Colecfla mona ve oy aunet o1cu PSYCHE corer oe onsonanerorowa JAQUES LARMAT Colectia Genetica PSYCHE inteligentei EDITURA STINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA ionMULTUMIRI ‘AceastS Iverare na ar fi vlsut lemina tiparului fe& Incu- rafeile si ajuloral dines S. Pacaud sale dul DLP. Praise, pro- fori In Universtaten RenésDescartes. Lor i s6 cuvine in pe ‘ul rind recunostinta nosstrs ‘Mal avem Tash sl placuia Indsterire de a multumi tuturor facelora care ne-au furnizat fie indicalis bibliogeatice pretioase, ‘ie informatilasupra cercotllor in eurs sf anume Dr. Canosa, fost director al Tnstisoteul de Nutrige dia “America Centralf f Panames Prof. Dobbing (Manciester) Prof. Galitrt Paris Vi); ‘Prof Oltverio (Consiglio Nazionale dalle Ricerche): JR Pressit,goful departamentulul de Conjenetori al Tostittstut [National de Studi! Demogratice; Prof. Reuchlin, director al Instittulul National de Studiel Munci ‘3 de Oriente Profesional; Dr. Wimer (Cty of Hope Medical Center, Duarte) Drecum #1 editrilor care ne-au acordat autorizatia de s repro- ‘Soce sudo 8 adapta snumive irs IntRoDucERE PX Freditate si mediu Dexvoltarea unui organ — si a unui organism — poa- te depinde a priori de dows feluni de factor ‘ExistH mat inti, datul ereditar. Omul se nagte — este conceput deja — cu un anumit ,patrimoniu® sau, mat bi- ne spus, cu un anumit .potentidl® genetic. Orice ou uman este ded destinat ada. nastere au numai unui ,pui de om* — aceasta este ereditatea general — cls unt copil ¢u pielea de culoare deschisa sau inchisé, eu pir blond sau bbran, mai inalt sau mat scund... aceasta este ereditatea speciali, sau parliculard, singtira de care ne vor ocups fn aceasta carte Bxisid,apoi factor! exterior! oului care vor int deavottares. lui, sau mal curind a embrionulai, Yesomtui ain wlerol matern, lar dupa nagtere, dervataren copilului st apoi a adoleseentult, Cu un potenfial gene- tie det. un copil va avea pielea mai deschist dacd eregte intro fare nordici, slab insoritd; mai inchis®, dact_trt- te inte-o regiune meridional, care e mai mull scalde- {ain lumin’, BI va deveni cova mai Inalt: dact este bine Ihranit, ceva mai seund dack este hrénit insuficient; mai ‘musculos dacé practicd cu regularitate un sport sau exer- itd profesional o activitate fizied, mat pufin musculos de- 8 duce o viafa sedentara E dualismul, de atitea ort prezentat, al ereditajt st al mediulud, in seasul stribult obestul din urmé termen de ‘Auguste ‘Comte cere a desemnat astfel ,otalitaten c= nia‘cumstan{elor exterioare de un gen oarecare, necesare exis- tenfel flecdrui organism determinst®, E opozitia intre jactorit genetict si mediul ambiant. © conflictul — sau cooperarea — intre nature gi nurture, acest din urma cu- vint anglo-saxon find mal comprehensiv decit rand” Geoarece desemneaes ansamblul factorllor mediulul am- biant!. B jin sfirsit, distinetia intre inndscut si dobindtt ‘Sa préciedin aici sernnifieafia-anumitor-vermeni. NU mim gene jactorii, confinufi in ou, eare dirijeaza construl- rea #{ funcjionarea nolt flinfe. Prelufnd termenul inform: iefenilor, putem spune ef ‘ansamblul lor constitule pro- Gramul care anunja 51 regleazé dezvoltarea organismulut, Program a cirui execute depinde, bineinjeles, de mediul “Aprospe toate aceste gene sint mogtenite de la un pi rinte sau de la celdlalt, tn condi evocate in apendicele acestel cAr{i. Totus, ca urmare @ unor rare ,erori" care survin in timpul formérii gametilor, este posibil ca oul 4 nu primeasol setul eromozomle normal si sh numere, de exemplu, un cromozom in plus sau in minus, ceea ce ‘va afecta desigur destinul noil fine. "Asemenea aberafil eromozomice pe care pirin\ii nu le prezentau, altereazd agadar patenjlalul genetic al sublec- tulul, Vora spune cé ele sint inndscute dar nu mostenite: geedtar® au mostentt) sf fendseut* nu stat deet abso- fut sinonime. Riguros vorbind, inniscutul — si nu_mostenitul — & ceea ce trebule opus dobinditului. Dar inndscutul diferd atit de putin, sau alit de rar, de mostenitul,.Incit cele dowd cuvinte ‘sint folosite aproape fara’ deosebire unul in local altuia. ‘Mai e necesard incd o precizare, Se calificd adeseori de congenital (lar cuvintul fandseut este intrebuinfat une- fori in aceasta acceptie) un ceracter sau o potenfialitate care exist in momentul nasteril. Trebuie si'se injeleagd clar ‘ch ycongenitalul* diferd de ,moptenitul* (i chiar de , + Uemind exempta! multor psholog 4! soeolog! contemporani, vom foloat adjectival omblental q chlar.substanitval amblenta: Tis porta disc inate aAglo-Sexone, deaarece ese chivaienl exact insite Umi riscutul") finde fetusul a fost marcat de mediul intea- Llerin (paefia fa mairice, rana matern, eventual 0 infec. fie cu germent ca acel de siflis sam de fubeold) $i, Ia esle din urma, de cineumstanjele, raumatizante uneoti, ale bay teri, De nolat, dupa cum rémared 2220, 0 adeseori nat Fe a anglosaxonilor corespunde mai cuind totalit@jil po- {en{ialulst congenital decit genotipulw mostenlt. in limbejel geneticienilor genotipul este opus fenoti- ‘pulud, dar acest dualism nu este echivaleat cu opozfia In- tre inndseut si dobindit, presentald mai sus. Genotipat’ se coniunda ca. patrimonisl mostenis: ol este ansamblul genelor pe care le posed’ un individ care condiioneass, ,din interlor*, dezvoltarea Tul sau a Snvia dintre caracterele sale (astiel, se vorbeyte frecvent de genotipul care controleaed culoarea chller, euloarea Bef Se Chr ata ae bina, cu infivenfa mediulas, De Tapt, cuvintal se aplled Catacterelor efectiy manifestate de sublect, la ,aparenta® Tui dact vrem Genotip deriva din grecescsl phainein — a ites), cu conditia de a extinde semnificalia acestul ter fen a pacoantie ioiogioew ptbologic, a ls [-_-Asadar fenotipul este, n acetasl timp, rezultanta efec- {tetar genotipului si sle mediului ambiant, Beste produsul | eveditatt sf al Influenjelor mediulul ("Gn Yenotip dat ve depinde decy in primul rind, de ge- | notip, cu precizarea ef, toate condiile find altmintert «= | gale, mai mole genotipuri pot conduce la scelast fonotip. Folosind exemple simple sf blnecanoseute, putem spune C2 marirea ca boabe netede & lui Mendel ere iazestrata u Unul sau eu altul dintre genotiputile NN sau Nz, N Hz desemnind gene care determina devvoltares carecteru- Tui neted sau earacterului zbiret al cotiledoanelor bobulul. Ir in specia noastra umand, subject al cdror singe apar- fine grupulul A (fenotip A) pot apartine unula din cele dloua genotipusi AA sau AO. ireyte insi cd yexprimarea! genolipului — dec, feno- tipul ~ care se realizeazA la sfitul dezvoltirl, depinde foarte adeses, aga cum am spas, de factors mediulal am ‘biant. Reluind un exemplu ceja dat, putem spune cA dolfgemeni univitelini, cu aceeasi colectie de gene (acelasi ge~ tip) care le promte, In aceleasl condi, aeceasi culoare 4 pleli, nu vor avea’ aceeasi pigmentalie cutanaté dack lunul {si petrece viaja sub cerul Neapolelui, iar celilalt sub caful Londrei: ef nu vor avea acelasl fenotip. Dealtfel lucrurile nu se petree Intotdeauna aga: actiu- nea mediulul amblant poate fi foarte discreta, s1 uneori ula, Se stie, intt-adevéir, de multd vreme ca’ realizarea lunor anumite caractere particulare pare sf nu depindd deloc de mediu, Tn legituré cu aceasta, cazal cel mai des ltat este firs indolall acel al grupelor sanguine, Alci se- ‘ul ereditar este singurul care fi impune legea. Astfel, un ‘ald din grupa AB (gene A gi B) si 0 mama din grupa (gene O 31 0), nu pot avea decit copii din grupa A (gene A$ 0) sau grupa B (ene B si 0). Un copll care ve fi primit de la tatél sau gena A iar de le mama sa gena O, ‘va fi in mod obligatoriu din grupul A, oricare ar fi vieisi- tudinile existenfel sale Unele caractere sint, dimpotriva, foarte mult conditio- nate de clreumstanfele tn care are loc dezvoltarea, Cazu- rile cele mai frapante se Intiinese poate 1a vegetale. Se stle, de exemplu, din experienta Iui Bonnier c&, dach na~ pul porcese (topinambur) cultivat in clmple atinge tn mod Curent 0 indlfime de 1,50 pind le 2 metri, la munte sus, {in condifille climatulul'alpin, el nu formeazi decit o ro: zeti de frunze la nivelul solubut La specia Om nu se intfinese aproape niciodati exem- ple de variatil altt de mari, iar dacs se gisesc, ele se re fer la particularitafi psthice (sau comportamentale) su- praadaugate, rezultate directe ale educajiel, Reluind un fexempli citat adeseor!, aga ar fi limba vorbitd: vorbim franceza (sau engleza) mit ydin nagtere™ cl flindc& am tn~ ‘watat-o, aptitudined de a invija mai mult sau mai ujin usor HmBile (eau -o limbs oareeare) avea 0 anu 2 genetic Ine it er etireme se qlseso inh cara ‘ere influentate'concomitent de ereditate gi de mediul biant, natura si ,,hrana". Lufnd alcl euvinlul hrand in accepiia sa strictd (alimentaré), vom eita corpolenfa. Orl- cine stie cd ea depinde in acelasi timp de ,temperamentul™ ‘mostenit gi de cantitatea (sl compozitia) hranel absorbite. Cutare sublect (un hipertiroidian, de exemplu) va rémine slab chlar dacé isi satisface o mare poftd de mincare, un faltul (poate flindot un anumit centru din hipotalamusal Tul functiones2i defectuos) va continua sf se ingrage chiar dacd isi va impune restric! severe. Un individ ,meaiu fins’, a lib eu_deeit_primel min = ‘al facet aéaTt al doiles mincing mull ei ycese exemple fustreael perfew un adevir recunos- cui de nulla vieme de Mologh sh amume cf ydeoeebirle fare se observl. inte indvis "pat fi manifestarea anor fctors genetic sau ai medivial ambient, orf @ interieren~ felor ot ele nu Tefleeté sesparat fofluenta unc no fe sata slfore,.. Varaiie. anumitor tras8turl, cur er # tipurite sanguine, par fin inteegime ereditare, ale sltora cir este limba, se datoreael in Inregime medi ith le ators, in sient, com este atura.-- in i de ani si de celal. Adevifata-peublems.consia in tmportan- batt arate obeervath Ainel triturt date, la o popula datt, un momeat dat. (Dobetansks, 1966). ‘Tocmsi aceasta cave problema pe care o vom examina in aceastd carve In legivurt cu. aptivodinile intelectual Vom prezenta sic cereetitile prin care + incerest 2 stabil care este partea mostenfiultl — st dec, pin dife- renid, a. debindifulut — in fenotipal intelectual, Dar Insite de a fi fost abordat obiectv, cu metode impertec- fe fart indoial, dar cave au condi dejo la resltnte deloe ‘eglijabile, | sau ads acestel probleme solutit a prior. ‘Av fost sistinate fezele ovle mai contradicor st asal onlin ned neort 38 se Infrunte opinll absolute, fd @ fine suficient seam. de conciuile.ceroetatorior.. Varn Expune aceste tess, Indicind uncle dintre argumentele Dreventste in desbatere gt intre care cele mai mite m0 Envalta vatoare decit eta a unor simple prezumpi EDITARIST Mulfi_plrin{f, mai oles acei care au mai mulft copll, sint fireste Inclinati si cread& e& ceea ce fixeazd in mare parte, ine inainte de nastere, inteligenta coplilor, sint 1. PUNCTUL DE VEDIcaprictile* ereditiit — dup cum spun acel care nu eu ‘hose regulile statistice ale joculuj transmiterii genelor. Creseindu-si coplil in acelagi fel — sau crezind cel putin aja — of consiaSA ef unul se dovedeste foarte apt pentr studil abstracte, Ialalt, nu. Hi nu se mira insé de ‘acest lucru mai mult decit de faptul cf primul are ochi albastri, iar al doilea — och! negri, Genéralizind, se poste spune 4, printre copiii care aparjin nu numai acelelasi familii, cl unor familil foarte ‘apropiate prin modul de viayf, edueatle etc, se intiiness sublecfi de inteligent4 foarte inegald. Cum si nu fi tentat si atribul unor deosebiri genetice, cel pujin 0 parte din ‘aceasta inegalitate de aptitudini? = =o be Cranes Darwin ess ooéém obama ‘ig, 1. Arboreie genecloge cl st Chores Darin (dup Haron ri ‘of Ruffié, 1958) bees Se foloseste adeseor! ca argument existenta unor fo- milf bogate in sublecti de o Temarcabia Inteligen(as Ber- boul, Cassinl, Becquerel, Darwin, Monod... Vom da un Singur exemplu, soe el familie 141 Darwin, aga cum Il dleserlu Turon gi Muttie 1950), Figura 1 reprezinia o par- te a arborelui genenlogic al Iu) Charles Darwin, Figureaaa alal in negru) sublect exceptional de evenit membri ai Societiii Regale (Royal Society): Char- {es Darwin Ingusi, bunteul comun a tut Charles Darwin si a soffe sale tatil Tu Darwin (acesta nu era ful celal precedent: ef apartinea unel elte family, socrul s4%, in Sfirgt patra din cet unsprezece copii al sil ‘Nulpar astfel de familt si manifeste, de-a lungul ge~ neratillor, electele uAul patrimontu intelectual deosebit de {avorabil} Tot ags, famille Bach, posesiunea unar gene Pardculare-ar expliea care tanemeren.daruilor male "tn oposite cu gentul — seu cu marele talent — exise tenia Uhor deficienje mlatale eredtare oferd un alt mo: fiv det acorda ,naturli* o mare parte in determinism Sptitudinilor Inielectusle. Tate-adevir, daca o form’ sou alte de fdlotism aa de foapotere mintall se tnifineyte In ‘aceessi familie, din generate In generale, cum s8 nu ve- dem alc consecin(a tne slterdri palrlmoniulut eredilar, & acelel pirft-« patrimonfutul care condifioneaz’: deavol~ {area creleruiul gi, deci, a inteligenfel? Acesten sint ctteva din argumentele ,bunulat sim care fae pe mull si creadd ef inteligenta este condifiona~ {8 in mare mAsura de materialul genetic continat:fn-ou Nu este Vorb nicidecum de doveri decisive —acest Tu gpa fa alla dart cle ce umeaall — oh, tepettm, je simple prezumpti. ir onde acestea ol flozfi st unis blolgl a fost sa- Listdcu de ele tau mers chiar mat departe El i-au afi rat convingerea cf, in acest domentu, ereditatea era total (Sau aproape totul) sau, ccea ce este, dup curr sa veut, Sproape acest Iucru, cd aptitudille intelectusle stat inz eat. ‘pot clta cifiva sustindtor! ustri al acestel teze ere itariste sau ineiste: ‘Printre filozofl Platon, care credea ci natura nu ne-a féicut_pe nol tofi Ia fel, ck deosebii ca aptitudint gr potrivill pentru Tunetie sau alta*; ze Holga Gud care: ,Acl ear provin din stim de utd ar tone guns de" f1 oamenl de etd; chet noble= fen ate o oe excelent 2}_ $I Rousseau, care se vol si schimbi spiritele si si faci dintr-un prost un om talentat, Inseamndi a voi ca Ginte-un blond s& faci un brun* (citat de Weill, 1959); Printre biologi, Galton, asupra conceptiilor cfruia vom reveni mai pe larg 4%, In’zilele noasire, Darlington. 2, PUNCTUL DE VEDERE AMBIENTALIST In opozitie cu inelstii, multi pslhologi si sociologi si coin part imply mui persane. cate aera mare imporianfa influenfet mediulu,cireumstan{elor, ast bra dezvoluadt aleralar gene Ei Considerd cf, dact ereditates determina in largt masa catacteristicte fizice ale individulul, ea marcheact tn ‘ult mai mica mfsura psihicul su. Acesta datareaza mult mai mutt, daet’ Au chiar totul, medlalui ambiant, 35 spe- thal educate! Si in realitate, unele {apie observate_aduc.un_spriin puternie punctulul Jor de vedere. Totul ne face s8 eredem 5, de exemplu, nlvelal intelectual medigcru al -unor ie buti_pe nedtent califeaie de cel pun Io waare parte, de-condiille Tor ‘Vom reaminti, Gaver mat mule povestes af cra inceput a fost itor de Vellard yn_du miet (1939). Tato mai jos, rezumatit de J, Lecomte (1987): Cu cifva ant Inainte de rAzboi, etnologul Jehan Vel- lard explora o reglune foarte putin cunoscuta @ Cordiie- rei de la Gaagusssu, fa Paraguay. In acest nut tiese Indienil Guayakis, consideraltprinize cel dintre indien‘t din padurea sud-american inicl hoarde-nomade, civilizaia lor lind una din cele mal reduse care exist; el nu cuu0so deloc cresterea vtelor $1 sgticultura, lar hrana Tor principals Vinitorii, din cules sau’ din rec jor. Guayatts por ff dec Intec, dvd exit a ceva. Or 6 in re expediffle sale, Vellard a gisit'0 feud de 2—8 ani, ‘ArGSTA nte-on campament- Ceseatl ir emails explocs” fo “adapiat extraor@iner dé Fapidla-nouin sa cexistenti, Intr-atit Ineft eu elteva luni mai tirziu, nu se ‘Geosebves cu imi de-ufr-copil european. La 10 ani Vorbea” anceda sf portugheza, 31 devenlt com Iaboratoares Tallul su adopiiv™ os Uf asermenca exemplu, chiar unle flind, trebute s& ne He intotdeauna prezent tp'memorie atunci ind ne preo- cupim de aceste probleme. Faptul este Indiscutabil: 0 fe- fit de dot ani, 1uat& Ta intimplare din jungl& sf crescuta cca competenta, poste atinge un grad dé culturd, care, in feursul nel generalll, 0 face 84 Sard peste clteva vecl de mii de ani, Soe ne Se son @ imprésionat §i'maf mult unele spirit de copii abandonati, fie indata d aU fost hi determinant al acestar contacte? tun Pols aproape hel Un Fo, in determinaren capacttAi- Tor intefectuale, tot aga existi's1 ambientalisti cave refuzi aproape orice contribute ered "Penlfu el, pe acest plan, tot copilsint,eu prea mict | diferenfe,axemheni Ia Inceput, Originea acestel_conceptil| seor! Tul Locke, dar ea nu reprezinut gindea el, Ceea ce Locke sustinea in mod special, era Gh au exist Idel Inndscute, of la cept Spill ete cee ce ee chen o tala Tie, IEAM oe caractare 1404 Mct'o idee, Grcare ar {lea 0 a bute Fase" pe care se-vor inscrié semmele circumstantsion, amprenta mediulut amblant \ ‘Mul! enclelopedist sa raat vederilor mat mult sau mai putin similare acelava afe Tul Looke st au adm, calltateaspirftulul depinde Inainte de toate de in‘Tuentele Suferite, Aga at fost Condoreet gl Helvetns; acesta ain Dupit cum exist ineisti care nu acord’ mediului nici | 15turmi creden c& ,orlee om mediocru, dacd ar ff fost mai favorizat de soarli, ar fl fost asemenea camenilor marl al ctor geniu el este silt s8-1 admire". __ Bslhologti behaviorisii au admis si ef, dup Watson, cf jah exist nfel o dovada a eredititil comportamentulus Bupa ei [deosebirile genetice nu se refers decit la forme si structurl, nu la functll. Acestea din urma rezulta din modelarea de citre mediul ambiant a combinatillor gene-, tice a ciror caracteristicd dominanté este _plasticitatea", plasticitate aproape egalA pentru toate combinatiile care ar reactiona in acelast fel 1a influenfele mediului ambiant. Tar Watson, optimist, se angaja s& realizeze cu succes. experien{a masa imaginara: aDaficmi_o duzin de copll miei sindtoyi, cu_o bun! ‘condtitutie si «niverstle apecifie pe care Sl val alége pen- tru eT cfeqte, sl va garantez c& lufod pe_oricare din ei Ja fntimplare, i-vol forma astfel incit_ sa devind tipul de spetlalist pe dare Ml voi dori — medic, jurist, artist chiar, da, ceryetor sa linafile, tendinjele, a nrogitorsar". Neobehavorgtil africa sl Skinnes, oo sia deo digouse de tehnis de invitre mabovete ie rer inteligen(e individuale,-am-putea Tzce_p Invefe-aproape orice. ‘Mull! socfologi adopt sl el teza_amblentlist Acesta este cazul matxinilor la care aGeasta tera se inscrieinte-o teorie infinit mat-vase. (Este cunoseuld Teza a gasen a Tol Marx ci privire la Feuerbach, eltatd adeseori in aceste rhot —"orieare 1-3F fi talentele, in= ihudinile, vocatilie sl rasa stri- dezbateri: \Esenia umanli nu este o abstractie inerenta in- aivida ‘total, fn realtatea e, ea este onsamblal Tela~ flo sociale"). Intro perepeetivi. apropiati, Melson (1964) reia pe seams, Snitind-o, cofeora tera a Tai Ortega y Gasset (TaOmul mit are nfeto natura, ceea ce are — pau mal curind “Gea ce este, pretzeard el — este itary Bo ttareste ‘cu sprifimal Behaviorismulay el pelhanalise, tn sity al relismlet relevind concomeent de mafxism si de falizg, care Wehideast ultimele Indole g2 pune Sn i pling lumind ceca co individu) datoreaz’i mediului am- | Biant in constituires persoanei* | ndnginte de a se intilni cu alt om, si cu grupul, mat serie Malson, omul nu este nimie altceva decft virbialitay. i la fel de ugoare ca un abur transparent..." La el, ,endo- geaul — ceea ce se poate imputa numai propriilor” sale forje si dispoaifil native — are, repetdm, consistenja unui 2. TEZA DUBLEL DETERMINARI ste posiil are si ne formim de pe acum o opinie vataild Su privie la sceast" problema? Evident ch ny -ceact mute din ydovesle= eedarqion sno ambienalge FSS lela vin dpa dew congo foXQ) relfn orice ena le nu au inportanja pe care tea seo [7 S| seat care se ervese de ele entra fisiiearea nor fae | exelivse, De exempls, argument pe care Snel crea 641 gin continuitates gentuluf saua talentalul la ctova deseen= deat srg ei departe dea ft deci, Tad ce remark ‘Weill (1958): »Nu trebuie ultat c& membeil aceleiagi familit igi impart Inite oi nu numai aceeasi ereditate; of tsi impart $1 ace- lagi mediu, tsi impart exemplul, educatia, pregdtirea, re ; lnille, st mat ales reputatia, Admitind c& toate acestea nu | ar fi sufictente pentru 2 crea talente... © cert cA adeseori \ ele sint suficiente pentru a le revela sau a le orienta..." Pe de alti parte, dovada objinutA din existenta unor copii silbatici" in favoarea fel maediulul oman in -determinarea capacitatiior mintale, contra orietrel in- 5 = cenatio tnetigeninlax fl alinsdacA or fi beneficat de un medln educativ nor- ta taza wor coll care af fost Inverell de nastere cu un polenfe) intelectual de nivel med sta” rea de profundd hupolere mintala remustdntr-o-exi- Tents ipa de once contac umane, nu are dee 9 sr- pritadGa nu sauce nial indlesis valesit peittor la partes pe care, in condi mal pun exceptlonae, ar fl Riso genouipel st mould! amblant in congue svelie Ia pia Sele une see dem hac el ‘soll care i cabal ar fon ees Sod tsenlndter, staan sl Sceeigt famll obs" Tote", Wiul Gir ef ap ar & aovelie oo un debi inet fabil, altul ca un individ dotat cu o inteligenta mij Gierar-telea'cr un saubiee’ such oc pani Siteletual mogtenle de leave copl af 1 putut expo, i scales" ta prope jn fafa unor posit atit de trangante si sprifinite pe ar~ | qumente-attt de-pufin decisive, putem fl tentali sd adon- famr-un termen medlu. Vom presupune deci cf cele dowd pint goatin -amindoud, in mod foarte Banal, o- parte de adevar. este teza aubler determitndri, genctic& sf ambien- {all a infetigentel, ‘mult pertizant Bupa acestia, iecare copil se nayte cu tin_genotip in- tel terminat, care Insi-mi_ ete decit uaul_,poten- iF, [Reatizarea Tui va depinde de mediul ‘at sat al pM vob Toa era fl, unul care Jn alia parte ar fi putt mani ligentasupertoarl, val vegeta intun_mealu_prea_sirac din punet de vedere cultural, far altul, mediocr4 Inzestrat, Inst beneficlind de~comaipit-edueative mai bune, isl va atinge plafonul si va_ putea chist_,s& fac impresie* Griett de verosimila ar putea sf'par% aceasta conceptte, ea frebuie s8 fie demonstrat&, $1 chiar dact ar fi admist ard discatie, Inca ar ramine de determinat participerea reali medie a genotipulul la constituirea nivelulul-de-in- feligenfs, Tatr-un mediu ambiant sau_in ali. E ceea ce fn Grit or sabfensci area 8 reugt cu precise, me- todele de o rigurozitate inegald pe care le vom trece in revista in urmétoarele doud capitole, dinire care primul Gdealtfel nu se referd la om, ef la antinal. : x Experimentare caprowL |. pe animal Este evident cf la animal influenia datulul ereditar ‘supra eapacttatilor cognitive — destul de" rudimentare, ce drepe ponte fel mal ugor cereetat, 2 0 parte, sublect de experienfi pot fl crescut tn con ne dint, n mea eu caret fare pre tise, aceleas pentru’ un Intreg Tot, ceea ce permite eva Iuazea efectelar uinor creda cierite. De alté parte, animaiele de laborator utiizablle — in sce ei, fontonre un lt de ath arte Seurt in raport cu al nostro, Sobolanul, de exempt, aj Ja maturitate tm tee Ini, ceea ce petinite experimentaren Be un numde desta de rile de genera a foarte Bor Apoi, cresterca gobolanilor poste fi condus fa. dou diectit deosebie de favorsbile studiului condifionti ere altar a capacitor anima Inl-un prim exe se urmareste obfineres unor de dente genetic stable, ale cdtor aptitudini vor putea Tr-apol Samparate: acestea sint descendenjele inbred? Tn al doilea caz, se cautd a se selectiona sublecti care preainta capaci! innascute mult superioate (seu inert. fare). mediel si spit de a te ‘ansmite, cel putin partial, descendentilor lor. - bets ‘Vom examina aceste doud metode, + rezltate in rue de singe feng).carmowut 1. Observatii la om ‘ Existenfa bine stabilitd a unei anumite conditionari ge- netice a capacititii de invajare la animal denotS ef apti- ‘tudinile intelectuale ale omului sint gi ele, partial, deter- inate de ereditate. Studiu] genezei func{illor noastre mintale superioare conduce, intr-adevér, la parerea ci ele se bazeazi in par- ‘te pe mecanisme care — la om oa st la animal — actio- neazi in invitare si ed, prin urmare, nivelul pe care i ating depinde intr-o anumits masura’ de perfectiunea a- ‘estar mecanisme. Dar importanta hiatusului care separ inteligenta o- mului de aceea a micllor rozdtoare ne Impiedies, evident, 8 vedem aici altceva decit o ipotezi. Numai studi obfec- tive pot si 0 confirme si si precizeze aceasti parte a datu- ut ereditar din aptitudinile omulu E destul de curios ef inainte de 1860 s-eu Intreprins pufine cereetie! privind condifionarea genetict a diferite- lor aspecte ale comportamentulul uman. Terenul acesta rimdsese aproape cu totul virgin, in pofida luerdrilor u- nor precursori ca Galton si, mal recent, Newman, Fre- emsn $i Holeinger (1937), care au inceput si-l defrigeze, Bra de fapt un teren de disputd intre flosofi, psthologi si sociologi care dezbiteau tezele radical opuse, prezentate in introduecrea carfii de fata, Este adevirat ec aplicarea metodelor genetieit la stu- iul comportamentului uman este deo Tedutabila. dit ceultate, ‘Trebuie si ldsém deoparte un anumit numér de ca- zuri in care aplicarea regulilor mendeliene este relativ Simpl, Dar fn aceste cazuri este Intotdeauna vorba de Geficiente mintale grave, de elementele unui sindrom atologie neindoleinte al crui mod de transmilere — ra- eori dominant, mult mai frecvent receslv (Idjotism amau- ‘otic, fenileetonurie) — poate fi stabiit, in general, la 0 simpli examinare a genealogiilor. Aici inferioritates inte- Tectuald este logat& de prezenta tunel gene simple sau mal precis, in marea majoritate a cazurilor, de intilnirea 2 Goud alele recesive nocive, In schimb, variafille nivelulul de inteligenta tn sinul tanet populatil umane singtoase nu par deloe si find de tun mecanism aft de simplu, Afct capacitafile mintale par afi distribuite dupa o gradatie continus. De aceea, de- ‘monstrajia c& factoril geneticl le pot influenta se loveste de multe obstacole si reclama intrebuinfarea unor metode ccantitative, uneori sofisticate. (© primi diffeultate fine de deftnirea, apol de miisura- rea a ceca ce numim inteligenfa, Cele dou’ aspecte sint, a drept voxbing, string legate, eel ideea pe care gi-o fac despre inteligenté inspiré pe constructoril testelor desti- hate si o evalueze si, viceversa, rezultatele Inregistrate de psihometricient — sau interpretarea lor — sugereazi, sau Sprifind, o teorie eau alta a inteligentel fntr-adevar, in stadiul actual al cunogtinjelor noastre, ru putem considera cé ar fi posibil si evocdm 0 notiune 4 inteligentel, clar fundamentata si care sf permit a Ju deca si a critica cercetirile experimentale. Dimpotriva, le revine metodelor pozitive sarcina de a furniza date care 58 conducé, printr-o elaborare interné, la clarificares sau mai bine 2is la constituirea (acestel) notiuni...*" (Olé ron, 1957). Nu vom intra in detalifle unei chestiuni atit de contro- versate, Nu vom expune diversele concepjii cu privire la aceasti ,inteligenta*, pentru care nu exista nici o defi- ”nile sticitics. Le glsim, dealtfe, foarte bine prezentate itn cusurile de palbologle. Bxigentele me todel experimentaleobligh daniel de mi lua in coside- fare din inteligentl deci ceca co poste Hl estat prin in- fernedinl testelon, Infruct-e Iver recnoneut intel genfa deci parfll toalittes apl- fedlaor cogaltive gch deol o- abrese mat rmaT sau Thal pil sceenTOWll Tnpiedid de a considera performan- {ele titice ale subectuls tesat co expresie eutentcl & Posibiltfior Io! intelectual. "Nu vorn spine aproape nimic nici despre acastA me todd a Yestlor al eel princiiu gi modal eseniale Sint de asemenen dint cole mal claic, let despre lia fete gt valldtaten eh ‘Von reamint tus! of in cereetrile de genet genta stat Foote difer Peimelé aoa pisolp stl aL rin opoare retusa sat prin modiicir ceva mat aceen Ete (ferman-Merru, deriva version! care continu a 3 folosite pentru misurarea capacity copilor La ele se a- high fete mal pulin valabie 9 ca somnifleate tates sitva diferitay menite af evaluece inveligenta aduiilor (20 ex, Wechsler, 1956), Toate vizeazs, printr-un_ansamblu de probe variate (eon) ak does —capacTiates Teles snte- wet-Simon din care, tual “globalé* a subjectului, ,intaligenja general" a acestuls. ——~ — “Reauliatele au fost date mai intii sub forms unei anu- mite vffste mintale, corespunzitoare dificultajii probelor reusite, In-prezentele int exprimate In mod curent prin coeficlentut de inteligensa (C.), raportul (multiplicat cu 100) Cintre birsia-maintald atribuitd Ta examinarea rezulta- telor testulul ST vifsta Feald a copilulul, Distributia coeficientilor de inteligenté in rindul unet populajil carecare este normald, adici se exprima prin- ‘-o curbi a Tul Gauss (fig. 4) a cael medie m — care se confunda cu mediana — este de 100 pentru un esantion ’ neselectionat al unel popula. ,oocldentale*, Intr-adevar, testele sint consiruite st etalonate in aga fel incit distri- Duta performanjelor si se facd conform acestel legis, ma} precis, ca abaterea-tip © si fie'de 15 sau 16, In + ig. 4. Curba Lut Gauss representing ditrbusia normald @ ‘Gu. (medte 10, ebuteresiy © = 19) ‘aceasti distribufie normals, aproape 70%/ din efectiy are un CL cuprins fnire m—'s i'm + a (alcl, 85 sl 115), circa 95%/ Intre m — 26 si m+2e (fle 70 si 130). Sublecfil cu un CI. de peste 130 constituie intr-ade- var o elitd intelectualé. Sub 70 sau 89, Cll exprimi o stare de debllitate mai malt sau mai putin accentusta, indica mai ales — iealbal nce gen Cae con~ scolare. Posiotaile intelectuae reale slesubiectulnt ar ee ier eee a recs ioe eee pee ee oie Shaheen ar aranotion inteligenfe, sit acela al PALA. (Primary Mental ‘Abilies) al Taurstone i aoela cars fuerears cu Dif ferential Abiiies Tests A) “hn ansamblo, factorialght par a secunoaste cet putin seae capaci aitizobe ttle susceptible dea‘ descon- Piee'tE dua con rt tnute altele) Acestn fa i © prima eqpaciate verbald mcnifestad prin flos- rea unui Vocabulgs tat nll Sau mat putin boda 2.0 4 doua capecitae verball (fasion perDald) ca recterizaté prin tgurinta jn eeamblareacuvintelor pen- truva rispusile intrebartlor puse 3:0 eapucitote numericd (ocltate tn minuirea arit- sedi de baa} “0 eapocitate spatial, aptitudinea de a vizuliza re- lati spatiate-in cows sau tre dimensiun (exist sil bro- babil Goud capectat! paral independent), 3. 0 capacitate de rajionament, grew. de verifieat in stare pura, testele care pret ia aceusa evind in general ‘compontata verbald tau spaiiel ce nu poate ff neglt= ota . Memoria, cu capacitai aproape sigur distinele pen teu memoria $6 fermen gout sau pe tetmnen lung preci fi pontrn diierele felwi de imaging sau de tormabt fhetnoront. Unii factorial! recunoso totusl existenta, aléturi de ‘acogti factort specific, a unui factor general ciruia, pri- mol dintre ef, Spearman, ie acordat chiar o importanta excesivi, In ,conceplia ferarhica", sustinuté de Burt gi de ‘Vernon, acest factor g pistreazd ined looul inti Nu vom intra in aceste discutii (v. Oléron, 1957) care 1m stadiul actual al genetic inteligentel nu 'si-ar putea ‘gisi multe eplicatii, 5 chiar vom amina pentru capitolul ‘urmator studiul datelor insuficiente, referitoare la aptitu- ini, Vom neglije, cel putin provizoriu, critfelle acelora ‘care reproseazi confinutului estelor — chiar neverbale = de a fi influentate de contextul socio-cultural (ceea ce ‘ar putes falsifica comparalia capacititilor intre subiecti crescuti in medii diferite) si vom cerceta daca int generala — oricit de mediocru ar fi definité i de im- Perfect misuraté prin C1. —- are 9 condijionare genetic’. « Iatilnim alc mitirile propel genetic umane, Nu mat lispanem, ca Is animal, de popalajit numerease, omogene din pnet de vedere genetict Nu se pot creste yu de experienti" in condifil srict definite, aceleaxt pentra un yantion intreg, iar pentrs a trece de ia 0 goncrafie te fa urmatoare e nevote de doudzeel de ani ‘Nii una gin meindele mat mull sau mel putin rigu soate utliste in genction animal mu este dea aplicala mult, Trebse sf ne sifamim et sproximatit mat ot Sau mai putin valablle, St acl destajurarea.aparatl matematie al enalizel genetice, nicl preciia clfrelor pe care le furnizeaza nu ne pot face a8 uitém Valoarea rele {Uv a datelor pe care Te manipttesel ‘Vom treve misoniy in sevieta poncinalele metade eave su Jowt aplicate, incereind sh le apreciem valoaren 1 Wore Seas ha eotimast Ge heriabileate at tne ele 1. ANCHETE FAMIUIALE Motode ancheteor famille este fr india cea dln sii al ele! principiu ne vine in minte si se stle e& Galton 2 folosit-o — {ara prea mult rigoare ins — pentru fun darea tezei sale ereditariste, Ba consti in a com| iadLgui-EURr sufiient de mare de family imteligen fener cyanea 4 pine wo c-aceen ae filor at surorilor lor, a se bazeaca deci pe eonfraniarea CI al unora sal celorlalft Deosrece parintii si copii au in comun fumitate din genele lor, iat frafil $1 surorile de-asemenea — ceca ce five adevarat in acest din urmé car decit ia medio, stax Ustle — trebule sf ne agteptimn, daed oredem In realitates Junul anumit determiniom genetic al inteligentel, sl go- sim, im aceasi@.privin{a, mai aula asemdnare Intve el dct Tne mubiet de asec! viral nein # Pentru plsints, au considerat in general muljumitoare rex sultinie date de tstele: Sabiite pentrs macuraresinelgentsl [dultior. Gum ‘ins goeste teste mi sint afl eo satintactioare testele Pentru cop tab folot, ort de efte.ori au Dulut inooeute, Valorie Cl, pe care. aceqia Te aveat la viata. scalsrd: scam lucha ene denmll de frocveat posibily intrusit tesla se Dracilea de peste o jumatate de seco) “Tata, cu titlu de exemplu, concluzille unieia din anche- tele cele mai tngrifit conduse, acces a lui Canred si J nes (1940). ree “Ei aut Supus unor teste de inteligenta 97 de persoane {in virsté de la 3 1a 60 de ani, aparfinind unui numér de 269 familit din distristele rurale din Nous Anglie. Coeti- clentul de corelafie intre CI. at périnfilor gi al copiilor este de 0.49 si aceeasi valoare-e-u glsit pentra corelatia, Iintre feafi si surori (ea este de 0,45 Intre copii de acelasi sex, de 0.58 mtre-copii de sex diferi. jn cele-mai multe dintre anchetsle de acest gen s-att obfinut rezuliate foarte apropiate, In revista lor Selence (1963), Srlenmeyer-Kimling si Jarvike au refinut din ele 12, referitoare la eomparatia C1. af pArintllor si ai copiilor 91 38 Ia aceea a CL. al copillor din aceeast familie, Pentru coeficientul de corelatie intre pirinfi si copil, (hatorie ‘alate se esaloneaza Intre 0,25 g1 0,80, media fiind de 0,5 Pentru coefictentul de corelatie intre fratt zultatele se etajeaza intre 0,30 1a 0,49, ‘Trebuie s4 lst deoparte studtile efectuate asupra nor subiectiarieratl, flinded ele nu intereseszt cer ceetarea heritabilitdti 'aptitudinilor intelectuale ale su- Dieetilor normali, 0’ asemenea anchetd este cea efectuatié de E, si Sh. Reed (1965) in Minnesota, Tats, dupa Gottes- man (In Glass, 1968 ), principalele ef rezultate: ‘Byantionul examinat era mare: 1 450 de adult si 1 951 de copil ai lor In viati. Adulfii fusesera testafl anterior la ‘virsta scolard, coea ce sporeste vallditatea conchiztilor. Descendenta subiectilor debili (67% dintre ei averu copii) care s-au cisatorit fle cu un alt debil (CI. sub 0,70), fle cu un subject normal seu aproape normal sub riport intelestual, se compune astfel (in procente): 0,78, media situindu-se Piringt Copii €1.<70 W TV. + 5AVo + Vig pe eind po Ms. _Va Va Ye Weve eto EVs, H nu reprezinti, agadar, prin tsi o aproximare grosiera a heritabilititii adevarate ») Indeosebi, factorul genotipic care figureazi le nu maratorul lui H (fle Voz ~ Vac) nti exprima decit va~ Huatia derivind din diferenfa intre genotipurile gementlor Ginigoti, care au in comun jumatate din genele lor, Va~ Banta care corespunde soestel_ diferente genetice (1/2 Va 43/4 Vp) Bu trebule si reprezinte mal mult decit jumétatea varlantei genolipice aditive medii intre subiecti hnetnrudifi, Va (cael, In genere, se crede c& Vp este mic fn Traport et Va), Din ‘acest punct de vedere, valoarea aflat pentru heritabiltate subspreciazd mult influenja diversi- agi genetice fn simul unei popula o©) Dupa elt se pare, variajia ambiental Iuata tn eal- cul sub forma factorulul Viz (sau gi Vi,) corespunde usoarei inegalititi a performanfelor (elteva puncte ale C.1.) Astorith faptulul ed gemenil — desi eneseuli in acelagi luter §i apoi in acelagi cfmin — nu sint pusl exact In ace- ‘east condi! pre- sau postnatale. Hi mésoard deci numai heritabilitatea in cadrul familiei sf chlar in familil in ca- re copiii, find gemeni, sint crescuti aproape exact In ace lasi mod. Nu se fine, prin urmare, deloc seama de efectul infi- nt mal important al inegalitatilor fntre conditille oferite de cimine diferite, chiar in sinul aceleiagi societiti, Si, de fapt, egalitijile de mai sus aratd ci varianfa Va, (de- sigur, mult mai important decit Va,),care figureazd fn qzbresa Jul nu ge fl fn gooea a IH. Ca urmars, s- marea heritabilititi este exagerati. si supraestimarea trebule mai mult desit si compenseze subevaluarea sem- nalaté in paragraful precedent. 4) In plus — aceasté constatare are insi mat pufing importanta decit cea precedents, Holzinger pare a admi- te ch gemenil menoaigolt sl dizigolt sint creseutl rigures acelag! fel gi of nu existé nici o deosebire In amplita- fea (in orice caz reduss) a influenfelor mediului am- biant care se exerciti asupra unora si a celotlalji. Acest Jueru a fost admis in expresiile matematice de mai sus aceeas! varian{a Vr, este atribultd gemenilor univitelini sau bivitelini, Or, am vizut mat inainte ci aceasta este doar o apro- ximafie, Este infinit mai probabil e& variajia embientalé intra-familiald este mai_micd pentru monozigoti dectt pentru dizigofl. (Vor — Vaz) comport deo! in realitate 0 arte din varianja ambientalé, ceea ce méreste mal mult valoarea heritabllitati calculate. ‘Masurarea heritabilitatii Ha gemenilor tn sinul fami- liei lor nu ne ofera decl decit o eproximare foarte grosie- ria heritabilitatd adevarate a inteligentel in simul unel societili chiar relativ omogene. Totalitates observatiilor Fioute d& in mare masuré de erezut ch ea reprezintd o Ile rit superioard a adevératei heritabilitati. ‘Vom semnala in fine e@ unit autor! au subestimat im- portanfa erorii relative care afecteszi misurarea lui HL. ind seama de erorile eare afectezzé datele psthometri- Gongs fe necesare eyantioane mult mal numeroase decit SScelea care a fost uilizate, pentru a se ajunge 1a valor! Pealmente semnificative (a se vedea de ex, Eaves si Jinks, 1072). sen nt ea om, oe uiphatacatee uma ctr west Hoh ert eae Seicnah ade Srageiean ater iced een cote ue eas Soa HSS She SS aaa ami icra satan eo i ec reg iy {Rina at rege oma din corel nis Sos sael aan untied ‘Yom mat enunfa 0 rezervi. Oriare ar fl cauzele, pst- notogice sau sociale, exist — fa ce. prvete nlvelul in- {elecual -~ 0 tendinia spre cisstoie Intre cel ce se SeSsmnina® Corclatia tnire Ca} solo est, tntr-adevar, eenil de ridient de obies, de ordinal 2 040 la 0,30, “Aceasth tendin{l spre ,cfsStortiasortate* modi u- rele corelaitr de cxompluy covereana Inte rafts surat Caci Sn sutsura fn care aceiue siitadi fenotpice i co- seGuunds » simfltadine a genotpului — evident mal mie Car tntructteritabiltaten chulata este tnferioaré unit select sna perl Yo, ea in comin 0, we Mfg gene’ (laverablle sau defavorabile) superioaré Pent Gert ar stelta din cfedtoril la inlnglare. Co- pill wor avea de! mat rit de jumstale din alee lr, De Reimoues smodelelos de heriabilitate consirite de ge- Soutlenl Webule sf find seam de aceasta tendinjd spre omepamie,entra a depépt mai mult sau mal putin complet aces: te dificltét Cattell « propa metoda analisel variant, foretce multiple sau MAA. (Multiple “Abotract Var ance Anatyss) TE defines un snuit nus de vevianfe teretice — Iinsccesibile in-mod. direct — genotipice sau) ambientale, Sein interioral fomaiton, fe Soir fai, Flecare varlanja. obseroaidGnice in mamér suficient de perechi de sublet! compara, acca pereehi de perfor ‘manfe) este descompusi in tel ferment, De exempi, Yas Sianfa Veo observatd In compararea in interioral prechi 2A. ale unor fro (au stron) exescuti"Impretn a0 ‘Ve = Vag + Vee + 2tge Vee Vow Vey fiind varianta genotipici in interioral familie; ‘Vee lind ‘varlanja “ambientala in interiorul famililor (pentru totalitatea famililor testate); te un coefioient care exprima corelajia intre aceste dou surse de variafie, Eoustii similare se soriu: pentru gemenii monozigot frafit (sau surorile) ne-gement, fratii vitregi (sau surorile vitrege), copiil nelnrudifi sl, {a fiecare eaz, pentru sublec~ 4 erescufi Impreuna §1 pentru subiectil separati ‘Sistemul de eouatfi permite calcularea valoril a cel pu- {ia unora dintre varianjele teoretice cercetate sl, pe baza Tor, a heritabilitati, ‘Cattal si col. (1955) trag astfel concluzia of pentru in- teligenta generalé ereditatea conteaz’ mai mult deeit me- diul in interioral Zamiliilor sl e8, invers, Intre famill, ‘mai mult decit jumétate din variafie provine din deose- birile infre medille familie, Este cert ci in principiu, metoda MLA.V.A. este efica ce si ar fi capabila ef furnizeze informatit importante ast pra influen(elor genetice $1 ambientale care conditioneaz’ Giversele caractere, Ea include metodele mai (raditionale privitoare la gemeni gi la copii adoptivi si prin. aceasta, furnizeaz’ toaté informatia pe care aceste metode 0 pot 4a $i in plus informatia suplimentaré obfinutl, consideria~ Gute legate leolalts™ (Loehlin, 1963). ” Acestei metode tau fost aduse insi numeroase eritict, cecle mai multe foarte ,lehnice*, gi anume de Lochlin in- Susi, gl aceste critiet iepiodicd de’ se acorda depling in- enedere reaultutelor el. De exemplu, unele necunoseute, cum este Vay _varian ja ambientalé fm interiorul famililor, s-ar putea sé nu al- ‘BX aceeasi valoare In toate ecuatille in care ele intra. Pe de alta parte, metoda imaginata’ de Cattell presupune ct variatia genotipicd este in Intregime de tip aditiv (adie mu exist nicl dominanfé, niet epistazie), ccea ce e de- sigur eronat, In afard de aceasta, coeficienfil cere exprima corelatia intre componenta genotipicd si cea ambientalii a lecirel varianfe nu pot, dupé cum recunoaste autorul, ‘si redea in toata amploarea lor interactiunile Iatre geno” tip sl mediu ambiant, despre care vom vorbi din now fn capitolul V, In sfirgt, erorile relative care pot afecta salutile ecua- fillor sint foarte ridicate din cauza incertitudinilor de ca- Fe suferd datele (varianjele mésurate) furnizate de eyan- +Hloane ined prea putin numeroase. In definitiv, orice estimatie ceva mai precisa heri tabilisitit aptitudinilor intelectucle se dovedeste — pentru ‘moment cel pufin — imposibila, si sa putut sustine chiar 4 valorile obfinute erau lipsite de semnificatie, iar cer fetarea lor nu avea nici un fundament (@ se vedea, de ex. Layzer, 1972), 6 PRIMELE CONCLUZI ‘Din observatille precedente pot fi trase de acum clte- ‘va conclusil, Un prim rezultet se desprinde net din cereetarile tive intreprinse asupra subjectului: daci inteligenta Gepinde tn mod cert, Intr-o mésurd foarte apreciabila, de mediul inegal de favorabil In care este pusé sa se dezvol- ‘2, ea este condifionata a bazd, tntr-o misurd importansi, ae patrimoniul mostenit, sau, recurgind la un termen us zual, de ,daruri*. "Teza’ ambientalistd nu este decl mai ‘Validi decit o teal striot ereditarista,Observatiile expuse mai gus aduc, intr-adevér, dovesi eu totul convingitoare, Daci concluzille deduse din an- chetele familisle nu sint deloc riguroase, in schimb rezul- tatele studillor efeot a gemenilor, asupra espilor™ plat st aang coplior care ea ie aver Tost comers a co tne snevce wire limitirilepe tare tebuly a Ye Fecdnoesem,oferd o demonsisatie fost {elsotistcitoare q influent inaascubal. SS Haar Wabsh so alfé dovadi Ba este furnzati de seiderea C1. constatati in eazuri de consanguiniace, de- Regus Repeal dieouatoecaptitadin de fav Tare, observaté la_gosrece_In_eursul_ inbreeding-alut Hissar seers Gate Cu att mal Bocentagtl cu ett radur “Ge cooncgulatate pean, Sedderea tsi wa consangulnilaie eal Hdicu, Scdderea atesti ses Tolul jueat de constitutia genctica in dezvollarea inteles- tuala, far, nu putem opune nimic valabil sfirmatici bio- ogulti Jean Rostand (1952) sl anume: ,.Fard nici o indo- ialé c& ia inceput exisia deosebiri genetice in oe priveste amploarea gl speclalizarea potentialitailor intelectuale In acest sens pledeazd ... puternica similitudine a C1. ia ‘gemenii univitelini® ‘Acceasi constaiare 0 face psihologul Zazzo (1965) care a studlat Indelung azul gemonilor. Marturia sa es- te cu atit mai semnificativa cu eft Idelle yprogresiste* ale autorulul — ca dealtfel sf acelea ale lui Jean Rostand — nu pot fi puse la Indojald Datoriti convergenfel mai multor corcetiri (studii ale pophlailor -- metada gemelas) sm cf jateizenia dex pinde_de faciori ereditart... si ca — in Sondifit sociale Uyals "ae ee Higbtbuie in rood regulat Gn curbe gaur- sland, dup expresia statisticlenilor) de la nivelurile cele ‘mai joase is nivelurile cele msi ridicate...* .Faptul cf inegalltifile sociale produc uncle tncured- (Goszi! nu ne d& dreptul si negam inegalitafile biologice, Cu toate acestes, realitatea unei conditional genetice 4 inteligenfei de o anumité Important este ined pentru muilfi 0” problema, aga cum am semnalat in introducere, ‘Aceasta se explicd prin mai multe cauze: 2 ‘) In primul rind, influenta unor teoril filosofice sau psthologice foarte generale, cere sint In contradictie cu conclusia entunjaté mai sus. In special afirmarea atotpu- tamicief influenfelor sociale asupra dezvoltarit psihieulud ‘uman conduce Ja subaprecieres Snvatémintelar genetic ‘Multi Mlosofi, psihologi si mai ales sociologi resping deci dintru inceput, faré o suficienté examinare, conclu- zille celor mai serioase studil biologice. Acest lucru nu es te adeviral numal pentru Franfa, Si in America, dup mirturia lul Bressler (fn Glass, 1968 4), Sociologia... nu intrefine practic nici o relafie cu teoriile ‘bazate pe biologie ale comportamentului uman... Trata~ ren ,standard® a unor gublecte a... inteligentS, persona tale... ignord explicafille biogenetice ... au) le intro~ duce iste-un context polemic spre a le diminua importan- ta, Intr-adevar, nici un sociolog contemporan nui @ publi- cat 0 operd majord care sf abordeze cu simpatie recentele Gezvoltdei ale unor materil ca genetica, etologia sau psl- hologia comparstiva, Neexistind un magistru, nu exist diselpoll. Studentul-tip is! Incheie studifle universitare tn- ‘zestrat cu un Inventar detaliat al infirmitafilor intelectua- Te deserise de Malthus, Spencer, McDougall si Lombroso si prea pufin Inclinat 84 consulfe pe magtenitorit lor In~ depairtati" ) In acest simp, convingerilepoitioe iberle® sau pronto" eae 9g asociazh aproape ntatetmna ca eo" ts Hlowtce mentonate, fac pe tot cave le tmpgenc 1s toad nce ruse a determin eee tal ingortane t apiainiorinetecuate 4 mu Be Sme~ {Ge Gopioatath de apt teismula sat Ge apardon Driviegior cnslor soa favorizate, ‘Ens safel o stinst corelatie Inte poze doptate tn problema eresitateredi i concept police st so~ Gale ate speciation Interesai, Conform uns sea al Fat Pastore 19d) peice 24 onment de genta nebo, {Gre au partiipat In contoverse naturesmtirg, un st fur eredarist, "Terman, en last en eva, pe cin Te a= Sicatalisl stmt Watson se numaon pringre conservator "Temerileprosresigie sin ed tala estat, tn mm jovtaten lon, mat pon itemelte, ar ele se expel nprint tarist4 La adus tezelor tasisie gl conservatoare de pe timpul Tu Galten $i al Iut jpencer, gf ulterior — mal sTes Ta (oeaxOne — Ti cursul_primelor tel decenil ale secolului al XX-lea. a 80H), Bysenck (97), Shockley (1972) ete, nu sint de asturd'a potoll acest te: "Toate acestea ne ajatd Infelogem — fr sl justi- fics im intregime — faptul ed diseutarea datelor obiee- tive de care sve ocupat acest capltol ei fie astaei incl att de freevent fnecata in yexprneri cogmatice care, dact Ge ele mat multe ort spun mtlte despre aor lo, ele span foarte putin despre conclusitle care privese subiestl® (Dobshansky, 1969), cl aceasta dicutte dagenereaza in «- tele ydezbateri tenden{foasefllosfice 41 politics.» (are) enoteas.. mal mulldcldurddectt Tumini®‘dsspee fare vorbeyie Cattell Controversa tmbracd un aspect pastonal sh recurge la proeedes polemice diseataile. fa special, tse propine ne fleseor!eiitoruul (ut ssultatorui) at aleagd ine exe ‘tate sf medi, i Tac. de al invita st reflectore (5 Se informeze) asupra perticipéril unela i celelalte Gt a Interefiumiior lor la dezvoltares apitudinilor. Metoda es fe intornajional, intruefe Bressler Gn Class, 1908 0) afi ra ef soclologit smerieant presinta stacentior Tor shadiul Tuple conditions a ielignfe sub 0 fond alter= Dialectica varisz8 rareort: concluzia find ereditate sau’mediu amblan, inatine! eau invatare, nature sau nt favo... studentit In sillnfe tmaniste s0°simjeau oblige $8 leaga al dolea fermen al costar perechi Glas (1960 a) este talus! mat optimist. 1Sociologit contomporen, serie el, nu mai sderé la un detzrminise amblentalist simpli exact tn fel eum blo Jog! contemporant ‘nu mal adopia un determinism (ex- isis) genetie. Din ce ince mal mle se recunoaste in fmbelefabere, interacfiunes inte organiam si medul am= ‘ane ¥Fiedman (In Vandesberg, 1968) stimma de asemenea 4 yomblentallsmal riguros spartine acum trecutu In ” Frans, Tiberghten (In Duyckserts si col, 1972) ,crede . ‘cd nu mai sint mulli psihologi care s& ‘pund ta discut (aceasta) concluzie*, anume c& ,activitatea psihologicd este rezultanta unei inferactlunt thtre... factori ereditari si actori ambiontall” ‘Acest fapt evident va edpita, fird indofal’, © recu- noajtere generald atuncl cind se va fi infeles mai bine ci se poate acorda credititii ceea ce-t revine In determinarea aptitudinilor intelectuale, fara ca aceasta si dauneze citugi {de putin ideologiilor color mai progresiste. 2) B grew si avansim dincolo de sceasti concluzie foarte generalA si trebule insistat, dimpotriva, asupra Imprecisiei rezultatelor obtinute, Am demonstrat. Indes juns fragilitatea ineeredellor de evaluare a heritabilitat “Vindiferent dacd acest cuvint este luat in sensul lui lang sau In cel Ingust — sf incertitudines estimatillor la care fle au condus, pentru a insista mai indelung asupra lor. ‘Nu sintem nici macar siguri cf nit ne Mngelém, atunet cind ‘considerdm ca probabil cl fn sinul societdfit noastre pa- ‘telmoniul genetic reprezinté 0 proporfie cuprinsil tnire 1/8 $i 2/8 din nivelu) intelectual dobindit. Nu se pot, deci, da rdspunsuri precise la fntrebirile Tul , Jacob (1970), pe care le-am pus In epigrat: ,Dintre toa- to-org Soul este cel care posed cel mai des- chis gi mat elastic program genetle, Unde inceteaz4 insi lasticitatea? La ce constringeri ale ereditafil este supus spiritul uman? Dupé toate probabilititile, asemenea con~ stringer! exist la anumite nivele, Care este tnsé limita Jor?” $i mat departe: ,.Molte trasituri ale naturit umane ‘rebule sli se Inserie in cadrul fix al celor 23 perechi de ‘cromozomi care constituie patrimoniul ereditar al omulu Care este insi riglditatea acestul cadru? Care sint resiric- lille impose de programul genete plastica spiritlul 3) Trebuie s& semnalim un factor special de incertitu- dine. Inceredtlle de estimare a heritabiitatil se bazeaza pe Ipoteza cf diferentele intre performantele subiectilor com- paraji permit evaluarea diferentelor intre aptitudinile in-"Aceste motivatil pot avea, In acelagi timp, si o baz ere ditard $1 o origine ambientald: ele sint in orice caz distincte de qapiiiudine cogaltiv desigur, fn stare gushes veda de ex Se pede oe chomp Ryans tn Hichaean Sec, “Ele ne oferd un motiv suiplimentar de a nu accepta prea ugor valorile ridieate propuse de unil autor! pentru hetlta- bilitates inteligental, 4) Nu am ultat cl evaluttile pres imprecise ale herita- DILLAUE se Bazau pe comparatia Inize subleeft care trdlese In aceeasi familie (gemenl) sau In forall din aceeaglsocie~ tate sl apartinind in general unor medi destul de azemind- fare (copil adoptat : Ordinele de matime indicate mai sus se refer, asadar, la herltabilttaea sm sinul unei soctetijt relatio omagene Ble nu au semificstie decit fn Iimitele miclor deosebiti ‘de medit familate® (Piéron, 1949), E ceea ce a remarcat, odatd cu mulft afl, Stoetzel (1963): tn toate aceste studil, ceea ce se masoard ca in- Huentd a mediulul, este influeata mediulul forilial, st nu {infiuenta mediulu! social in general. Mediul social general Inseamnd scoala, influenta colegilor, a adulfilor, normele multiple ale viefil cotidiene, intfinite tn lecturi #1 experi- mentate in visti, care constituie toate probabil o expe- rlen(f fosrte omogent, s1 al clror efect comun supra in- divizilor din societatea studiat& poste fi Iuat, pentra na- fura umand, ca mostenire biologics. fn interiorul nei so- lott sus axisti nicl un mliloe dea evalua propartia ates ‘eLinfiuente Tot asiel, dash aim putea compare sptiudinle unor rufa is ee mao eos trie fours inegale “— ese cu Prats © impos cum vor vedeu anal depart, dn cata pet une teste convene pentru use q pentru altle daca pur fea Yace acest compara, gis desigardferenge fe Porante faire nveluee Toe Sutelectuaies Am f Tnsd con Sn nrtbuin cea mai mare parte aor dpartag Sigh scestor condi de vst afluena tunel" posibe intgalt a potenjultajdo inelectuste tr aptred lay mai slabi. $i ar scidea gi heritabilitatea caloulaté. Pe find pentru egantionne de populajie deosebt de omoge= ne — eur arf copil eres in accastisttutie — deo- Scbiruo de meds evened relat tne, inlueafa de {alu erecta sar face mal mill sll heap fatter Jn plus — Iucru la care am fcut deja aluzie de eiteva orl — réspunsul diferifilor indiviei Gn eazul de fats, dez- Yoltarea capacitatilor lor intelectuale) la diverse impre- jurér] ale mediului ambiant poate varia In mod sensibil, Bxisté deci o interacfiune tnire_genotip si mediul_am- iant, de care mau Seam) in esTiare ‘care conduce Ta 0 evaluare prea ridicatd a @ ‘Va trebut #8 revenim mai departe la acest fenomen esen- ‘ial. 5) In afiret, trebuie sf reamintio coos oe a fost deja anitat Ia atinitul captoiul consacree experimental pe Snimat: anume, ei estimajle de heritabinte se opel i-o populate si nu la fiecnre dintre indvist care 0 com i Chiar daca, tntr-o populatie data, s-ar putea aprecia cu exactitte heritabiltates spiitudinlor iatelectuale Gj chiar, separst, a unel anomite capactafi namerice sau Snel anuimitecapacitati verbal) eifrele objinute nu ne-at spune nimie eu privire Ta originea expackfiior manifes- tate de tin ingiil sas all. Cac ele su exprima dee un vadevér medi (Zazza) Inteadevir, nu exif nicl unt ig dea meta a tn sublet dat etligena mate=Din dol copii care Ja aceeasl virsté au acelasl nivel mintal, unul s-ar putea si-l ff atins, in cluda condifillor educative defectuoase, grafie unel mosteniri mai bune, ce Jalalt, mei putin favorizat de natura, gratie aventajelor | Turnizate de mediul familial. fnte-un dstiel de caz nu $e pot formula deelt preaumtit. | aceasia vals chiar patra defen mint a ) nivelul diagnosticulul individual, de cele mai multe ori Geto ine imponibl a8 spunem dacs un subiect este debil Tnintal findd aja sint parinjll Iu, ged el a «mogtenit~ ebilitaten Tor, sau ‘indes Indigenfa’ medtulel familial In care s-a néscut nia perms deavoltaren posfbiitatlor sale potentiate. .Pe plan Individual, trebule gina fa ferment | seco (hy yi Merevgter tn ana, 100 Cu toate acestea, Ia aceiasi debili ,probabilitatea se a- prople de certitudine in toate cazurile'in care lezarea neu Rigi tote evident OnginesInapalet _ Hil tn acest cams in gémere Ne prints dalectuoraie a seaot pull ah tape Insc eect teen. ‘Gente avelul mintal iar tnlluenjele celal mat bun me iu edueativ vor ramine Toarte Iimitate — fle priniz-un Oat io ii, Tele emia pare Seca a Jecmetiae atta faoon eee ge aioe devoliatea chiar @ calut-mal baget potential genetic. Copiitsilbatiel pot detora profunda lor debilliats unor cauze similare: Daci este adevirat, aga cum se crede ade- Seorl, ef multi dintre ei trebuie 84 fi fost normal Ia nag tere, yexemplul Kamael! aratd ci, 1s mith, feotele ere- itajaasupra genezei comportamentalai ~uman pot practic nule* (Zgz30,1960) Tar la cealalts exizemitate a scieii performantelor vom recunoagte el plicere cd ‘oament ea Leonardo. da Vinei, ‘Newton... Darwin... Einstein -..— gi acoas- a.nd sar puted dovedt tn mod riguros, erau foarte pro babil posesor! al unel constelatit-exceptionale de gene” @obabansky, 1966). 4 Bt, dintre coplllsiibatcl, una din cele mat celebre Constituires genotipului intelectual CCAPITOLUL Dacd nu se poate nega cA o parte aprectabilé a apti- tudinilor noasire Intelectuale depinde de potentialul ge- netic mostenit, se cunoaste jncl foarte pufia care este su- portul acestu! potential. Cite gene constitule genotipul notteu intelectual? — sf ce achiunt exercitd ele? Ignoran- fa noastrd fn aceasta privin{a este aprospe completa. ‘Trebule si exeeptim un anumit numar de gene ma- fore cate geneenzl eu tagend, efecte tem “Exprimd prin curba gaussian a distribufiei CL trebuie «4 se bazeze pe jocul unui numar ridicat de factori ereditari, Ae poligene, neidentificabile individual. a 1. GENE MAIORE ‘Unele forme grave de debilitagl mintale, insotite aproa- pe intotdeauna de alte slmptome patologice, sint in mod ‘iaibil mostenite, Studiul genealogillor permite in general de a descoperi rude atinse de aceeasi maladie gl, adeseori, chiar de a preciza daca modul de transmitere ereditard es- te dominant sau, ceca ce este mai frecvent, recesiv. In aceste cazuri, 0 singurd gen, sub forma unel alele mulante, net patogens, determin inapolerea mintala (ca SL alte enomalii morfologice sau fiziologice le bolnava- Tia). Avem de-a face aicl cu 0 eveditate unijactoriald trans »