Waeces DOINA STANA BOTANICA ANATOMIA SI MORFOLOGIA PLANTELOR EDITURA ACADEMICPRES CLUS-NAPOCA 2002© Copyright 2002 ‘Toate drepturile rezervate. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa sub nici o forma, prin nici un mijloe mecanic. sau electronic, sau stocati intr-o baza de date, fird acordul prealabil, tm seris, al edituril, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale STANA, DOINA Botanica; anatomin $i morfologia plantelor / Doina Sana = Chaj-Napoca : AcademiePres, 2002 Socom “MMM Colegiu editorial: Director editura — Prof. dr, Doru Pamfil Consilier editorial Conf. dr. Radu Sestrag Referenti stintiici Prof. dr. lon Moldovan - Universitatea de Stiinje Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca Prof. dr. loan Rotar - Universitates de Stinje Agricole si Medicina ‘Veterinart Cluj-Napoca Redactare computerizata: Rozsa Sandor ‘Coperta: S. C. Neotip SR. L. Editura AcademicPres Calea Manaistu, ne.3 3400 Cluj-Napoca Tel, 064-196384 Fax, 064-193792 email: eap@usamnvcly 10 CUPRINS INTRODUCERE, CITOLOGIA Structura celulei vegetale Constitventti nevii a celulei ~ pa Conatinvent protopl Diviziu Diviziunes mitotic Diviaiunea meioties HISTOLOGIA Clasit ORGANOGRAKIA 1 fesuturito Consideraji de organogratie Ongane analoage 51 emolnage Relatii de simetrie te RADACINA Morfoiogi Ramificarea radacinii Clasificarea ridcinilor dupa morfoingia lo Clasificares radcinitor adapitote ta diferine condigii de med Anatomia ridin’ Structura primard TULPINA Morfologia tupinii Moguriipin viata, dimensiunile sf vansta twipinilar Adaptarea tlpinii la est Anatomia tulpinit Structura primara Simetura secundara FRUNZA Originea sidezvoltarea omogenetic’ a frunzelor Morfolo, Partie frunze Frunze incomolete Anexele fhunzelor Tipuri de frunze dupa deavottaree ontogenstica gi functille for ‘Agezarea thunzeloe in mugari Dispozitia funzelor pe ualpin Variatii de forma, marime gi dispozitie a frunzelor Dimensiunile gi durata de viagé la frunze Metamorfoze fotiare Anatomia Ponzel INMULTIREA PLANT inmuitizea ve ELOR va fnmulfcea prin cultri de mesisteme Fnmuiirea prin altos inmulti ssuata inmulire sat (reproducenea) ‘Alternanca de general (faze) Orgenizarea Slorii la Angiospermee Receptaculs Periantul Caliciul Cor Androceu! Staninudiite Sweet Dezvoltarea antere), Mie Originea gi structure uitecel Gineceul (pistitul) Nata’ Vvaruldi pe reeptacul ‘Ovulul la Angiospermae Dezvel Tipu de ovale Stilut Stignatul Metamorfoze fora Reprezeo area gt Inflorescenjele Inflorescente eompuse Infor Potent Fecundatla gi formares SAMANTA LA ANGIOSPERMAE la Angiosper Forma seininjelor Marimea gi aumnaru! seminjelor Componsntele seminjei Anexel tegumentulat se) i ta AnyEndosperenul secundar si perispermul Anatomia semin(i la fasole si gid FRUCTUL Clasificarea fructelor Fructe simple Fructe multiple Fructe compuse Importania fractelor si semingelor Diseminatea Plante autochore.. Plante alochore Plante zoochote Plante hidrochore Raspindirea frictelor gi semingelor prin intermedial omutul BIBLIOGRATTE 19L 193 196 198 198, 204 206 207 208, 209 209 210 m0 212 213 Introducere Botsnica este o disciplin’ fundamentala in planul de invapimant cu profit agricol. Pe n le despre plante se axeazi cunastingele multor discip profil agricol, care contribuic Ia elaborarea unor tehnologii de culturé, mainte de a elabora aceste tehnologii trebuie cunescuta biologia piantei, structura organelor acesteia, conditille optime ecologive in eare se dezvolta, ete. Botanica ofera cunostinge winice atat despre plantele cultivate alimentare, industiale, medicinale, melifore, aromatice, etc., cét 5. despre plantele spontane utile $i diunttoare. Totodata, ajuta la infelegerea reporturilor de interdependenys, de Influentare recipros dintre diferitele specti de plante, dintre aceste si medi special cu substratul lor de visj@ (solu!) Botanica (de la grec. botane ~ planta, iarba) este 0 ramura a biologiel; este stiina care se ocupa cu studiul plantelor. Ea cerceteazd infiigarea extem& si interna a plantelor, Tamulfires 9i dezvoltarea or, funefille vitale, evolu, clasificarea gi raspandirea pe glob a planteler, gruparea lor in asociatii, precum 1 imporcanfé Jor pentru om. Stuelile botanice se fac atat pentru cunoasterea lumii vegetale, edt mai ales cu scop practic. Pe haza unor cunostinge profinde asupra biologiei plantelor, omul gaseste metode adcovate de transformare @ acestors in dizectia, rita de el, Botanica cerceteaz in acceasi masura toate plantele spontane, inerucdt sunt uncle care, la prima vedere, mu fac impresie deosebith, penn ea dupa analize amamuntite sA se constate ch ele conjin substanje de 0 roare Important’ farmaceuticad sau industrial; stau mirturie speciile de mucegat (Poniciliuan, Aspergillus, Sereptomyees), care astizi au o uilizare larg tn industria farmaceutica Diversizatea mare de probleme cu care se ocupé botanica a condus la desprinderea uror sine de sine statatoare, ea: morfologia si anatomia planteler, sistematica, Gziologia, geobotanica, embsialogia, psleobotanica, citologia, genctica, etc.Morfologia si anatomia plantetor (de lx grec. morfé ~ forma) este domenivl bounieii care se ocupa cu studiul insusiritor exterioare gi ew st interna « organismelor vegetale, cu variatiile forme si structurii sub influenja {factorilor mediului inconjurdtor, precum gi cu legtle aparitici acestora. In eadrul acesiui domeniu se disting: morfologia, care se ocups cu studiul plantelor dupi carncterele lor exterioare si anazomia (de la grec. ana ~ prin, tomia ~ taiere), care se ocupt cu studiul structurii organelor plantelor. Din anatomie, cu timp, ‘au separat citologia (de la cc, kytos ~ cavitate), care se coup cu studiul i, histoiogia (de la gree. fystos ~ Jesut), care se ocup& cu studi fesuturilor sl organografia; in ultimel timp se impune tot mai mult ca sting’ cariologia (de Is grec, Larion ~ nucleu), care este partes citologiel ce se ocupa eu studiul auclenlui Ca obiective tucrarea tsi propur sinoaseres de eitte stent sor notiuni de anatomic si morfologie vegetaid necesare idemificitii planelor ia naturd ga invelegeri complexelor fenomene ale lumii vera in cyslamasura luerates poste fi consulta de student tur faowltilar cx profit biologie en sl de cei interes fm conoagteee tine lumii vegetale, jubitorilor naturli CITOLOGIA (kytos = cavitate, celula; logos = stings, vorbire) si functivnala « oricdrui organism vegetal sau animal sie cella. Acoasta « fost descoperita in anul 1665 de catre fizicianul englez Robert Hooks, care luerénd ia perfectionaree micsoscopului, a dat numele de .celule” cmarutelor ubservate Inu-o sectiune priotr-un dop de pluts. Celulele de plura find moarte, nu avemu decat membrana gi, din acest motiv, sa considerat un timp c& mbrans este cea mai importanta parte a celulel. Cercetérile realizawe asupra celulei vegetale gi animsle, in secolele XVINT Si XTX, av dus ta Loperirea continutului celular (protoplasm, nucleu), fra 2 se recunoagte insd idemtitatea c onentelor dintre celulele animale si vegetal n prim jumBta a secolulul a! XIX-ies, datorith botanistului M. Schleiden (1838) si zoologulul Ta, Schwann (1839), se naste tearia celulard, conforaa civeia corpul t toarelor este aleatuit din celule, care sunt Formate din li dova jumatate « secoului al XIXtea dar mat ales in sevolul XX, aparitia unar not tebniei de microscopie, a histochimiel, bistoenzimologie! gi mai copie elecironice a permis sf se studieze u! cructura celui Aproape toate organismele vii (plante sau animale) sunt aledtulte dia una sau mai multe (mitiarde) de ,cimirule” numite celule (cella = despartiuri, camer}, cU 0 organizare complexd, ceea ce le permite si manifeste toate proprietatile fundamentale ale viet Celula, este unitatea flndamentala, structural gi funesionali a vievuicoarelor, capabil8 de autoconservare si de a-si duce viaje independe: fn complexe celulare interdependente, Dupa aumarul celuletor care aledtui ss¢ organismul vegetal, se disting oul categorii: plante unicelulare, formate dintr-o singuri celuld. (bacter Je alge si cluperc) interioare) si plante pluricelulare, alcatuite din mai mule celule, diferentiate ca form, marime, structura si fanegiForma si marimea celulelor vegetate Forma celulelor vegetale difera foarte mult dupa fanetia tndeplinit, corigines tor in orga ete Dupa reportul existent intre lungime, lajime, grosime, celulele au fost ‘impirtite in dows categorii: celule parenchimatice si eelule prozenehimatice Celulele parenchimnatice au dimensiunile egale sau aproape egale si pot fi sferice, oval late, ete. iar celulele prozenchimatice au o dimensiune mai ‘mare decat cele te dou si pot f: cilindsie: fwviforme, tabelare, ete Mario tulelor este gi ea vari in raport direct cu funetiile pe care le indeplinese. Astfel, plantele verzi au celule cn dimensiuni euprinse in medie fntre 30-1004, dar se intatnese si celule foarte mici de 0.1 S-Iyx (law ie bacteri) sau foarte mari, de 1-2 em (in fructele de lamai si portocal) sau chiar cativa ‘metri (celuie laticifere ale anor plant} Structura celiet vegetate ig. 2. Uleastructure unei pertuni de cel rn tueleu; fe = fie eomatiee, nf ~ ausleotu, fe fle nuclestre, mn ~ membran hhucleark et ~ eitapiaema: © ~ Condnazomis el. ~ elecopla rh plasmialema; pid ~ plasmedestre, dt. ~ dietiozarn Indiferent de forma sau marimea lor, celulele plantelor an o structirs simlara, diferentele care apar sunt legate de gradul de evolujie, de fimetiile indeplinite, ete Colulele sunt alcaiwite din dows categorii de constituent; protoplasmatich {vii ~ care alcttuiese protoplasma) si neproteplasmatiei (nevii ~ care aledtuiese paraplasma)Din prina categorie fav parte membrasa, citoplasma, nucleul, plastidele, dictiozomii, mitovondriife, reticulul endoplasmatic (RE), ribozomil, 2. jar din au dous categorie fac parte peretele celular, vacuoiele, 5.0. (fig. 1 412 PrePDPLP fae ‘Constituentii nevii ai celuled - paraplasma Membrana eelulara Reprezintd in ligul de la exteriorul eeluletor, care are rol de protectic, de sigurarea re permesbilitgi pentru apa gi sruri minerale, precum 91 @ elasticinai Membrana sau peretele celular constituent neviu al celulei, este formact din macromolecule-cehulozo —_pectice, produse prin activitatea _citoplasmel Analizath Ja microscopul electronic apare sleacuita din dou’ straturi intunecace de Fig 3.Sinctue tpoprosicsa ‘Bide ine care toetiane eclanre au san pce, 2 prteine tlobulre ¢stat eden transparent. fo se aflé un strat straturite lipidice sunt imersate proteine globular (fig. 3 Macromoleculele se geupeazi —alcatuind ‘ofibrile dispuse sub form’ de rejea (fig. 4). Membrane nu se prezinté ca.un invelig continu, ei ea are din loc in loc miei inteéruperi numite pori sau Punctuayiuni, prin care tree de la o cella Is alta ficigoare (prelungiri) de citoplasma nun ite Fig. 4 Lamla mice si spa interelsate cine ous celle vezi Membranele a douk celule invecinate sunt! ~Jamela mii icuectatas tah te Sunt membrana primar strins legate intre ele print-o formafiune numiti > pinctuajanesiaplt. sp ~ spay inteecle. plasmodesme lameli miflocie (de naturd pectic’), care Ia colturile io ccelulelor lash spajti aul’, libere quanite spatil intereelulare sau meat, Datoritd rezistengei sale, membrana celulard a fost denumits. , CaCOs, ete, se ImBlnesie La tulpinile si tunzele cerealeior (grdu, orz, orez, porumb}, la unele alge, marind rezistenja celulelar §i-igiditatea organelor, Uneori, madificarite secundare © 88 slibeasct rezistenja membrane, ex -gelifiearea — imbibarea cu api si tinsformarea membrane! intro mast gelatinossi (1 veilagiu) prin ‘supersecrefit de substanfe pectioe — la seminjele de in, gutui ~ fn felul a (2 facilitandu-se germ lor, sau disparigis acesteia lichefierea ~ cand sub actiunes lunor ferment dispare membrana celutar’ — formareatraheelor, laticiferelor, ete b Aparatut wolar (vacuus gol) numit si vacuom celular, este un constituent neviu al cehulel, ide toralitatee veziculel vacuoielor {pungilor) din cite plasmf, delimitate de tonoplast paneer (neanbranit find, Hpoproteies), in B. Ceelee i pin proces de alc sngure vale ecplnasetuth ens ce aledtst din ap subst Figs s-celuls emt ‘seualizae, D. ‘cent care se giseste sucul celular ighucide, acizi organici, vitamiine, raging, alealoizi, taninuri, pigmenti antocianici, ete.) gi substante anorganice (saruri minerale).Concesaratia si reacfia sucului celular variaza de la 0 specie ta aha $ chiar gi in cadrul accleasi specti de fa un organ [salt Vacuolele (fig. 5), iau nastere din reticulul endoplasmatie (prin dilstarea canaliculelor), din veztculele dictiozomilor seu prin invaginasea plasmalemei osmotic a cefulel, de a ugura Rolul vacuolelor este de a regia presi mincrale din sol, de a wsigura cireulatia ape de lao absorbfia apei cu substat ccelutd [a alta, De asemenea, au rol tn depozitares unor substante de rezerv sat a nofensive uunor cubstante toxice (rezuliste din metabolismul celular) Raeandu-le pentru restul eelulei Porijia si forma vacuolelor in citoplasma variaza cxt varsta celutel, Astfel, la celulele tinere si nediferentiate (nespecializate) se gasese mai multe vacuole, care ~ la celulele mature, diferentiate ~ se unese formind o singuré vacuol’ ‘mare, ce impinge nucieul, citoplasma si organitele sale spre marginea celulei mneluziunute celulare sunt tot componerte lnpsite de viata, tormate atat in Fig. 6. Grauneioare de alewront din albumen semingsi de grt (Triicum aestivwn) ob aleumoni «grbuncioare de vacuole cat gi in restul citoplasmei. Ele rezultS in urma activitayii metabolice 6 entoplasmei si apar sub form’ solidi cristale minerale ou oxalali ge caleiu sav lichida: pictturi de grasime, griuncioare de amidon, grtuncioare de aleuron’ (fie. 6). BConstiteentit vi ai elute’ - protoplasma Citoplasma (de ta gree. fytor = cavitate si plasma = formaginne, substantay Este masa funda ental a celulct vegetale, in cate au loc provescle vitale si in care se afla inglobati ceitalyi constituenti vii ai acesteia. Are un aspect de mas vascoasi, transparenté si cu mumeroase formatiuni mérunte numite organite eitopl smatice, Circulé prin plasmodeeme, realizindu-se astfel un sistem citoplasmatic uniter, Ca si compozisie chimica, citoplasma confine 70% apa $i 30% substange nice, cum ar fi: proteine, ARN, lipide, aminoaciai, enzime, foarte putine siruri minerale, find constituté ca un sistem coloidal Citoplasma este formata dia: -miatrice, care este sediul unor procese bioehimice “membrang citoplasmatied format’ dinteo plasmalema spre membrana celular gi din fonoplast spre vacuole. -reticul endoptasmatie prezent sub forma unor canalicule ce se dilata din loc in loc formind nigte jpézicule, cisterns, Participd la sinteza protcineler, lipidelor, © peretelui hemicetulozic, cét si la transportul substanfelor in Citoplasmé sila eliminarea unora in exterior -alte formatiuni: -peroxizomié (participa la respisaje) -glioxizomit (Gransformé grisimile in glucide) lomazomii in procesul de sintez’ si depunere a substantelor pe peretale celular Nuclewt Fate sediul sintezei acizilor nuclelei (in special a atidului dezoxitibonueleic ~ ADN), formafi dintr-o baz azotatd, un glucid $i. seid fosforie. Are rel foatte important in transmitorea earactetelor greditare si este coordonatorul direct al procesetor de nutrijie. Nucleul se prezinta ca un corpuscul de forme rite: sferic®, ovala, alungita, lenticular’, avind “4 imensiuai medi inte 3-15p, situat in a cele tinere) sau a nie margines acesteia (Ja cele mature) dar in toate cazucile este B. inconjurat de hialoplasma, La procariote nue individualizat, substanta nucleara este Gispersati in eitoplasm’ — nucle ifz, nucleoid — ta bactecii gi alge albastre, Mjoritatea plantelor au nyclea diferenjiat, find organisme eelulele tor fie eyeuriote, avind un singur nucleu (mononucteat), fie ini multe nuclee (polinucteate) Stracturn nucleului se prezin' in mod diferit, dup cum et se afla tn n diviziune. interfax’ (fig. 8) sau njelegeren acestel structuri este important —pentrs—descifrorea procesului de diviziune, deoarece in nucle au foe, tb sceast’ tapi mai spectaculoase modifica. ‘Nucleul preainti ta exterior o por; rend -reicul endoplasma cromatinscondensaié dt d Sispereat; np-nucleoplasm » membrani dubli, care las din los fn loc mici pori pusi tw legaturi ou us reticulul endoplasmatie din citoplasma. Prin pori se fase schimbul de substany dintre nuclen si citoplasma. ip interior se aff substanga fir nucleoplasma sau carioplasma ~ viscous, cu stuctur’ coloidala, bogata infilamente impletite intr-o refea contin ~ bogati in ARN, romatina ~ si 1-2 nucleoli foarte Crompatina este formsté din filamente fine, spiralate numite eromoneme si din aglomeriri de bie sub forma de puncie, numite eromocentee. Mediul lichid al nucleului este eariotimfa (sucut nuclear) Studiind structura unui nuslew pul diviziunii celulare se observs €& membrana si nucleolvl dispar, iar eromatina se ffagmentearl (se separ) in formatiuni caracteristice, mult mai evidente, denumite eromozomi (chroma « culoare, soma = corp}. Cromozoni contin informefia gencticd,intip structura acizitor nucleiei (ADN si ARN) si sunt specifici ca forma si mumir fiectizei specit de plante, Mitocondriite (condriozomi) Mitocondriite (fig. 9) sunt constituenyi autodivizibili, deoarece contin ADN. Fle pot & sfetice, ovale saw in forma de bastonas, de 0,54, totatitatea lor aleituind —condrio- zomul. Fiecare mito- Fig. 9. Utraroetaramitoendrie /-anitocondrie de tip cist; 2-gitoconarie de tp tubules; 4-membrore mitocondriale; «lta fundamental S-riste membrane, mitocondrale; 6-fubuli mtocondeal, condrie este aleauita din do) cea interna find ondulatd (are o suprafayf mult mai mare) pliurile ei aledtuind crestele mitecondriale, fn interiorul acestor se ali o substanta fandamentala numitd storma, foarte bogati in enzime, cu rol in respirajia celwlard gi intro masurd mai mica ins "eze proteinelor. Aict are loc oxidarea substanjelor organice $i eliberarea energie’ necesare desfiguririi proceselor vital, Dictiozomii (Aparatul Golgi) Dietiozomii sunt iste organite vi, situate in apropierea nucleulul, format mai multe vezicule lipoidice de forma unor stouleti, (Hig. 10). Fie Fig. 10. Scheme unui dictio7om: care dictiozom, este s-pung tiie, ve-veecule pierce produse de marine °° 7 pangilor s efiverate fa cioplasra; ceonstricyia unes pangs. aleatuit din 4 pnd la 7 saculi sau cisterne, terminayl eu we ici vezieule care se pot despri de capitul —saculiler, prin strangularea lor, Relule-acestai organlt este. de.aregla presiunes osmotiel a cefulei, dea contribu‘ la eliininarea, produsilor. de exereyie din citoplasm, formarea, membra- nei primare si secundare gi partial siin diviziunea celulara Reti (RF) ul endoplasmatic Fg. 11, Reculul endoplasmatic gi rsporturife se ‘eu mersbyana nucleaed (ra) si plassaadeamsle (pay plphamalems, po-por membrane nacleare Reprezinti un sistem, s-saeule; tuburi ale RE, m c-membrant celular sse hisloplasma si care retea, de cenalicule yi vezicule, care turd cu membrana nucleului (fig. 11), ia: prin plasmodesme cu celulele cind retioubul se recinate. Uneori, pe aceste canalicule se efla ribozom intercelular, dar sumeste granular (rugos). Are rol de aparat circulator intra g participa si la procesele de'sinte7a, Iateriorul canaticulelor contine o substant’ ‘ransparenté in continu miscare.Riboxomii se mai numese gi granulele fui Palace deostece in 1953 au aviind si nu vase re intervin in procesele de sintez’ a proteinelor. Se pot afla fn nuclew enzirge 31m cloroplaste, Pot fi liberi ~ monosom sau cite 5 legafi prin molecule de ARN-m ~ polizomi, Plastidele Plastidele sunt organite citoplasmatice specifice celulei vegetale, de forme, métimi (3-104) si culori diferite, ce isi au originea tn proplastide (formatiuni citoplasma fice). Alcdiuiese o mash funda- mmentala rumiia storma. Dupd coto- rafie si rolul tor se disting tet catego i de plastide: cloroplaste, cromoplaste si eucaplaste Cloroplastele (chloros verde, plastics = format) sunt plastide de culoare verde, contin pigmenti asinilatari (clorofila A gi ig. 12, Ultaslucrara wou cloroplas: B) si au un rot deosebit in dou membrane lpoprotece, 2 suo 3. Jamel stomaticg;<-lamela stromata in dezvoltee; $6. discus granae (gra) ?- forma cloroplastuui (i sehems este redaid ‘numa pavtea punctatt Pot afla 1-2 cloroplaste mari, de forme variate: panglicd, spiral, stea, clopot, folosintez’.(fig, 12) jn celulele piantelor verzi se placa, etc. (snd se numese eromatofori Ja algele verzi) sau mai multe cloroplaste de dimensiuni reduse (3-8 4), sferice sau ovale (cénd se numese griuncioare de clorofila ~ le plantele mai evoluate, cormofite) ie Structura cloruplastelor a fost pusa in evidenta cu ajutorul microscopului electronic. Un clovoplast are © siruciurd complexa, adaptata funetiel pe eare 6 indeptineste + fotosinteza. Prezint® doud.membrune de naturd lipo-preieict, o 3 ea internii ere mici pliuri (ondulgri). in cea externi il separa de hialoplasm se afld o substan{a fundamentala plasmatica, incolor’, numiti storma. fn Interior coast substanta furdamentald se afla lamele plastidiale, care din lec tu Loc se lajese Formand tilacoizii, corpugoare Lensieulare, discuri miei, saculi cuttiyi, care e suprapun ca monedele Tntvun figic, formind cone mai evidente numite era Pe suprafaya tilacoizilor se depun pigmentii (clorofila A si B). Restul cloroplastutui este lips de clorofila, dar are produse de asimilatic (mai ales amidon), Cromatoforul algelor prezints steuctura mai , nedifen sie Ld In zone grane. Cromoplastele (chroma = culoare} sunt plastidele care dau culoarea Fig. 3. Cromoplacte a rosie, galbend, portoeaiie (fig. e cr -croruoplaste 13), atbasird, brun’, fructeter si Mlorifor saw tafufui (Corputui) unor alge. Culourea lor se datoreaza abundentel in a unor pigienii cum sunt: carotina, xantofila ficoeritrina, fucoxantina, et Cromoplastele au o structurd mult mei simpli, sunt sferice, poliedrice gi provin fie din proplastide, fie din cloroplaste. Se gisese in fructele coapte de auices, tomate, ia ridicinile de morcovi, petalele floritor, eteLencoplastele (feucas = ab) sunt plastide lipsite de pigment {necolorste, incotere) Au o- structurk aseminaioae cloroptastelor, dar rmult simplificaé. In storma lor sz afi3 sul tanfe de rezerv amidon, pictturi de ulei,etc., ar origines lor este in proplastide sau fn cloraplaste. Fig. 14. Granule de amidon din tabercviol de cart. J-ervile simple: rem compas, 3 gran! sernicompus:4-tratan de amidon; 5 in anumite condi leucoplastele se pot transforma n cloroplaste (de exemptu inverzirea tubercutilor de cartofi eénd sunt expugi la soare) Leuvoplastele se intélnesc in epiderma frunzelor, in celulele din vésful rAdicinilor si al tulpinitor, in seminje, tn tubereuli de cartof, Leucoplastele din jesuturile de rezervi in care se depune amidonul se numese amiloplaste sav graunc-oare de amidan. (fig. 14) Cemtrozomut (kertron ‘entra, soma = materie, corp) este situat in apropierea nuctevlui si joack ur rol important én divkeiunen celulard. La plante nu a fost pus in evident decit la alge, cluperei si celulele sexuale birbatesti de la mugehi $i ferigi Divizi nea celular’ Tiviziunes celvlars este un proces complex, care determina cresleree plantelor, inmulfizea tor, regenerarea fesuturilor traumatizate, etc, Dintr-o celul’ mama se formeaza dowd celule flice, care la rindul lor vor da nastere le altele s.a.md., ductnd la sporirea numarului de celule, respectiv la cresterea corpului 20 plante), Formerea celor dowd celvle-fliee este precedaté de restructuriri importante ale continptului celutei-mame. Diviziun de crestorea in volum gi dimenstuni a velulei este declans: celulei, ca urmere a proceselor de asimilatic. Cel mai important fenomen din diviziunea celulard 1! constiuie diviziunea nucleutui, Diviziunes celulelor incepe, de obieei, eu diviziunea nucleulsi, se continud ou a celorlalfi constituent si se inchele eu diviziunea plasmei si dine cele dow formarea peretelui despariit celule-fiice nou formate Ines Yi, diviziunea celulard este 0 etapa a ciclului celular, i care se realizeazi 0 distibutie 2 cromazemilor Ia cele dou cetule~ fice Cichut celular este perioada de timp din rouentul i care @ Twat aagtere o celal’ gi pnd jin momentul termindrii divigiunit a Ciclul celular se desfigoar in douk etapif diviciunea celulara gi interfaa-perioada dintre dow diviziuni succesive Imerfaza este faz cu activitatea metabolic& cea sai intens’, deoarece acam se sintetizeazs 5) se dubleaza cantitatea de ADN, ARN gi de proteine. Durata ciclului celular este variabils. La bob (Vicia faba) este de 20 de ove, din care diviziunea celulara propriu-zisi este de 4 ore, Fig, 15. Ulrasiuctura unt ‘-inveligul eromozoraub 2-sentromer, Z-matrice; 4 cromomera; S-cromonem; salt, evidente in timpul diviziunii nucleului, sunt iar interfuza de 16 ore (Ja 20°C), Cromozomii sunt structuri permanente, rezultagi din organizarea cromatineStructura cromozomului. Un cromezom, ta sfirgital divisiuait este sleatuit dintr-o singuss macromolecuti de ADN, lublu spiralata, inglobata intr-o substal © Sea seu matrice, totut find delimitat de un jnvelig nucleopruteie.(fig.1S) (le dott catene ale dubtsi spirale de ADN sunt denumite eromoneme, ‘er beclele el eromomere, Impreuna formeazi o cromatida sau un exomozam Gromozoml apace sicatuit din dous braje egale sau inegae in functie de 0 str “A de stazare Ja fus numith eemtromer, sitvata ls nivelul constricted primare, In cromozor sega se genele in care se aflé stocata informatia genetica Cromozorn sesc uclew intr-un nunvir constant pentru fiecare Specie, In celulele corpuluk (Somatice) numarul de cromozomi este dubly comparative noméral de cromozomi din celulele roproducttoare (garetie). In Primal ca varbio de eelule diploide (2n), iar in al doilea de cele haploide (0). Ase ce cxemplu, ceapa are in cetulele compului 2n#16 eromocomi, at in celulele reproducdtoare, 28 cromozomi Fasul de diviziune asigura repartizarea egalé e cromazumtlor ia cele Gout eslule reaultate dup diviziunen celular’. Este aleatuit din 20-100 de Hlamense acromatice (nu se coloresz8 eu colorant etomatine) Se formeaz’ g fonctioneaz’ noms in timpul diviziunii oucteului. Filamentele fusvlul au Pisteibuires egalé a cromozomilor in celulele-ice se poate realiza prin amitoza si csriochinezs Diviziunea umitotied (Diviciunea dirceta). Aceasa este un proces de multiplicare celutara simpla, cate se realizeaza direct, adica fird si se formeve ust de diviziune 2 Amitoza este iotdlnita att Ia planic, eft gi lk animale, A fost descrisl a cariote, ft celutele pe cale de cegenerare, in fesutucile canceroase, in gate, ta procariote, P e medil intoxicate, loveocite g.2 ceultari de eelule Hl Amitoza se realizeard prin gfituire sow prin formarea unui ps transversal Amituza pein gftuire (strangulare) i otr-o primd etapéi se produce © gatuire « celulei in partea sa mediand, req membrane, ape) de cea a peretelul celular gi, in 2 # ld are acum aspectul upei hahere. Gatuirea cel ga Final, de cen a nucleubu Tntre na unui oblectiy forografic si, in cele din urm’, cefuis ca diafrag progresea: 7 i mult seu mai putin egal is ea unui perete (ransversal Amitoza prin formarea unui peret entripet ym perete fn acest caz, in stadiu iia! de diviztune se formeaza centripel \m pe celular peviferic din perevel versal, alodiuit din membrana pl final se fo de la prs (Trica aestioumy se observ dud nuclee- ice formate flee endesperta peretee despior Diviziunea eariochinetic in civiziunea cariochinetic# repartizarea Spre deosebire de amitozi, ia divizi 8 Jor interfazici fn vele dod celule fice, se face cv ajutoral fusului de acs Dup’ fecul unde se desfisoari, cariochineza este de douk feluri ie), itotied (somatied) si meiotied (gametiel, reducfional’ sau de maturDiviziunea mitotic’ (mitoza) Mitoza se desfigoard in celulele somatice sie plantelor cu formarea organelor seestora Celulele-fiice sezuhiate in unna mitozei vor avea Tntot ina acelagt num de cromozami ce cel al Fig_17. Schema Avila wi celalei-mam’, intrati tn divizime, fs exempt lor se po diploids eo patra cromozonyi (2-4) din care ‘ fomesah 24. clule-fice esate eu diploida (2m) va avea 16 cromozomi te petru eromozomi in nuslew Duck, de exempt, ls mam (ca In ceapa), toate celuele-fice renultate vor fi de asemn 1). Aipfoide si eu acclagi numar de cromozomi. (Ag, in te G oucieul si se divida, celula parcorge o faz numité interfard. in sadrul scesteia nuclevl este bine conturat, nucleoli sunt evidengi, iar Sromozoinii mu sunt clar individualizayi in cariopiasm8, observandu-se bine te. Th accasta faz4 nncleul isi dubleazA cantitatea de ADN. De ‘semenea, th aceasta fazh se simtetizeazi ARN gi histone. Dupd aceasta faz ‘ucleal parcurge faxele diviziunii propriu-zise, si amume: profazn, metataza, nataza si telofaza, Profaza se caracterizeazd urma spiral acestors, dezonganiza- Fig 8. Profica vee Haveli nueiesr, a nuctenior yi farmarea fusului de diviiune. Spre Sfirsiut profaze, eromozomii bieromatidici se depiasenzd spre puutea central x celulei ei se atageazi de fire fusulwi de dviziune, ind tot timpul sub controlal polilor acestuia ~2gz-numitele ealote polare.(fig. 18) Metafaza (meia = dupa). in aceasty -< / 005 (081 BEA ACEI fai cromozomii bicromatidici sunt spiralati la maximum, din care motiv sunt vizibili laf microscop si usor de numatat, Tofi eromozomii sunt pringi de firele fusului de iviziune fa nivelul centromerilor gi dispagi in al acestwia In ase numita planul ecuatori placi metafazicd. (fg. 19). Fig. 19. Metal. Atafaza (ana = in sus). Cromoza monocromatidici sunt tragi aproape simmultar de firele fusului de diviziune spre cei doi poli ai acestuia (spre cefe dowd calote polarc), Li se gasese acum aproximativ la jum Grumului dintre ecuator si cei dot ppli.chig ei 20). \ Fig. 20, Aafia Telofaea — (ielos =~ Weparte. Cromozomit monocromatidici ajung la poli fusului, unde are Joc 0 despiralizare 4 avestora, reficind intreaga retea granulos-reticularé specific nuclevht imterfazic. - La sfargitul SM es nr 1 eis Fig 21: Telos, tclofazei dispare fusul de diviziune, —apar nucleolii gi inveligull nuclear, i astfel se individualizeazi cele doua auclee-fiiee, exact cu aceeasi structari.ca cea 4 nuclealui din celula Paralel cu individualizarea nucleetor fice are loc formarea perotelui despsiryitor care va separa celuia-mama in doua celule-fiice. (fig 21),Diviziunea meioties (meioza) Spre=deosehire de mitozi, meioza se desffisoari in organele Feproducitoare si se finalizeaz8 cu formares celulelor reproducttoare esoxuate si, foarte rar, a celor sexuiate Incepe cu o celuld dipioida si se finatizeazs eu formates a dous seu pati jonatii san elute haploide, Din acest motiy se mai numeste si diviziune redu de reproducere cromatieg (a numérului de cromozomi), {in timpul meiozei nucleul se divide de doua or In timp ce cromatiaa se sintetizeszi o singusi data, la inceputul diviziunii, in interfaz’, n consecinlé, meioza se desfisoard tn doud etape: reductionala (prima iviziune de maturajic) si eevafionald (a dou diviziune de maturaie, niee care se intespene un stadiy seurt de interfaza. Celula-mamd care intrd in divizionea meicticd are o garnitutt dubli de cromozosti Zn) rezultetd din contopirea 2 doud garnituti simple, apartinand eelor d i gameti de sexe diferite, care sau contopit in procesul fecundatiel Aceasta inseamni ca in nucleu! celulei-mame, j tate din cromezomi sunt paterni gi jumatate materi Ca si in mib: majoritatea everiimentelor ce determina meioza (sintera ADN, ARN i proteinelor) se desfigosré inainte de diviziunea propriu-zisd, adic’ in intertaad ” Etapa reduc onal (1) se desfigoari in céteva faze, ca si mitoza, dar cu anumite paticulartati Profuza (1) este mult mai complexd si mai lungs decat profaza mitotica Cel mai important fenomen din profaad este sehimbul de informatie ereditari Gintre cromozomit patern si materni (sumiti $i eromozami bivalent), Profaza (0 se incheie © dats cu dizolvarea inveligului mi car, disparitia nucleolului 5 aparitia fusului de divizivne. Metnfaza (I) se caracterizea24 prin dispuneres cromozomilor in per (# bivalentilor) pe firele fusului de diviziune, im placé ecuatorield. Fiecave 2% bivalent va fh format din pateu ‘motiv cromozomii respectivi poartd numele de tetraedre cromozomiale, a pe care o au cromezomi fn fusu mitatea diumnului dintee e stor gi ced del pelt Spre deoscbire de eromozomil din anafaca mitotic, cei din analaza | atidici $i recombinayt schimbului de informatie ereditars petrecat In protza I, Telofara (1) incheie etapa redueyional’. in cele doud cely fice care se te nucleu va aves jozonti reds la junttate fats de nueley ul celulsi-miame int ti in diviziune, Etapa eovationatd (11) se destagoard cae ‘028 obigmutd, Imediat dupa etapin : in diviziune, trecdnd pri formarea celor dou celule fice rezult ain pri sotled, aceste ina Cefute! oe, prin facele jtiute: profaza (), metafaza (10), anafaea (1) gi felofaza (I). eS ae La sfargitul acestei ctape reaulté patre celule haploids era divirunit meietie asexuate, m0) ovneste da 9 evlalie 1 diplonda.eu puts up prima et haplaide ev eit nucleate, aumite microspori (dacd mmeioza sa Sesftigat Im anters) sau macraspori (decd meloza 0 desfigurat in ovul), (8g. 22). ‘La toate plantele cu Mori, in urme uaor miter caracteristice, ta microspori ‘ccospori gamefit Fesnininc,Tmpartanta meiorei, Meioza caracterizeaz’ plantele cate se reprodve pe Cale sewuata, adie’ cal care provin din zigot-celulé diploida recultaté in arma fecundatiei. Deci, prin fecundayi formezzi celule diploide, iar in uma meiozei celule baploide, Fecundatia si meioza sunt procese care se completeaza reciproc. Reduceres numfrulni de cromoz mi. prin meio mare insemniate fn viata unei plante: fipsa meiczei ar dues la aparitia unor indiviel ew un aumae din ce Tn ce mai mare de cromoz Acest fapt ar pune sub semnul nfa speciilor. Meioza restabileste cu fiecare generatie din ciclul de viagh al -ecli numfiral caracteristic de cromozomi vinga imei plante se sueced’ constant dow’ generatii (etape de viatd} sporofitl sa gencrafia asexuati, alsituitd din celule diploide gi gametofitul sau generatia asernatl, reprezentati de celue haploide. Meioza con neard trecerea de Ta o generafie la alta aga cum reiese gi din schema de mai jos, tn care: $+ reprezint& sporofitul; RY ~ meioza: my - rmierosporii; Me - macrosporii; g - gamelogeneza (hi urma clreie se formeas gamefii masculini gi feminini); G - gometofitul; F - fecundayia intre cei doi 2 -zigotul. a ite Prin meioz8 se realizeazd un proces vare are consecinje de o mare importangs geneticd si anume combinares caraeterelor provenite de fa mami cu cele provenite de Ta tot Acest proces are ca urmare mirirea potenjiahilui de adaptare « noilor indivizi la conditite variate de mediu. i care Je indeplinese, HISTOLOGIA Histologia (de ta gree. histo tesut gi Jogos = stiinga) vegerald este partea in marfologia plantelor care se ocupl cu studiol jesuturilor vegetal formarea tesutuailor, un rol deosebit il are diferenfieres histogenetic’ 8 clr: J-ceuta embrionars(meristematica) din care se difereniazs ce ae esututilor alte; 2-fesu arinilator; -sesu parenchimatc; ¢-fesu conductor: 2- vase lenuoase f-vase Mberiene; est mecanic (ore mecanice), 6celulk stomata, 7- esutaerifer (celala seat. Aceasti diferentiere este fevorizati de plasticitatea si sensihilitatea protoplasmei, flind determinata de factori intern (fondul ereditar) si ern (lumina, temperateri, apa, gravitaie, ete). In timpul difereniers »metabolice in celula, care duc la schi Clasificaren tesuturilor Finnd cont de f nifA, Jesuturtle vegetale se clasified in ie origine, formative sau mesisteme, esuturi de e u de protectie fesuturi fundamentals, trafice seu de autrifie Jesuturi conducatoare trsutusi mecanice sau de sustinere. esutu 5i celule secretoare Tesuturi de origine (formative sau meristeme) Acestes sunt alcatuile din cetule tinere meri istematice eu membrane subtir, bogate in ci ma si cu muclee mari. Celulele acestor fesutusi se divid permanen si produc altele noi, care se diterentiazd gi se. specializeaza A} penira anumite functii, dnd nastere Ja esuturi definitive, Embrionul semingei este format numei din tmeristeme care constituie punctul de plecare pedtru celelate fesuturi, Din aceasti cauz’, meristemele mai sunt donumite gi fesuturi embricr Dupi_pozitia lor in_corpul plantelot, meristemele sunt Fig. 24 Schema apevule ia icin de ~Apicale (apex = viefy, fecigs dispuse intotdemuna in varful Fidacinii (iy. 24), tulpinii gi ramificatitor acestora; ele determin’ cresterea ta lungime a organelor respective 30 AIntercalare, carscteristice jor cu twlpini articulate fh noduri (de exemplu la Poaceae), -Laterate le mitotice igi recay nt dat proprie ‘Dupa originea si gradu lor de dezvaltare, mes -Meristeme primordiale (promeristeme) Sunt ceie care epar din primele diviziuni ale celulei-ou gi aledtuiese embrionu! seminjei, La planta provenita din et stemele primordiale afl Ie extremits je avalui (conurile do crestere) tulpinii, Sdicinii gi smificajitle acestora, Cette avestor jesuturi nu sunt specializate deed pentra diviziune, Meristemele primare iau nastore din cele primordiate 4i se afta imediat wre se deosebese de cele wai ordonat de uranjare a celutelor. fn varful radacinii sub ucestea in vArfurile vegetative, Metistemefe py primordial pr ele forenge jar tn varful tulpinit doua zone: tunica gi corpusul, din care se vor difercntia 24 Wei zone: profoderma, procambiul ji meristeraul fundamental, -Meristemete secundare sunt cambiul si felogenul si apar la organele Cambiutl (zona generataare libero-lemnoast) apare thure elementele de ber gi deh generind spre exterior elemente de liber secundar, spre 1 prien one de fomn seeundar, sbero-felodermict) 228 fate-uiul Felogenul (2 din straturile situate la esterioral cambiuh, inre acestes Himdndad tai multe straturi de celule. F jogenul genereazi la exterior suber secundar, iat + feloderm. spre int‘Tesuturi de aparare (de acoperive sau de protectic) Sunt jesuturi dofinitive sare invelese organele plantelor si au rolul de ke ‘aptra mpogrive agentilor extemi. Tesuturile de apizare sunt reprezentate de: epider’, piloriza, exoderm si suberal secundar Epiderma ( picle) provine din protoderma i, Jn general, este format dintr-un singur strat de celule, existind si Azur) cfind este multistratficatt (de exemply Is fhunzele de Jeandra ~ Nerium), (Gig. 25), Epiderma ‘opera organele eu Celuiele @ sunt poliedice, turtite si strains unite intre ele, Pereyii laverali, smuctura primar adeseor' i prin care celulele adera sirins intre ele Epidetins —radieinii se nameste rizoderma (rhisa = Fidaci Formatinnile — epidermice provin din transformarea unat 2 au adaptat ta anumnite Funct, de condifiile de media in influent care tr Dintre acestea mate, -mergentele, Fig. 26. Structure une stomate din epiderma ie cimbeigor (Tans serpin) mah dia fap; Bova fn sects erpendicar® pe suprafacrt-couh matiee,o-ostiolf ca-cxmerd matic, cl-coropha stomater. se stabilese legaturi intre medial Inconjurttor si jesunurite situate sub spiderm. O stomars este aleatuita erlulelor Gin doua eclule stomatice reniferme cu pei ‘Safi neuniformn gi confinand cloroplaste, intre care se afla un orificiu numnit astiold, Sub celuiele stomatice ge 4, iar de la celutele stomatice la cele ale © ) -Perii sti formatiuni epidermice ce iau nagtere prin alungizea (uneori gi era substomati vere prin celulele anexe. (fig prin diviziunes) unor celule ale protodermei Ei pot fi unicel mpli sau ramificari, cu eelule vit sau ne vii, de forma stelat@, solzoas’, miciucctd, ea un cérlig, de consistengs vatiabila. Unit peri s-au adapta Ia secrefia tnor ulei i gi se numese peri Fig. 27. Pes epidermici ¢-enicelular: simpli ls Rarunculus acer; 2- tamificati la Mazhiola scan 3-seaf In Deutz, carga a Gollum aparine, Bepluricebwan: J-uniseiali la Solanum uberosum 2-camificai le Perbascurs hlomoides; Jmasivi la Elacagnss angustifolia glandolari (fig. 27). -Emergenfele sunt formafiuni epidermice la formarea cSvora paticipt si ccehulele din stranurile subepidermice, Ca emergesfe se pot cita spinil de la maces (Rasa canina) seu de la mur (Rubus caesius). Piloriza (scufia sau caliptra). Se formeazé din ealiptrogen. Reprezintd tun imasiv de celule care se ald le varful radfein, ex roll de a o proteja impotriva eotdoanele lol Caspary; peperiiclu, vxilemul;f1-Roenmul anor plante epifite si haustorii plante: lor parazite prezinta de asemenea, fesutur de absorbtie ‘Tesuturile sau parenchimurite de asimiatie Numite si pareuchimuri elorofiliene saut elorenehimori, sunt peprezentate ip n cloroplaste. Functis acestora este de a sint lule bogat tele organice. (fig. 31) in jn general, parenchimurile de asimilajie ocup zonele perfor le aeriene ale plantefor, find situate sub epidennd. Se intiloese in idivinile aeriene, in tulpinile seriene, dar mai ales in funze. in frunzele nal achimurite de asimilajie sunt reprezente de parenchin Anglospermelor, prpalisadie si ce parenchimul lacunos, iar la Ginnaspermae este un parenchim soptat Pig. 31, Parc asimittos din ‘ranza de piorut-cocoguh (Rarnmeulas sp _Ppal-pavenchim palisaics plo, paeachi Fesuturi sau parenchimuri de deporitare fn fimcpic de coea ce se depoziteaza in ele acestea sunt de trei feluti, gi anume: parenchitnuri de depozitare a substanfelor de rezervi, parenchimuri de depen wchimurt de depozite a aerului.(Gig. 32). Fig 32. Parechimuci de vezerva ledeanele sersingt ce Meole (Phaseolus vulgaris) (Solanen tuberosum; Bin shana de ge (Triticum aestivun) Parenchimurite de deporitare a substasfelor de rezerva sunt alcatuite celle cu membr din cal subir si lipsite de clomplaste, Astfel de parenchimuri fdacini, rizomi, twberculi, bulbi, seminge, fructe, in sulpinile aeriene si jar in frunze. Substaniele de rezervi care se depur sunt amnidonul, inulina, protidele, lipidele, ete. Amidonul, aleuiona gi grésimile se in colule sub forma de incluziuni ergastice, iar zaharoza gi inulina dizolvate in sucu! celular. Uneori, substantele de rezerva, reprezentate prin hemiceluloze, se éepun in miembranele celulare pe care le Ingroasi exagerat, Parenchimarile de depozits 2 apei (acvife ntdlnesc Ja plantele )se Je sirdturate, Astfol de fesururh se efl8 In tulpinite plantelor din zonele aride (cactusilor), cSt $3 in tulpinite speciilor din faunilia Crassulaceae (Saticornia) plante de locuri saraturate, Parenchimurite de depositare a aerulai (aerenchimuri) se fntélness bs fecvent la plantele acvatice, natante sau submerse, ce si le plantele de mlestini Aceste jesunuri unt aleitute dip eefule ex spatii mati inire ele (Iacune), in care se epoziteash canttati mari de aer. Aerul depozitat permite plantel sisi mengink povitia vertical in apa, si fn acelagi timp furnizeaza plantei exigenul in procesul de [eos serra mfr lb (Sneha alsa canal aerfere: 2st conducaiar respiratie si bioxidel de carbon in procesul seus de fotosintez’.Acrenchimurile se intilnese in pefiolurile frunzetor de nufér (Wpmphaca alba), (ig. 33), la pipitidguri (Juncns sp.), ete Tesuturile conducateare Aceste tipuri de jesuturi se fnidlnese nemai Ja plantele care au corpul Siferemiat in, rdscin8, tulpind i frunze, Tesuturile conducstoare au sol principal in conduceres apei cu sirari minerale ~ seva bruta, spre frunze iaformate prin fotosintezd — seva elaborati, spre oraganele cporitate, iat pris faptal et celulele au membea ingrogate, tenel oxganeler Dupi modul de aledtuire gi Funeria indaplinita, se distin sesutul conduettor laminas 31 jesutul eonducétor liberian Fesutal conductor lemnos (fig, 34) coasluce seve bruth spre funze, find format din celule: prozenehi ice moarte, puse cap Ia cap, cu pereti ransversali —_ineomplet deaveltafi, demumite tear heide, sau vase im perfecto” prin care cireu- latia sevel brute se face Snvet si grew. Lungimea Jor este de cel mult diametrul de 10-20p. Ele constituie fesutui lemnos al plantelor mai putin Fig 34 Tiputi de vaca lamnonse: 4 inelag B/,22- evoluate (Ferigi, gimno- spite: © retieulats D = ou pusctusiu sperme), in timp ce Ia plantele mai evoluate se Sptdinese ts tate mica, find Inlocuite, th cursul evolutiei, de vase propri aise (rahe). Vosele lemnoase denumite trahee, sau ,vase perfeete”. sunt vase Wr vase capilare care pot atinge luagimi de céjiva metsi sidiametul de 10-70 microni. Prin astfel de vase seva brut cireuta cu uguringa Ele const cea mai mare parte sau totalitatea fesntului Iemnos ix angiosperms, eu ex ‘pia unor unitifi sistematice mai primitive gi a plantelor parazite, unde s¢ intélnese nun ii tabeide. Vasele au membrani inegal gnificate, cvea c# face s lumenal (cavitatea interna) lor s8 fie tn ps deschis. Aceast sgrogare poate fi: inolatf, spiralati, scalariforma, retiewiati seu punctati 38 La aleanuie 6 (2 glemnuls”) pe Tanga vase, parenchim lemnos si fibre lemnoase, Cnc sunt prezente toate aceste tei 1) poarti numele de xilem (xy/on = lemn), ier snd lipsese fibeele este hadrom (hadras = aos). _s0l-fn--canducerea_sevei~ mat din cefule ‘Tesutul conduedtor Hherian (fig. Is frunze spre elaborate celalatta organe, prozenchimatice vii (eu o vial scurté de 1-2 ani), puse cap Je cap, cu membrand desplinitoare perforata, perfil celuteri subyiri, de naturi celulozica. Aveste celule pout numele de tuburi ciuraite, jar membrana dlespartitare de plack eluruiti Ele sunt insotite de celule anexe (cu citoplosmi densi gi nuclew voluminos), parenchim liberian si fibre fiberiene, cand alcaruiese floemul (phloios = ibe) scour, jar dacd sunt absente filrele, ,Jiberu™ poarts numele de leptom (leptos = sub Fesuuile conduedtoare sunt situate spre centrul organelor formind ausamblusi numite faseicote, fle sepac Tomn si fiber (Ja rldicing), fie munivele fascteofe libero-lemmoase, de diverse longitu tipuriicit: funotie de, mibdul: de plagmotizst; 24 celule aneee: Bic ~ cuit ~ placa chur anal a vga its vinier le din Fs pl on aranjace a selor dou’ cémaponenié eae‘Tesuturi mecanice (de sustinere) Cuptind &) Je celule adaptate Ta ssigurarea soliditiii gi elasticiauit planted 2. Batorité aceetui fapt, membrane tor sunt ingrosate (mod! indies) prin sau prints-o depunere excesiva de celulazis, Se poate c si, iwtr-u mésurd mai miek eel conduci fet!" plante’, Ansamblul {esutucttor eu rol de susfinere al plantelor poarta numele de stercom Dop3 modificdrile pe care le-av suferit membranele celuletor, sebese dou felue! de fesuturi meca ice: cofenchiraul si sclerenchimul Colenchinnnt, (Fe. 36) Tusainie hs | ia organele tinere, are celule Fig. 26. Colenchinma A-eolenchien ingests Becolenehin unghiula ‘C-seetune longitadinala prin colenchimol page pole tangential, ul perce lateral prozenchimatice vii, cu mem celuloz numai Ta colfurite celulei, eolenchim angular, sau numsi pe laturile tangentiale, colenehim tabelar, pere[iiradiali raménand subst. 0 Selerenchimul (8g. 37) este riult mai aspandit gi ocup’ portion’ mat mari sau mui mci fe apros toate organele plantelor. Celulele lai sant in general fusiforme gi ingrosate cv fignind, Sunt celule moarte, cu lumenal foar ingust, arupate sub forme unor benzi, arcuri de cere, insule, etc, in cate caz Fig 87. Sclerenchimul poarti numiele de selerenchim fibros. une tranewersa: 8. manch de fibre Uneori insa, celulete ful sunt aproape ce membrana ligniticata gi chiar mineralizst® (seterenchim seleros), care se intdlneyte Ja sdmburii unor fructe: prs cites, migdal, ee, sav in tegumentul unor seminge ~ de exemply fa fasole, cazuri sare formeazi tesuturi mai mult sew mai putin compacte. Aiteori se intalnesc danr cetule iolate cu rol de st tinere (a nifir) sau grupuri de celule forménd noduri (sctere de la fructele de par, gutvi, ef} ‘Tesuturi seeretoare Sunt formate din cehile izolate san a pu exterior sau le acumuleazi in de celule specializate in producezea unor substanje pe care le elimina vacuold ~ produse de excrejie sau de secretic, Dintre substangele produse amintim: ule‘uti eterice (in flor frunze),rdgini (la conifere), latex (arborete de cauciue, ficus, mae), ferme i Ga plantele carnivore), gume, mucilagii, et.ORGANOGRAFIA Dervoltares morfologioa 4 plantelor se poate fA NU de organizare 2&5) Dupa nivelul morfo-snatomic de organizare se pot siabill 4 etape: Protothatlophytae, (denumite yi & Eucervotue, Archegontaiae $1 Spermatephytae. umai dactt ee urmires e-n lungul evolufie: sstorice weptel Etapa Protothatlophytae. In prima etap’ de Fig. 38. Prototalotite ‘zoate be Bhi ton guminasaran: forma iiate (a); adulre(b). icotomizate ( sa). organizare gi cea mai primitiva se glsese plante unicehilare, cu nucl ul difuz (protocarion), srilese igolate sou in cenobii, din care se pot dlesprinde, ef 88 dic8 o vio individual, Protocariotele pot fi: unicelulare sau reunite in cenobii Prototalofitle wnicelulare sunt cele mai simple plante. Aii sunt cuprinse Unele bacterii(Rizobium, Azotobacter) (fg. 38), precum si unele age albastre Cenobitle sunt prototalofte la care, dupa divigiune,celulele Fimin mei departe reunite prin straturi comune - gelat fnoase sau prin insagi membrana celwlei mame, Exemple de ceacbii se sisese printre bacterit, Is care mai multe cofule sunt ineonjurate de o teacé gelatinoas’, numixi zooglee. Alte exemple sunt cenobille de albastre (Nastoc, etc.) (fig, 39). Uneori, cenobiile filamentoase formate in wma diviziunii tansversale a celuletor rimmfn in acelasi invelis kglatinos, lund forma asemanatoare unor taluri ramifieate a2 9 Ecapa Buthallophytae (Sucoryouue). Aceastk etap2 cuprinde plante at i structuri doosebite, caror corp este un tal unicelular sau pluriceiuiar, de ferme nediferentiat in organe propriu-zise. De eutalofite apariin algele . i cluparcile care au tatul uuni- sau plurieclular gi nucleul siferengiat Tig. 46, Atal regu (2) lass efeaua apelor = Hvdrlono, 9 ostane mcs B— ‘Pediastrum sp- (3), bee~Muubjirs pit de sport (individuslizat). Celul alului ount de regula acoperite cu 0 membrani naturd celuloziea, rureori de chitin’ (onele cluperci). — Membrana celulara este prevazuti cw punctuatiuni, pein schimbusile de substane de care se reali la © coluti fa alte. Majoritatea cutaloficelor suat adaptate s& tr8lasch in mediu sovatic sau umed. Din sceasti cauzi nu au nevaie de inveliguri protectoare de cutin’ saui de suber, falizare sau de nici de qesuturi cu falta organe propriu-zise ca la cormofite Fig. 41, Celule de a alge Polvax In cadrut eutalofitelor se pot deosebi mai multe cotegorii de tal: agregetul, colonia, talul Slamentos, ramificat, Agregatl ste la uncle alge verzi (Pediastrum $1 Hydrodiction), alcatuit din mai multe celufe care provin intro celuld-mams si vaman unite fntr-o mas& gelstinoasé, comund, forménd impreund o asociayie numith agregat, tn case indivizl fst pastreazd independenta¢ mnia in eazul cofoniitor, celulele asociatiel, deosebite ca functic, sunt legate prin plasmedesme, siondind ca un tot unitar, alga verde Yolvox (fig. 41). Taluri filemon 12 si famelare, Talut filamentos pluricels poate fh simpli, neramificat, ca ta Ulothrix (fig. 42), Cle te la algs verde Ina broastel = tora. Cand celulele talului sunt agezate fr stratusi, formeaza taluri asemindtoare unor foi, de si mumele de tal Lam de exemplu, salats mavil « Uva Jactuce, xe tieste gl in Marea Neagrt, Ramificare ulut. Ramificarea le taluri se fh lateral si dichotomic. Cresterea se face prin celulele initiale Fig. 42-ta famenny #7086 aca! (ne ig. 43) ‘enn, nero fest Ia sau Tntersl Cind owb celula Snitiaté apieala, din varful talului se formeazt celule dispuse lateral, care se divid, jaw naytere taluri cu ramificare de tp lateral, La ramificarea dichotomica, varful vegetativ al talului, respeetiv celvla initials apical®, se imparte Ta dou’ parti exile, focare crete formand dou raificati egate (i 44), La unele alge verei wat evoluate, talul este Fig. 43, Ramificatea Satorlso tall ia Cladophora artioulat, prez ind noduai $i intrenoduri, ou ramificatii Gispuse in verticil,ca la Chara fragilis (fig, 45) O categorie de tal pizath se fia verior ont ce Ia algele brune, de exemphu Macrocystis. Aceasié planta are si celule la care perejii tansversali sunt prevézuyi cu o placa ciarwiti. Fle au tot de conducere substantelor organice. Pe a (6g. 46), coale se five legatura cu plantele arhegoniate gi spermatofite 44 Ta unele alge verzi, brine sats rosii, corpul vegetathy este diferentiat into parte asemin’ co ridacina, avand rol de fixare (Hzoid), alm aser nanatonte cu 9 tulping (ceuloid) 9 alta cu franzele (Mid), Structural, se pot deosebi jesuturi de asimilarie, de reverva, rar de conducere a substantelor organice. Tal de iu. Tabu big 44. Ramifienreadichoromied le alga brand Dieswotedichotomia (a) bea = ie prin diviaiunes celal inal deosebite ca forma si struct ghese Jo ciupercile superioare. Acesten sunt formate din celule hingi (hife) puse cap la eap, simple sau rumificate, care se impletese intro rejea mai land sau mai stinsa, numiti micetiu, Daci hifele formeazi mase compacte, poans denumirea gen la de plectenchim (fig, 47), Cand filamentele sunt mai soute si conctese intro rejex densi, poaria denumirea de psenddoparcnchin (tig. 48) Elapa Archegoniatae subdivid in Archegoniatele se mugchi (Bryophytae) 5 eri (Peoria yphyice) plante ca aspecte $i stmueturi deosebite, dar cu le reproducere femeiesti ig. $5. Tal anicuat, format «Sn nodur sSnmenoduri Ts Chara fags. archegoane (de unde si denumirea de arehegoniate). Cele mai evoluate briofite au rizoizi idicini si o tlpinigg, la care in senjiune transversal se constat un fesut cortical si cordon central de celu'e ahungite, eu rol iy, transportul substanfelor nutritive (fig, 49). 45a tulpinijei se face printe-o cceluld initial apicala. Acest tip de plante cu organizare mai primitiva = fata de 28 , ferigi — ru posed’ organe vegetative ini, tulpini, frunze), vaseularizate, apar abla la pteridofite si Fig. 49. Secjune wansversals la Plecterchimul (p) —_parenchimal (pp) ix Brum: = rains. ~ eae la masaiarea scojiune tansversalh ‘selrificate; Cc. — cok Boleru edulis pri selerotul de coreul conducatonre secarei ~Claviceps purpureo, spermatofite. Spre deosebire de la muschi, tulpinita cu frunze aparfine de gametofit, deci acestea nu sunt organe omoloage cu tulpina, radacina si frunzele pteridoiclr gi spermatofiteor, care apartin de sporofit fn struct anatomick a pteridofitelor se disting fesuturi specializate, tuburi ciuruite gi vase de lemn de tip scalaviform, iar organele vegetative aparfin de sporofit. Cregterea se face printr-o celula apicala tetracdried, care se divide paralel cu cele 3 fle Etapa Spermatophytae reprezinté ultima etap& de organizare morfologica, caracterizatt prin embrion Inchis in sémanj si prin organe vegetative si de reproducere, cu 0 in ecializare gi diferentiere, Corpul Yegelatiy al acestor plante este format din rédacind, tulpin& si frunze, cu o stucturd intern diferentialA in fesuturi propriu-zise: de crescere (meristeme), 46 jesuturi fundamentale, de acoperita, de conducere, secreyie, de absorbtia apel, esutusi de Accasti ints speotalizere a aparut in cursul primele preridafite din silurian, adied eu le din Fale: A phar bia sp}; Fig, 50, Forme de conv Cactaceae (Cereus), B~ Exphorbi gnipul Psilophytinae we (Hfeurna),D = dieraceae (Senecio Em (ae sxempht, Rhznia) Consideratii de organografie Custu al plantelor v ocups organogt Se considera organ o parte din comput plantei, care are o forms distinct, © scruetu tern’ diferentia este una sau mai multe cfiuni specifice. La spermiatofite gi pteridatite se cunose dud feluri de vegetative 91 de reproducere, Org ve servese te nutiyia planiei, iar cele de reproducere asigu’ perpet fei. Aveste organe au cftevs insugiri comu ne: simetria, polaritatea, orientorea in spatiu, ete, si edteva particularitagi legate de mediv gi de origine. Convergents, Condifille de dtu indluenyeac i tigarea si fincfie Jn vol hotarator fn a0 mari il aa feritelor organe. % diferitelor organe. toril extemal, in primul rnd apa gi temper venina, nutriia nine fil nd plante din fumilii indepartate din wae, Cactaceae, ec, kind in aveleasi condifii de mediu, de e wemplu in conditié de xero! de sun, prezint convergent forme, adic& au acelasi port, reprezentind analogii morfaflunofionale, Astfel sunt cunoscute unele specti de Euphorbia din familia Euphorbiaceae, care trfiese “incule aride din America Centralt si seamind ta infitisare cu unele spect de cactusi din familia Cactaceae,ete. (fg, 5U) Organe analoage si omoloage. ind Organele car plinese aceleasi functiuni si au aceeasi forms extema se numese amatoage, indiferent de criginea lor morfologica. Astéel, spiuii se porumbar — Prums spinosa au aceeasi forma exterioarl ev spiaii de ili - Rerberis vulgaris, sau de salem = Robinia pseudacacta. La porumbar ei sunt de origine culpinala, Fig Sl Organeanslonge: 2 sinitdape [0 tacil av originca foliard, jar fa orunbar Prvous poses spin de pt e ‘lear c= salem sunt stipelart (Bg, 51), La fel, rormurile turtte 1 vera au aspect de frunze de la planta aumiti ghimpe — Ruscus aeuleatus. Ble sunt anatoaye ou frunzele yt indeplinese funeyia de fotosinte7a, insi au origine difesita, ind vor turtte, asimilatoare Desi organcle (tulpins, franz’, rads tndeplinese inifial omumite fle bine conturate prin adeptaret la alte funetinni, ele isi Phaseoh Frvicum eet 5 erboloage ea scutetum efile on de eghave (a Nepenthes schimbi radical fabaoee sau in nfatigarea. Aceste modificiri in forma si functia orgunelor vegetative au fost denumite metamarfoze 48 Organcle omoloage au forme si functii diferite, inst au aceeagi oigine. Cole 3 frunze de pestigoara ~ Salvinia natars aa acceasi ov 12, dar forme si funeii diferite (dou’ su normale, fotosintetizente, iar = treia a fanctiile rédécinif). La fel, cotiledoanele la fasole gi scutelumul fa ged au aceeasi origine si fumetiuni diferite (Rg. 52), Relafii de simetrie ta plante, fn general, prin simetrie s injelege insusirea unui organ de a prezenta 2 sau mai multe pi enantimorfe, fa raport ex un plan de simetve Un ongan eilindrie, de exemple, tulpina sau idicina, poate fi impés dea Tungul 221. axel Fig. $3, Simessa le plamte:¢ ~simetsia actinomor® b> sinetria bilateral, ¢~ simetria rigomorft longitudinale prin mai multe planuti de simettie ip part iuaite enantimorfe (Ge tn grec. enantios ~ opus, morphe ~ forma) ~ piste simetrice sunt egale, dar nesuperpozabile. Se considert drept ax longitudinal linia care rece printr-un organ, uning porten apical (vérful) cu partea bazala Exist n multe categorii de simettic, dup aumarul de planus’ de simetrie care se pot duce printr-un organ (fig. 53). 1. Oxganol prin care tree mai me planur de simetie(tongtadinl axial) si ponte imp astfl in jumataisimetice, poe mumele de organ cu simetrie radiatS sav polisimetric. Cu simetie radisif sunt considerte ongnele clive sau serie, de exemply, rine, tulpinite sau unele flori, fructe si serine globuloase (miintl, seminfele 49de mavire, ete). Simeteia rad mai poarta si demumires de avtinamorfa (de ta gree. aktis raz) 2. fb cazul clind organete au nomai dowt planuri de simewie sunt smite organe bisimetrice sau orsane cu simetrie biluterald. Ele se pot Toiplath pei dou planuri de simewie perpendieulare unul pe altul (longitudinal si tvansversal) intr-o paste dreapté si una sting’, anteriowra si posterioar’, Tulpina de limba soacrei - Opuntia vulgaris, gluns regia, orile $i feuctele de Brassicaceae, florile de ls unele Fumaroideae, cum este Dicentra spectabilis, sant bsimetrice, Cind organele se pot Tmpirti numai printr-un singur plan de simetcie suet menosimetrice Aceast® simetrie se Asegte la uncle flori (amiaceae, etc.) sau ta organele turtile dorsoventral, cum sunt ‘Onganele cu un singer plan de simettie se mai numese 5) zigomorfe (de la gree. zygor ~ jug). 4. Cind organele planielor mu se pot Impari in path de asimetrice. Agajsunt frunzele de ulm ~ Ubmus foliacea, sata metrice posrtl or speci de begonia, sau florile de Canna indica. 5, Unii morfologi sunt de pirere cl organele (de exemplu, lanina frunzelor} nu sunt simetrice in sens strict, ceca ce se reflecta mai ales intend. Se constatd c& partea dreapta si partea sténgé 2 lnminnei mu sunt egale din punct de vedere structurat (anatomic), ‘Aceast® lipsa de simeirie guometricd este considerata ca disimetrie, Disimeuia frunzelor, etajarea coroanei la arbor saya par inate de diferiti factori externi, printre care temina, subpaménter umiditatea, gravitatia Polavitatea riot insusirea plantelor de a prezenta la cele dowd extremita}i opuse dife jeri morfofiziologice importante, Ea caracterizeari mele, find ined atit Is plantele unicelulare protecatiote, de exempls, tacterii, oft si la ev iote, de exemplu, euglena verde ~ Euglena 50 viridis $i 1a plantele pluricelutare, cum sunt algele: Llochrix, Laminaria, ete. Polasitatea nomen care se poste observa mai bine Ia plantele superioare, la enjieri mari Tntee polul apieal (waeful orgamubui) gi polul bazal. Le aceste plunte, polaritatea se pune ugor th evident’, ineepfind eu zperminarea serminelor, apoi cu ecestereeridicinilr, « mugurilor te ste se corstata gi la cetule, in dispozitia fusulai lor de diviziune nuclear gi in disp neepind ou celula-ou. Accasti orientate se pare cf se datoreazt directiei de migrare @ auxinelor, polul bazal find acela spre care se face mig Pozifin si orientarea organetor tn spafiu, O-ganele care erese drept si au simetvie adeseori radiard sau bilsterald se numese ortotrope (de la gree. orthos — rept. Organele care se orientea2’ oblic figs de direcfia geavitapie’ sau fap de suprafaja solului se numese plagiotrope (de la gree. plagios — oblic). Ble au de 0 simeuie dorsoventrald, de exemplu fr regi inzele, dar pot avea si radiar8, cum sont tizomi, stolonil, sarmusile de ordiaul 1 je tulpinil, ete Daca apar pe axe peincipeld unul dupa alta, de le var'in basis ~ beas) de neropetala (de te eet eros ~ a merge spre). © deavoltare predominant tn regiun apical’ se numeste acrotonk (de 20, ares ~ viel; tones ~ coard8), dack a ¢ loc in partea milocie, e wamnith mevotand (de ta Ds iar wtea bazalt, bazitona. Cand ta ult fn pactea inferivara, bipotonie Motamorfoza organclor vegetative vegetative adeseori suferd modificari profiunde in ceea ce priveste forma, structura gi foncfile, modified care pot fi wransmise la urmasi. Aceste modifi constituie metamorfaze (de lanumese organe metamorforate. Astfel de organe sunt atét de profund modificate, inedt penta a Te etebili naiura trebuie ficutd referine La ovigine gi anatomie, Regenerarea este insupirea pe care o au unele plante de a-si reface rice paste din organ care La nsugirea aceasta se expticd pr de a redeveni celule meristematice, capacitates ce 0 au unele aga cum, se petrée faptele ou butapii de frunze eau de nulpina, eare au fost psi ta inrddacinet 2 RADACINA Ra dacina este un organ cave apare pentn. prima dat pe seara evotutiva ke ferigi, find preventa in continaate la ginanosperme si anglosperme erostre ridiet La plantele je in general se deevoltd in sol, avénd pectropism pozitiv, lz plantele acvatice (lintifa ~ Lemna minor) rfdicinite se dezvoltt ih mediul sevatic, tar la unele plante de apartament (Monstera deliciosa) radcinile se deavoltd gi aerian, adit principaie, care pr p din radicula embr ui sunt ontatrape si obignuit au Gorma cilindried, sin ie radiors otropism: pozitly. Locul unde se racordes2a cu tulpina se numeste colet, Pe ridacina principalé se ofS ramificayii faterale a Morfologia ridaeinii Radicinile sunt ridficini. normale — a ciror boaul ge raconeazs ca tra tulpini sradicini advett formeaza pe tulpind, pe ramuri sau pe funze -ridacini adaptate ~ acelea care 52 acomodeeai si waiasea in conditii de medi speciale upd aspes naieina ard nenmata se alla Fig. $4, Zonsle ridin, lunmtoarele regiuni: piloriza (tig, 54.1), zona neteda (fig 54,2), reyiunea pilifera (fig. 54.3) si regiunes aspra (fig, 54.4), 2 Piloriza acoperd varful vepetativ al ridic ni, se mai numeste gi seufie sau caliptra. Este generat de meristemul numit calipeogen. Din cauza fiecBrii cu 53paricutete soluiul, piloriza se uzeaza gi se exfoling’, Pe misurd ce se extoliart la exterio pe acceasi misura se reface fn interior, Piforiza, in general, este on ‘organ de cure eidtcinu ou se poate lipsi, excepriile find foarte raze, La tnele plante acvarice (lintita balftor ~ Lemna minor, sau ta Hydracharis morsus rance), piloriza este Inlocuit’ cu o scufie special ounith rizomitra. Rizomitra (fig. 55) 18dAcinilor planielor aovatice nu se urea gi nu se refanoteste. La unele piante parazite, cur este de exempl Cusetta ~ torfelul, ridacina este lipsita complet de piloriz [mediet deasupr pilorizel urmenza regiunea neteda, Jari alettuiese in jurul apoi regiunes piliferd. Perigorit x Fidacinii un mangon pufos care se fntinde pe o lungime de la 2- Fig 35, ea ani la citiva centimetri Finiah-~ Lesna 3 pank ls edfiva centimetr ‘mine Perit dinspre regiunea neteda suat scurti, acestia fiind cel ‘mai nou formati, Lungimea peviior radicali variazé de fa 1-2 mam pind la $ mm, Pe misurd ce se formeaz’ peri noi, peri de tn partea supericara a regiunii pilifere se usueit si cad, Astle] lungimed mlansonutui de peri rimane de aceaasi lungime. La plantele acvatice, ridisinile sunt in goneral lipsite de perigori radicular. La aceste plante absorbtia apei cu sdrurile minerale are loc pe toatl ssuprafuya radacinii Dupa regiunea piliferd ummeazh o regione care este lipsiia de peri rogiumea aspri si care datorit@ cicaticelor perilor radiculari care au ekzwt predinté on aspect aspru. Ramifiearea ridieinii. Radicinile prezinté in general o ramificare monopodialé. Rey se tntémpla ca ridacinile 98 prezinte © ramificare dicotomica. Ramificares monopodiali « ridicinii este ceracterizata prin acces cf ricicins principala di nagtere fa ridicin! laterale, far acestea la xdndal lor se ramificd spre a da nagtere ta ridacini de ordin superior, Ramificaiite radaeinii principale, de orice ordin ar fiele, se numesc radicele, 54 Numdnul ssisificayitor unei radacind variawt de la @ plantd te alta gi depinds de condifile de vieth ale plantel. Cu eft sitemul de ramificete « vidicinil va G cal compticat, eu atat gi substanfele kudinitoare din sol vor fi mai bine folosite, Ramificarea dichoto ‘vonst® jn bifurcarea varfului rlidéciali fa doug brate de aveeasi Lungime 5i rosie, Aceste brie se ramified la riadul lor tn aselagi mod, sand. Clasificaren ridacinilor dup originea si funeftile lor, Pe baza avestor criteri, eidicinile sunt: normale, ad tive gi modifieate, Radcinite nurmale: sunt cele care provin din radicula embrionulul, se continua cu tulpina To regiunea coletulut si indeptinese rolul principal de absorbyie& apei cu sirurite mincrale si de Snare a plantei fa sok, Radacinile adveative sunt cele care se formeazt la nodurile bazale ale ‘ulpinilor aeriene, ts nodurile rarmutter, izarior, stotonilar, sau pornese de pe tulbi sau chiar frunce. Puncgie aac lor adventive pot fi identice sau diferite le radécinilor nosmafe, REdacini adventive se formeazd la Poaceae, la de Liliaceae, oe, fnsusirea plantelor ce a forma tidicini adventive prezint® feaportanti Seasebit® prin aceee c& pianiele se pot inmulfi pe cule vegetative prin buttsire gi arco Chasis carea ridicinitor dupa morfologia lor. Dupi infitisasea exter, ca si dupa raportul dintre ridacinile principale gi far ficaile Jor, exist trl puri de ridacint, si anume: pivotante, fsciculare gi ramuroase (fig, $6) Rada ‘e pivotante (lig 56.0), sunt cele la care axul principal se dezvolé puteric, isd mutt mai jung si mai gros decd ramificapite tataale (ca lacineps ~ Cannabic sativa), 4 “6caracteristice pentru ‘monocotiledonat La Poaceae existenta radacinii principale este de scuta durats, deja din mpul Tntrofoat aceste ricacini adventive au toate aproximatiy acceasi dezvoltare, aldt in grosime cat si in nol se prezinta fea un mtnunchi sau fascical, de unde si cate ne-an cee ocupat pan acum provin, fe direct, fe indirect, din radicina principald, Sunt fnsd si tidécini a cliror Fig 58. Radin adven-oFigine ¢-diferita Fig. ST. RAdScini adventive (ra) a Yoronica Beceabung (m)nZam% — pooria guntele de Fidacint adventive toate 1 9¢ formoaal lateral pe talpind (ig. 57 gi priveste tnsugirile lor morfologice gi fiziologice mu e nici ite tntre radicinile normate gi cete adventive, Rada lentive se formenea in general pe talpin’ in anumite locurt bine ingetor sau la nedusi. i este determinat: cite uns in fafa frunzei (la Phifodendren)s cite doua, una ba Greapia gi una la scinga in faja pefielulul foliar (Sap ria officinalis) saw mat multe ta fieeare nod (Ia Veronica, Zea mays, ee) ‘Uneori ridicinile adventive se formeaca ete una sau mai multe Ja b: unui mugure, {Ranunculus ficaria, Cardamine pratensis, Nasturtium officinale). Sunt gi cazuri cand ridacinite adventive se formeazs in puncte nedetermainate de- \ tulpinit; aga de exemplu eGnd ingropim ramuri de salcie observam c4 dupa un anumit timp, se formeag ridiciai adve nederminate la capatul ingropat al ramuri Lnele plan tn 0 cea mai mare uguringa prin butagi begoniilor pentru jumultives cSrora puter pleca de la 0 frunzd, dupa ce mai Int teva taieturi pe nervurile principal Radacini ramuroase (lig, 56.) sunt cele la care axul principal se dezvo roximativ in aceeagi masuré ca si ramificatiile de ordinal t relal¥ acceasi lungime gi grosime. Le int im la arbori Clasificarea ridacinilor adaptave ta diferite condifii de mediu, Radacinile planteler, pe lang funcfiile lor de fixare si de absorbyie, mai pot sit indeplineasea si alte func dupa medial fn care trdiesc. Nu rar ttAlaim cazuri cand funetille principale ale viddcinii, en fixarea gi absorbfia,s8 foot secundare, Fireste 8 aceste adapt atrag dupa ete modificdsi mai mult sou mai putin impor cova ce priveste morfologia for exten’ si cea Foste aceste modifieisi morfologize, care se produe persle 2 unei funetii, sunt cunoscute in biologie sub man metamorfoze Radacini contractile, Rada nile contractile posed i usirea de a se scurta, dupa ce si-au terminat cresterea lor in Jangime, Aceaste ridacini suntcaracterizale prinu-e lipsé toiali a jesutului mecanic (sclerenchim), in sehisb predomini ps sre (de exe Taraxacum officinale. np a paplidie Radicinile plantelor urcitoare. Printre plantele urcatoure sunt unele care se ured cu sjutorul ridicinilor. De fap aceste te au dowl feluni de ridieini: hrdmitoare gt fixatoare, Un inceput de astfel de dimorfism se poate observa Ta iedes® (Hedera helix). Cind tulpine de tederd ae deavalta tarindu-se pe paimant aceasta emite ridacini adventive, acestea din umm’ indeplinind ralul de fixare gi de absorbjie. Cand ins8 plante se ured pe trunchiul unui arbore, atunci ‘ea di nastore unor ridicini adventive care ifort de Fig, $9. ulpind de iedesa (edera tele) cu rides cele dintdi prin aceea cH sunt mai scurte si nu servese decit la fixare (fig. 59). Riciicini proptitoare, La unele specti de Ficus ridacinile seriene servese att ca oreane cle absorbiie eft $i ca organe de sustinere. La inceput aceste Hidacini aeriene, care ff nastere din ramus, sunt subtiri gi produc radicele D ‘oarece numarul lor este considerabil, ele constituie un sistem de sustinere foarte puternic, Radaeini ce depoziteara materli de rezervi ~ ridactni tuberizace. La vnele plante cresteroa ridcinilor se opreste, parenchinflul ee ocupa varfil lor nu mai reprezintd caracterul unoi meristem, ridacina pierde pilosiza si se tuber fA, Tubsrizares poate avea loc asupra ridacinilor principale, ca gi le 2, sau in unele cazuri, tuberizarea se poate produce asupra racicelel sie cazul la Filipenduta sau la Dahlia. Se pot tuberiza gi tacit ddveative (Ranunculus ficaria). Pe langa diferite materit de rezerva, inile tuberizate inmagazine v4 de asemenea gi o cantitate mare de apa Ridacini purtitoare de pneumatofori. Radicinite unei Onogracee din de Sud Fe Jussieua pert na, © planta de mlastin’, emite niste ramificatii numite preumatofori. (fig. 60). Structura acestor organe este wmmeraiia alba (fig. 61) nomerosii preumatofori, de forma anor trusi Inalyime. Spre — deasedire de ridBeinile normale, preunatoforii geotropism negat Ra cin} asimilatoare O adaplare pe cat de curioasi, pe i de ear, este a asimitatoare, vides epilitl - Cateye organele foliar c adaptare se poate vedea la o Orchideceae epifii Taer si la Cateye (fig. 62). La seplant complet ‘ipsitt de fmnze, funetin de asimilatie este Fidacinile si bogite fh clorofils Radgeini purtitoare de muguri, in generat radicinil ng pout mugur lar exista 5) exceptil. Asa de exemplu Histarii ce se ivese fn jurul trandafirahsi silbutic, al saledmului si al moltor alte nte si au oviginea in nigte muguri care se formeazi pe ridacini Mugutii acestia sunt de cele mai multe ort de origine endogend, ef tuind worbia silva nastere din periciclu (Eup cay Linaria vulgaris). Mai var suugacit sunt de origine corticala (Geronium sanguineum), In putine cazuri acegti muguri au originea inte-un meristem (Rumex acerorella), Mugu de pe rdacini pot i de dowd feluri, gi anume: adifionali sau reparatori. Mugurii adijionali sunt sau servese la aceia care servese Je iimbogitirea aparatului vegetativ repraducerea pe cale vegetativa (a plop, air, tes), Mugurii reparatori sunt de mate importanja in consarvarea individului in caz de leziuni grove. Aga, de cxempla, efind Wicm rédicina unci plante do plpidie sau de palimids, 0 pane fn pamént si de pe ageéten vor porsi dupa un anumit imp wxa sau mai mule tulpini. Aga se explict cum anumite rruieni, se fomuifese in timpul fuerarilor agricole, 7 Pe aceast® Insusire, de a forme cu este bacata inmultirea ruguring muguri, tunor plante omamentale cum es si Aratia sau Paulownia, 1a care este destul sa Ingropém tn nisip umed un fragment de int Radacini cu nodorisagi. Sunt Fig. 3, Ridin ev nodoziay [Anni (nod) bacterene la radicina me spevifice plantelor din familia Fabaceae (fig. 63), tatétnindw. 2 asd i la onli 60 fn alte famslii bow arboui $i atbouti incadh ice ca, de exemplu, la atin (4 sp), silsioara (Elucagnus sp.), etc, Pe ridicin Je acestor plante se afl un fel de nodezi umfaueei ca (i, In vehulele carora se gasese bacterii fixatoare de wzot din aet (Rhisohium leguminosarum). intre bacteriite acestea gi plante exist raporturi de simbioz’, Micorize (de la grec. myles ~ ciuperei), Sunt freovent inidinite Ia unit arbari, €2 stejarul (Quercus sp.),teiul (Tilia sp), cla arbusti, cum sont akon (Corplus avellana), la subarbugti din familia Bricac recum si multe poacee, Aceste plante sunt lipsite de peri absorbant, rolul lor flind indeplinit de hifele re Svelese wrfl rad ciupercii absorb apa cu sérurile minerale din sot sio pun la dispozitia plantelor; la raudul stu planta pune la dispozitie ciupercii Modul glucidele nec acesta de conviefuire este © forma de simbioza tatre © plant superioars si ciuperca. Micariza poate fi ectotrofa si endotrota (fi. 64). Unele iperei formeazé o pasla deas’, exten, foloouind in Fig. 68, Racini ev micorize A ~eciotofe, 8 ~ endouoie functie peri absorbanyi, aceste find micorize rote. Ble ase traiesc pe soluei bogate fn husnus, in plduri, la exte sum réspandi c Ja plantele speci lemmaese:stejar, te, alon, fag, ec Alteori, hifele pitrund in primele 2-3 sxaturi din parenchimu cortical, forménd micoriee interne sau endotrofe, Aeesia forma de micariz8 este obligatoric pentru ridacinile othideelor gi se mai intilneste la uncle poscee aiAnatomia ridéeinil Ss sricia, Agrestis, Alop f ras, ete), iar dintre plantele lemnoase, la ruc, prepa ere prin secfiuni transversale efectuate Micoriza provoaci uneori © tgroyare a sidicinilor, aseminstoare percicls, end sunt lipsite de ridacina, - unele Orchidaceae complet a fi heterotrof indeplinese cilindrul central Accete plente sunt provizute eu rizomsi ea tia de absorb fnt-o sectiune transversal’Rut la nivelut reghinit central Singur strat de celule alungite in sensu! axului radicini Cotulete Fizoderme) sunt vi si foarte multe dintre ele wansformate fn peri absorbanfi. Ri ru are 0 viata prea lung’: celutele ce © compan se isirag th parstel cu distrageres—_perilor absorbap Fig. 66, Sectione transwerslé into ridiciné de Scoarla, Se alla Iris germanica: rz, rizodern arta; end, endoderm, ep, celule de FB, fascico iberiant, fm, a, metaxilem; m, si ficate sub rizoderms si este constituiti din mai 8 Lemnos multe straturi de cetule parenchimnatice vii, previiute en me crite din imediata vecindtate iffett si exoderimul. Acesta abuit din dd iS gi Piekicioi la straturi de cclule parenchimatice mezodermal (parenchim cortical), La ridie 64 ce depun substante de razecva, Ja allele, in scoayfl se afl canae sau tes laticfere, iar in sceieys vecinilor la molte plante sevalice se ala y ‘ttt pline cw aer (aorenchimuri). Stratul cel mat en a] Scoartei ee mumeste endoderm si este constituit din celule egale intre ele si stiéns unite, Persyii acestor celule pezint& ta mijloc © portiune cutatt si suberificatd, care se poriunea cutati de fa celuia veeina, aleatuind un fet de benzi (hensite tui Caspary), in sectiune iransversalé prin radiieing, aceste benzi apar sub forma ‘unor inigrosiri numite punctele lui Caspary (la pictorul-cocost Ranunculus acer, ta rhdacinile embrionare de porumb, ete.) La monocotiledonate, celulele endodermului aw perefi inter gi lateral ingrosafi, lignificayi, iar cei extern’ subir $i cebulozici, astfal c& ingrogirile au forms literei U sau de potcoava. Dar nu toate ceinlele endodermulul prez astfel de ingrosiri, Celulefe situate ;ptul fasciculelar leranoase au peroyil subliri, celulozici si se oumese cetule de pasaj In majoritates cazurilor, endodermu} este format dintr-un singur strat de ‘calule, existind si cazurt cin acesta este format din doua str Cilindrut central (sau stetul) (de a gree, stele ~ coloana), Este constitut intr-un fesut parenchimatic Zecare sunt Inglobate fasciculele conducttoare Jemnoase i liberiene. Steatul de celtle din cilindrut central car 1 deimiteazt a ecrior si care face leuSturs cu sour se mumeste persilu, fa cilinral central s¢ mai disting raze medulare si parenchim medalar. Periciclul (de la grec. peri — in jur $i kikdos ~ cero) este format in general distr-un singur strat elule miei, cu membrane subjiri, celulozice si dispuse in altemanfi cu celulete endodermplul, Exista nd periciclut este multistratificat (Ia vifa de die: = Vitis vinifera). De asemenea, exista si cazuri clnd pericichul este tn dreptul fasciculelor conducatoare lemmoase. Periciclul constituie focul de formare a ramificatilor rédicinii, din are cauzi se mai numeste strat rizogen. fn acelagi timp constituie punct de origine pentru mugurii adventivi. Tesuturile laticifere ca gi canalele scefttoare tsi aua, de asementa, in periciel, Deci, pericictul in multe cazuri functioneaza stra] se afla un yesut Paseicalele conduektoare. La inseriorol cilindralal pares jobote fasciculele conducatoare lemmoase si lc fn care se pases voltarea elementelor fasciculelor beriene, dispuse separat $i an lemnoase ot gi a color Hberiene se face centripet. Prin uemare, primele vase Temnoase care se diferentiaz’ din plerom sunt vase spiralate sav inelate, ou si situate spre exterioru! cilindzului cenveal, aledtuind protoxitemut (de la gre. proios ~ primul g) ype = lema), Ulterior, spre interior se formeaz’ alte clemente de lem cu himenui mal mare, alettuind metaxitemul (de la grec De aseienca, fn cadrul unu) faseicul liberian, primele vase liberiene care se formenzi sunt situate spre exterior, av lumenul mai mie gi aledtuiese ph e care st formeaz’ ulterior eu protofloemnl (de ls a ios ~ scoasfi). Vas cet sunt atai tinere sunt mai aproape de centrul citindrutui central gi alcétuiese metafloemul Tntre fascieulele lemnoase si cele liberiene se afl raze medulare a constitute din cefuie ou membrane cello vice sau, in unele cau, tignifieate, fn centrut cilinrului central se afl un parenchim medular, —aleatuie i. 67 A. Sectune Longin din celule vii, La ferigh Peridivmy:ranilé de i sin care 2 var diferenjia dermotogeoad (#), perbleml (per) 51 pleromud ofl 8 segment eave vada nagtere pilorize. unele nidicini miduva este redusi si metaxilemul ocup’ centrul rédicinii 66 | | Nomar’ fascieuleior co ietoare din rddaeina variabil de fa o alta, Dac sp ceeasi specie, totleaune nueénul fascicule liberiene Origines fesutusiter prignare dia viditcind, Radicute Gnkra este eleawita, Ia 1 eput, dintron meristem prim omogen. Apoi, acesta se va diferengia mr dermatagen (de Ia grec. derma —picle sigenaty — a da nastere), periblem (de is grec. periballi: ~ 9 incoujura, a imbrica) yi plerom | lerown ~ a wmple); in w 8 wcazuri se mai si un al patewies fesut meristem trogen (de Is grec. + Snvelig). Din aceste meristeme vor [ua nagtere ulterior aaderma, scoarja, cilindrul central sj plloriza, (fig. 67 A). Radicelele se formenak incepand de la bad spre varful ieinii facropetal}. Dispunerea Fig. oF B.S radaeind de sp telath ep jelor se face pe-anul principal al ehdcin! » sini drepte aun ortostihuri (de la gree. orthos — rope gi hos ~ sir). Dupii numarul gi agezarea ortostihucitor, radacinile sunt inostine 1 diplostite, izostihe (de la prec. izew ~ epal) eu cel al fuseicoielor Jen intdinite ta plante si pat f diarhe (cu dou oriostihuri) raster a cte patry sex de radieele, ‘riarhte (cu tetrarhe (eu patra ortostibu |, pentarbe (cu 5 ortostihu ete, (fiz 67 B si 68),| int civile diptostine (de la gree. aiplos ~ doi) su um numar dbl de we tomnoase, Aceste se ortostibusi fas de 13. fasciculetor fie cu douk fascicule lemnouse, se mai ray, gi anume numai Ia rid ri aunt de origine periciched La ‘¢ mai multe radicelete si au Tngenerat originen nts-o grupa de infil situate in fata fasciculclor lemnoase Observate tn secfiune transversal aces Initiale sunt dispuse th arc de cere (fig. 69); initialele eres mai intdit in radial gi apoi trei sau cinci dintre ele gi anvme cole de fa mijlocul arcului se ota {impart fn sens tang de origine endaxtermict sh ia La ferigh si equisetines, radie nastere plecind de Ya 0 rit coluld, iniqiald situat® in faa unui in ceea ce iveste coriginea Prva in fa une’ fscicoie mses. Arcul zugen 36 onal nem cite ads masters rAdHieinilor adventive, Dienscl jer) 41 detaatngsnul f€) C~ us de ren acester sunt in general sianome we, unde ele De arigine « adventive de In Bras init principale, 1 celule initiale lor evesteta, se a san a xe Ia jesututi primordiate, din care se Yormeaza in continiare gesutuile 68 Structura secundara le rai multe plante, risicina creste in grosim: latorita fevuturi + meristematice secundare: cambinl gi felogenul, — denumite Zon generatoare libero. I mncasi, —_respectiv subero-felodermics Celutete cambiului — genereazt prio diviziune elem: e liber secundar spre exterior gi de temn secundar spre interior. : Diviziunes celulelor are inh 3 rae toc tangential, Lemnul raf; Se pritmar este ccentrul radiicinii, tn timp ce liberul primar este fnapins spre exterior si, 7 dupa cava timp este Acstnictua pripara; B-faz8 mas avansata eu foregut stcupdare normale gi apariia ei a dows zone generatoure (Gap!) in periictn: Caparifis uneiadaan none generetoure PrelUaLR de iberul xp) i periiehy 4423 si mai ini ' strivit, funefia tai find exfoliatg) cu zonele gener einer secundar Im, n hem prima. 1 in-ienan sendar : xn Ueriene i femnoase seoundare se adauga anual, producénd ingrasarea rad&cinii Din cand th cénd colulele cambiului se divid si radiar pentra a cuprinde intreaga grosime a rid&cini ‘Cambiul interfescicular di nagtere prin diviziunea Celutelor fa raze medulare secundare, 69Felogenut se fivrmeazi in straturile inteme ale sconrjei. Celulele felogenlui se divid tot tangential, Celulele situate la exterior se diferentiard, teansformandu-se in suber secundar, iat cele situate la interior se transformd in feloderm Suberal secundar este aleéiuit din celule tabelare, moarte, iar felodermul este un yesut parenchimstic format din cefule vi in care, uneori, se depoziteazt gi suostanje de reverva, Jesututile generate de felogen ale ese Impreunit peridermut Suberul seoundar cste un lesus impermeabil, izolator si, ca urmare, ccolutele jescturilor ramase la exivriorul acestuts mor si se exfoliazl, Celulete zonelor ganeratoare se divid numai tn cursul perioaded de vegetayie. La. plantele sin climatul cemperat toamma si iarna igi Inceteaz’ sctivitatea de diviziane. ingrosiri anormale ta ridicinile tuberizate. Radivinile in care se depoziteazs substante de rerervii se fngroag datorita sctivitaiti cambiului, eare a nastereth miod inegal la fesuturi secundare at&t spre exterior edt i spre interior. Astle, la morcov (Daucus carota), cambiul produce foarte mult fesutliberian secundar spre exterior si foarte putin fesut Jemnos spre interior, ir fesutul tiberian predomind parenchimul liberian, in care se depoziteaz# substanfele de vezervd, Acelasi fenomen se observa fa ridacinite de telind (Apium graveolens) oft gi la alte ridacinoase, La ridiche (Raphanus sativus) ins, cambiul r8daciniS produce mult mvai mult qesut temnos decd liberian, susstantele de revarva depozitindu-se in parenchimul lerimos. La sfecti {Beta vulgaris) (Fy. 70), ingragarea rédicinis se datoreaed functiondrii unor cambii succesive. Radacina cu siructusd primard ate in cilindrul central dous fascicale lemnease si dou8 liberiene, Acensts structurd este de scurta durati, dooarece le seurt timp apare cambiul, din a cdrui activitate rezulta spre exterior clemente de liber secunder si spre interior elemente de lemn secundat. fn timp ce cambiu! fincfionea7a normal, tn) parenchioul liberului secundar apare un now 0 cambit care, prin divizionea celulefor, generewzii un \esul parenchimatic, in care par ta mod izolat fascicute de tiber gi nn, Dups cdtva timp gi acest cambiu igt jnceteaca’ activitarea gi apere un nou cambie in parcachinul liberian generat de ttimel combiet Penomenu) se vepetd, aumirut ineletor formate de aveste zone generatoare ajungAnd, la unele cote de sfecla, pana la 12.¥ sus), cu simetre rad di nastere ta muguri, sustine frunzele, florile si mai t TULPINA, Tulptha este un organ vegeratiy cu geo este articulats, find formats fuira morfafiziologicd tntre aceste organe si ridiicina. Apare ca organ dis’ and cu ferigile Morfotogia tutpinit aa aaa anila Ontogenstic iso plantuli de si coletul, locul unde haze tulpinii se contin cu Pbdacina, Partea tulpinife: sttuntd fntre colet si colifedoane poarté numete de axa hipocotilS (cau bipocatitl), far caa situnth deasupra cotiledondefor este de épicoritul). epicotita (sau 18 un mugur te teres fn fungime a tnlpi, iar sunt ingerate 1 sa 2 cotiledoane fater (ig 79 La plantula posceelor xu! afungic al eotiedoa coleopti! de cotitedon. Portiunea de wipin® mt situatd inte cotiledon si nodal coleoptit, poarta denuminer de mezocotil n Mugurii Su organs tevistice tulpinil, Muguctd este un lis ombrionar, find format dint-un ax seurt, care se termina in n con de crestere (say var vegetativ). Meristemele primare, care asigoré cresterea in lungime a axului Gugurului, sunt loealizate fi met at localizate ti var fal conti de cregtere, Tulpina are astfel o cregierstermingli, Spre baz conului de cresiete meri formeszi —niste_excrescene reprezentind primordiile organelor faterale le tulpinii, care se denvolta acropetal. Din aceste primordii se formeass frunzele (primordit foliare), iar ta subsuo: acestore par primordli cin caze vor lua nastere muguri (fig. 72). La plantele adaptate —climatului lemperat primordiile din muguri sunt acoperite si protejate de c&tre Fig. 22 Secyiune longitudinela pr prinoi rugee Y— varfal vewetat a elit pf ire. p ma primerdi de murs ‘oiler frunze ener, niste catafile solzoase (muguri tunicaji). La plantele erbacee sit uncle specii lemnoase (la dir , mugurii sunt lipsifi de catafile (muguel auei), ifiind protejayi de perigori sau de resturile frunzelor usca Forma mugurilor este foarte varieti: ei pot fi sferici, ovoizi, abovoizi conici, ascuriti, obmu2i, fusiform, ete Dup&_paritia pe care ou pe tulpini, mugusii pot fi cerminali sa Jaterali (ig 73) wugurii terminali sunt situagi in varful tulpinii gi ramurilor, asiguidind ceresterea fn fungime a tulpini ~mugurii laterali se aflé pe tulpini sau ramuri sub mugucit terminali gi Sunt axilari sau adventivi, Mugurii exilari se inserd la subsuoara ffunzelor, a