru compozitia betonului. In acest caz trebuie verificate intr-un laborator autorizat, alegerea componentilor, stabilirea compozitiei betonului gi indeplinirea cerinfelor tehnice pentru betoane. in general datele de baz specificate in cazul amestecului de beton prescris sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat. 6.1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beton preserise In cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie s& se specifice cel putin urmitoarele date de baza: a) Dozajul de ciment la me de betow/clasa betonului; 5} pul $1 clasa cimentului; ©) Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; d) Tipul de agregate; ¢) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; £) Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos, 6.1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris Daca este necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar fi a) date privind compozitia ~ conditii speciale pentru agregate incluzand si 0 anumiti granulozitate ~ continutul de aer antrenat din betonul proaspat ~ cerinte suplimentare privind temperatura betonului proaspit ») informatii privind wransportul sau/si procedurile de turmare - ritmul de livrare al betonului 3. Statia precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform punetelor 6.1.1 si 6.1.2., Programul si ritmu! de livrare precum si objectul (partca de structura la care urmeazi a se folosi). 6.14, Livrarea betonului trebuie insotité de un bon de livrare-transport beton. 6.1.5. Compozitia betonului se stabileste si/sau verificd de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei trebuie si se fac: * Ia intrarea in funetiune a unei statii de betoane; * Ia schimbarea tipului de ciment si/sau agregate: * la schimbarea tipului de aditiv; “la pregitirea executérii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, saui de clasd egald sau mai mare de C20/25 6.1.6. In cazul constructiilor speciate precum gi in cazul utilizirii unor “puri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute in Prezentul cod de practicd sau care nu au reglementiri speciale, stabilirea 47compozitiei betoanelor se va face pe baz’ de studii elaborate de institute de cercetare. 6.1.7, Lunar, laboratorul stafiei va analiza rezultatele incercirilor efectuate la varsta de 28 de zile gi va efectua, cu acordul seris al laboratorului care a cfectuat si/sau verificat refeta, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului —_ ‘Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasi > C 8/10 Tuand in considerare rezultatele obfinute, - in prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarel a) max. unul din 20 rezultate se situeaza sub clasa betonulut C bb) max. 33 % din rezultate sunt mai mici deci f7"/ fox c) max. 10 % din rezultate depigesc f/f." | > Yatorie £20 fa® gi fa foul? (Cezistenfa betonului in N/mm” sunt Je criterii orientative: urmitoarele: Tlasa | CANO] C15 | C 16/20 [C18/22,5] C 20725 [C 25/30]C 32/40 TT 1173 [155/185] 20/24 | 22727 | 25/30 _| 30/35 | 38/46 faa few Ff] 2274 | 27730 | 326 | 34739 | 37/42 | 43/48 51/60 mile de beton la care nu este indeplinit unul dintre criteritle tm criteriilor de conformitate “ si se va determina clasa de Pentra tipui mentionate se va proceda la o analizi confor rc 17" Controtul Calitatii prezentate 1a capitolul : * beton efectiv realizata. In situa care se constati ei © siy > Cornet 8 VB reduce dozajul de ciment pe baza de incercari preliminare. 6.1.8. Cantititile de materiale corespunzitoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspat de max. $0 % din eapacitatea nominalé Trilgjulei folosit pentru malaxare sau conform indicatiilor prevazute in cartea technic’ a utilajului. 6.1.9. in cursul preparirié betonului, compozitia se va corecia de catre laboratorul stajei in functie de rezultatele incercérilor privind: * umiditatea agregatelor, * granulozitatea sorturilor; * densitatea aparenti a betonului proasp: * consistenta betomului. 48 Daca se impune o corectare a cantitatii de apa de amestecare cu max. + 5% se admite ca pentru celelalte componente si se menfini cantitatile stabilite anterior. 6.2. PROIECTAREA AMESTECULUL 6.2.1. Cerinfe privind consistenta betom 6.2.1.1. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi tumat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzitor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului, 6.2.1.2. Consistenfa ceruta betonului depinde de felul elementului, dimensiunile clementelor structurale, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilititile de compactare si conditile de mediv in timpul tumaii in ANEXA 1.4., Tabelul 1.4.3. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului. Consistenfa betonului proaspat depinde de continutul de api, de fracfiunile fine ale agregatelor, de granulozitate, si de natura agregatelor. Consistenta poate fi influenfaté prin adaugarea unor aditivi sau adaosur in ANEXA I.4., Tabelul 1.4.5, se recomanda incadrarea in anumite zone de granulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obfinerea unui anumit tip de consistenta. 6.2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibili o reducere a consistentei betonului. Acest fenomen poate apare in medi uscate si la temperaturi mati sau in cazul in care se foloses¢ anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducdtori de apa sau superplastifianti 6.2.1.4. Consistenfa poate fi masuratd prin diferite metode prezentate la punetul 7.1.1 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor * Granulozitatea agregatelor Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementirilor in vigoare STAS 1667 - 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3(5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71 49“ Cerinte privind granulozitatea agregatelor ~ Pentru obfinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si o cantitate mica de apa se recomanda utilizarea unei combinatii de agregate care si contind o cantitate redus& de nisip gi o proportie mai mare a agregatelor mari. - in general granulozitatea agregatelor se alege functie de condifiile de tumare, compactare precum gi de tipul agregatelor ce se folosesc. in anumite camuri, pentru ca betonu! si nu segrege in timpul transportului, tumarii si compactirii, pentru a fi suficient de lucrabil si usor de compactat trebuie sporitd cantitatea de parte find. In ANEXA 14. referitoare la consistenta betonului se prezinté recomandari privind respectarea acestor conditii ~ Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de dimensiunile caracteristice ale elementelor, respectandu-se conditite: Spm $ 14 Dt Grn $d-5mm™ Spa § 1,3 © unde D- dimensiunea cea mai micd a elementului structural d- distanta intre barele de armatura ¢- stratul de acoperire cu beton al arméturii * In cazul placilor se poate adopta relatia 4... S 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizirilor bq. $ 1/6 D; ** Se aplici cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barclor de armaturd; In ANEXA 14. (TABELELE |. 4.6. granulozitate pentru agregate 0 -16; 0 - 20; 0 - 31; 0-40; 0- |. 4.11.) se prezinti zonele de -71 6.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului AIC * Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate ANEXA L. 2. * Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenti impuse betonului. Valorile orientative ale raportului A/C funefie de clasa cimentului folosit pentru obfinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul 1.4.2, ANEXA 14. Chiar in cazurite in care objinerea unei anumite rezistente a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie sé depigeasca valorile limiti prezentate la capitolut privind durabilitatea betonului (functie de clasa de expunere a structurii)(tabelul 5.4., cap. 5) 50 Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezistenta a betonului, precum si de cantitatea de apa necesard pentru a se obfine o anumita consisten{é a betonului proaspit. Alegerea compozitiei se va face prin incerciri preliminare urmarindu-se realizarea cerinjelor. 6.2.4. Cerinfe privind alegerea aditivilor si adaosurilor Aditivii si adaosurile vor fi adiugate in amestec numai in asemenea cantitati incdt si nu reducd durabilitatea betonului sau si produc coroziunea armaturii. Cantitatea totali de aditivi nu va depasi 50 g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2 wkg ciment, Aditivii lichizi in cantitati mai mari de 3 dm'/m’ trebuie Iuati jn considerate in calcularea raportului A/C. " Uilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatorie pentru clase mai mari de CI2/I5 si se va face conform punctului 4.4, Anexei 1.3 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie si fie in acord cu reglementiri specifice sau agremente tehnice bazate pe determiniri experimentale. Adaosurile trebuie si respecte prevederile pet. 4.5, * In ANEXELE 1.4, si 15. se prezinté recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor. 517. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, BETONUL PROASPAT 7.1.1. Consistenta Consistenfa betonului proaspit (misuri a lucrabilitiii) poate fi ‘determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si rispandire.Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentati in tabelele 7.1.....-7.1.4. Tabelul 7. Tasarea conului Clasa’ Tasarea conului_(mm) T 30£10 T 7020 TWh 100 +20 Ty 120+ 20 T/T 15030 18030 Remodelare VE - BE determinati conform STAS 1759 - 88 Clasa Remodelare VE - BE (@) Va >31 cA 30-21 Vy 20-11 Vy 10-5 Va <4 Tabelul 7.1.3. Grad de compactare determinat conform STAS 1759 - 88 Clasa ‘Grad de compactare (Waltz Ge) oN > 16 cj 1,45 - 1,26 CG 125-111 CG 1,10 1,04 Tabelui 7.1.4. Raspandire deierminata conform iSO 9812 Clasa Raspandire (mm) F < 340 F, 350-410 E, 420-480 F_ 490 600 Determinarea consistenfei prin metoda tasdrii conului nu este recomandata pentru betoane cu lucrabilitate redusd. Daca valoarea tasitii conului este mai mica de 10 mm, rezultatul va fi inregistrat ca fiind inferior acestei vatori gi se va utiliza 0 alta metodi (grad de compactare, remodelare VE - BE etc.). {in cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomandi utilizarea metodei tasdrii conulai sau metoda rispandiri. in general nu exista 0 corclare intre cele patru metode, astfel consistenta betonului find stabiliti de la caz la caz cu una din metodele prezentate in tabelele 7.1L T.14 Avand in vedere c& cea mai folositi metodi este cea a tasarii conului, cu exceptia betoanelor foarte vartoase, in prezenta reglementare tehnicd s-au facut referiri in special la clasa de consistent T. 7.1.2. Continutul de aer oclus Continutul de acer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 folosind metoda graviinétric& sau metoda volumetrica cu presiune. 7.1.3. Densitatea aparenti Determinarea densititii aparente pe betonul proaspit se efectueazi in conformitate cu STAS 1759 - 80. 7.2. BETONUL INTARIT 7.2.1. Rezistenta la compresiune Clasa betonului este definité pe baza rezistenfei caracteristice fox wa (fan), care este rezistenfa Ia compresiune in N/mm® determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a drei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei 53ficuti in prezenta reglementare tehnicd are in vedere pistrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. in tabelul 7.2.1. se prezinti clasele de beton definite in acest mod si corespondenfa orientativa cu clasele definite in Normativul C 140/86. 7.2.3. Rezistenta la penetrarea apet STAS 3622 - 86 stabileste nivelele de performanti ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului 7.2.2 ‘ak 2.1. Tabelul 7.2. Terie Adancimea limit de pitrundere a apei (mm) reaistens | cfc | c fefe| ec lel eclclele 100 500 abeonuluil 4/5 | aio | 127 |16720}20/25| 25/30 [20/97] sas |40rs0l45/55| soso Tas < S| 2 [6 [20 | 2s [30] 3s [wo [as] 50 Gradul de impermeabilitate y So sats ae par a paper Pe PY BeS_| Ber | Bets [B70] B28] Beso |. | —- [Bes0} - | Toso BT Pe Tlasa de Pe a renee’) co lc |e fefe a betonului 2.9/3.5] 67.5 |18/22,5]28/35}22/40] faa 28 | 6 | is [28 i [ora Ee Fa0vas | Be [Bo7S [Bor?.5]Be33] Bead "Clase de beton care nu se regisesc in normele europene si care riman valabile numai_ pani la intrarea in viguare 2 Romeodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2) In cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice seu cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinati pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau in alte conditii de pastrare a epruvetelor, cu aplicarea coeficientilor de conversie corespunzitori. Pané la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice de 150x150x150 mm gi cilindrice de 150x H300 mm se accepti pe o perioada de 2 (doi) ani de la intrarea in viguare a prezentei reglementiri determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141x141 mm, 7.2.2. Evolutia rezistenfel betonului In unele situatii speciale este necesar sd se urmareascd evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusd structura si vor fi ‘Incercate Ia intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive sau incercari pe carote extrase din clementele structurii. 54 in prezenta reglementare tebnicd se fac referiri ta stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului functie de clasa de expunere, conform tabelului 5.4. (cap. 5). Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622 - 86. In cazuri speciale se pot stabili si alte grade de ‘impermeabilitate, iar impermeabilitatea betonului se poate stabili si la alte varste decat 28 zile (60, 90, 180 zile) 7.2.4, Rezistenta la inghet - dezghet In STAS 3622 - 86 sunt stabilite nivelele de performanti ale betoanclor functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 7.2.3. Tabelul 7.2.3. Gradul de gelivitate al betonului Numar de cicluri Jaghe-dezghet GSO 50 G 100 100 G150 150 7.2.5. Densitatea betonulul Funcjie de densitate, betoanele se clasificd in betoane usoare, normale gi foarte grele, conform precizarilor cap. 3 (pet. 3.8, 3.9 gi 3.10) din prezenta reglementare tehnic’. Categoria de densitate este stabilitéfanctie de densitatea aparenta (pw) a betonului intarit la 28 zile, determinatd conform STAS 2414/91. 558. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE Cerinjele generale privind rezistenta si durabilitatea betonului au fost tratate in prezentul cod de practica; in cazul unor betoane cu. proprictati speciale pot apare cerinfe suplimentare functie de nivelele de performanti cerute, 8.1. BETON REZISTENT LA PENETRAREA APEL Determinarea rezistenfei betonului la penetrarea apei se face in acord cu reglementirile tehnice in vigoare. Rezistenta la penetrarea apei depinde in cazul betonului de porozitatea pastei de ciment intérite. In acest caz trebuie limitata valoarea raportului api/ciment. Se recomand’ ca in general raportul api/ciment si aiba valori reduse si anume si nu depageasca 0,50 in elémentele cu grosime intre 100 gi 400 mm. sau 0,60 in cazul elementelor cu grosimi mai mari. Trebuie de asemenea acordata o atentic deosebiti tratirii betonului in cazul definirii gradului de impermeabilitate ca in STAS 3622/86 se dau urmétoarele valori orientative ale raportului A/C maxim - 0,50 pentru gradul de impermeabilitate Py" (de exemplu beton simplu / armat expus in condifii de agresivitate chimic& slaba), = 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P,."° (de exemplu beton simplu / armat expus in conditii de agresivitate chimica intens’), 8.2. BETON CU REZISTENTA MARE LA INGHET - DEZGHET $I LA AGENT! CHIMICI DE DEZGHETARE ‘Avinnd in vedere efectele acestui tip de actiune asupra betonului,limitarea raportului A/C este mai severd decat in cazul actiunii inghet - dezghet fra folosirea agentilor chimici de dezghefare. Valorile maxime ale raportului A/C recomandate in acest caz sunt prezentate in tabelul 5.4. (cap. 5). Folosirea aditivilor antrenori de acr gi reducitori de api este obligatorie. Utilizarea cimenturilor cu un continut de clincher sub 95% este exclusa in acest caz 8.3. BETONUL REZISTENT LA ATACUL CHIMIC Severitatea atacului chimic depinde in principal de natura substanfelor agresive (compozitie chimicd, stare solida, gazoasi sau lichidi) presiunea si viteza de curgere @ lichidelor precum si de temperatura si umiditatea mediului 56 Severitatea atacului chimic, a diferitelor substante din apele naturale, prezentati in tabelut $.2., cap. 5 este clasificati in patru grade de agresivitate chimicé: * agresivitate foarte slabs * agresivitate slabs * agresivitate intensi * agresivitate foarte intensi {in tabelul 5.2. gradul de severitate stabilit este valabil pentru apele stationare (sau cu viteza lenta) in conditii climatice moderate. in tabelul 8.3.1. se prezinta valori limiti pentra aprecierea gradului de severitate a atacului chimic al solurilor. TABELUL 8.3.1. Criteriul Gradul de severitate ‘scazzut media 1) Gradut de aciditate >20 = BAUMANN - CALLY 2) Sulfagi S O,* (mg/kg) 2000 - 5000. > 5000, BAUMANN - CALLY Gradul de severitate al atacului chimic poate fi redus cu scdderea permeabilititii solurilor. Tn cazul in care continutul de sulf din sulfuri depaseste 100 mg S* per kg de aer - sol uscat (mai mult de 0,01% S%) sau in cazul depozitelor de produse reziduale industriale, efectele chimice potentiale produse asupra betonului trebuie analizate de un institut de specialitate. In general atacul chimic este mult mai sever la temperaturi gi presiuni ridicate saw/si dacd betonul este supus si la abraziune mecanicd sau la alternangi inghe}-dezghet. Gradul de severitate al atacului chimic poate fi considerat mai scizut dacd temperatura apei este scAzuti, cantitatea de apd si viteza sa sunt limitate ca in cazul unor soluri cu un coeficient de permeabilitate > 10° m/s. Rezistenfa betonulut la atacul chimic “depinde in primul rind de impermeabilitatea sa; se vor respecta astfel conditiile precizate in tabelul 5.4, (capitolut 5.). ‘Trebuie de asemenea avut in vedere ca tratarea betonului si se efectueze ‘conform prevederilor din prezenta reglementare tehnica 7in cazuri speciale de expunere la substante chimice cu agresivitate mare la Proicctarea compozitiei se vor respecta reglementirile tehnice specifice, inctusiv prin luarea unor masuri suplimentare de protectie, cum ar fi aplicarea uunor pelicule impermeabile. Pentru un continut de sulfati depisind 600mg/ in apa sau 3000 mg/ky in sol se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Penta solurile care prezint& 0 cantitate important de sulfati si cloruri trebuie acordaté © atentie speciala alegerii cimentului care va intra in componenta betonului, Betonul preparat cu ciment Portiand rezistent la sulfafi are in general o rezistenfa mai mici la penetrarea jonilor de clor decat betonul preparat cu ‘cimenturi cu adaosuri (zgura de furnal). {in cazul structurilor in contact cu apele marii sau expuse atmosferei marine se vor respecta condifiile precizate in tabelul 5.4. (capitolul 5). in general trebuie acordaté o atentie deosebita stabilirii compozitiei betonuini supus ta acfiuni agresive chimice gi ori de cate ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea unor studi pentru stabilirea acestei compozitii. Se vor respecta de asemenca recomandirile din prezenta reglementare tehnicd gi din alte reglementiri specifice. 8.4. BETON CU REZISTENTA MARE LA UZURA, Betonul poate fi folosit in medii in care este supus unor actiuni severe de uzuré (“scurgerea unor materiale pulverulente la incirearea / descircare, contactul cu ape curgitoare ce antreneaza nisip si/sau wheat’, etc.) in aceste cazuri se recomanda ca betonul si aibi o clas mai mare decat C 30/37, avandu-se in vedere faptul ci betonul cu rezisten{a mare Ia compresiune are si rezistenfé mare la uzuri, La suprafata expusi direct uzurii, agregatele mari trebuie si fie bine inclestate in beton. Astfel se recomanda si se includi o proportie mare de agregate mari iar agregatele fine si fie intr-o proporfie suficientd astfel incat si se obfini ct mai pufine goluri intergranulare. Textura suprafefei agregatelor trebuie sii fie rugoasa. Este preferabil si se evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de, consistenjé plasticd si tratarea adifional’ a suprafefei betonului proaspat printr-un tratament de vacuumare sau o ‘compactare suplimentara conform unor reglementiri specifice. Se va folosi in aceste cazuri, eriblura din roci granitice sau bazaltice in proportie de cel putin 20-25% din masa agregatului din compozitia betoanelor rezistente la uzur Pentru a se asigura ci suprafata betonului nu va fi friabila, betonul trebuie Protejat © perioadi suficient’, uncori dubla fati de pericada propusd la capitolul 15 Tratarea betonului, in cazuri severe ale actiunii de wzurd se va inlocui partial sau total ‘agregatul cu cuary (duritate 8) sau electrocorindon normal, eventual carbura de siliciu (duritate 9-10), dupa caz, cu avizui unui institut de specialitate In stadiul intarit zonele de suprafata necorespunzitoare pot fi inlaturate prin polizare, in special in cazul pardoselilor aflate la constructii inchise neexpuse. 9. PREPARAREA BETONULUI 9.1, PERSONAL, ECHIPAMENT $1 INSTALATI, LABORATOARE 9.1.1, Personahul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostinele si experienfa necesare gi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Conducerea activititii statici de betoane se realizeazi de un sef de static aiestat de 1S.C.LP.U.AT. prin inspectiile teritoriale, care trebuie si Indeplineascd condipiile de studi si are atributiile prezentate in Anexa L6. Personalul de deservire al statici se va dimensiona in concordant cu prevederile sistemului de asigurare a calita 9.1.2, Pentru operajiunite de dozare si amestecare ale betonului toate instalatile si echipamentele din dotarea unititilor de producere a betonului trebuie si asigure prin buna for functionare cerinfele pentru aceste genuri de operatii formulate in prezenta reglementare tehnic’ si si fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul MLPAT. 9.1.3. In cazul betonului livrat de la stafii atunci cind este specificat in contract, investitorul si executantul sau reprezentantii acestora pot si aibs dreptul sé verifice Ia produedtor buna functionare a echipamentelor si instalatilor si de asemenea si verifice daci betonul in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daci bonul de livrare confine toate informatiile necesare. Verificarea efectuati nu trebuie utilizati de statia de 59betoane ca dovada a controlului calitajii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de réspunderea livririi unui beton conform cerinfelor i nici nu va exclude o respingere ulterioari a betonului de cate client 9.1.4. Laboratoare de betoane Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerin{elor, executantii lucrérilor de constructii sau investitorul prin reprezentan{ii sai pot si colaboreze cu un laborator de beton autorizat, altul decat al statiei de betoane pentru acest gen de Iucriri, care este echipat cu toati aparatura gi instalatiile necesare efectuarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca executantul apeleaza la un laborator independent, extern antreprizei, trebuie specificate prin contract toate determindrile necesare asiguririi gi controlului calititii betonului, functie de specificul lueririi. 9.2. STATIILE DE BETOANE 9.2.1. Prin statie de betoane se injeleye orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotati cu una sau mai multe instalafii (sect) de preparat beton sau betoniere. Certificarea catititii betonului trebuie facut prin grija producitorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calitiii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitfii in constructii 9.2.2 Statiile de betoane vor funcfiona numai pe baz de atestat eliberat la punerea in functiune de o comisie internd in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT pe baza unor proceduri de evaluare si indeplinire a cerinfelor menjionate la punctul 9.2.4.Reatestarea statiilor se va face dupa aceiagi procedura la fiecare 2(doi) ani. Cortificarea conformitafii produsului (beton) este obligatorie si se va face de citre un organism independent autorizat in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea prevederilor din prezentul COD. 9.2.3 Comisia de atestare intend va avea urmitoarea componenti: presedinte - conducitorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca “Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare; 60 membrii = specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate = specialist cu atribuii in domeniul de mecanizare ~ seful laboratorului autorizat al unitaji tutclare sau al Laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un contract de colaborare - — seful statiei in cazul in care atribufiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funetii {in conformitate cu sistemul de asigurare a calititii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentr participarea la actiunile privind atestarea statiei si va avea cunostintele necesare verificdrii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. 9.2.4.Pentru objinerea atestirii, stafile de betoane trebuie sf aibi un sistem propriu de asigurare a calititii (sau s& functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitifii care s& cuprindi si aceasti activitate) care sa fie cunoscut, implementat si fimnctioneze si si asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementiri, comenzi sau contracte, Pentru aceasta stafille de betoane trebuie si dispuni de: a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calitafii adoptat (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de funcjionare, fige posturi etc.); b) depozite de agregate, de rezerva si consum conform prevederiior prezentului cod si avind compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate in functie de granula maxima utilizata; ©) silozuri marcate cu tipul de ciment depozitat care sé permit’ depozitarea simultané a minimum 2 tipuri de ciment si avind capacitatea total’ de depozitare corelaté cu capacitatea de productic a stafiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste si ciment in saci, dotarile vor fi corespunzitoare prevederilor prezentei reglementiri tehnice. 4) silozuri pentru adaosuri (in cazul in care se folosesc adaosuri); ) sisteme de dozare a materialelor componente care si corespundi clasei de precizie din documentajia tehnic& a acestora; 4) utilaje de preparare a betonului, in stare bund de fnctionare; 8) instalatii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi; 61hh) dotari care s4 asigure spalarea betonierelor, buncarclor si mijJoacelor de transport; i) dotari care si permitd incalzirea apei si a agregatelor, dacd se prevede fuunctionarea stafiei pe timp friguros; j) personal de deservire in conformitate cu prevederile din ANEXA 1.6; k) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce la fiecare instalatie (sectie) si inregistrari cu privire la calitate; 1) laborator autorizat amenajat cu spatii destinate pentru confectionarea probelar gi respectiv conditiilor de expunere, prevazut cu dotarile si utilitaqile necesare si incadrat cu personal tehnic (atestat) si muncitor, corespunzator din punet de vedere profesional si numeric sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt laborator autorizat care-si va desfaisura activitatea in incinta statiei pe toati durata de functionare a statici. m) nomenclatorul si freeventa operat cfectueaza laboratorul; n) laboratorul trebuie sé fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii 10 din 1995. Organismul de autorizare a laboratorului este MLPAT - ISCLPUAT. Autorizarea si reautorizarea laboratonth desfasoara conform procedurilor de aplicare a regulamentalui privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor din constructii. incercarilor pe care le 9.2.5. Verificirile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere Ia atestare si functionarea sistemului de asigurare a calititii. 9.2.6. Ca urmare a constatirilor efectuate cu ocazia auditurilor interne, verificarilor periodice sau a controalelor efectuate de ISCLPUAT in situatia constatirii unor deficiente cu implicatii in calitatea betonului, acestea se vor comunica in 24 ore organismului de atestare care va lua masuri in concordanja ‘cu prevederile punctului 9.2.7. si anume: 9.27. a) CONTINUAREA funcfionarii staiei daca sunt asigurate toate conditiile pentru realizarea calititii betoanelor preparate, inclusiv toate cerinfele prevazute la pet. 9.2.4 62 b) LIMITAREA productiei de betoane calitativ silsau cantitativ functie de posibilititile de asigurare a calititii sau cerin{elor de executie in situatiile in ‘care se constat& cel putin una din urmatoarele deficiente ~ deteriorarea peretilor padocurilor depozitului de agregate care pot conduce la amestecarea sorturilor, ~ deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor sau a pantei si rigolelor de evacuare a apelor; - lipsa tipului de ciment corespunzator clasei betonului sau prevederilor proiectului; -lipsa personalului calificat ce deserveste statia de betoane; ~ nerespectarea instructiunilor de mentenanti a utilajelor, ~ alte deficienfe cate pot afecta nefavorabil calitatea betoanelor; ©) OPRIREA functionairiistajiei in baza uneia din urmatoarele constatiri : - dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului gi neasigurarea preciziei de masurare din documentatia tehnica a acestora; -depasirea abaterilor conform Anexei VI3/I in ceea ce priveste caracteristicile betonului proaspat prevazute prin controlul operat. - analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la statie arata cd pentru betoanele de clasa > C 8/10 la un volum mai mare de 15% din totalul cantititii produse s-a inregistrat gradul II] de omogenitate sau nu sa realizat clasa betonului (Anexa V1.4); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat in ANEXA 1.7 ~ nefuncfionarea sistemului de asigurare a calititi; 9.2.8. in vederea rezolvirii neconformititilor constatate cu ocazia auditului intem,a verificirilor periodice sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de betoane sau forul tutelar) va lua misuri preventive sau corective dup caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide. fin cazul limitarii productiei i opririi functionirii, reluarea activititii in condifii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. .9.3. DOZAREA 9.3.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit unmatoarele abateri : ~ agregate + 3% ~ ciment gi apa + 2% ~ adaosuri + 3% aditivi+t 5% Nota: Abaterile mentionate la pet. 9.3.1. se referi la dozarea componentelor, respectiv la erori ale operatorului la preparare. 9.3.2. Pentru realizarea acestor precizii la dozare, mijloacele de dozare trebuie si fie in bund stare de functionare si si se supuna verificarilor periodice dupi cum urmeaza : * mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin odati pe siptimand gi la un interval de cel mult 50 ore de functionare pentru fiecare betonierd, folosindu-se greutifi verificate in prealabil, misuritori sau alte procedee operative. Stafile trebuie si fie dotate cu greutifi etalon. Daca se constatd depasirea abaterilor menfionate se va proceda astfel : - daci defectiunea se constati la dozatoarele de ciment sau agregate se va sista prepararea betonului la instalaiile respective pana la remedierea lor; ~ daca defectiunea se constatd la dozatoarele de apa sau aditivi se va admite functionarea in continuare a instalajiei de preparare pentru un interval de maxim 5 zile, perioada in care dozarea se va face cu recipienti gradati; Cel pufin o dati pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si ori de cate ori apare necesar (de ex. semestrial, dat find intreruperile efectuate pe timp friguros) 9.3.3. In general se recomands dozarea gravimetric (cu balanfe cu pirghi cu arcuri sau cu doze tensometrice).. In cazul betonierelor mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 litri care prepari betoane de clasi < C 12/15 la lucririle de importanfi redusi este permisé si dozarea volumetric, cu acceptul scris al investitorului, ca sistem alternativ avindu-se in vedere urmitoarele : * pentru agregate se pot folosi ca unitate de misurl cupa betonierei gradata ‘in prealabil sau cutii etalonate; * pentru ciment se pot folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ; * pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corectiile necesare in funcfie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetricd mu vor depagi + 5% pentru agregate gi aditivi respectiv + 3 % pentru ciment si apa. 9.4. AMESTECAREA $I iNCARCAREA IN MULOCUL DE. TRANSPORT 9.4.1.Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cddere liber’, In cazul utilizirii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniere cu cidere liberi, 9.4.2. Prin amestecare trebuie si se obin’ o distribus materialelor componente si 0 lucrabilitate constanti, omogeni a 9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. 9.4.4, Amestecatea componentilor betonului se va face pind la objinerea unui amestec omogen. Durata amestecdrii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatci Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru : ~ utilizarea de aditivi sau adaosuri + perioade de timp friguros ~ utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm. ~ betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm.) 9.4.5. Se recomandi ca temperatura betonului proaspat la inceperea tunarii Sd fie cuprinsa intre 5 °C si 30°C. 9.4.6. Durata de incdreare a unui mijloc de transport sau de menfinere @ betonului in buncdrul tampon va fide maximum 20 minute. 659.4.7. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durati mai mare de o ori este obligatoriu ca toba betonierci sé fie spalati cu jet puternic de api sai api amestecatd cu pietris si apoi imediat golité complet. 9.4.8. in cazul betonului_deja amestecat (preparat la stati, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in cea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua tumarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistenei yi durabilitatii betonului din struct. Aceste informa(ii trebuie furnizate utitizatorului inainte de livrare sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de bazt - denumitea statiei (fabricii) producitoare de beton; - denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate @ betonului, seria inregistrarit certificatului si conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestarii statiei; ~ data $i ora exact la care s-a efectuat incdrcarea (si dae este cazul precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); ~ numirul de inmatriculare al mijlocului de transport; ~ cantitatea de beton (m” Bonul de livrare trebuie si dea urmitoarele date: * Pentru amestecul (compozitia) proiectat(a) - clasa de rezistenté - clasa de consistenta a betonului - tipul, clasa, precum i dozajul cimentulwi - tipul de agregate si granula maxima - tipurile de aditivi si adaosuri - date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitae,gelivitateete. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. Aceste informajii pot proveni din catalogul producdtorului de beton care trebuie s& confind informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare gi alte date relevante privind compozitia betonului. * Pentru amestecul prescris : ~ detalii privind compozitia betonului, de exemplu, conginutul de ciment gi tipurile de aditivi sau adaosuri, 66 - clasa de consistent. in ambele cazuri trebuic consemnate in bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant. ‘Dup& maximum 30 zile de Ia livrarea betonului producitorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfé. Rezultatele necorespunzatoare obfinute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate utitizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului Aceasti conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti 67