BALIBE na = Iulian Filip é ~~ URMELE MELE FRUMOASESh b4F Iulian Filip URMELE MELE FRUMOASE»COPIII AU NEVOIE SA SE SPRIJINE DE CEVA FRUMOS..” Degi in unul din poemele sale Tulian Filip scrie c& asteapta ,lumina-n vorba orisicui’ el, de fapt, cautié lumina, este un cautitor de lumina... Atunci cind nu scrie versuri pentru ,,cei mari’, scrie poezii pentru copii; cand nu scrie poezii pentru copii, scrie prozd »pentru adulti”; cand nu scrie proza, il furd lumea teatrului; daca a obosit scriind o piesa, ,se odihneste” redactind un articol pentru ziar... Atunci cand ,cuvintele potrivite” {intarzie, poetul nu le porunceste si vind le agteapta... Intre timp, pixul se preface in penel gi pe hartie sau pe pénza prind contur o aripa, o cumpana de fantand, o poart’, un ochi citind adancurile/ fnalturile... ,Poemele” desenate dau un farmec aparte cartilor sale, Cuvintele si liniile lui Tulian Filip nu pot fi despartite, ele vin din acelagi suflet, sunt alimentate de aceleasi sentimente, uneori, am impresia, cuvintele se prefac in linii, iar liniile — in cuvinte... Poetul-pictor are de ce sa se bucure: cuvintele lui au culoare, culorile sale sunt graitoare... In cei vreo 35 de ani de cand ne cunoastem si am devenit buni prieteni, am fost impreuna la nenumirate intAlniri cu micii cititori: Chisinau, Sofia, Balti, Hancesti, Iasi, Badragii Noi, Falesti, Targu Neamt... Ar fio list destul de lung’ daci ag enumera acum toate satele si oragele in care am avut norocul si plicerea si stim de vorba cu copii, si le citim versuri din cArtile proaspat aparute, si rispundem la intrebari, de care, spre bucuria noastra, ei nu duc lips niciodata - si e bine asa, pentru a cine inceteaza si puna gi si-si puna intrebari se opreste din crestere... Copiii, prin felul lor de a-i zice ,ne pare bine cd esti cu noi’ confirma de fiecare data ca Iulian Filip este unul dintre cei mai indragiti poeti ai lor ~ ei fl iubesc, il respecta si se simt minunat in dialog cu el. lar pe copii, chiar daca le place dulcele, nu-i poti duce cu zharelul. Se ingala amarnic acei care mai cred ci micul cititor poate fi cAgtigat cu clovnerii de doi bani. »Dupa debutul din 1980 (Casa fiecdruia), scrie Maria Sleahtifchi in prefafa la volumul Literatur pentru copii din colectia Literatura din Basarabia, Secolul XX (Stiinta. Arc, 2004), Iulian Filip semneaz& ulterior un sir de volume care au improspatat sensibil domeniul literaturii pentru copii... Poetul pune in valoare mai ales substratul folcloric al literaturii, precum si motivele literare din fondul de aur al literaturii roméne pentru copii. Iulian Filip, ca si congenerul sau Ion Hadarca, apeleaza la tehnicile moderne aleliteraturii, intertextualizand ludic pe motive crengiene... Autor de poezii, basme dramatice, texte de cantece pentru copii, lulian Filip apropie copilul de miracolul textului” Comunicarea vie intre poet si cititorii sii are un ,,secret”: Tulian Filip, vorba infeleapti a unui copil, a stiut ,,s8 creasci mic”. Copiii, considera el pe buna dreptate, pentru a creste ,mari, dar mai ales buni’, ,au nevoie s& se sprijine de ceva frumos”. Cuvintele Iui Iulian Filip sunt vii, au un lipici tainic a cérui formula o stie numai poetul ~ afi observat, dragi copii? - cind ii cititi cArtile (Casa fiecdruia, Cenusar-Voinicul si Cenusareasa-Mireasa, Faci-se voia ta, Sfarleazii!, Colacul-Marele, frate bun cu Soarele, Copacel-copacel, Au vrut melcii si se batd, Din neamul lui Paicald, Ruga iezilor cei trei, Pliicinfele cu matrar ~ Nucul cu o singurdt nucii, Moara cu placinte s.a.), cuvintele se prind de voi sinu va mai despartiti de ele. Cuvintele poetului devin prietenii vostri, de care va puteti sprijini cu incredere. Vasile RomanciucACASA (muzica ~ Daria Radu) Allegretto Am ca- si fru - moa-si, ci e ca- sa mea. Mii bi-ne a - ca - sa, mii dul-ce in ea. A-ca-st am ma-m& gi ta-t eu am, — gio vi-qf de poa-m’ cu noi cea mai eam. A a ara a A a x aAcas& am mama si tati eu am, si-o vita de poama cu noi cea mai neam. ‘Acasa la mama, acasé la tata ce dulce e poama, ce drag mi-i poartal Ce vise frumoase aici cand te culci! Ce paine gustoasa! Ce cantece dulci! \ ACELE PASNICE ALE ARICIULUI \ 4 ~ Aricel cu multe ace, a dori sa facem pace. Au tie pacea nu-ti place? - Ia da-mi pace! © & ADORMIREA AURASILOR A apus astrul, a asfintit soarele. ~ A-a-a-a-a-al... isi adoarme mama pruncusorii. ~ Adormiti, Aurasilor...ADRESELE DULCI (teatru) Personaje: Albina Albina il vede prima pe Martinicd si zboara imprejurul lui jucéus, venindu-i aci la 0 ureche, aci la alta. ALBINA: Buna ziulica, Martinica, buna ziulica! Unde ai pornit atat de zorit? MARTINICA: Norocel si un noroc mai mare, muncitoare zburatoare! Nu am somn, nu am loc, CA daca stai pe loc, ce fel de noroc? M-am pornit dupa miere, ca fara miere... n-am plicere... Era sa zic n-am putere, totusi... miere e mai mult de pe langa placere. Dar tu incotro zbori atat de dimineata? ALBINA: $i eu... dupa miere! O adun din tot felul de flori, o adun gio depun incetul cu incetul in fagure pana ajunge fagurele plin de miere! MARTINICA: Dar de ce... incetul cu incetul? Nu se poate mai repede? ALBINA: Vail Cat de repede te pornesti sa zbori ca sa ajungi la flori gi iat... m-am Iuat cu vorba gi o sa intarzii la fagurel... MARTINICA: Zboara, zboara la lucru, muncitoare zburatoare, si vino cu plinul la fagurele dulce, spre care orice cararus& ma aduce... ALBINA: Ce-ai spus? Ca nu te-am auzit din cauza aripilor! Cand le pornesc la zburare, zumzaie si n-aud prea bine.Ce-ai zis? MARTINICA: Nu te opri din zburare, nu te opri - la recoltare! C4 eu mai am niste adrese dulci, de dragul carora... cum sa te culci? Zboara cu plinul, Albina, zboara cu plinul! ALBINA: Zbor, zbor! Lucrul meu e zburator! Lucrul meu e fericirea mea! MARTINICA: Lucrul tau e si fericirea mea, Albina! Adund, aduna miere. Cu miere si-ti fie plina cdsuta gi mie... masuta! ALBINA: Ce-ai zis? Ca n-aud din cauza aripilor mele, ca zumzaie cand zbor! MARTINICA: Nu te intoarce, nu te opri din zbor! Spor la zbor! Zbor ugor! Miere mai mult! Ca 0 astept gi eu gi toti, tofi, tofi, tofi acei care ne asculta! ALBINA: Ce-ai spus?MARTINICA: Am spus sa zbori, dar nu prea sus, cA flori in cer nu-s. ALBINA: Tot nu te aud! Dar zbor! M-am dus! MARTINICA: $i eu! ALBINA: Dar unde te duci? MARTINICA: Mai am niste adrese dulci, ci numai cu vorbi multa despre miere te usuci! (Observd cd zburdtoarea s-ar intoarce din nou sd precizeze ce a spus si-i face semne hotarate st zboare.) Nu te opri, nu te opri! $tiu ci n-ai auzit din cauza aripilor, dar te asteapta florile, fagurii gi... eu! $i sa astept... e nespus de greu. AJUTORUL MAMEI Mama-mi zice dimineata: ~ Spali-ti mainile si fata gi s4-mi duci la balta rata! Rata-ntreaba: - Mac-mac-mac, dar la balta ce sa fac? = SA te speli, si fii curata, sA prinzi pestisori din balt’, pentru tine - maruntei, pentru noi - mai mascatei crapusori si c&rasei. ‘Mama-mi zice dimineaja: ~ Spal-fi mainile gi fata, c& zi alba e de mult, du vacua la pascut! Vaca zice: ~ Mu-mu-mu, s& ne ducem chiar amu, gilgdie Kipticu-n iarba, toat& lumea e la treabi! Mama-mi zice dimineata: ~ Spala-ti mainile si fata si si duci gasca la pia! Gasca zice: - Ga-ga-ga, eu la balta-as inota,dar la piafa n-as prea vrea... ~ Nici nu vreau sa te ascult: oud nu mai faci de mult! Gasca iardsi: ~ Ga-ga-ga, oua multe voi oua, piata fie-a altora... ~ Vom vedea!.. Mama-mi zice la chindii: = Strange cele jucarii, c& te joci de dimineat’. N-ai uitat cumva de rata? Vine rata de la balta, rata noastra cea curata, cu de toate incarcata: crapusori si cdrasei, pentru ea — mai maruntei, pentru noi - mai masci{ei... Bravo ei! Soarele-i la asfintit. Mama-ntreaba: - N-ai pornit dupa vacusoara? CA se face seara... ‘Aduc vaca de pe lunca - Japte-o sa ne-ajunga, lapte, smantanioara, unt gi branzigoara... Ta ce zi de vara! Mama-mi zice indeseara: ~ Ta vezi gasca, unde-i iari? Cere-un ou mai marigor, si pornim un scrobusor, cA ni-i dor de scrob, ni-i dor. Gasca nu-i in balt’, pe mal, rusinata, iar se roaga: ~ Ga-ga-ga, tare-am vrut sa pot oua, poate maine voi putea, cA la piata tot n-as vrea... — Hai gi-aga!Mama-mi zice: ~ Noapte buna! Iar eu dorm ca dus in lund. Mama-mi zice: - Somn usor! Tar eu dorm ca dus in nor. Mama-mi zice: ~ Puigor, maiculifei de-ajutor.. ALBINA SI FLORILE Mai departe de floare albina nu zboara. Numai cu floare se inconjoara, Numai de floare e dulcea ei fara. Din floare-n floare lucreaza si zboard.ALBINUTE CU DESAGI (muzica ~ Daria Radu) Moderato —Cum por-nesc al - bi-ne-le Ja zori in 28 - voi? ~Cu de-sa-gi, cu de-sa-gii, cu de-sa-gii goi. 3 = —Cum se-n-torc al - bi-ne-le din lunci, din gra-dini? ~Cu de -sa-gi, cu de-sa-gii, cu de-sa-gii plini. ~ Cum pornesc albinele la zori in zavoi? ~ Cu desagii, cu desagii, cu desagii goi. - Cum se-ntore albinele din lunci, din gradini? ~ Cu desagii, cu desagii, cu desagii plini. - Cum se duc maicutele la ai lor copii? ~ Cum vin albinutele seara din cémpii: cu desaga plina de dulce lumina.a ALINTATIL Mama-i suparata rau: = Ce faci din catelul tau? Chiar in brate nu-] purta, chiar asa nu-l alinta. ~ Nu-lalint, nu-i mititel. ) Nu vezi? MA alinta el, ANISOARELE Alunul are alune. Agudul are agude. Agrigul agrige are. Ana are... Anigoare. ANUL NOU (muzici - Mircea Gufu) Moderato Vi ve-nim la A-nul Nou cu o ves-te ve-che, cu un pui de zur-gi-ltu—tai- nic lau - re-che. Refren Le-ru-le ler, floride mar, Le-ru-le ler, flori de mar. cu o veste veche, cu un pui de zurgalau | ‘Va venim la Anul Nou tainic la ureche. 12Va venim cand vine-o stea iarigi peste lume sA vesteasc& nasterea pruncului minune. Intr-un arbore blajin creste cu-ntelegere, inclzindu-ne crestin, clipa-reculegere. Reculegeti-va, frati, din ce va ramane gi spre stea va indltati ca si fim gi maine. ASTEPTAREA DARURILOR (muzica ~ Anatol Chiriac) % In - ce - put de iar - ni la sfar- git de an... “Scoa-te si-mi-u - fa m&-ri A-dri-an! C& - tre ceice-ag-teap - th se gri-begte iar - na... (erimersaaeataal | -ipetaaotepyl| -Scoa-te si-ni-u - ta, m&-ri A-dri-a - nal -a - nal x with @ 13Inceput de iarna Ja sfarsit de an... ~ Scoate saniuta, mari Adrian! Catre cei ce-asteapta se grabeste iarna... ~ Scoate siniuta, mari Adriana! é Doua siniute au iesit la drum... ~ Hai, bunica iarna, vino de acum! Nasurile-s rosii, dealu-nzapezit. - Li, bunica iarn’, bine ai venit! 4BIBILICA MITITICA ~ Pasarica bibilica, parca-ai fi cu totul mica: cum de-ai stat, ce-ai asteptat, cine te-a impestritat cum nu-i pasare in sat? - M-a impestritat, cred eu, intr-o joac’, Dumnezeu, ca sa am un semn al meu. Crezi ca-i rau? BOSTANUL $1 CURCANUL Trece infoiat curcanul, rade de sub gard bostanul: ~ Ce te umfli, bre curcan, parci-ai vrea sé fii bostan? BRAVII BARBATI Buciuma un bucium. Bravii barbati cresc langa poarti ca niste brazi. ~ Buciume, buciume, de ce buciumi, buciume? 15Moderato ce pu-iet— Ba-te van-tul prin bra-det, tre- mu - ra ori - BRADUTI TAIETI (muzicé - Gheorghe Mustea) —— ‘Van - tul cau fe - ris - triu prin co - drul_ mew@———— Bate vantul prin bridet, tremura orice puiet. ‘Vantul ca un feristriu suiera prin codrul meu — vaj-vaj! ~ Ce-aga vesel, mai micut, joci in jur l-acest braduf? ~ Mos Criciun cand va veni, daruri dulci mi-a darui! Toata casa-i cu micuti, codru-i numéra, c4-s multi. Cate case cu baieti, atatia braduti taieti! Bate vantul prin bridet, tremuri orice puiet. Vantul ca un feristritu suiel vai prin codrul tau - 1 ! VEBRAU (muzicét - Daria Radu) Vesel, siltares s Eu am brau si tu ai bra gi ne ti-nem tm-pre-u-ni pre-cum spi-ce-le de gréu gi-a - lu-ne-ii fn a - lu-n& Refren Bréu, briu brd-u- let, bru, brau joc sil tH - reg! % Bréu, brau bra-u- let, bru, briu joc sil-t-rey! x > SS Eu am brau situ ai brau sine tinem impreuna * precum spicele de grau ce si-aluneii in aluna. » Brau, braulet, joc saltaret! one fu Nate Pas la pas i cot la cot fntr-un brau umar la umar, vreau si-i numar si nu pot ~ si dansim, pe urma-i numiir! Brau, braulet, joc siltiret! 7BROASCA IZVOARELOR (muzica - Daria Radu) Allegretto ci nu-s fru-moa-s% nu-s fru - moa-si Stiu sila chip de - loc mus a - rd - toa-st, dar pe lu-me, ori - si - ce afi spu - ne, toa - te broas - te - le-mi par bu - ne. Oac - ac - oac! si vi fiu si eu pe plac? m4 Stiu ca nu-s frumoasa sila chip deloc nu-s aratoas’, dar pe lume, orisice ati spune, toate broastele-mi par bune. Oac-oac-oac! Oare ce si fac si va fiu gi eu pe plac?Dar si stiti ci-n lumea asta mare zi gi noapte strajuim izvoare, si vi fie apa bucurie — limpede $i ricoroasi, proaspiti si sindtoasi. Oac-oac-oac! Oare ce si fac sa vi fiu gi eu pe plac? BUNA-I ZIUA? (teatru) ~ Bundi ziua? ~ Buna, buna, dar... n-am paine, nici aluna, niciun mar si nicio prun’, cum sf zic ci ziua-i buna? ~ Poftim pere si-o aluna, doui mere. Dar... n-am prund. Ziua-i bun’? ~ Buna, buna! Dar.. nu ai inc-o aluna?CAI VERZI DE PE ee 7 wurroM SAWYER ta BL 5 T + & Dis di, dij calufilor! Le i, di, di, murgutilor! i serntrec fete si baieti “ni pe dealuri -Ipe pereti! Caiiverzi, iarba albastr’d— perefieluncanoastta.) E optare éal e mai ochios? Ali ming e mai fr + e e f Tips bi : uke rt i ae a z verde, altul roz) Ete 3 a cresc prin iarba gi togéz =| i Acestea colorate | I I eal amestecate. | Caliverz, iarbg all Le peretie itp wet 1 aCALUL-POPII Calul-popii sprinten sare iarbi mic, iarbi mare, zboar’-n ceruri, vine-n jos calul-popii bucuros. Ce-ai facut, cilut istet, ca-ai scipat de cdliret? : CARTEA BUNA Cartea-i buna cand aduni... Cartea buna gand adund. Cartea bund lume-adund (lume buna im-pre-u-na!)... Daca-aduna, daca-i buna, cartea buna se imparte, se imparte, face parte si aici, si mai departe (de aici pana departe!) din ce are bun o carte, daca-i buna, dac-aduni O lumin nu dezbin’ De lumina se anin& raticitul cel prin tind sise-nalt& spre lumina - cand lumina e senina, cand lumina nu dezbina, cand lumina-i din lumina, cand lumina-i spre lumina...CANTECUL COCOSULUI Cand caldut-caldut e-n pene, fugi, mos Ene, dintre gene, trebuie sa cdnt vegherea slujba-i slujba, nu-i de miere: Cucuriguuuu! Pot canta $i nu-i putin - lumea-n cAntec se desteapti. gC Eu cu cantecul ma tin - a4 celelalte mai asteapta: Cucuriguuuu! $i mai am de corcolit palcul dulcilor motate... Dar cand timpul a sosit, cantul mi-i intai de toate: Cucuriguuuu! ‘Va spun drept ci ma tem rau de padurea-ntunecoasa. De aceea cAntul meu e doar pentru cei de-acasa: Cucuriguuuu!CENUSAR-VOINICUL $I CENUSAREASA-MIREASA. (poveste) a Era odata o imparatie cu de toate - cu viata si moarte, cu nunti si punti, cu placeri si dureri, cu dealuri $i vai, cu buni si rai, dar, mai ales, cu... bat Ca se batea imparatul cu craii, de mureau pe capete oamenii gi cai Dar povestea nu e chiar despre toate acestea. Era — in impératie gi in poveste — 0 fat sarmana. Ca era orfand de mama. Tata i s-a casatorit la fuguta si cam prin intuneric. CA si-a luat de sotie o zgripturoaica de femeie, care avea doua fete leit mama lor - 2gripturoaice gi ele, mai mici, dar la fel de rele. Mama orfanei o fi fost deosebita, fiindc& fata era si buna la suflet, si frumoasa la toate cele. Zgripturoaica de mama vitreg’ se invenina si o vada asa frumoasa langa urdteniile ei de fete, de aceea o tot punea la treaba printre ceaune si cratite - si le spele, s& fie curate, iar apoi sa le si pregiteasca bucate fel de fel. Ca sa faci mancare, orfana avea grija si de foc - sa potriveascd lemnele mai uscate, si scoata cenusa la timp. Nu-i de mirare ca urme de funingine, de cenusi ayea gi pe mini, si uneori pe obraz. Iar vitrega, apoi si surorile vitrege mai adaugau, cu darnicie, pete de cenusi pe frumoasa ei fata, mai si poreclind-o: ~ E gata mAncarea, Cenusireaso? ‘Tatal sirmanei Cenusirese — tot cu drumefia. Numai venea de pe un drum, si era pornit de vitrega la alt drum - nu mai avea cand sa observe ce i se intampl orfanei. Ori nu avea incotro. lar Cenusdresei i se intampla povestea tristd, atat de tristd si de cunoscuta de toata lumea, incit... ma mir c salvatorul ei, printul, intarzie atata timp. Dar nu feciorul craiului ii va fi salvatorul. Nu stia acest amanunt nici Cenusareasa, nici feciorul de crai, printul plictisit de toate, nici fiica nazuroas4 a imparatului, Domnita, care mai gi ardea de nerabdare sa se mirite. Iar tatal Domnifei - imparatul! - care isi iubea odrasla, fi implinea toate hatarurile. lar cea mai nesabuita incercare pentru vite} imparatiei pornea de la incercarea pe care trebuiau si o treacd cei care voiau mana Domniei si jumatate de impératie: si ajunga din saritura calului la fereastra Domnitei din foisor gi sa-i ia basmaua ori ceea ce mai tinea ea in mana. Ce mai tulburare in casele cu flacai voinici gi cu... nu prea multa desteptaciune! Povestea e si despre o casi cu trei feciori, a caror tat s-a stins din viata ceva timp in urma. Cu gura de moarte le-a dat niste sfaturi cuvenite feciorilor, apoi i-a rugat si-i vegheze la mormant fiecare cate o noapte. Cand i-a venit randul fratelui mai mare, acesta s-a prefacut cd porneste spre morméantul parintelui, dar apoi a carnit-o s tragi. 23la aghioase intr-un stog de fan din fundul ograzii lor. Mezinul, pe care cei doi frati mai mari l-au poreclit Cenusar (li se parea ca prea indelung vantura cenusa ~ ce o fi cutind in cenusa?), a simfit ci nu-ia bine, s-a sculat si a descoperit locul de... veghe al fratelui mai mare. I s-a facut rusine gi s-a dus si vegheze el la mormant. Pe la miezul noptii, aude un fornait crancen de cal apropiindu-se. A sarit indata in picioare si s-a aruncat in fata calului: ~ Ho, cal narivas, nu tulbura somnul tatalui meu, ci e rau de tine! ~ Nu da, feciorule, cé eu nu dorm. Mi-am mai pascut calul ultima oar prin iarba inrourata, sub lund inlacrimata gi fi-1 las tie pe Negru-Pamantului. Ia-ti acest fir de par din coama lui. Cand vei avea trebuinta, da-i foc ~ 0 si-fi vind indata in ajutor. Si fratele mijlociu s-a ascuns in fin, Cenusar fiind nevoit si vegheze si in locul acestuia. Cel de al doilea cal, pe care i l-a inchinat parintele, se numea Sangera-Flaciri. in a treia noapte, Cenusar a venit si vegheze in locul siu. Dupi ce i |-a inchinat si pe Limpede-al-Zilei, cel de al treilea cal, tatal i-a vorbit din nou: ~ Ai acum trei cai, trei puteri ale mele, pe care tatal meu mi le-a lsat cu limba de moarte. Ma duc la locul odihnei de veci cu aceeasi mahni ca a tatalui meu - din trei feciori cati am fost, doar unul s-a aplecat la izvoare gi la sfaturi. lata de ce aceast luni-i inkicrimata. Din trei feciori cati am, doi ca si cum nu ar fi, Dar ma duc impacat ci am, totusi, un fecior. Negru-Pamantului e vesnica sperant’ a acestui pamant ca, intr-o bund Zi, {i vor fi rasplatite din plin rodul si bunatatea - cu aceast nadejde, cu acest vis se intareste acest cal. Sanger4-Flacari e bunatatea ranita a bunului soare, care ne infasa cu caldura si lumina, deopotriva, si pe cei buni, si pe cei rai, Iesi la rdsaritul soarelui, cand marele astru abia salt de dupa deal, si priveste-I in fata cu ochii larg deschigi. O si te orbeasca la inceput, dar, incetul cu incetul, o s deslusesti clar pe fata lui curata siroind fldcari rosii, ca un plans incrancenat. Limpede-al-Zilei e buna speranti a lumii sirmane, balsam ce revine intremator cu orice zi noua, speranta ci, odata gi odati, se va insciuna pe pamént Sfanta Dreptate pentru mic si pentru mare - una gi aceeasi dreptate. Acolo paste cel de al treilea cal... Stapanegte-i cu inima, cd ei te-au indrgit. Iti va ajuta fiecare cAte o dat... Dupa ce vei arde cele trei fire de par, mai pofi - o singurd data - si-i aduni pe cei trei cai la mare cumpana: cand vei lacrima cu lacrimi nestiut, cu lacrima nevazuta, cu lacrima nestatuta. Nu aapucat bine si se inchida mormantul in urma pirintelui, c4 in cimitir au navalit crainicii tmp&rdtesti, trambitand gi strigand vrerea imparateasca: ~ Se marité Domnita, fiica tmparatului! Care voinic va ajunge din saritura calului la foigorul Domnitei si-i va lua basmaua, a lui va fi Domnita, cu jumitate de imparatie zestre! Se maritA fiica impiratului! He-he-he, ce mai tulburare gi pe cei doi frati ai Cenusarului! Cand a intrat in casa, cei doi erau aproape imbracati si gata sa sara spre basmaua Domniei! Caii erau inseuati, sérmana mama plangea, iar cei doi... miri - si nu auda pe nimeni! Cenusar a incercat si el sé-i indemne la cumpat: 24~ Ati pune mai bine caii la plug si am ara pamantul nostru, ci e timpul cel mai potrivit pentru arat, frati mai mari! Fratele mai mare s-a intors de la usa si s-a apropiat de Cenusar: - O si ma pagubesc de-o pereche de palme si o s& te invat cum si le incurci celor mari! Si fratele mijlociu s-a dat cu sfatul: ~ Ia-ti magarugul tau gi ara, ca ce alta ai de facut? Fratii au plecat unde credeau ca le poate surade norocul imparatesc, iar Cenugar a aprins firul de par, chemandu-l pe Negru-Paméntului: ~ Ar trebui s aram paméntul cum nu a mai fost arat de mult, apoi si ajungem la Foigorul Domnitei, sa-i luim basmaua si si oprim privelistea sangeroasa de acolo! C4-i pacat de voinici sa se caliceasca, desi nu-s tare destepti daca se imbulzesc pe acolo. Ar fi bine sé nu ma cunoasca nimeni... ~ Sari peste mine de trei ori, stapane, si fii sigur c& n-o s& te cunoasca nimeni pe acest pamant decat numai mama dumitale, dar ea nu cred sa se imbulzeasca printre acei gura-casca de langa foisorul miresei imparatesti. Apoi bagi mana in urechea mea stnga, sttipdne, si scoate de acolo un plug de lemn la brazdar cu semn - oricat de adanc sd aram, fata pamantului sa nu o stricam! Si vitrega cu fiicele ei se trezesc, repetat, cu crainicii imparatesti in prag: - Se marité Domnifa, fiica imparatului! Care voinic va ajunge din saritura calului la foigorul Domnifei si-i va lua basmaua, a lui va fi Domnita, cu jumatate de imparatie zestre! Se marita fiica imparatului! Se agité si mai tare vitrega cu gastele ei de fiic - Mi-nchipui caté lume se aduna la imparatie si ce priveliste-i pe acolo! Gatiti-va mai repede, fetele mamei, sa nu intarziem! Dar ferchezuiti-va mai bine, poate va cApituiti si voi cu cate un mire! Sa zicem c& nu chiar din cei care ajung cu calul pana la foisorul Domnifei, dar macar din cei care isi fac vant sa sar si au cai cu fraie batute cu aur si argint! Uratele tocmai se topesc de asemenea noroc: ~ Ce graiesti mata, mamaie? Tar mamaia scoate o torba cu mac de pe unde o avea dosita si prinde a semana prin ograda, poruncindu-i Cenusares ~ Pani ne intoarcem, sa alegi bine macul din nisip, ca de asta am carat atata nisip in ograda — si mncam curat! Doamne fereste si gasesc macar un firicel de nisip in turtele cu mac! Sarmana Cenusareasi ~ Pe cand mai traia mama ~ Dumnezeu s-o ierte! ~ toat ograda era numai palc de nuci si de flori... $i tata, cand umbla prin ograda, parca era si el un nuc voinic... Dar dupa ce a murit mama gi tata a adus-o pe vitrega cu fiicele ei din lumea vanata, gi florile, sinucii au disparut din ogradia, si tata s-a facut parca mai marunt, mai necijit... $i atata nisip a napadit ograda cu venirea vitregei! Unde esti, Sfanta Dreptate? 25$i a venit Sfanta Dreptate - sa o ajute. $-a apucat si facd toate treburile in locul Cenusiiresei, iar pe sarmana orfana a lasat-o sa se duca unde-i e cel mai drag si unde nu are cand sa ajunga - in poiana cu flori multe, fara pic de nisi Ce mai atta vorba! De plictiseala multa feciorul craiului raticea prin poiana unde s-a abatut Cenusareasa. Cand a vazut-o, nu a mai ramas nimic din plictiseala printului - a indragit-o indata pe orfana. $i i-a si spus-o. Iar cand a incercat s-o prinda de mana, Cenusiireasa a fugit... Ca nu-i era drag printul. Si la foigorul Domnitei lucrurile s-au limpezit dupa ce a venit aici in zbor Cenusar, care i-a luat basmaua somnoroasei de Domnifi. $i bine a ficut. La poalele foigorului, gemeau voinici si cai cu picioarele si coastele, si grumajii stalciti, rupti. Drumul Cenusarului spre casa tot pe lang’ unde-i plicea Cenusiresei s se plimbe a fost. $i s-au intalnit, iar Cenusdreasa nu a fugit de Cenugar ca de print, cu toate c& Cenugar tot cam aceleasi cuvinte i-a spus: ca e frumoasa si buna la suflet. Ati ghicit: acesta era salvatorul Cenugaresei - Cenusar. Dar si Sfanta Dreptate. Dar si cei trei cai ai Cenusarului. De cate trei ori au fost toate, ca in celelalte povesti: de trei ori a sarit Cenusarul cu cei trei cai, de trei ori vitrega a amestecat macul cu nisipul ogrizii, ca Cenusireasa sa-si manance sufletul cat zgripturoaicele de ele o tot apucau spre foisorul Domnitei, de trei ori a tot aparut Sfanta Dreptate... Ce mai! Continuati voi mai departe, c& e clar drumul povestii. Pana la urmi, au jucat nunta Cenusareasa cu Cenusar. $i despre nunt povestiti amanuntit cam Cenusar l-a poftit si pe tatal lui si vind cu cei trei cai, si cum Sfanta Dreptate i-a adus un cadou deosebit Cenusiresei - 0 ograda plina de flori in locul nisipului vitregei, pe care, tot la nunta, tatal Cenusaresei a poftit-o si plece de unde a venit, pe lumea ei vanata si vitrega. Eu n-am incalecat pe o roat si nu v-am spus povestea toata - ca sa 0 incheiati voi cum va place mai bine. C CERBUL Nu mai sta din alergat cerbul cel ingrijorat: vine omul cu securea — speriata e padurea... Pe secure-o poarta omul, cerbul duce-n frunte pomul - poate-l scapa de secure: ce-i un cerb fara pidure? ae >)CERCEI RUBINII (muzica - Anatol Chiriac) Allegro Cer - cei ru- bi-nii ro-tun - jori, —— dulci glo - bu - le - te mus-toa - sey = pen - tu co- pi ir - ni - cio ores - teti ci-re- se gus-toa- se ———_ Cu- min - tes gi eu, u -__ ine - ori, cand toc-mai ci-re-ge - les coap-te— ———"__ $i azi chiar m4 simt cu - min-cior— ple - ca-fi - va, crengi in-cir-ca-tel ~~ Cu -ca-te. 27© *Cercei rubiniisrotunjori, - dulci globulete mustoase, pentru copii harniciori crestefi cirese gustoase. Cuminte-s si eu, uneori, ‘cand tocmai ciresele-s coapte. Cercei rubinii rotunjori, dulci globulete mustoase, pentru copii harniciori cresteti cirese gustoase. Sunt harnic si eu, uneori, cand tocmai ciresele-s coapte. $i azi m-am trezit pan’ la zori - plecati-va, crengi incarcate!CIRESELE DIN VARF (muzica - Anatol Chiriac) Allegro Ci-re-se-le, ci-re - se - le mai dulei “te a-de-me-nesc din varf, si le a- jungi. Po-por in-a-ri- pat, po - por ce - resc- co - pi si pa sri X doar le. ciu-gu - lesc. / Ciresele, ciregele mai dulci te ademenesc din varf, si le ajungi. Popor inaripat, popor ceresc ~ copii si pasari doar le ciugulesc. =, 29Vp Ciresele, ciresele se coc ~ ei, cum si stai, dar cum sa stai in loc? In orice pomigor, pe orice ram nevoie am si ure, nevoie am. Ciresele din varful pomului - copiliria dulce-a omului. Popor inaripat, popor ceresc — copii si pasari doar le ciugulesc. CIURUL (muzica - Daria Radu) Allegretto lan -ce-put ri- rug, ré-ru, ch onit'i' cu - ral cam de - sut. La-n - ce - put ré - rut, ra - rut, 3 ci ni-i chu - rul cam de-suf. Cer - nem gra- ul, 3 cer-nem gri-ull Ji-- nem bra-ul, fi-nem brd - ull i s Cer-nem gra-ul, cer-nem gré-ull Ji-nem bra-ul, ti-nem bra-ullLa-nceput rarut, rérut, cA ni-iciurul cam desut. Cernem graul, cernem graul! Tinem braul, tinem braul! Tar apoi mai repejor. Nu ma ciilea pe picior! Cernem graul, cernem graul! Tinem braul, tinem braul! CLOPOTELUL PIERDUT (muzica ~ Ion Dascéil) Allegretto, giocoso —- S-a pier-dut un clo-po-tel fn-tr-un lan de grau. oe, ee _ In-tri-n lan un bi-ie-tel, gra-wi pin’ la brau, In-tri-n lan un bi-ie-tel, grf'-u-i pan’ la bréu. S-a pierdut un clopotel Intr-un lan de grau. Intra-n lan un baietel, grau-i par’ la bréu. Bate vantul. Se strut spicele-aurii. Un copil mirat asculta clopotele mii.~ Cling, cling ~ baiefelul s-a pierdut cu ei. Cine sa ne spuni poate care eal lui? ‘Toate clopotele, toate-s ale micului. J COADA DE TOPOR iN CODRU Un topor in codrul mare \ aintrat \ su-pa-rat, toata lumea-n tremurare-i - codrul e-nradacinat simu fuge de acasa, codrul are ridacini, are cuiburi, nu le las, nu le poarta prin straini. ~ Fii, toporule, cuminte, ti-am dat coada un lemn prost: azi te poarta fara minte pe unde copac a fost. A fost scurt de radacina, prea de verde s-a uscat - frunza-i freamata straina, codru-i freamata uitat.COCOSUL HARNICUT $I BAIETELUL LENUT (teatru, muzica - Ion Dasciil) Tempo di marcia -Gu-cu-ri-gu, cu-cu-rig! Eu la ti-ne-a- a cu - ma strig! Scoa-li-o-da- t%, mai b’- ie - te-— ch te rad gh - ini si fe - tel - Cucurigu, cucurig! Eu la tine-acuma strig! Scoala-odata, mai baiete, ca te rad gaini si fete! ~ Da de ce tot ca-Anti $i cé-anti? ~ Cant, intai, pentru parinti, apoi, pentru bunul soare, sa-l trezesc ~ gi el rasare, dar... ca origice cocos, cAnt si pentru somnorosi. COPACEL-ARICEL (ghicitoare fepoasa) Tarna-i grea, omitu-i mare, copicelu-i verde tare, insi... nicio frunza n-are. Origicare ramurica parci-i pui de aricica. Pune mana de n-ai frica!~ Nu mi inghimpa, copicelule! —Nu ma intepa, x aricelule! SS Care-icopicelul? = Care-i aricelul? COPACEL, COPACEL (muzica - Gheorghe Mustea) Moderato Co-pi-cel, co-p&-cel, zir-z-ri-ct, zr-zi-rel, st fe-ti-fa in pi-cioa-re ca un Mrz - rel in floare, sth fe -ti-ta, nu se-n-cli-nf, ca un pom pe ri-d4-ci-nd, aowm- de lu - mi - n& Copicel, copacel, zarzaricd, zirzarel, sta fetita in picioare ca un zarzarel in floare, std fetita, nu se-nclina, ca un pom pe raidicin’, ca o raza de lumina.CRACIUN, MOSUL CU DARURI (muzica - Daria Radu) Vioi Mos Cri - cin e mo - gul baa, ca-re a por-nit la drum. | A a-juns la noi in tin-d&, dar... as- teap-ti 0... co-lin-di. Ci-ne-o sti - e, si n-o-n-tin-di! Mos Craciun e mogul bun, care a pornit la drum. A ajuns la noi in tind’, dar... asteapti o.... colinda. Cine-o stie, s n-o-ntinda! ‘Mos Craciun e smecher mare, are multe buzunare si-o desaga in spinare. Ce-mi aduce mogul oare? Daci-i spun o poezie, mogu-mi da 0 jucarie. Dacé-i joc un dans frumos, mosu-i tare bucuros gi mai scoate mogul, scoate de-de-de-desubt 0 carte despre capra cu trei iezi, ci li-i draga la baieti. Gi la fete? Ca sa veri...CRACIUN, MOS BUN (muzica - Daria Radu) —_~'! WN Allegretto Ci-ne ba - te la fe-resti, ce mos bun? ciseicere acon cee | [a eccene ere | E-he-he, pe un-de esti, MosCri-ciun? Mos Cr - ciun? fen Vi-no, cf te ag-tep-tim deun an bun, Cine bate la feresti, ce mos bun? E-he-he, pe unde esti, ‘Mos Craciun? (es Vino, ci te asteptim St de-un an bun, ae ’ te-asteptam, te colindam, / ‘Mos Craciun. ) Leru-iler si cad la flori —|pe om bun. De pe unde esti, cobori,CRESTERE INCEATA Sunt prea mic... Ce pot s& zic? Mi-i urat incet sa cresc. Iarba creste pe colnic, flori rasar gi inflorese Ja fuguta... Eu... tot mic. Toamni-i... Ierbile descresc, florile se ofilesc... «.. Mi-i urat incet sa cresc... CUCUL, NUCUL $I HAIDUCUL (joc de cuvinte) Cregte-un nue caun haiduc, iar din nuc, strig’ un cue: = Cucu! Cucl Pui de cuc din varf de nuc, eu nu-s cuc, eu sunt haiduc! ~ Cucu? Cucu? CUCUL $I ARITMETICA Cucul rau s-a incurcat Ja cantat, la numérat - cum ma vede, mog ma crede si ma pierde in ani multi, simé pierde-n ani carunfi... Sugubeata socoteala! Aritmetica-i fatala! = Ce faci, cucule, la scoala?2. Go GR CUM CRESC CIRESELE? Toti copiii deseneazi ce-au vazut, ce le-a plicut, ce ar vrea $i ce viseaza... Dumitras cirese-a vrut. Pana azile tot viseazi, pana azi le deseneaza, dar in tot desenul lui, vai de viata pomului! Dumitras numai cirese pune-n orice crengulita: fird frunze e ciresul, firrd neam de frunzulita! Cum nu fi-i p&cat, Mitici? Nicio frunzi - cat de mica!!! - n-are pomul? ‘MA gandesc cum ciregele mai cresc?DEGETELE DULCI (muzica - Anatol Chiriac) Animato -lw- i - le 39Soarele cu miere unge vaile si dealurile. Miere curge, miere curge pe toate coclaurile, Harnic, harnic, aripioare, falfaiti cu zor in zbor! Mierea valura din soare ~ cel mai indragit izvor. Cine e pe vai si dealuri, ridicati cinutele! Miere curge, miere curge, dulci mi-s degetutele! DEGETELUL MOSULUI BOCIT DE BABA Erau odata o baba si un mogneag. Vorba vine ci erau mosnegi, ci asa incep povestile, dar nu erau chiar atat de batrani, precum fi faceau uratul gi tristetea. Dar erau tristi si deveneau batrani la fuguta fiindcd nu aveau copii. Cat erau mai tineri, li se parea cA alte lucruri sunt mai de pret, dar, cu trecerea anilor, au inteles c nu au pentru cine trai, nu au cui lisa ceea ce agonisesc, nu au cui spune ceea ce au inteles din vietigoara lor. $i baba era trista, dar mogului i-a pierit orice poftd de lucru, de mancare. Iese in ograda si hraneasca pasarile, boii gi se intoarce necijit la bab: ~ O sa vand haramurile astea de boi, cA nu vad niciun rost s4-i hranesc atata! = Dar cu ce 0 s& ari pamantul? ~ O sa vind si pamantul. ~ Cum socoti, mognege. A scos mogul frumusetea de boi la vanzare gi se astepta s4-i vanda cu bani buni, si-si duc batranetile triste fara griji. Fara copii, dar si fara grija bucifelei de paine. Unde mai pui cd vindea si pamantul. Dar la piata - tot felul de lume. Unul vrea si vanda mai scump, altul vrea si cumpere mai ieftin, iar cativa incearca s-si faca loc intre socoteala celor cu vandutul... Boii mosului i-au cizut tronc la inima unui vecin lacom, care ar fi vrut si-i cumpere pe nimic. Iar cand a infeles ci mogul scoate si pamantul de vanzare, isi freca minile a chilipir sigur! Nigte mognegi, ce sa inteleagé ei in smecheriile pietei? Era inst&rit vecinul si s-a ales cu starea lui cam tot in acest fel - invartindu-se la piata si pascand lume nestiutoare. 40Mai intai a pornit soapte din ureche in ureche, in toata piata, ci mogul vrea sa scape de boi la fuguta pentru cA boii n-au s-o intind mult: bolnavi réu, dar bolnavi si miacinati de moartel... Se miri mogneagul ca nu are cumparatori si vine si mai intristat acasi decat s-a dus dimineata. ~ Dar ce ai de esti si mai mohorat? il intreaba baba. - Nu inteleg ce-i cu piata asta. Lumea inconjoara boii nostri frumosi parca ar fi dat ciuma in ei. ~ Ai ribdare. Vine si cumparatorul nostru vazator, mosnege. - Da Doamne! Ca tare ag vrea si nu am grija lor, s4 nu-i vad... Cand fi vad atat de frumosi si de vrednici, ma doare si mai mult cd nu avem copii si nu avem pentru cine sa ne spetim, sa lucram cu ei pamantul nostru drag, si el frumos gi gras cd aceste dobitoace Baba incearc si-] imbuneze pe mogneag, il hraneste, il mangaie cum poate... Tine la obrazul ei o mana a mogului, apoi o ia de pe obraz, ii priveste degetele, se opreste la cel mic si prinde a plange nestapanita peste el: ~Ce-i cu tine, femeie? Ce-mi bocesti degetelul? ~ Nu-ti bocesc degetelul. Asa m& rog Domnului micar asa cit degetul tau cel mic. ~ Ori rugaciune, ori nu! Mogul a privit lung ochii inlacrimati ai babei, apoi fata Mantuitorului din icoana gi si-a facut cruce, nemaistiind ce sa zica, ca sa nu pacatuiasca. $i-a facut iar semnul crucii sis-a dus la culcare. Tar baba — care baba, ca doua zi trebaluia cu harnicie ca o nevasté tanara prin casi! - i-a zis barbatului, cand acesta s-a trezit, cA va avea un fecior, precum i-a cerut Domnului. Barbatul din nou a tacut, facndu-si semnul crucii i in partea femeii, si in partea icoanei, rugandu-se in sinea lui sa aiba dreptate sotia: cat degetul cel mic sA fie, dar sa le daruiascé Domnul un suflet de copil. Cand s-a implinit asteptarea lor si sotia i-a adus pe lume un... baiefel-degetel, sotul se bucura de bucuria ei mai mult, dar... se intrista cd e atat de ne-ca-lu-mea fiul. Atunci, minune! Baietel-Degetel s-a indreptat in toata statura lui - de... cati centimetri avea degetul tatalui sau? — gile-a zis: — Mami, tata, scuturati-va de tristete gi sa ne vedem de lucru! Ca eu am venit s va vestesc cA voi mai avea doi frati. - Noi vom mai avea doi copii?!! au intrebat intr-un glas sotii. — Eu voi avea inca un frate gi o sora, iar voi vefi mai avea doi copii, ca toi copii ~ Candi!!! au intrebat din nou impreuna cei doi sofi, care nu mai erau batrai odinioara. ~ Cand livada voastra va da prima roada de mere, iar via va va rodi primii struguri. ~ Care vie? Care livada? au intrebat intristati si aproape imbatranind la loc de dez- nadejde sofii. Doar nu avem nici vie, nici livada. si ne daruiascd cu un copilas de 41~ Da, dar aveti un pamant de aur, unde se va inalta la mijloc via, imprejur — livada, iar in jurul livezii va creste grau, porumb si floarea-soarelui, Tat, hai si injugim boii Baietel-Degetel si-a facut culcus in urechea dreapta a lui Balan, de unde-i indemna, cu mult drag si cu blandete, pe cei doi boi si traga brazda dreapta si potrivit de adanca — sa pregateasca pamantul pentru cate le are de pornit: vie, livada, grau, porumb, floarea- soarelui Vecinul cu piata lui vicleana il tot intreba pe mogneagul intinerit ce pret ii cere pe boi si pe pamant, ca-i plateste cat cere. lar mogul igi vedea de lucru la pamantul sau, unde se implinea si cealalta parte de minune - via, livada, graul, porumbul, floarea-soarelui. C& abia dupa aceasta forfotd a venit si sora lui Baietel-Degetel, iar dup’ sora - fratele, He-he-he, ce gospodarie vesela si de nerecunoscut a ajuns ograda celor doi batranil Numai ci, intr-o zi, Baietel-Degetel a privit adanc-adanc in ochi mamei sale si a intrebat-o: ~ E impicata inima matale, mama, de raspunsul Domnului la rugiciunea ce i-ai plans-0? Sirmana femeie din nou si-a amintit clipa in care il tinea pe sot de mani si-si dorea din toata inima si-l scape de acea apasatoare tristete, din nou si-a amintit izvoarele fierbinti ale lacrimilor ei pornite spre Domnul si nu a putut raspunde intrebarii lui Baietel-Degetel... Dar tu ai putea rispunde inocu unei mame atat de fericite? DIALOG CU DEALUL (teatru) ~ Slava tie, munte sfinte! ~ Eu sunt deal, copil cuminte. ~ Azi esti deal, iar munte... maine, cum se-ntampla si cu mine: azi - copil, maine - barbat. ~ SA cresti, mare, brav baiat!DIN NEAMUL LUI PACALA (muczicé - Tudor Chiriac) Allegretto min-ciu-neg-te cA - teo - da - t& Nu vi su-pa-rati pe ei, c& sunt sme-cheri mi - ti- tei” c& sunt sme-cheri mi - ti - tei si min-ciu-na nu-i de boa-li, da-s din nea- mul lui P&-ca-1&, da-s din nea- mul lui ml ca - M-pa, m-pa, m-pa, m - pa, ta-ba-da-ba-da-ba- da, M-pa, m-pa, m-pa, m - pa, ta-ba-da-ba-da-ba-da, M-pa, m-pa, m-pa, m - pa, ta- ba-da-ba-da-ba-da, 1 2. ia-ba-da-ba-dam, pam, pam, ta, ba, da, pam, pam, 43°) Orisice baiat ori fata minciuneste cateodata. Nu va suparati pe ei, ca sunt smecheri mititei si minciuna nu-i de boal, da-s din neamul lui Pacala. Pacailim gi noi pe-ncetul, altfel nu creste baietul sinici fata nu prea creste, daca nu va pacaleste. Invatam nu doar la scoala pacaleli de-a lui Pacali. Ne da dintr-un ochi Pacala, dar ne cere socoteali - facem lucru serios, pacilitu-i cu folos. DINTI $I MASELELE ~ Cioara, cioard de la moar’, cu fina-n poala, na-ti un dinte géunos sida-mi altul sinatos, si di-mi unul mai frumos, ca si-mi fie de folos! Cioara, cioara, hai coboara, ca sa vad ce ai in poala — dinti frumosi, dar si masele, ingirate ca margele: care-s oare ale mele?DOI DINTI $I DOUA INTREBARI Tar acum luati aminte: au pierdut cate un dinte nepotica si bunica. Rade-n hohot nepotica, s-a cam intristat bunica... Eu nu inteleg nimica - de ce rade nepotica? Ce s-a intristat bunica? DOINA NOASTRA (muzicé - Daria Radu) Lento, dolce % Co-drul nos-tru frun-zi n-a-re, frea-m’-ti-i in ram i-nimi ro-gii, su-m&-toa-re, cAn-te-ce de neam. Reffen Nu ne-om tre - ce, cat pe lu-me co-drul va mai fi, % cat le-o sti Iu - mea de nu-me i de noi va _ stil Codrul nostru frunza n-are, freamata-i in ram inimi rosii, sunatoare, cAntece de neam. Nu ne-om trece, cat pe lume codrul va mai fi, ni cat le-o sti lumea de m side noi va sti!Doina noastrii cine-o stie, izvordre-i clara din vecie spre vecie - api dulce-amara. Nu ne-om trece, cat pe lume doina va mai fi, cat i-o sti lumea de nume, side noi va sti ‘Mama noastra-o si ramana pururi la izvor, langa doina ce-o ingana im-pros-pa-ta-tor. Nu ne-om trece cat pe lume mamele vor fi, ay cat le-o sti lumea de nume side noi va sti. DOMNUL PESTE CASA NOASTRA Peo firava scarifa urca-n cer, in nouragi un baiat cu o fetita si trei ingerasi. Ingerii se-ntore acasa, ceru-i casa lor aleasa, iar copiilor li-i dor de casuta lor. Il gisesc in cer pe Domnul, Domnul din lumina strajuieste cu nesomnu-i limba cea romana: sd ne fie sinatoasa-n orice cuvintel, sa-ncalzeasca, luminoasi, orice sufletel.Peo firava scirita vin din nourasi, din cer un biiat cu o fetita plini de adevar. Ingerii rman acasa, Ps ceru-i casa lor aleasa, ‘ v ¢ iar copiilor li-i dor 5s de cisuta lor. et DOR DE PRIMAVARA (muzica - Iulian Filip) Moderato De mult dor de pri- m& - va - 1% din ori -ca-re fr - t—- re prin-den-cet s§ su - su - = — uh fn-demn si iegi a - fa - rh Hai a-fa - ri! De mult dor de primavara, din oricare turture prinde-ncet sa susure, un indemn sf iesi afara. - Hai afara! Ca si vezi cum se-mpreuna pic cu pic mici paraiase, clipocind a cale bun ctre ape mai trufase. ~ Hai afara!48 Catre réuri, catre mare picura din turturi dorul, “ cAtre oceanul mare-i curgerea cu visitorul, visitorul! Picura din turturi vise, picura din furturi dorul - cerurile-s larg deschise cand viseaza visatorul, visatorul. DUPA ALBINA (muzica - Anatol Chiriac) Animato % Fu-ga-n camp du- pa al-bi-n§, mii co - pii, ch “e soa-re sii lu-mi-n¥ in cm-l. a Fu - gan camp du - pa te - ti - cul, mi co-opt, oh ne chea - m& —cling - cling! spi-culspi- culin cfm - pii,Fuga-n cimp dupa albina, mii copii, cA e soare gi-i lumina in campii. Fuga-n camp dupi titicul, mai copii, c& ne cheama ~ cling-cling! - spicul in cimpii, Fuga-n camp dup mamica, mii copii, unde ne creste painica -ENE IN PERNE E-he-he, bitrane Ene, ce mi-ai pus in pat gi-n perne? Ca mi-i somnul Iuguung, mos Ene, ima rad mii de Elene! } EU SUNT MIC $I AM BUNIC Eu sunt mic gi am bunic, dar bunicul meu e mare si-are multe buzunare, dar ce fel de buzunare sice fel de... bunic mare, dacd-n buzunare n-are ce-ar dori-un nepot mai tare? |.) Dar nepotii ce-ar vrea oare sf giseasci-n buzunare, daca au un... bunic mare?FARFURIA ZBURATOARE A NEPOATEI MARIA Nepoata Maria a scapat din maini farfuria, iar farfuria, in loc si se spargi de podeaua Mariei cea drag, a prins incetisor-incetigor si... zboare la bucatarie: dup’ mancaré Farfuria Mariei e zburatoare-e-e-e-e!!! Zboara, tot zboara o farfurie, iar in prag de bucatarie igi ia de seama ca ceva nu stie... ~ Ce si-ti aduc de la bucatarie, Marie? Maria chinuie calculatorul (0 face in internet pe navigatorul), ¢ dar nu scapa din ochi nici televizorul (ca sa stie cu ce traieste poporul, nepoata Maria doar stiri priveste — filme? relaxiri? Doamne fereste!)... ) Dar ziceam de o farfurie intrebatoare in prag de bucatarie: ~ Chiar ce si-ti aduc de la bucatarie, Marie? } ~ Sa-mi aduci, mai intai si mai intdi de toate (evident, daca se poate), \ cateva placintele cu marar, 7 coapte de bunelul meu morar. Apoi si nu uiti de o fripturica facuta azi-dimineata de bunica. \ Tar la urma si-mi aduci poama, cumpirati de Adriana ori de mama. Aca-a, si nu uiti de ciocolata - sa mi-o aduci din frigider toata-toata, dar impreuna cu o inghefatal... Q mee \,‘Sarmana, sirmana farfurie zburatoare intre bucatarie si Marie — cum o mai dor aripioarele, & cum o mai dor zburatoarele... Dupa ce s-a siturat, Maria credeti cumva c& a spalat farfuria? Nepoata Maria e harnic& nepoat siar spala farfuria indata, daca nu s-ar transmite tocmai acum o stire ce tine o lume-ntreaga-n amortire: AZI, PESTE ROMA, ZIUA IN AMIAZA MARE, AU FOST REMARCATE SAPTE MARI FARFURII ZBURATOARE... ~ Oare cui gi ce-i aduc demancare? De-atata, de multa, de lunga mirare, farfuria Mariei cea zburatoare a uitat ci are-aripioare gi... troscl!! de podeaua cea tare... Ce are acum pe podea, la picioare nepoata Maria? C4 nu-i farfuria, O suta de cioburi nezburatoare spalate in mii de lacrimi amare - plange Maria ca nv-i... farfuria. FAT-FRUMOS (muzica - Daria Radu) Lento, dolce Fat-Fru-mos ve - nea pe jos,” _a-vea flu-ie - ras de os.” Fat-Fru-mos ve - nea pe jos,” —_a-vea flu - ie - rag de os. ~ 3 3 9 = Flu - ie-ras, flu-ie-ras, cn - t&-mi drii- gh - las. 53Fat-Frumos venea pe jos, avea fluieras de os. Pat-Frumos venea calare — avea fluier dat in floare. Fat-Frumos venea in zbor - avea fluieras de dor. FLOAREA-SOARELUI CEA DULCE, A-nflorit cum infloreste Floarea-soarelui — in zori, a-nflorit sarbatoreste: farfurie-n galbiori! Soarele a sarutat-o si-n sarutul lui ceresc trec albine cu-adunatul dulcelui nepamantesc. FLUTURE MARE CU DOUA PERECHI DE ARIPI A obosit un fluture mare mereu sa tot zboare gi-a adormit pe-o... carare. Nu va alarmati prea tare, ca nu e cararea chiar mare, ca si-i nimereascé fluturele cuiva sub picioare. Eo carare ascunsa discret, ct s& ritdceasca pe ea vreun... poet. Si... s-a intamplat ratacirea, si s-a-ntamplat intalnirea fluturelui cu poetul. Versurile acestea i-au venit pe incetul - pe aripile mari de-un oranj inchis, poetul a pornit la scris...Dar poezia fi iegea prea lung’, / iar cele doua aripi parea sa nu-i prea ajunga, siatunci a descoperit cu mirare j ca fluturele o pereche de aripi mai are, si atunci poetul s-a dat la-ntreba incotro cu perechea a doua de aripi si zboare? Nu cumva la soa-a-a-are?.. A scris mai departe, a tot scris pana fluturele s-a trezit din vis si-a zburat cu poezia neterminata spre soare ori poate s-a ascuns intr-o floare si acum citeste si o tot reciteste... Oare-o si-i placa poezia? Fireste... Cum sa nu-i placd versurile, cum si nu le fluture, daca-s versuri scrise despre un... fluture? Vreti si le-auziti? Ascultati, c& le citeste fluturele ascuns intr-o floare: »A obosit un fluture mare mereu sa tot zboare si-a adormit pe-o... carare..” Dar poezia e neterminata si fluturele-ncearca si-1 mai intalneasca o data pe poetul stiutor de carari discrete. ~ Pe unde esti, poete-e-e-e?! _ te FULGIEFCAD (teatru) - Fulgii cad... - De unde cad? = Cad din cer! ~ Spre cine cad? = Cad spre noi. ¥ = Dar de ce cad? ~ Cad spre noi ci-aici..,€ cald! - Abels &FURNICA (muzicé - Daria Radu) Allegretto Suf-le-tel mi-cut, bland si har-ni-cut, hai, nu fi pros-tut, sui pe de - ge-tut. sui pe de-ge - tut. sui pe de - ge - tut. Refien Ra-de suf-le-je - lu cli dau de-ge-te - lul simi a-ra-t% cfm - pul, — si-mi a- ra-t& tim - puk Ra-de suf-le-je - lu, c&-i dau de-ge-te - ll SS —————_ SF ZS simi a-ra-t% cim- pul, — si-mi a- ra-t& tim pul: Sufletel micut, blind si harnicut, hai, nu fi prostut, sui pe degetut. Rade sufletelul, cé-i dau degetelul si-mi araté campul, si-mi arata timpul: ~ Pentru o furnicd ziulica-i mic’, iar sus pe deget nu zaresc nimica.G GARDUL CU DOI CANTARETI De pe gard cocogul canta, de sub gard - un greierus. Primul - si ma scol imi canta, altu-mi canta... la culcus! GHICITOARE INAINTE DE CULCARE Strachina cu gaurele, gauri cu lumanarele peste visurile mele si-ale altor nemurele, cand da noaptea peste ele... Oare ce-i? GHICITOARE PISCATOARE (Cerul cu stele) Céciulé gaurita in iarba trantita. Céciul sparta in iarba uitata, CAciul& turcdineasca, coliba figaneasc& cuo mie de usite, cu o mie de portite — sca-Art incolo, sca-Art incoace! Ce v-am facut? Dati-mi pace!!! (Furnicarul)GHICITOARE TARATOARE ‘Mi tem aprig de gaini, dar n-am fricd - si ma credeti! ~ nici a-t-ti-ca de... c4ini! (Rama) GHICITORI GUSTOASE (muzica - Anatol Chiriac) Allegretto Creg-te lap-te-le in iar-b&- Creg-te lap-te-le in iar-bi~ iz-vo-ra-se sub-fi-re-le, iz-vo-ra-se sub-ti-re-le, iz-vo-ra-ge-n dul-ce gra-bi iz-vo-ra-ge-n dul-ce _gra-b& pe cos-ti-se, pe val-ce-le.. pe cos-ti-ge, pe val-ce-le... Ci-ne iar-ba o-n-je-le-ge? Ci-ne iar-ba o-n-fe - le-ge? Ci-ne lap-te-lel cu-le-ge? Ci-ne lap-te-lel cu-le-ge? Ia, la, la la lala la, la, la, la, la, lala, a. 58Creste laptele in iarba - izvorase subtirele, invorase-n dulce graba pe costise, pe valcele... Cine iarba o-ntelege? Cine laptele-I culege? (Vacuta) Creste-n orisicare floare miere dulce, limpede - paharufe-aromitoare... Hai ghiciti mai repede: cine floarea o-ntelege? cine mierea 0 culege? (Albinuta) Veniti fugulita-ncoace! ® 0 CY Oy Dina coltunasi ne face. Gree Dar veniti mai repejor, + ca-i nevoie de-ajutor! Tu alearga la vicuta, o cere branzi olecuti! Tu - fuguta la mofate, cere oud mai miscate! Tu te du pan’ Ja fantana, scoate apusoara lina! Tu aleargi la paduri, ada nigte uscAturi! Eu - la moara-ntr-o fugut’, s-aduc alba fainuta!/ Trageti focul mai incoace! Dina colfunasi ne face - stricd ouale-n faina, le amesteca cu-o mana, in fain toarn’ apa si framanta aluatul. Hai, citorule, la treaba, turta subfiaz-o-n graba! Taiem turta-n patratele, punem branza boturele si-ncleiem la colfurele. Gata-s coltunasii, gata-al... Hai la fiert! Dar fierbe apa’... Apa fierbe, ne da zor! Coltunasii repejor sar in apa, in fiertural... Vai de sarmanica gura, c&-i nerabdatoare tare... Buni sunt oare? Au fiert oare? Vai!!! Dar am uitat de sa-a-are...GREIERUL $I VIOARA DIN LUNA Indeseara, pe valcea, toata iarba inflorea. Origice potir de floare 4 era gura cantatoare. Intre flori, la radacina, de cant, se facu lumina. in lumina-un greier mic lacrima-ntristat — pic, pi Caci pe valea ce canta numai greierul tacea — n-avea bietul greieras nici glascior, nici fluieras... ww» Da-i czu aga deodata dintr-o stea apropiata - ori din luna cea strabuna? - o vioara, dar cu-o struna. ~ Cri-eri, cri-eril Prinse greieru-a doini. De mirare, valea-n floare amutise. Ce-o fi oare? ~ Cri-cri, cri-cri! Toati noaptea pan’-n zi. ~ Cri-cri, cri-cri! Cine poate adormi? ~ Cri-cri...cri-cri... criii.. crrrrrr...GREIERUSUL NEDUMERIT (muzica ~ Daria Radu) Allegretto A pur-ces un gre-ie-re —gra-ul si gi-l__tre-ie-re, Gra-u-i plin, roa - da e bu-n&, gre-ie-ru-sul can-ti-n-tru-na— Re! cri = cri - cri, mai a-lescind ie-se lu-na. cri - cri- cri, gre - ieru-sul cfn-ti-n- tru - na. A purces un greiere graul si si-l treiere, cri-cri, cri-cri, tes graul nou sa-si treiere. Grau-i plin, roada e bun’, greierusul cénté-ntruna - cri-cri, cri-cri — maiales cénd iese luna.Luna-ica un bob mascat, bob miscat de grau curat. ‘ Cri-cri, cri-cri - greierusu-a treierat. Roada-i multa, roada-i buna, | £ toati-n saci mi ti-o aduna. 4 & ~ Cri! dar ... uite-un bob ce-i sus! | FE ~ Si se uita finta-n luna. J GURA DE RAI ~ Gura de rai, mai scump ce ai? ~ Almamei grai, c& fra grai, ce fel de rai?HAILA HORA, HAI LA HOSTROPAT (muzica - Daria Radu) Moderato Har - ni-ci ne es - te ho-ra, ho - rae a tu - tu - ro-ra, Ca - reo joa-ck bir - ni - cel, ho - rai cea mai neam cu ell Refren Hai, co - pi, la ho-ri —hai_—_da_hos-tro- pat! Hai - de, fra-te, 0 - ri, fe - te si ba - ieti! Harnica ne este hora, hora e a tuturora. Care-o joaca harnicel, hora-i cea mai neam cu el! 64Hai, copii, Ia hor’, hai la hostropa! Haide, frate, sora, fete si baicti! Hostropatu-i hostropat, mai ales pentru baieti. Daca nu pot sta pe loc, hai gi fetele la joc! Hai, copii, la hor’, hai la hostropat! Haide, frate, sora, fete si baieti! HRINCULITA DE ZEMOS (ghicitoare) Hrinculita de zemos de din cer se uita-n jos si zireasca-un pofticios, dar in veci fara folos - ms nu vrea niciun mancacios hrinculita de zemos fe plutitoare-n cerul mare... Ce-i cu hrinca asta oare? (Luna)HUTA, HUTA (muzicé - Daria Radu) Andantino Hu- ta hu-ta - ta hu - a i fa - Hu-fa-n bra-te - le mAi-cu-tei. Am un an cae ri-o-Je-cu-ti. a 3 3 {og om hu f tata. ff Hu - fa-ta, ha- ta-ta, ha - ta-ta, Huta-n bratele maicutei. Am unan fara-olecuta. a Huta pe piciorul tatei - am un an si jumatate! 4 Huta-n scranciob, huta tare! - i 4 de acuma-s fata mare. 5IEDUL MEZIN $I NANASELUL POZNAS (muzica - Anatol Roscovan) Andante re : & 6 ot In-tre flori mi-ro-si- toa - re “Te-dul nos-tru mi-ti - tel, O-bo-sit de a-ler-ga - re, "A-dor-mi ni-tel- ni-tel fn-tre flori mi-ro -si-toa - re Je-dul mi-ti-tel vi-sea - 24 # 7 i‘ ROR % SSS SS TRESS SSS Cum pe fra-tii lui mai mari N&-nd-ge-lol fi va-mea-28. Fel-fi- o-rii lui mai mari Au ui-tatde-un lup poz - nag- RR AA bk ide lu-pul ta - re, Nu-i cu-m&-tru,nici de lu-pul ta-re,Nu-i cu-mi-tru nici ni-nag. 67Intre flori mirositoare iedul nostru mi-ti-tel, obosit de alergare, adormi nitel-nitel. Intre flori mirositoare iedul mi-ti-tel viseaza cum pe fratii lui mai mari nanaselul fi vaneaza. Fratiorii lui mai mari au uitat de-un lup poznas - cand flamand e lupul tare, nu-i cumatru, nici nanas. Din padure capra vine, duce iarisi demancare, iar mezinu-n fugi-o tine catre frati - cu-ngrijorare. ...Lupu-si da in scranciob finii, lupul astazi e fudul, dar e bine pana maine, cat nanagul e... satul. Fratiorii lui mai mari si nu uite de-un poznas — cand flmand e lupul tare, nu-i cumitru, nici nanas. @TEPURASUL LA PIATA (muzica - Daria Radu) Moderato A ve-nit un ie-pu-ras = du - p& var - 28 lao - rag. St ola pia- sth rind, sté la rand, dar = n-a-re cind, © —Da-timi vo - ie, oa-meni multi, re - pe - jor si-mi cum - pir var- zi, NN fri-¢i-o-rii mi-s mi-cuti gi-au ré-mas ff - ri de pa-zi! A venit un iepuras dupa varzi la oras. Std la piata, sta la rand, sta la rand, dar n-are cand. ~ Dati-mi voie, oameni multi, repejor si-mi cumpir varza, fritiorii mi-s micuti si-au ramas fird de paz! Vulpea-si cumpara pastrama: ~ Dar si-mi spui, tu nu ai mama? - Am avut mamica noi, miritata-i c-un vulpoi. 69IEPURELE CU OCHII $I PICIOARELE LUI Ochii mei, sirmanii, fug incolo-ncoace - sunt fricos si n-am ce face. ‘Asa sunt soldanii, chiar de nu le place, sunt fricosi si n-au ce face. Dar alearga sili-i drag s& cunoasca lunca-ntreaga, vaile, ogoarele - traiasca picioarele! Inima, sirmana, cine si mi-o-mpace? Sunt fricos si n-am ce face. Pagnicul cu arma, vileleu, ca trage! Sunt fricos si n-am ce face. Tot o fuga sa ajunga, fuga noastra cea mai lung’ par’ la morcov si curechi - sAnatate si-n urechi, in urechi gi in picioare, c& ni-i frica mult prea mare, fricd ni-i si nu ne place, "dar fugim, n-avem ce face!IEZII CU FRATIA LOR (muzica - Daria Radu) Allegretio Ru-ga ie - zi- lor cei trei a-u- zi-tiro, dra-gii — mei~ cum se poa-te sii im- parti cand in trei gi cind in frati? Ru-ga lor si o ghi-citi, cide mici sunt iezi pa- fifi. M&-car voi nu-i im - fr - titi, m&-car voi nu-i in - vraj- — ru-ga lor o a- Ruga iezilor cei trei auziti-o, dragii mei - cum se poate si-i imparti cAnd in trei si cand fn frati? Ruga lor sa o ghi c de mici sunt iezi patiti, Micar voi nu-i impartiti, macar voi nu-i invrdjbiti, ruga lor o auziti! IEZII CUM SA-I PASTI MAI BINE? S visezi cat mai visezi sisi crezi in ce visezi, altfel... cum s& pagti TREI IEZI printre-atatia lupi ce-i vezi? 7IEZII FERICITI SA PASCA (muzica ~ Daria Radu) Allegretto Mi-am scos ie-zii la pis-cut, na - na-na. jar - ba ta-re lea pli - cut, Ma - na- na. ie - zii mei, ie - zii cei trei, ma - na-na, fe - ri- citi a - lear - gh ei, ——— Gi I Te-zii n-o a - ni-ni& e-i mo a - ni-n& Mi-am scos iezii la pascut, ‘Trec cu iezii printre flori, iezii mei, iezii cei trei — ‘trec cu i mei cei trei — jarba tare le-a plicut, florile-s cu mierea lor, fericiti sunt iezii mei. ierbile-s cu iezii mei. Iarbi e si floare Iarbaie si floare toata valea mare, toata valea mare, floarea-i cu albina. floarea-i cu albina. Jezii floarea n-o anina. Tezii floarea n-o anina.TEZII $1 BAIETII DIN SATUL TREI IEZI (muzica ~ Anatol Roscovan) Allegretto Tar ri-sa-re soa - re-le, Dar eu mai vi-sez C& ri-sa-re soa - re-le In Tar des-chi-de pleoa - pe-le, Ia-risi te tre-zeg-te, =———————" a ——— — oe Soa-re-le a-proa - pe-le R&-de stren-gi-reg - te. Tar des-chi-de pleoa - pe-le, Ia-rigi te tre-zeg-te, Soa-re-le a-proa - pe-le RA-de stren-gi- reg. Refren Soa-re, soa-re, stai un pic, MA trezesc, ma ri-dic, ——— SS ees Iu-te spl al meu ni-suc, O-chii spl sice-amui-tat C&-i ne-vo-ie de spi-lat. Soa - re, soa-re, eu m-am im - bra - cat! 73Tar rasare soarele, dar eu mai visez ca rasare soarele in Satul TREI IEZI. Tar deschide pleoapele, iardgi te trezeste... Soarele aproapele rade strengareste, Soare, soare, stai mi trezesc, ma ridic, jute strang al meu patuc, jute spal al meu nasuc, Ss ochii spill si ce-am uitat & = c&-i nevoie de spalat! Soare, soare, eu m-am imbracat! ¢ » lar s-aud gainile, dar mai des cocosii, zumziie albinele, indulcind zemosii. Vin gi eu cu soarele - multe-s de facut, Murmur izvoarele - iezii-s la pascut. Soare, soare, stai un pic, obosit e iedul mic. Soare, soare, e tarziu, doarme iedul mijlociu. Soare, soare, soare, soare, abia migca iedul mare... Soare, soare, n-ai vrea la culcare?IZVORUL $I OMUL INSETAT (teatru, muzica - Daria Radu) Moderato -Do-ru-le, iz-vo-ru-le, cum {is sir - bu-to - ri-le? cum fis sir - bi-to - ri-le, iz - vo-ra- gu - le? —Sir-bi-toa- re mi-i cAnd vii, in - se-tat de-a-bia te tii. Gti daua- pi re- ce fi se-tea tpi tre - ca. a -Mul - qu-mesc, iz-vo - ru-le, tu r&-co - ri-to- ru-le! ~ Dorule, izvorule, cum fi-s sarbatorile? ~ Sarbatoare mi-i cand vii, » insetat de-abia te fii. } Si-ti dau apa rece si setea iti trece. ~ Multumesc, izvorule, racoritorule!INAINTE, INAPOI Inainte - la placinte, inapoi e tot la noi, ca-ila mama, la titicu’, Ja bunica, la bunicu’. Inapoi e casa noastra - floare-n origice fereastra. Inainte-ila plicinte, inapoi - invataminte.INGRIJORARE (muzica ~ Anatol Chiriac) Moderato n-a-dor- mi, soa - re, n-a-dor-mi, soa - re! Te im-plo-ri mic si ma-re, Te im-plo- 14 mic si ma-re, ee = n-a-dor-mi, soa - re, n-a-dor- mi, soa - re! —i— —i— n-a-dor - mi, soa - re, n-a-dor - mi, soa - re! Oare ce ar fi, ce-ar fi, soarele de-ar adormi? Oare ce ar fi, ce-ar fi, soare de n-ar rasari? Te implora mic gi mare, fiecare zburatoare, fiecare taratoare, orice iarba, orice floare: n-adormi, n-adormi, soare! n-adormi, n-adormi, mare! 77INMARMURIRI (teatru) ~ Inalt mai esti, inz4pezitule munte! ~ In alb m-au imbracat batraneti carunte. ~ Insorit mai esti, infloritule pom! ~ In floare m-am impodobit pentru cine e om, ~ In roua esti toata, inlacrimata iarba! ~ In drumul oricui cresc... Dar cine intreaba? INTARZIATUL (teatru) ~ De ce-ai intarziat? - Unde? ~ La scoala, ~ La scoala niciodata nu intarziem... Tocmai treceam pe lang ciresul matusii Marioara, c&ci si eu am noroc de o matugd Marioara cu cirese ca la Creangi si m-am apucat si repet superbele pasaje din Amintiri din copilarie. ~ $i te-a prins Marioara? Are si matuga-ta cinepa? - N-are cénepa si m-a prins. M-a adus la domnu’ director si am ramas fara... cirese. ~ Dar erau coapte macar? ~ Stabileste acum domnu’ director. Aaraaa hhh AbdJOCUL NOSTRU LA CE-I BUN? Jocul nostru nu-io... joaca - ne jucim, si crestem mari. a*" Un joc vine, altul pleaca, noi s& crestem mari gi tari. moll fs JOCURI DE CUVINTE Oac-oac-oac, oac-oac-oac! Broasca vrea sa zicd LAC, dar in loc de LAC-LAC-LAC, . ta broasca zice OAC-OAC-OAC. Dar ar vrea si zicd LAC, cA in lac i-i mai pe plac. Mac-mac-mac, mac-mac-mac! Rata vrea sa zica LAC, x. dar in loc de LAC-LAC-LAC, rata zice MAC-MAC-MAC, DararvreasazickLAC, -c&inlaci-imaipe plac.KILT Scotienii poarta kilt - fusta barbiteasca. Nu oricine poarté kilt, haina stramogeasca. KIWI (muzica - Daria Radu) Allegretto Pa - si-rea ki - wi m-a-re a-ri - pioa - re, = pa - si-rea ki - wi nu poa-te si boa - re. Ki-wi-ki-wi - ki-wi ki-wi %-r& a-ri - pioa- re-i, ki-wi-ki-wi - ki-wi ki-wi nu poa-te s&{ zboa-re.Pasirea kiwi n-are aripioare, » < s pasirea kiwi nu poate sa zboare. Au x Kiwi-kiwi-kiwi fara aripioare-i, kiwi-kiwi-kiwi nu poate si zboare. Pasarea kiwi la lume nu s-arata, t Pr ii este rusine de o lume toata: kiwi-kiwi-kiwi fird aripioare-i, kiwi-kiwi-kiwi nu poate sa zboare. Are-n inaltime treizeci de centimetri si-alearga pe noapte vreo trei kilometri. Kiwi-kiwi-kiwi fara aripioare-i, kiwi-kiwi-kiwi nu poate s4 zboare. - apLEBADA DE LANGA NOI Langii vechiul helesteu se invecineaza dulce casa mea si cuibul tau. Ai alt cuib unde te-ai duce? Pe la toamna vei zbura nu stiu unde, nu stiu cat... Eu ramén la casa mea sinu plang, dar... mi-i urat. Langa vechiul helesteu, cAt voi sti c& esti departe, va fi gol in cuibul tiu, va fi rece-n a mea parte. LEBADA DIN CER SE LASA Orice ap-ilina, bland, cand din ceruri BA se las’, toata apa-io oglinda, si se vada in oglind’ mindra cerului mireas%, mandra apelor craias’.LECTIA DE IMPACARE A INSTRUMENTELOR MUZICALE E mica gi canta la pian numai cu mana dreapta. Nici macar cu toate degetele mainii drepte - doar cu trei degete canta mica Pianist. Dar ii e drag pianul, fi sunt dragi notele, ii sunt dragi cele trei linii de jos ale portativului si cele trei cararuge — tot de jos. De ce numai primele trei linii si primele trei cararuse? Pentru c pe acestea le stie gi-i place si cunoasca ce nota suna pe fiecare din cele trei linii gi trei cararuse. Dar in povestea noastra despre altceva se povesteste... Mai au in salon un acordeon. Tatal Pianistei canta la acordeon — cand e acasa gi, mai ales, cand fi vine si cdnte. In casa lor mai canta gi fratele Pianistei, care a invatat cinci ani flautul, tot atunci a incercat pianul si acordeonul. Cand a lasat flautul (ca nu-i placea profesorul de la istoria muzicii - asta a refinut-o bine Pianista: ce are istoria muzicii cu lasatul flautului, care suna atat de frumos in casa lor cu instrumente muzicale?), fratele ei a uitat si de pian, si de acordeon. Acum are fluier. Invatd fluierul pe ascuns, cé nu-i di voie mamica - nu-i serios! Sa te apuci de atatea, ca sa le lasi balta pe toate si s4 ajungi la un pai de stuf cu sase gaurele? Dar nici despre asta nu-i povestea... Tata e adeseori in deplasare si acordeonul se prapadeste de urat si de invidie - mica Pianista ii cauta in... dinti doar pianului, iar acordeonul parca nici nu ar exista pe lume! A asteptat, a rabdat acordeonul pana Pianista si-a incheiat exercifiile la pian, a mai zabovit pana Pianista le-a stins lumina, pana a plecat la culcare si s-a pornit sa... manance... pianul. Sa-I inghita si gata!... Sarmanul pian s-a speriat atat de tare, incat a uitat ce prea mare ca sa poata fi inghitit de acordeon gi a dat glas inspaimantat: ~ Fa-la! Fa-la-a-a-a-all! Adica: s se trezeasc& Pianista, cd e in primejdie. Acordeonul haraia doar din basi: ! ~ Sol-si! Sol-si-i-i-i-i-il!! De data asta, mica Pianist a alergat indata in salon, a aprins lumina gi... si-a pus mainile in cap, intelegand pe data situatia. ~ Nu vi-i rugine? Instrumente muzicale, menite si cAnte i... va certafi? Te spun eu tatei, acordeonule! Jar pana maine-dimineata ai s-mi stai legat ca un catelus artigos! Pianista l-a legat cu o curea de calorifer, a stins lumina si a alergat la patuc - si nui se raceasca... Nu se racise i... indata ce a pus capul pe perna, a si adormit. A adormit si a prins a visa. Adica... ce mai vis? Acordeonul igi face vant la pian, clantanind din clape, ca un cine inrait. Tar in salon, pe cand fetifa visa, acordeonul suspina linga calorif - Mi-re, mi-re-e-e-e... De doua saptimani nimeni nu mi ia in brafe. Mi-re-e-e-e. ~ Re-do-si, fratioare, Vine stapanul peste o siptimana gi. Dimineafa, mica Pianist nu avea rabdare si vind in salon... A gisit instrumentele muzicale impacate si de aceea a hotarat sa ia acordeonul si pianul la gradinita: 83~ Pana ma imbrac, voi coborati pe scri, cA n-o sa incdpem in ascensor. Acordeonul s-a lsat dus de cureluga, ca un catelug, numai ci se misca aidoma unei omizi, iar pianul, pentru ci avea roticele, luneca spre gridinita Pianistei ca un c&rucior. Cand au ajuns la Ghiocei ~ aga se numeste grupa de gradinifa a Pianistei - toti copiii i-au inconjurat: ~ Acestia-s cafelusii tai? Veseli ghioceii! Cand s-au asezat la masa, Pianista le-a dat acordeonului si pianului cate o farfurie plina de... note muzicale. Dupi-masi, au coborat tofi in sala muzicala, unde pianul si acordeonul n-au mai avut odihna - unii copii aveau treaba la pian, altii stiau a inchega la acordeon chiar unele hore incete. Copiii care nu incépeau la pian si nu aveau inci ce face cu clapele acordeonului dansau, Nici n-au prins de veste c s-a dus ziua... Abia se migcau spre cas - obositi riu cu totii. Indata ce au ajuns in salon, pianul a si inceput sa sforaie pe un la din cea mai joasd octava, iar acordeonul doar suspina din cand in cand un si abia auzit. $i fetita a dormit butuc. Visau toti acelasi vis ~ Pianista canta cu o mana la pian, cu alta la acordeon, iar cteva clape de la pian parca ar fi fost mana stangi foarte-foarte necesara pentru basi acordeonului. Toata noaptea a tinut visul lor, iar visul era plin de cantece. ..CAnd s-a intors tatal Pianistei si cand i-a venit randul acordeonului sé fie luat in brate, acordeonul suna atat de altfel, incat acordeonistul nu intelegea ce se intampla. A venit uluita de la bucatarie chiar si mama Pianistei sia ascultat acordeonul mai indelung decat fi ingaduia... bucataria. Jar cand acordeonul a ajuns sa prinda o gura de tacere, Pianista l-a rugat pe tatic sa o invete a canta si la acordeon.ACORDEONUL ALINTAT (muzica — lulian Filip) RotaLEGANUT DE LUMINA Leagina-se-ntr-o gradina leganut plin de lumina. Cine-n legainut suspina? Surioara mititica a lui Ionica. Leagin-o, badica! LERUIM (muzica - Daria Radu) Moderato Le-rui-lercad floride mar lin pe lu-mea _lar-ga, se ag-ter-ne un Ii-cer pes-te lu-mea dra-gi. Refren ,__ le-rui-ler,—e-rui-ler cad flori de mir, — — Je - rui-ler, Je-rui - ler cad flori de — mir. Lerui-ler cad flori de mar lin pe lumea larg’, se asterne-un laicer alb, ca florile de mar, peste lumea drag.Lerui-ler in geam gi-n prag, leruim crestin mai ales omului drag, cand ne vine pe meleag Mogul cel senin cu sacul lui plin... LIULIU! (muzicé - Daria Radu) Iu - naica o lun - tri - goa - rf lin ne Jea-gi - nin lu- mini. liu - liu, dra-gh osu - ri- oa - 1& lu - su-ri - oa - re-al- bini. liu, lu - liu, na - ni - na, Liu - liu, na - ni- na. Luna-i ca o luntrisoara, Liliacul infloreste lin ne leagina-n lumini. Janga leganutul tau. Liuliu, drag surioara, Liuliu, dormi impariteste, liuliu, surioare-albini. liuliu, fratiorul meu, 87Larma lin’, lina pace, licuricii-aduc lumini — urcé-n ceruri pitpalacii... Liuliu, surioare-albini. LIULIU $I TU! a S-a dus luna la culcare ca si mi se faca mare Sa W ct un soare. LUMEA CLARA $I ERUMOASA (muzica - Anatol Chiriac) x» Allegro a Ce fru - moa-sh gi ce cla-ri Iu- meat = ce me in-con-joa-ri, cfind din mir cu - le - gem me - re, cand din pir cu-le - gem pe - re, din ci - rep -fu- rim ci- re - se, iar din prun cu - le - gem per - je, din gu - tui -gal-beni gu-tui, din tot po-mul- fruc-tul lui... 88.Ce frumoasi gi ce clara lumea-i ce ne inconjoar’, cand din mar culegem mere, cand din par culegem pere, din cires - furdim cirese, iar din prun culegem perje, din gutui ~ galbeni gutui, din tot pomul - fructul lui... Ce frumoasa-i lumea toata, cand copilul are tat’, are mami, are casi - lumea-i clara si frumoasa. 899 LUMEA-I UNA: CE CU! In livada noastra cresc si alaturi se-mplinese ceapa si cipsunele, ardeii si prunele, urzica $i florile, mierlele si ciorile — toate-si au lucrarea lor in pamint, pe ram, in zbor si se-aduna-n roada buna, sii minune ce se-aduna!_ . _ Sa-nfelegem, de se poate: un pamant avem sub toate, cerul de deasupra-i unul, unu-i soarele strabunul, vanturile-aceleasi vin __ flori de-ardei si-n flori de pere, > miere sa giseasci-n toate, so adune precum poate - orice-albina duce dulce in cires gi in pelin; trece albina dup’ miere-n jumai tu te-ntrebi intrun: e culeg? Ca lumea-i una!MAMA MEA, SORA FLORII Mama mea, mama mea duce-n mini o floricea siacea floricea parca-i surioara dreapta cu mamica mea vA MAXILARIS CEL CU TREI URECHI STANGI $I DOUA PICIOARE DREPTE Nici nu stiu daca o si pornesc aceasta poveste, pentru ci o poveste, care incepe cu © durere, nu mai stii cu ce 0 s se incheie ~ ca nu-i in puterea mea si inchei povestea cum mi-ar fi drag. Dar asta am observat de fiecare dat cand ciocanul, chiar daca e mic- micut (dar ciocan!), in loc sa nimereasca in gamalia cuiului, cade peste degetul meu cel mai putin pus la treaba, peste mezin: numai te lovesti si simti cum inima a si sarit in varful degetului indurerat - si inima, gi toate gandurile, Era odata un poet care a fost, mai la inceput, copil, iar copilului ii placeau bomboanele... Poveste veche cu bomboane si dureri de dinfi. Durerea de dinti e pretul pe care-I plateste fiecare fost copil pentru prea multele bomboane, prea multul dulce din copilirie! Nu stiu cat dulce se cuvine unui copil, iar povestea mea nu e despre bomboane. A venit vorba de pretul pe care-] plitea poetul pentru dulcele - mai mult! - din copilarie. S-a trezit poetul cu o durere atat de crancend de dinti, incat nu stia de ce si se apuce gi ce si faci — si. o domoleasca. Nu era in stare s stea locului si ciuta ceva, un pai salvator, un fir, care s4-1 scoata la un mal mantuitor, ce |-ar abate de la durerea ce i se zvarcolea ca un sarpe de foc in gura. $i i-a cazut in cale, in priviri, o undid, pe care a insficat-o, pornind repezit pe cararea prea bine stiut& de picioarele-i pescaresti. Ca poetul era si pescar. Din mers, cind durerea de dinfi parca-1 mai slabea, descoperea ci a inhaat undita cea mai pipernicita, cu un singur cArlig, dar atat de mic carligul, incat... ce nada si incapa in el? Cu aceasta intrebare s-a trezit pe malul apei, din care ani la 91rand obisnuia si momeasca pesti de tot felul, dar prindea peste la nada diferita, din care acum nu avea nici macar un miez de paine ori o rami lesinat Cum ii ratacea privirea prin iarba a cdutare, a deslusit necajit c& migcau prin iarba numai niste furnici aripate, dar atat de mici, incat necazul ii spori. Dar si-a luat de seama c& in singurul carligas al undifei sale copiliresti doar o asemenea nada se potrivea. A prins o furnicd mica aripata, s-a cznit s-o infiga in carlig, apoi a aruncat undita in apa ~ mai mult parc dupa o amageala a durerii de dinti, care-I ficea si nu stea locului... Pluta undifei s-a inclinat usor pe o parte, apoi a prins a aluneca ispititor cu toate semnele de peste la carlig. Poetul pescar a ridicat fulgerator undita, ci era mester la pescuit, dar ceea ce a deslusit in carlig pornea si-i rascoleasca $i mai rau necazul si durerea: in carlig se zbatea un pestisor micut cat degetul cel mic, lovit de un ciocan neatent.., Dar in raza soarelui pestele a stralucit uluitor de strident — era de aur. Mic-micut, dar de aur! ~ Da-i drumul sarmanei furnici zburatoare, poete, si-ti voi indeplini o dorinta si jumatate. Poetul nu mai tinuse in mana pestisor de aur, dar de auzit si de citit despre pesti de aur cu trei dorinte a tot auzit si a tot citit povesti, incat le stia pe de rost conditiile gi puterea. Dar al lui - cu doar o dorinta si jumatate! Ce mai peste de aur? - Dar de ce nu trei dorinfe, ca in toate povestile cu pesti de aur? ~ Timpuri grele traim, iar apele in care pescuiesi sunt mici si prea tulburi, asa cd... elibereaz-o pe sirmana aripat si spune-mi o dorint& mai arzitoare. ~ Ziceai de una si jumatate! — Jumitatea de doringa se va implini la timpul ei, nici nu o sa fie nevoie si te intreb. Durerea de dinti se inteti in gura poctului, iar maxilarele ii erau fulgerate de o durere atat de mare, incat parea si nu-i incapa in gurd, si poetul s-a trezit c& turuie o dorinta nesabuita de tot: — De-ag ajunge la un spital unde si-mi las pe cate zile trebuie maxilarele mele indurerate, iar de la pital s& mi le iau sinatoase, fara durere! Daca ai pute ~ Aga sa fie. Pestele s-a facut nevazut in apa, dar Ja intrebarea, doar ganditd, a poetului - dar cum s& gasesc drumul? ~ a reapirut: ~ Durerea 0 s4-ti indrepte picioarele pe cirarea potrivita. Atat de repezit au luat-o la drum picioarele, incat nu prea si aib’ vreo indoiala c& merg unde trebuie. Picioarele si cérarea il purtau prin locuri atat de frumoase, incat poetul le-ar fi remarcat uluitoare, daci durerea nu-i facea toata lumea intunecati... S-a trezit la poarta larg deschisi a unui spital, in uga caruia il astepta o frumusete de fat toata in alb, dar poetul nu i-a remarcat frumusetea ~ s-a lsat dus pana in sala de operat Ceea ce a urmat a fost o senzatie nu de durere, o senzatie uluitoare de gol, de gol adanc, imens. Nu era golul din gura dupa extragerea maxilarelor indurerate. In loc de oftatul de usurare - ca a scApat de durere — ti veni un oftat ce nu mai sfarsea, prabusindu-se 92in alt gol, neinteles de poetul care porni spre cas pe ocolite, lisandu-si maxilarele in manile frumoasei fete in alb, care parea ca vrea sa-l intrebe ori si-l linisteasca, ori s&-i spuna cand si vina dupa ceea ce lasa in spital... Ori ce alta si-i spuna poetului, ale cérui poezii unele fete le stiau gi le recitau la anumite ocazii? Ziceam de inima fiecdrui indurerat, care o tagneste de la locul ei din piept in locul cu cea mai crancena durere... Inima poetului a ramas in maseaua de minte, unde i se cuibarise durerea crancen4, iar poetul era ingrozit de senzatia de gol, care nu era doar din cauza lipsei maxilarelor... Dar nu despre poetul pescar e povestea de mai departe... Maxilarele au fost duse din sala de operatie si asezate grijuliu pe o polita lunga, imensa, pe care mai tronau diferite dureri omenesti (ale cui vor fi fiind?) - picioare chircindu-se de durere, urechi, maini, ochi zvarcolindu-se de suferinta... Tablou de groaza! Ce medici lucrau in asemenea spital? Ca trebuie s& poti rezista la atata durere concentrata una langa alta! Ajungerea poetului la acest spital a insemnat picatura cea din urma: medicii... au fugit, toti deodata, intr-o vacant pe partea cealalta a pamantului ~ s4 nu auda durerile abandonate. Ca nu erau de fier medicii. Dar nu despre medicii care au fugit din spital in vacanta e povestea de mai departe — pe pamant e mai mult durere decat pot duce spitalele si medicii... Maseaua de minte s-a trezit intelegatoare, iar ceea ce a inteles era ca toate aceste dureri sunt lisate de capul lor, cateva zile, cel putin cateva zile... Avu, asa dintr-odata, 0 strafulgerare de curiozitate si de compasiune in partea poetului, pe care il descoperi plecand parca apisat de cine stie ce povara, desi se eliberase de durere: ~ Tare ag dori sa pot vedea ce i se intimpla sirmanului meu poet! De pe polite, incremenite o clipa, toate partile indurerate ale altor suferinzi au prins a murmura aceeasi vrere. Maxilarele, cd aveau si inima, dar si mintea cuibarita in méaseaua indurerata, zise mai departe cum s-ar implini dorinta lor comuna: ~ Ar trebui si devenim una, toate cate suntem in acest spital. Din jumatatea de dorinta juruita de pestele de aur se ficu minunea acum: cele doud picioare drepte {si ocupar& locul lor, sira spinarii veni unde i se cuvine, mai greu era cu cele cinci maini, dar s-au prins de umeri intr-un mod uluitor de potrivit, cei trei ochi se cuibariri deasupra maxilarelor, iar cele trei urechi stangi pareau un telescop din trei palnii sugubete. ~ Am ajuns sa fim una, unul. Maxilaris e numele unic a ceea ce am devenit. Pestele de aur, atotputernicul, ne-a implinit dorinta: sa ne vedem stipanii si si vedem ce se poate face. ‘Trebuia s4 nu baté la ochi Maxilaris, cA tare pocita sperietoare mai era, de aceea a asteptat noaptea si a pornit pe rand pe la fiecare din casele suferinzilor ramasi care fri un picior, care fara o mani, care fara o ureche... ~ care gi ce a lasat in spital! - dar si fara inima, tofi ca unul fara inima, iar inimile ticdieau, diferite si multe, nu numai in pieptul lui Maxilaris. In cuiburile durerilor fiecdruia zuvacnea cate 0 inima... 93,Ce mai vorba? Priveliste trista si asemanatoare in toate casele purtatorilor de goluri imense in locul inimii si a ceea ce-i durea... Nici nu vorbeau, nici nu mancau, nici nu dormeau - priveau prin fereastra in partea spitalului plin de durere gi... ce asteptau? Sa le treaca durerile si si-si reia ceea ce nu le ajungea, durerea si inima? Doar poetul a prins a gandi o dorinta cuminte, pe care pornea s-o rosteasca: — De m-as face in zilele dinainte de durerea mea de dinti, e-he-he, stiu eu cum mi-as corcoli dintii, pe toti, pe totil... De m-as face... Numai a zis poetul cea ce ceilalti o fi gandind, ci Maxilaris a simtit cum se... destrami lin, atent, iar picioarele, mainile, urechile, ochii gi toate celelalte, care pan’ odinioara erau una, au apucat-o - nu spre spital! - spre casele suferinde... Poetul a simtit deodata plinatate - gi in gura, si in piept, iar cel mai uluitor lucru era lipsa durerii, Avea un bun prieten dentist. A doua zi, i-a batut la usa cabinetului stomatologic, si prietenul nu parea uimit. ~ Imi place s& am asemenea prieten, care are grija de dintii proprii, pe care... ia s8-i vedem! Poetul nu a apucat sa scoata niciun cuvant. Prietenul i-a cercetat dinte cu dinte, masea dupa masea, uluindu-se: ~ Niciodata nu ai avut dinti atat de sanatosi, chiar nici acum gase ani, cand te-am convins si mi-i arati. Cum fi-i ingrijesti? Ca as vrea sa le explic si pacientilor mei. Poetului i s-a facut rusine si recunoasca pe sleau ca... nu prea isi ingrijea dintii, dar nici s4 minta nu-i facea placere, ~ Mai bine o s4-ti scriu, iar ceea ce o sa-mi ias4 din cAte mi s-au intamplat, o si le alatur la cele cateva poezii despre dinti gi... poate imi iese o carte... dintoasa, pe care ti-o datorez tie, draga prietene, si tuturor pacientilor tai. Nu a inteles prea bine dentistul, prietenul poetului pescar, ideea cu cartea dintoasa, dar i s-a parut interesanta intamplarea cu dintii poetului, care nu aveau nici urmi de durere ori de carie, Pestisorul de aur are grija, uneori, de poetii pescari. Xe hic oe tf te ar cpMARTISOR (muczicé - Daria Radu) Allegreto Alb cu ro-gu fac o floa-re, cea maira - rai din-tre flor, Azi fi prind la piept mai - cu - fei, Alb cu rosu fac 0 floare, cea mai rara dintre flori. Azifi prind la piept maicutei, mandra floare ~ un martigor. Fii, mamic, sinatoasi, c& frumoasa esti mereu, Janga inima ta buna Ppoarta martisorul meu! MARUL MAI MARE (teatru) TATA: Mai am un mir, ultimul, si nu stiu cum sa-l impart, c4 voi sunteti mai multi. Nici nu gtiu cati, atat de multi sunteti! Voi va puteti numara? COPIII: Da-a! CEL MAI MARE: Eu pot numira pana la noua. CEL MIJLOCIU: Dar eu pana la douazeci si noua! TATA: Ho, ho, lume, cd n-am chiar atatia copii! 95MEZINUL: Unu, doi, trei! Trei copii ai, tata, trei copii si un mar. TATA: Bine ca m-ai luminat. Dar maru-i unul, adevarat. Iar voi - trei. Cum sa-l impart? CEL MAI MARE: in trei, ce mai intrebare? CEL MIJLOCIU: in trei, ce mai vorba? MEZINUL: Eu cred cA in cinci trebuie impartit marul. CEILALJI DOI FRAJI (rad): Dar noi numai trei suntem! Nu-i asa, tata? ‘TATA: Eu stiu?... $-o intrebaim si pe mama voastra - poate ea o fi stiind care dintre voi imparte marul mai corect si mai bine. MOARA CU PLACINTE (muzica - Gheorghe Mustea) Maestoso Pe un deal, peun de-lu-sor, hei, hei, ma - nd, mii, ser - pu - ies-te-un dru - mu - sor, hei, hei, m&-n¥, mai, iar pe drum un sir de ca - ra, hei, hei, m4 - 8, mii, ur-ck dru-mul in- spre moa-ri, hei, _hei, fo ES mé - ni, mai, ma - ni, mii.Pe un deal, pe-un delusor, hei, hei, mana, mai, serpuieste-un drumusor, hei, hei, mana, mai, iar pe drum un sir de cara, hei, hei, mana, mai, urca drumul inspre moara, hei, hei, mana, mai, Vantul bate repezit, hei, hei, vantule, moara macina grabit, hei, hei, vantule! Intri-n moara grau cuminte, hei, hei, vantule, iar din moar’ ies placinte, hei, hei, vantule!MOS MARTIN (teatru, muzicd ~ Daria Radu) Moderato Mos Mar - tin a - re -un_ chin, ia in - trat tn tal - pun spin! J Sia - cum sa - ren - trun pi - ciop——— =. —s gi tot stri - gi: —Mor! Mor! Mor! -Nu mu-ri, te rog, Mar-ti-ne, c& u-rét e f&- ra ti-nel ee Nu s&-ri, stai bi-ni-gor, s&-fi scot spi-nul din pi - cior! _s \_s —- —Mor! Mort... Of, mii bi-ne, mi-i ‘urgor... ingle emul” cass -Mor! Mort... Mul - fu-mesc pen-tru-a - ju - tor! Sa es — —Mor! Mor! Mor! Mor! Mor! Mor!... 98‘Mos Martin are-un chin, i-a intrat in talp’-un spin! Si-acum sare-ntr-un picior si tot striga: - Mo-or! Mo-or! — Nu muri, te rog, Martine, c& urate fir’ tine! Nu sari, stai binigor, 8i-fi scot spinul din picior! - Mo-or! Mo-or!.. Of, mi-i bine, mi-i ugor... Multumesc pentru-ajutor! MUGUR, MUGUREL (muzica - Daria Radu) Allegretto O-chi-gor in - chis peram, mu-gur, mu - gu - rel, => toa-t4 jar-na pa-ce n-am, si nun-ghe - te el. O-chi-gor pe r-mu-ri-ci, mu-gur, mu-gu - rel, toa-ti iar-na-mi es-te fri-ci si nun-ghe-te el. 99Ochisor inchis pe ram, mugur, mugurel, toata iarna pace n-am, s& nu-nghete el. Ochigor pe ramurica, mugur, mugurel, toatd iarna-mi este rica s& nu-nghete el. Ochisor neadormit, mugur, mugurel, toata iarna i-am vorbit, sa nu-nghete el. Si acum o frunza scoate mugurul in prag sio doina-n ram se zbate de dor side drag. Cine are-un ram ce duce muguri-mugurei primavara-i vine dulce si-amara ca ei.NAIUL LUI NENEA NAE Nenea Nae are-un nai gi un nepotel Mihai. — Mai nepoate, mai Mihai, nu ai vrea si cdnti din nai? Tar nepotul n-are nai: — Cum sa cinti din ce nu ai? ~ Eu ti-l daruiesc, Mihai. » N-are nenea Nae nai. NASTURELE (teatru) RADU: Unde ti-i un nasture, Ionel? IONEL: Da’ unde lipseste? RADU: La cimasgi. Nu se vede? TONEL: Cum sa se vada, daca lipseste? Tu cum de-l vezi, daca lipseste?NASUL LUI DANUT (muzica - Daria Radu) Moderato .-Din-tr-o floa-re-n al- td floa-re_ tre-ce Dan cu na - sul lui. Ce mai flori mi - ro - si - toa-rel Bu-cu-ri- a na-su-lui! fn-tr-un tran - da - fir ca fo-cul Doar-me-al - bi - na o-bo-si-t%, in -s% Dan, ba- ta-1 no - ro - cul, nici s& sti - e de-a-dor - mi - ta. O albina necajit o albina obosita nu-i in stare si mai zboare - a aterizat pe-o floare. - Am trecut din floare-n floare Junca-ntinsa, lunca mare, scuturata-i floarea toata ori de musti, ori... de ce alta? Caldarusa-n jumatate-i cu polenuri miresmate, dar, ca orisice albin’, . la stiubei vreau s-o duc plina. Am si atipesc oleac’, aripioarele si-mi treac’, ci ma dor la-ncheietura de atata zburatura...Dintr-o floare-n alta floare trece Dan cu nasul lui. Ce mai flori mirositoare! Bucuria nasului! Intr-un trandafir ca focul Doarme-albina obosita, insa Dan, bata-I norocul, nici sa stie de-adormita. Dintr-o floare-n alta floare trece nasul lui Danut, parca-ar fi o zburatoare, parca-un nasture micut. Dar... ce are Dan, ca sare ca un peste pe frigare? Unde i-i nisucul oare? Ce cartof a scos din floare? NEAMURI Jos e norul, nalte grane. Negru-i norul, alba paine, NECAZURILE ADRIANEL f 2 Ya Ze. Vai, vai, vai, ce ma mai doare & , oy unde m-au muscat tantariil Dar {Anfarii m-au mugcat unde nu prea... m-am spilat. Ici murdar §-aici murdar... / Un fanfar gi alt tantar... Tare m-am mai saturat de tantari si de spalat.NOURASI CU PLOL (muzica - Daria Radu) Moderato No-u-rasi in cer —poar-t& cal-de ploi- mul-te, mul-te vi- se bu-me pes-te noi” No - u-rasi cu flori nalt vin pes - te noi- ne a-duc nin - sori de pe - ta- le moi. Nourasi in cer poarta calde ploi - multe, multe vise bune peste noi. Nourasi cu flori nalt vin peste noi — ne aduc ninsori de petale moi. Nouragi in cer freamita cu grine - ne-aduc vise vechi sio noua paine. Ry Sah:NUMARATOARE Una, doua, sapte, noua, sare clogca de pe oud, iar din oua - mititei - tup! si pui din urma ei: ~ Piu-piu-piu! ~ Piu-piu-piu! - E devreme? -E tarziu? - Eu de unde pot si stiu? Nu stiu aritmetica, nu pricep genetica, adun oua, sed pe oud patru saptamani ori doua, s& va dau suflare voua! ~ Piu-piu-piu? ~ Piu-piu-piu? ~ Cot-codac! Sti...