« consruciviste),
faa. Amiatin
‘Avra, 2008, Bi
solgiepoztvk.
fee ca fezlatle
aloo ealtual
wre de docorat
Pitre al
‘ie Mice Zste
ipa i dames
sei ponds
Set eve
un preos spin
ltr pe parcurul
isi, Prof. univ. de.
sa Mut parte din
tug Conf. ied.
inare pe parcural
coda i cap do
sv, de, Florin Alin
legere, erent §t
Bagen Avram
CUPRINS
Pri rit. dr Mba Gob
(Ganda inroduct.
Capitan
INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA PERSONALITATIL
upper
cadre
CCenceptal de personaltate
Demir’ conceptuale
(Obicetal de stele =.
‘Namotetc, idlografie dlotete in studi personalitait
‘Cercetarea gi practica In psthologia personsliti
St tore a terior pepe ale perso
Comet
Capit 2
‘TRORI $4 MODELE CLASICE ALE PERSONALITATIE
sae
Intodvcere
Tecrllepsibanaitice
21 Teosia lui 8 Freud
22 Teoria lui CG. Jung
23 Teoria ll A Adlets
24 Teoria i K Homey
25 Teoria iE. Fromm
‘Teale behaviorist
‘Teaile umaniete
41 Teoria ui C. Rogers.
442 Teoria hi AH. Maslow
‘Teoria cognitiv. 2
Teoria socia-eogniiva
. Teil trisieurilr gi modeleefactorile
71 Concepia iG. Allport 2
72 Dens alti tir (Ci Eject)
73 Model factorial lai
174 Ake modele de aerator _Modele alternative fn evaluacea personaliti
1, Model siteationist
5.2. Model interationiat
9. Conta
Capito 3
‘TEORII§£ MODELE MODERNE ALE PERSONALSTATI.
1. ntroducere
2. Abort multidimensionale
2.1. Teil yi modelelepathobiolgice
22, Model evolotioniat
2.3. Teorlileconstructvisie
24. Teotilepozitve
241, Cadre
242. Caractere personaltai povitve
2.43, Sudilepivid Sarea de bine subicctv/ pibologicd
244 Viele
2.5, Modelu sinteteintepratiy
3. Abordilarhltecturae
S31. Model neveognitve
3.11. Modelul unite cogni-afxive le persona (,CAPS")
1-2, Modelulsticturilr de eunogtine gi a procescor de evaluare
Kapa”)
3.13, Teoria inteaciun sistemelor personal PST)
‘42. Modell ytriarhie” al pervonaittis
133. Modul temic
‘34. Modelul ,eontiguraionist™
‘35. Modell jmecensric™
4. Diecut
Capitota 4
DIRECTH DE STUDIU IN PSEHOLOGIA PERSONALITATH
Nivelorile personliigi
‘Astudinil
2.1, Defines componente attain.
2.2 Tipu de aii
Valorie
Beet Sell ~ : .
110
110
uz
na
us
18s
18s
as
iss
188
m2 oeict
ia (CAPS)
lor de evaluare
a)
18s
18s
18s
18s
188
208
220
22
236
us
248
9, Personalitatea interCu}UPAlh oc
10 Personalitaten multeulturali
1, Personlltatea in medial ef natu
12, Consistoata fl variabliatea personalitatit
18. Concuzi
Capitals
DEVENIREA $ITULBURARILE PERSONALITATI
Factor al dezvoliri personales
12. Factor! biologi z
121, Breitaten
1.2.2, Roll eeirai
123, Biofeedback
124, Caracerscile Hizice i prado de maturiare
1 Factot pathologie personal
1A, Fania
LAL Relaile ising
1.42. Rela filial de grade dole,
1.5 Relatile co grupul de egal
51 Rela de prictenie
152. Amurajul
1.6, Relais erotico-sexuala
17. Retail profesional
3. Fuctort socal
1.8.1. EdocafiaTovabimaneu!
182, Comunitate,
183. Mast-media
41.9, Intuent eulturale
1.40. Lames virtual computerul
1.10. item
1203 Jone computizats
LAL Regia =
2. Personaitaten maturl
3. Tulburar ale personalitais
31, Limite ale conceptulu de ynormalitat” sic.
32. Devier ale personalitti
33. Tritium soventuate
34 Tipuc de tuburai ale personalitis
35. Patologia careterl
3.6, eronalitatea destoctura,
| 4 Inloe de conclunt
Biblograte
282
284
287
265
26
266
27
267
25 Capitotul 1
INTRODUCERE iN
PSIHOLOGIA PERSONALITATH
1. Cadre
Jn decursul evolujei psihologici penonalitjii au fost elaborate
‘enumirate studi si cercetirl, au existat opin similare, dar, mal als,
foniradictori, Au fost lansate diverse tipuri de perspective, bord, cor,
Metodologile si instrumentaral de cercetate a fst imbundifit diverificats
realitifile sociale, umane au creat noi obiective de cercetare i interventie,
splicatile eu cuprins mai toate domeniile pshologei, arile viefi umane
institutional si soietiji. In majortatee disciplinclor apicate ale psibologey
Sau chiar stintelor educajci, personalitatea veprezinti o parte fecesatl a
nalizelor, eoarece comportampental subietiloreste determina ait de stati
‘ternctuni it i de insure pshice stable.
Pihologii au_tansat citeva tntebiri senile pentru. dezvolterca
domeninhi: Ce ne face si fim diffi unii de alii? Cum putem identifica gi
escric aceste diferenje si cum putem compara indivisti unii ca alt?
(uczynski i Buchanan, 1991), S-au cautat rispunsuri la aceste intrest
{olosindu-se conceptul de personalitate. Persoalitaten este un concept lak,
uprinzitor care integreaziprocescle de percep, motivates Invijare” modu
{care omul ifelege lumes si locul sun aceat,Iucrrile care il motiveaci
i modal prin care inva. Percepfia, motivafa si invifarca. sunt process,
Personalitatea mu este un proces,
j
|
i
Iniro dente generald, pesonalitsteaindividsli este un model toa,
complex al modaltilor de glade, singe # comporare care cont
‘une itnctivaa individu de ase raporta le nei (ier)
smaalermenl de personalitate este de obivei folosit pentru & descric
| trisnuilecaracteritice distinctive, nays sau cll ae Comportameatlad
| ul individ. Aceste caracteristci sau ealitifiprivese modalitatea individulu!
= se comporta fn general, de areusi i vai, dea tavingegreutiile
1 Cereetitort personaltjit sunt intresji s4 delimiteze personalitatea
9 Giron a individului si modal tm care sa uns la aceasta: (problema
9 sezvoci persnalitfi). De scmenea, sunt intresai st daimiteze ous
“late care difereniazd oamenit intr ei de insusirile ce mi sunt dstactive
Is sau care, desi ant distinctive, constituie except, nereprezentind aspects
‘erenfatoare gi nereprezenind object de studiu. Definitia personaliiit
‘rcbuie limita le
* insusi, calitfistablle, ferme: care apar in contexte diferite si are
dureazd de-alungl tmpului (6¢ exempl, oameni care mu sunt punctual ind
St piandd multe ocai; oamenil care muncese din grev sau care sunt voi,
eset si optimigs tind Intotdeauna si fle asa). Nu suntem intresai de
{nous eaiile care sunt ocazionae, tntamplatoare si efemere;
Nfpsuprclitati dferenfatoare, distinctive: suntem interessti de
modelul dispozillor specifce!unice pentru individ Nu suntem interesa de
[ousile alii. pe care tofi sa majortatea oamenilor Te au. Unele
‘ispozti ale pesonalitf pot fi puternice gi pot apireafrecvent(cineva poste
{iimereu fri, aplimis i glume). Alte dispoziti otf slabe si pot fi stimite
yarvori sau nuinai in contexte spcifice (Cineva poate fi agresv numei in
‘estzurante cu cheer). In aoestecazuri pot fi extrem de multe diferen sau
‘arait de persnalitte intr oameni
‘Deck notunea de “personaliae” ne ajutl si Injelegem comportamental
‘uman,trebuies accept doul afimmati
* Somportmental uman are caracteristici ferme, de duratd. Majoriatea
putem recunoate ‘consecven{a tn proprille nogsire gindur, emoti si
Pomporament, vem stabiite module de a relajiona cu ceili de a ne
Satsface nevole, de a rezolva problemele, dea ne tnvnge fasts stesul,
the, Comporiameatul nostru nu este intimplater,incongient sau iraional. Sunt
‘gular modurle in care gindim, precum sn ceca ce facem, iar acestea
pot fi identiict gi sudiate.
asugie! calitiile distinctive ale personalititit individulut pot 6
mdsurate i eonparate ou altele. MAsurarea nu implie8 neapirat numere sat
Tanttate, desi se, poste baza pe tehnici sofisticate de analiz8 statsticd
(Huczynei si Buchanan, 1991),
‘Bunt edieve probleme specifice asociate cu deftnitia si folesrea
‘unt “personalitae”.
1 Cuvantil personalitate este fost ait in vorbirea curent ct iin
corctiile psitalogoe, Uiizrile cel mat des tntilnite ale termenul se refer
‘de obicei la:
"Scaracteristci chee ~spanem c8o persoand are o personalitateagresivi,
‘ck o alta re ¢ personaltate rezevatd,c& cineva mu are Tneredere in forele
‘roprit etc: Adesea descriem personliile celoraj fn acest fel prin flosirea
ronal a une! tsaturl proeminente sau a une calitii a comportamentlui lor;
‘cantare = sponer chun individ are “mult” pesonalitate, eat re
“mai pus” stu cf "nu are. In acest context ne referim de abicei la acta
16
— A424
fieca!
ost
decid
via
exists
evalua nereprezentind aspecte fizict «unui individ saw succes social (termenul de “oameni cu prsonalitte”
‘Definifia personaliiil «ste folosit i publictate).
‘Acestea nu sunt folosir incorecte ale termenului. Ele sunt corecte si pe
comteste diferite gi care ersonaltii, ca 0 masca fn
jul dezvuie sau ascunde,
itate si persona} pot exista
i $i rel de disonan i
pia uni fenomen de
‘2 normal a personalitai)
‘il tnngirtor pice ale
‘are; paculariiiepsihice
Sis organizareasuperioara
006).
intemediol mecaaismelor
2.2 umf 8 unor “atu: temperament, caracte;,apitudini, intsigent,
‘reativitate(Ziate, 2006),
Procescle personality ~ sunt concepte dinamic-motvationale care
cy Galiek, | atumite comportamente, serve dimesiunt funtion
= Benaralii, le nic inten comportamenteindvidle (Ope Boros
Satica personaititi— reprezints profil de sare al faneilor psibo-
Gomportamentale, al organiza psihice la un moment det, aga cum reker iy
{mms calculisiseorurilor unui subiect la testele psibologie. CorclareeIntesy
i ‘mai mult profile de stare permit objnerea unui profil
aloare diagnostic i prognostca supercar (Gol, 20050)
Dinamica personal ~"relevi. modificarea valorilr inate le
i
Setermin amplitudinea transfor, ia curba dite
Hametilitlt $i final constiuie ‘raiecoria transforma, Ansambial
Fmirilor considerate tnt interval de timp tmpreund cu relaile de
pendent inte ele red portretul facie (Gol, 20050}
Tunefiorale specie eae
‘sth, gretate, aspect fii,
endocrine, digestive, ete):
2 Dezvoltarea personalitjii ~ termen co se rferé la formarea
personalitiji, la schimbirile ce au loc fn cadrulacesteia do-alunguldifertelor
Pevioade din ontogenezi, luind tn calcul influenfele evditit i mediului
(Méacsinga, 1999),
Tip de personalitate~ o categorie care reunestepersoane cu caactristici
similar; fiecare poate fl caracteizat ea aparinind unui ip de persnalitte,
sceasti dimensiune urmarind 0 descrere a persoanei prin plasaea sa Into
fanumiti categorie. “Categorizared" subiectlui este adesea evita in
‘demersurilestinfifce, deoarece acest aspect nu surprinde unitate persoanei
(Macsings, 1999),
Trasiturd de personalitate ~ explick un aspect consistent, constant al
conduits; se refer Ia o modalitae pariularé de a gindi, sim, reactions;
surpinde diferenje de manifesta comportamentali si pemnite o descriere mai
exacts a personalitifi, deoarece se refer la un set specific de earcteristici
(idem,
‘Factor de personalitate ~enttateexpliativ a personalitireultatd in
uma unoranalize statistic (analiza factorial); repreznts 9 dimensiun latent
‘ce cumuleazd mai multe caracteristci sist la baza unui set de variable psiho-
‘comportamentale. Exist factor comuni, care inluenfetd mal multe tribute
dd supra factori specific, care inluenfeazo singuri variabilé manifesta
(Sava, 2008), Foctorl se stueaza ca grad de generalitte ite trsitur ip,
‘ns dite de tisiturd, find mai larg casferd de continu Inees gi dled fafa
e tip prin faptul cd este o deserierecanttatva (Macsingn, 1999).
Habitudini — rispunsuti invariante fafa de anmite situafi-stiml
reeurente, de care se leagi pe baza unci pracici sau experenfeIndelungete
‘mai multe habitdini spcifce se pt intgra intro trsatura (Cref, 20050),
Diferene inividuale-termen generic folsit in pabologiapersonaliti,
care 5e refer la insusinle difereniatoare din punct de vedere psibologic
‘comportamental intre eameni Alli termeni gi alte concep vor fi definite pe
arcursl uci
i
4 Obiectut de stadia
CCeretitoritpsibolog au privit isciplna psihologei ca studi al ierahie
sistemelor mentale; la nivel de jos sunt amplaste senzfile, percepile $1
Invijarea. Sistemul de mijloc include motivatia, emofile, memoria. #2
imteligenfa. Pe cel mai Inalt nivel al acestui sistem poate emplasal
personaitate. Personalitatea a fost trata cao reuniune a mai multor sistem
psihice. Din aceasts perspectivi,psthologia personalitifitstdiaz8 modu de
organizare a sstemelorpsihologce cairo.
gare | sata schema dominant dome peomliti exe sora
sepa anu eel uly crotvd qi compart fick peopocve
{Cherostnt pin pps). Aco abot ete poole ek
| Slane s peopecelar orice tle pbs unmnina oe
' ‘cognitive, evolutioniste etc, Aceasté schema de lucru a fost judecati ca flind
| (ait rout pu necsrt Dat ed fap et fece tere considera
| Seca Ger epion, pomoton! decid sania’ ce eenee
| Sete dott conte not dns de cowcure merece comune ae
| Greet mlb pennolg eu deren iene sda jereneor
inde sd carl nde ig) Mayer 205)
sient, contin Vitae “erecta pin preci © se gat Pin pina
‘st cont | juntnte sco a Xe, ores! prc Sind Feed Cat
ce secre at d Royes,Raynood Cate Gordon Allport safer dre extat &
meget | Sor mn ea Sot Shc
ie de ‘comusicau diverse lucruri privitoare la condifia umand.
Ean a pe aeons yon
oa ny gt M0 ret entre
Stata | rem ei emp ep
secrete | Size poetry mr
Se rere nete yen ieee
8 varibild manifest
foe tasitrh gi tip, {mlm si au fOst infegrate in perspective mai generale, cum ar fi cele:
‘Jute #difer ff) sibolimmice, umanise, comportamenale si social-cognitve (Emmons, 1989,
sonal ezuta in
{fo dimensiune latent
‘apud. Mayer, 2008). Contibuia lui Hall gi Lindzey fost notabil, ins ma @
« reuptsofee un rispuns clar despre personaliae,
ns din implicait a fost aceea ci cea mai bund cale de Iueru este
‘confunta vizinile asupra naturii umane, care, de multe or, nu sunt
| compatible. Diforenjeleireconcliabile au apr, tm primal indy pests c&
perspectvele eru, mai degra, flozofice deca since sin al dolla rind,
Pentru cl ele ridicau diferteintrebari. Totus, uncle puncte comune au existat
‘9 Imdomenia, De exempla, mul psihologi, studiind modelul Big 3 sau Big 5, au
1% nst satu comune: de exemple, soturle de trsituriextraversic-introversi,
fy, emoisn-ubiit, Accs wat aot o vine lia sistem
12/5 8 penonaltat. Pent a descrie personalitateafns-an mod mult mai comple,
ia de he «
{ra (Crop, 20050).
‘thologia personal,
vedere psihologic #
‘epte vor fi definite pe
fei ca studi al irate |g tt alegerea eclor mai bune idei din fecare terie
cenzaile, percetile 8)
‘cnofile, memoria #4
stem poate amplasal ||
ye a msi multor sistem f
tatit stadia modal de
ET row! veh steratvt ty ctmpalpuolgiet penal 0
‘ezvotat in acoeas perioada a secoluui XX. Personologi a fost de pre c,
‘nafs de stud! sstemelor mentale (senza, percept, invari memorare,
© sft $islcelr sistemelor care le intepreazs pe acetea: intligena ji conduita
social, exists loc si penta sisteme mai inalte care organizeaza restul, de
{tem ead, wong. Acedte sistem au fost considerate ca etd Impreund
2s parte din studiul personalitii (Allpor, 1937; Roback, 1927; Wolff, 947;
Woodworth, 1921, apud. Mayer, 2008). Robert Sears descris aceastd
perspectvi’ a jumitiii secolului al XX-lea refeitoare la sistemele
Personalitjii in Annual Review of Peychology. Avesta opina cb personaitatea
poate fi studiata din perspectiva dezoltrie,dinamicitafiunilory stucturi
(Sears1950), Modul de sbordare al lui Sears fost folosit de suscesori i
(Child1954, Messick, 1961, gpud. Mayer, 2005),
in anit "30, adict din timpulformulet simple @ tui Sears, mai mult
autor au avansat im domeniu scheme de lucru mai formale, Mai ini, +a
‘radus mai multe tort dint- limba 'n altele. Aces lors a ficut si se extings
perspectvee fi fle eunoscute et mai multe descoperir In al doilea rand, a
‘reset frecvenfa folosiri unor concepte din teoilesistemice gi cibemetice,
precum: autocontel, feed-back poziiv sau negativ, ele find inchuse fn teri
‘mai general reeunoscute ale persona, fn al teilea rind, 8 tnregstat 0
crestere a numiruli cereetrlor enpirice asupra personalitifi, completing
cunogtinjele. in final, eereetirile au permis eeares unei abordi ini clare $i
‘optime a domeniului. Acest ucra a inlus dezvoltaea unei scheme de Iver
formale mai extinse a psihologei personalitji (vei Mayer, 2005),
Ziate (2002) arati ca tn domenul personalitii s-eu conturt mai multe
penpective traitionale de abordre: serspctiva atoms, cea structural, cea
Sistomicd si cea psihosocialt,fecare avind implica teortico-aplcaive, dar
slime,
Perspectivaatomisté propane, pe de 0 part, descompunerea
personalitjii in elementele sale componente in vederes studies legal lor
4e fncionare, ir, pe de alt parte, descoperire elementului primer, lt sa
‘onsttuentlui fundamental al scesti
Perspectivastructurala pores nu de a pate ci dela tnteg, nu de
slementele components ci dela moda lor de organizar,aranjare, icrarhizare
fm cadrul sistemului sau structur globele, definind personalifates ca. sun
ansamblu de trsituri” sau ca ,o configurajie do trsitui”
Perspectiva sistemicd poreste de la interpretarea personalitifi ca un
sistem, ca un ansimblu de clemente alate it-ointeracfune ordonetl si, dec,
onintimplstoare. Din aceasti pespectva, personalitaea este unitates
integrtiv supetioard care serveste dept cadru de referinfl entra studiul gi
‘nterpretaeadifericior dimensuni ale sistemuluipsic; personalitatea este un
sistem supraordonat ce nu se poate reduce si niei confunda cu difeite procese
sinc pstee, nu poate -abptistucturilor” biologics sau
psihocomporamentale primare; este un sistem dinamic hipereomplex ce
presupune organizare ierahicd plurtivelard, independenjé rlaiva fh de
«lementele componente (Golu si Dicu, 1972),
26 sack, 1927; Wolf, 947;
Sears a descr. aceasth
Dferitoare la sistemele
2 opina cd persnaltates
ci acjiunle si structurit
folosit de succesoi si
Perspectiva psihosoclald ete erentaté spre surprinderea persona
concrete, age cum se manifest ea in situaile si conjuncture sovsle
» particular, tn sistemalinterelatonal si al pshologi! colective, fn funefc de
strbutele psiosociale ale omuli, adied de stautle si rolurile sae, de
__nivelurie sale de aspire gi asteptare, de structure atitudialor i opinion cae
Si Zlste (2002) coochide ci nicina dinte aceste putts penpectve de
+ sbordare, Iuat tn sine, nu este capabild s8explice gis interpreteve adccvat
YP personalittea. Numa perspectivi.sistemice-psihosocial poste. oie
posibilitii explictive-interpretative mult mai ample, bogate si pertinent cu
"implica tn ijelegeree multilateral a personal, tn optimisuee pee
forme
M. Golu (20058) subliniazd c8 abordarea globald care este epth st
Servensc rept cada de refrnjd penta abordnle concrete ale personal
2 a Iu Sears, mai mult
formale, Mai inti, au
sent a ficut sh se tind
sein, [n al doilea rind, @
sistemice gi cibemetice,
Je find incluse t teorit
2 rdnd, 8 Inregistrat ©
ersonalitii, completing
ei abordiri mai clare gi
une scheme de luca
ayer, 2005)
‘au conturst mai multe
vist, cea structural, cea
teoretico-aplicative, dar
part, descompuneree
student legiiilor lor
cntuli primar, ulti sau
cide ln intreg, nu deta
sare, aranjare, crashizae |
4 personaitatea ea un
om ‘igura 1, Schems-bloc a sistem pesonaliti (Gol, 20050.
trea personalitii ca un
Lipa rera(lioptiod © asemenea definite de lucrs, vom observa iment c&
Peponalitatea este 0 realitate complex si cterogent din punct de vedere
foil pena stu! gi J5, btn cltaiv, cre nu poate f epic stat de o sng sis es
4s; peronaitatea ete un] Wel fact biel cel pin bei pape de sine: biog esto
funds cu diferite procese Ca urmare, personologia sau stinja personalitii tebe
sturlor biologice sau) fle 0 constructs interdisciplinart integral h care ose aries,
sumic hipercomplex ce J Shucturtteorsicoepliaivs uniarh dale celor tel grupe fe dacs
sndenis relatvl fat de], cOadiiletn care nic! una nu sbsolutizead props aberiee cin eee
Giebiemetart celorate. Psibologia persona: tebuie' i Ip focalizese
Sena asupre modului t care procesee,funcile sil puhiceindividele
2” se integreazi_pe cele tei coordonate_ principale: dinamico-energetid,
‘elajona-socia,intrumental-perfrmanfiall (Gol, 2008s)
‘Mayer (2005) propune ¢ nous viziune asupra objec de studia al
persenlititi pornind del tri aspecte:
1. identifcarea sstemului personalitii ind cont de sistemele vecine
Sistem boop, tema sito
lescrieres plrtlor personalitii, prin colectarea si categrizaren
plore este ma importante
3. inelegereaorpanizri prsonalitii prin studi stroturi i dinamici
funejionale relatv pe termen lung:
4, relevarea dezvolirii personalitifiiexamindnd pile ei si organizarea
dea lungu mph
Renu cl studiul persoalitii ar putea lua in calcul mai multe sisteme
{in nsamblulciror exists personalitatca
la nivell primar, de jos, se afd sistemul fc, chimic,fologe,
= nivelul sistemlui nervos (procesele "creierui, subsistemecle
‘neurvlogice) impreund cu sistemul suporului material frie —(obiecte,
orgatisme)
~ nvelul personalitiiisubsisteme psibologice procum: mativati, emo,
‘conojtings, et.) si ansamblul de situai (reli i semnificaireajonale),
1a cel mai alt nivel se gisese grupurile sociale si cultura (oament,
situa, organiza i cultur
‘Autorul recurge la “dividerea” studiului tm mai multe eategort de
oma si subsisteme:
~Domenial 1 cuprinde subsistemele: Constiena i stena (constientizare
puri, orentaea atentiei); Congiinja de sine (posbiliaes de autocontrol,
atenfa de sine, montorizarea de sine, reevaluares dintmicd cali); Apirares
si Adkptarea (suprimare, rafonalizae,represie)
+= Domeniul 2 inclide: Modele ale SelF-lui (Bul, memoria propriei viet
sutotiograficd, sspecte ale memoriei de lungh dati relionate cu Euly
Model ale lumii (eredinfe, atitudin, atributt, expecta ajeptr, predict,
‘eunosinje generale din memoria de lungi dura); “Inteligente cognitive”
(verbal, perceptual-nganizatorict, spatial); Imaginayie (everi,fantesmele),
“Inteigenfe superioare” (ceativitate, inteligenfi emofioneld, inteligenia
Social); Memoria de lucrs (memoria de scurts dura, capacittea/ dura
Inelegeri,
= Domeniul 3 cuprinde subsistemele: Sistemal emotional (patteru
‘emofonale sabile, rspunsuri enojonale si expresii emoonale de bazi):
Sistem! motivafinal (ansamblul motivelorbiologce silage),
~ Domeniul 4 cuprinde: Abiltati sociale (suategia de auto-prezenare,
bilittee sosiala), Cunotint despre rlurile sociale (Cunogtne despre rol,
2% dino cee
"Shi de aya
nt steel vein
ssa i egies
ia src foams
pie is orice
cael a mts ste
sini ilo,
reierlui, subsistemele
naterial ‘fzic (ebiecte,
«cecum: motvafi,emofi,
_ificati reapionate),
siale si cultura (osmeni,
mai multe categori de
si atengia(constientizare
biltatea de autocontol,
samied a eulu); Apirarea|
', memoria proprie viet
‘3 reajionate cu Eu)
afi atepar, predic,
i “Inteligente cognitive”
ie evera,fantesmele),
emotional, inteligenta
wat, capaciatea’ dart
aul emotional (patterur
4H emofionale de bez);
sitnviiate),
sega do auto-prezentare,
‘Cunogint despre roluri,
|
reli sovile lepiferate), Sistemul de stjament (ateptisilexpectai,
“+ predspositi de interacjiune cu alii, Expres motveioale @ soo
‘p-emajonle (extaversic si socaliare, dominant si contol, coonlonse ol
yoo amabiitats.
5 In pshologia romineascd s-a preferat 0 abordare toretich ce propane
© studio cine: data’ ale personatiua Late (2006) considert cd poreoreiece,
poate fi studiatl pe baza urmatoareler latur
0 1 Temperament ~ ature dnamico-energeticd a personalitii;
2. Aptitudnite— tur instmental-operationali peronaliti
© 1» 3. Caracteral ~ latura elaional-valorcs a pononaefi,
2 4:Inteligenta lature realatv-productiva a personaitii;
7 $. Creatvitatea ~latra ransformafona-constuciv personalitii
oe sudarea si interaiunea acestor tur! genereara stactuh
Aisticte de personalitate care fi cords acestea unitate iDoon),
2%, ftibologia personaliti igi exinde obicctul de stud le categoii de
» variable psiologice si comportamenale precum
© gg" Maint (at de sine, alg, muned,societate, naturt; valor, interese,
Ss Bi;
2 structur/ pattemuri fective (anumite predisportt pent stiri
= smotioale/ sentiment af de anumite enti individual su socks
aspect sable ale imagiatci (cepaciatea imaginative, conjnul
+ alle apecte specific’ personae ale produscorimaginatoy
1 ag MIC patterui motvaionale superoar (convageie,ideaur,
2 RET emia, coneepfile despre: oameny, ese, bia val, ancl,
= ete)
2 actonal (gestur si mises carncteistice persoane,
© Actvitti preferate si produse ale activiiti, randament proferenat”
“totivite,capacitate de munct),
afemente legate de aspect fizic: infiisrea general, detalii ale
cet, l care subiectl se raporteed int-un fe seu alta ce
z_Preferinfe sau aspecteatitudinale legate de procescle/ mecanismele
sp Pulcs. senzorale (preferinje pentru anumite culo, gust alimentars,
1 Soimksenzorile tactile ec), percepiv(preferine petra anumiteeategor
<© Ge magn. forme, stiluri verimentar,aranjamentespfae ale obietelon) Mi
Hes limite tri categorii pot fi alae eu tilu de slater! seconde
haPece ale personalitii’, ele find diferenfitoare tntre cama, tee Sa
Schimbitoare, mai putin stable.
” 5. Nomotetic, ldiografi, iotetie fn studiul personaitith
Stale -au concentrator’ asupra descoperti unor leg care guvemneazi
Personaliates (abordarea nomoeticd), ori ssupra indvidului in uniciatea sa
(abordara idiografic). Abordarea nomotetic condus I studicre a ceea ce
Indvitt au tn comun, extragerea unor tris Sturi gi tipuri de personalitate fn
vedereaslaboririt unei structuri ipotetice personalitii umane. Termes
“nomotetic” desemneazi orientarea in functie de anumite repul, princi,
Paihologi implica fn aceasth manieré de ceretare cat anumite pare ce
governeari comportamentul uman. Abordares nomotetict umeara mai multe
tape:
1. sunt identifieate principalele cimensiun! ale personslitiii. De
exemplu, din declraile subicctului se poate desprinde, in mod. evides,
introversa acestuia, Aceast# metodi de testare pleact dela. premisa cd
introversi este una g acecasi penta tof In fiecarecaz, personalitaea prezinta
‘anumite cracteristci, Ins poate fi supusd compari plctndu-se de la ele
‘dou dimensiuni al acesteia:inroversc-extravesie;
2. tpul de personalitate al unui anumit grup de oameni poste fi evalat
uilzndo-se metoda anchete! pe bazi de chestionar. tn genera ntebisle a
‘un umd limita de rispunsuni. Din acest motiv, se mai numese gi intebir
forte. Ss pled de la premise 4 acest raspunsur reflects comportamentl
realy
3. rersonalitatea este privitt ca_un aneamblu format din tote
dimensiurile supuse evalua Punctajultregistrt penta iecare dimensiuns
Se raporteazi la cel mediu, precum si la cel fnogisrat de inregul exp,
Ponctajul majortipi\ indivisilor so. sitveacd aun. nivel medhi, Astiey
cevaluatorl poste identifica at varabiele’ dimensiunile cae se tucadreazd i
limitele tnsate de norm, precum si pe cele care se abat de la medie (eub- sc,
supra-medi),
4. supul poate fi divizat in subcategori, in famctic de vir, sex su
‘cupatic. in acest mod, se pot compara ait punctaele Inregistrate a nivel
subcategorci, cit gi cele dite acestea Similitudiile si dferentirle spine
{in timpul testirit permit formularea unor princpit pentra personalities
omportanentul uman. Aceasta abordare este Insioarecum impersonal,
ilizarearezutstelor pentra cazuri particulare, chiar si pentru cei care a
‘nregistrat un punctaj extrem, find deoscbt de anevoioast. Se po fas formula
fanumite ipoteze, cu carscter de probabiltate, Iudnduse in considera
tendinele comportamentale ale unui grap de indiviz.
Abordarea nomotetici sustine rolul ered si influena reduss a
‘mediuluiésupra personalitii. Decd s-ar admiteflexibiltatea peronalitii si
influenja continut « mediulu, identificarea unor norme ar fi immposbil
30
a poten
detecte.C
precum:
coral;
Poti pees
chacetec
2
nous abit,
clare: s
scoret im
expimi dk -sonalitiit Conturarea treptats a conctuzitlor precints un interes deosebit pentry aceasta
sbordae, Ipetczsle, metodele wi rezultscle objnite sunt interlependeata
nor legi care guvemeaci {ormind un ansambu complex si complet,
ividlui in unictatea a Dat find fapal ck personalitateaconfert unictate individuli, ¢ metod’
sla studierea a ceea ce e investiga bazaté pe cvaluareasimultand a unor grupurt de penoeee ot
uri de personalitate fn Pate fi privtl cu scepticism. Totus in acest mod se evalucasd dec ce ats
Tit wmane. Termenal ‘oral privit ca med In cara aestor grup, putinduse compara pes
umite regu, prinepi gu intregul. Termeni “normat” si “media” au un injeles saisie Ce, cone
auld anumitetipare ce sare firma poitia ocupatt de o anumiti persoand la o caracterisicd na
© depinde de porta grupului la acea earacerisid, iar cercetitoral tebuie 38
{Rough la opeajionalizarea consructlui de interes (veci RZ. Creju, 2008 a)
4 Abordarea “idiotetica” tmbind sarcina idiografici, de a tras taiccor
“= individual, cu sarcina nomoteticii, de a constata aspectele care se pot
“4, Seneraliza espa perscanei (Lamiell, 1981), a studi un subiect pe beza unor
1 indicator saa modele universal,
ea
2 6, Cercetarea s practice fn psibolegia personalitiit
In psiologia personaliti, casi fn alte discipline ale pshologii,exista
oud planur de sti:
"plane! academic, al ceceti sinifice, erientat elie descoperirea eat |
‘mai multe aspect ale obiectului de studi, $i
"plana! practi, alapicailor, i car se Sncearc ilizarea modelelor
personaliti: im anumite acviti de evaluare t intervene psihologica, mn
‘ederea optinizari existenfei umane.
"Atunci cind psitologi sunt partizani doar al unua dintre acest planar,
dispuele inte cereettori gi practcien! pot fi active, fieare parte reprostad
tcelate carcterallimitatalinelegei nivel relativ abit in aria tn
fate nu se implied (vezi Zlate, 2000, p. 383). Desigu, ideal este ca psiologit
‘ise implice ott ia planul practi, ft si ceretri sinifie, tmbinnd
‘cfunile In beneficial clienilor sau intel. Vom fae referie la cAteva deci
de cercetare §aplcatc 4
Tn ulimit ani a contituit obiect de cercetare problematci precum:
sbordarea In nivel individual a coerenei personalitatt (Krabe, 1990), rol
‘motivailorinrinseci asupra congtentizicil de sine si stiluillor de contol
personal (Fant, Ryan, 1985); relia dintre valorile personale gi factor de
personalitate Big Five (Roccas eal, 2002); eafa dinte fajeleteextaversic
S$ sitisacia de via Hleringer, 1998); determinangi individual a stile
lfective ~rolultristurilr de personaltate precum extraversa si deschiderea
In experenpi (Mater ef al, 2006), studi eu privize la optimism, realism gi
pesimism (Weber ef al, 2007); agresivitatea gi comportamentul antisocial a
opi sadolesenft(Herrenkobl, 2003); rolul regliitdispoztionale asupra
fercii la extavert i introvert (Lischetzke si id, 2006); dscrepania dint |
stima. de sine implicit i explicit si implicaile asupra narcisismului si
instabilitit simer de sine (Zeigler-Hill, 2006); abordarea stimei de sine la
nivel globel, transcultiral (Schmitt si Allk, 2005), rolul steeotipurilor
regative In sracturarea identi Ia nivel colectiv (Cohen gi Garcia, 2003),
Tolul motive’ de afliereasupra unorattudni Ia nivel social Sinclar et al,
2005), studi cu privie Ia relafle dintre performanta si modele sociale
cognitive (Coney ef al 2005); influenta personalitii, educatet asupra
interesului pentru arte (MeManus, Furmham, 2006); rolul trisiturilor_ si
procestrilor sociale asupea relate dntre suportul socials afecte (Neely tal,
006); relaa dine emofile morale si comportamentul moral Tangney etal, } 3
2007); lips de caracter in cadrul personaltii si efectele asupma | >
‘comportamentului moral (Vranas, 2004); entice situationalismului cu privire la |< tn réndy
superficalitea caracterului (Sabai i Silver, 2005); sbordai morale si etce
‘in sistemele umane (Fuqua si Newman, 2006; structure iri gi efectele sale
M4 ES obicctive si subicctve (Schott et al, 2004); modesti, umilinga,puterea
Eo cancteratsi Garvey si Pawels, 2004; strcturarea motvelor esetice Qoreau,
RS
‘logic exsts | 30055 tocol ca mecanism tn dezvolaree vituslr,penonsisgl si
77> por socae (Baunetser, Extine 1999) egos nails wc Cpe
ssopeiea cit |" era, 2006); menintea pater desutocontol (Muraven eta, 2006 eat
{5 nts cn umesor od in aes perce an Bossche
£2; pone, penonaliate aii In conta ela cate eoees @ et
(hea, Rotman “000; Saniea pore Se sean el
=~ morale .(Valez, Ostosky 2006), consecinjele comportamentului altruist
sea modelelor |
asihologie tn
acess planus, |“ campuraty a bib femei Hetiman, Chen, 2005), relia dine carat
lane reprogind | 6 fercire (Peterion, 2006), constinja' more si predispocifile tice,
flor fm aria in investigarea diferenfelor indviduale cu prvi Ia rocunoasterea standardlor
‘ca psibologi morale (Reynolds, 2006); diferene de gen privind relaja dinte empatie
fice, imbindnd 4
teva direct
© fame ams Wels 205; ide cc 8 moat mom
iy, ata,
In pohoiogia oranizationalé amit citva tematic recent derbitute:
relia dnze devinjee comportameniale ale slriailor gi construct justi
i afetviti negative (Aquino, 1993) deren salariaflor la valorie morale
a precedent al lilt la Tocul de'muned (Coughlan, 2003); constires
sancti, ca element esenfal al conduceni (Serros’ si Cooper 2006)
S imporania puri caracteriale morgan (Peterson s Par 2007,
||, socttdines i local de munca (Caminty, 1999) et: In psioloiasiaceror
| > nit autor 5 pun problema cum si se objindcaracteral i competenta tte
{ume copra (vezi Paswan, 2005), cum a8 fe apa consterefie eit
‘cada igor (Ue, 2007), ee
<2)" In pthoterapie Wi psihlogia clinica au foslizatstejia specaitlon
imporanja valor iced piboeaplor (Rost, 2003). paca
fenilor caracterile, @ genuhi, 2 regliafectve asopa psboterapct la
Pacieai cu wlburir ale personal (Loffler Statka ef aly 2008), renin
«tie sabia sslenimici™ si carter Pear, Toni, Caropo, 2003)
nate precum:
«, 1990); rolul
Garcin, 2005; | mental abtror caratrle In manic impli cOceat” ekaomey
(Since al, Aoner Je, 2003); sinctrs nese acute ion dia penpeetvd
inode seine | Pataca (Neto, 206 rlajia dine strctr caracteral, eres
napet aug] <1 #lburarea do hcracivete cu det de seni Sop oo era oOo,
raatuilor a] © Stil valoror In ponoacle diggosseate ex schisohene Ceanghallal
tanta #9 F Baer O00,
“Ft psibopatologe studile au urmrt problematici precum: dsocirile
| tacteriale la birbasi i femei (Grabe etal, 1999); comportamentele antisoiale
fn vindul fetelor (Pvallaz si Bierman, 2004); relafia. dine autocontol,
{ulburtile de personaliate,varablele emografice la suieciiconsumator! de
= Steger (Sussman er a, 2003); impactul tulburirilor de personalitate anupea
3s ‘alts victi (Cihea et al, 2006); caracteristcile personalitii si ideatia
Suicidar la adolescent (Cross etal, 2006); determinant comportamentelor
agresive (Bettencourt ef al, 2006); impactul caracteruli, genuluiy reli
afeerive asupra psihoterapiei tulburinilor de personalitae (LOffler Stastca t
al, 2005), terapia cogntivs a tulburiri de personalitate borderline (Davidson
fal, 2006), efectele proximititisocile asupra comportamentelor agresive
‘multiple Oliver er al, 2001), etc.
‘in psihologia educajionald stile recente au vizat: edvcarea
personalitii gi stategiile de prevenic a vilenfei in goo (Velkamp, 2005);
rolul mediator al_valorlor prosocile in reljin “dine religiortate gi |
comportamentele prosociale (vezi Hardy si Carlo, 2005); protejarea sau §
“salvarea” carateruli elevlor (Wielenberg, 2006); relafa dinte voluntary
si agreabilitate,extraversie,motivatia i valrile prosocile (Carlo ea, 2005)
‘eprezentareanofiuni de caractr tn diferite coli si univers (Kub, 2006);
structuraea modelelor de_comporiament agresiv si violent sub infuenja
Jocurlor video (Lachlan, Smith, Temborni, 2008); relat dine consi
‘moral i predispoziile vice: rolul diferenjlorindividuale fn recunoaserea
‘ormelor morale (Reynolds, 2006); opozitia dine excluziunea socalé si §
comportamentul prosocal (Tenge et a, 2007); impactl pactclo culturale
supra dezvoliritcaracterlui (vez gi Jenkins, 2006); relia dntre erentrle
caultunle si rispunsurie dezirabile ale indivizilor (Lalwani et al, 2007);
Sschimbérle conduitelar prosocale si morale in adolescent. si iacepatul
petioadei adult (vezi si Eisenberg, Cumberland, 2008) ee
“Aspectele metodologice au eunescut noi dezvot,diversele instramente
au fost revizite tn vedereavalidri, ale instrumente au fost restructurat, 6-4
ficut ape la noi metode si metodologit de cereetare. Are loco divesificare &
perspectivelor de abordare personalitifi. Asstim la 0 evolujie de propor,
evident prin extinderea st divesificreastudilor in variate ari, stabil
lor reli dinte persoalitat si alte fenomene. Cercetares personaliti
ima” In toate are viefit sociale. Au loc muta teoretice gi metodologice
prin elaborarea de modele toretice si metodologice cu aplicai specifics.
Studie se ralizeazs la nivel local, nfional, dar st internajional, et. Studie
vizeazi domenile educate, terapici, managementulu,sportuli, ate, reli,
ee,
‘In plan apicati, obiectulpsiologici personalitiil se definete porn
4e ln scopul investigators fnalititior vat. In toate diseiplinelesplicate
ale psologic se rocurge la dscrieres, explicares,predicta comportamentu
‘coneret lst n report cu anumiteexigene sociale sau actonale) pe baza a tel
categort_ de fictori: caracteristcle.sitailor (abordarea situsionald &
‘omportamentul), carateriscle interacfunior (abordarea inerationiss),
caracersicile de’ personalitate (abordarea dispositional! personologies).
36 personalitji idea
anit comportamentelor
ferulul, genului, repli
state (Laer asta et
‘te borderline (Davidson
‘mportamentelor egresive
ve au vieat:_educarea
‘coli (Vela, 2005)
inte religiozitate 3
+ 2005); protejarea sau
‘elajia ding votuntrism
Sil (Cro a 209),
‘univers (Kub, 2006)
3 violent sub intuenia
elaia date constinla
ividuale in reeunoaperea
excliiunes socials
‘actu practilor eulturale
Fi relaia dite orentiile
(Lalvani et al, 2007)
dolescenyé i Hhceputal
2 diver insment
‘au fost restructure, +
‘Are loco divesifcare a
19 evolutie de propor
fn variate ani, stabilrea
Cereetarea.personaliti
teoretie gt metodologice
ce ou aplicatit specifice.
‘aterafonal, et. Studie
4 porta, arte, religii,
Itai se defineste pomind
toate dsciplinele aplicate
‘difiacomportamentul
sm acfonale) pe baza ate
sbordareasituafionals a
tbordarea interactonist)
Tocmai de sceea este necesar a raperia studiul la o clasi de fenomene de
interes pentru practcian. Acesta poate s4 urmirease8 cum este determina fn
2 prezznt(descriee si explicare)psibologia i comportamentl sublet 9
‘um se va manifest in vitor (predicje) dependent de ce tei factor:
~ dacdscopul este caracterizare gencralds pofiluui uni om, in vederea
" eunoesteri, autocunoasteri sau a realizar nei prezentti retrospective sau de
* perspectvl, atunci evaluarea va umiri aspecte ale biografiet pesoanel,
evoluia 88 din copilirie, modul tn cae s-au derulat anumiterelaii situa,
*incdentecritce din viata persoanei, realize, momentcle difille structure
personalitjii descris4 prin prisma modelelor consucrec si 8 unor ancore
© comportamentale (cu refer situayional, interacfionale), emitcrea de expicaf
7 i predicitprivind comportamentul tn general in planul actvitii 5 elie,
_ lund fn calcul probabiltatea unor schimbar In eadrulfactorilr determinants!
© performanci si comportamentil;
© = dacA scopul investgirii vizeart comportamentul productv (selecfe,
evaluate, insertie profesionald, cregerea randamentull, re-adaptaree la
«| oerinjele institute), stun obiectul de studi tebuie sa raportere structure de
oe |a comportamentele concrete manifeste (in plan performaniial,
‘elational) in vederes explicii, predicts, mai ales din perspectiva hie
lor misuri amelirative (la nvelul persoanei sau la nivelul fctorilor de
© context);
(2 aris clinica, inteeseazi adaparea persoanci la contexul de via
<)> ssocat boli, relaia dint determinanfifizilogic i starea psihis, dinamica
“ conduite, spars unor dezadaptri psbologce, comportamentale. De acece,
{7 urmirejte relia dintre strucura de personalitate si adsptarea persoane! la
© circumstanjele coneret: la propria peroang, la rele eu alt, eu boala, cu
focictates;
~ daci scopul investgafei viz planul educational, dezvoltarea
| Pevsonalitifi, adaptarea social sau ameiorareaunor conduit, atenuareaunori
© Somportamente dezadapative, atunci studiul definestefactoii determinant $1
{Profil comportamental tn relate cu aroflul deirabil al personality, cu
| Shicle de schimbare sau dezvoltareatcudinal sau/i aptitudnals,
17 In tose carrie, se imbind abordarea nomotctica cu cea ingrid,
‘spelindu-se Ia anumite modele, consirts, variabile de eerceare (care pot
deste tofi camenii intrun cadru de refernj), realizindu-se. un. profil
‘dividual al subiectuui tn cauzd. Desigur ef pot fi realizate studi la nivel de
> grup sau colectviate
S55 Se recurge la stipularea unor fnalitti ale psihodagnosticu si
ii, Ia elaborarea unui profil final (viza) cll eare ae tinde prin
Intermedia! solicittrilor clientulsi eau ale sontexuul (pulesnn, soe,
oF ‘amilial in care aesta se afi, context ce presupune seturi de ageptii, sonar
‘comportamentale, nome, reguli de cond).
7. Seu store al teorllor presiingifie ale personalitiit
‘caracter, care se distinge printr-o mare capacitate de cunoastere. Acestei tori
idealist i s-4 opus teoia Tui Democit despre materlalizatea sflenulul, dope
Tetara fizie-piit, despre dependenta omifui de lumea extema (Kovalev gi |
Measieev, 1958) Tendinfe materiliste confine gi lurarea ,Ceracterele” 18.
317 Lem) a lui Teofas, care prezint 31 de caractrizarireprezentind diferite
‘ipuri negative de aractr inspirate din viaja socal acelei vem. Oper hi
‘Teofasta exeritat 0 puter influent asupra seritorlor amici, dar
supra celor de mai tirziu. De exempla, La Bruyére iastra 1120 de 4
‘anicerziri tn ultima edije a luerrit ,Caracterele sau moravurile acest
secol”(ibidem i
fncepind cu “pirintele medicine", Hipocrat din Kos, sau aledtuit
tipologt dihotomice, wihotomice rau cu un namér sporit do clase mutual”
exclusive. Exist gi astizi peste cincizeci de tipologi diferte. Pe baza |
‘araceristicilor pregnante morfofizilogice, psibologice, morals, te indivi
Sunt grup in elase omogene care aledtuesevpurile de personaltate.
Tipurle temperamentale (Gangvinic, coleric, flegmate, melancoli) |
erimewal El ajunges F<) simj de «recon al un individ sas grap Gate S00 De
: 5} © exctrolgiinicui temenl de temperament” cu Se cancer.
Vivi s fo domint de fy: Heymans’ si Wiersma su "Tica prima ncaa ae ‘a tnlocul
rsonalitstea sa, Grazia
tte ceva dat invari,
ssigeev, 1958). In secolul]
TRE fore tot mai acute
| Stsctilogi tiploga pur inti cu aa bea po dt coe Eh
| short wn cestonareu 90 dete pe cr eau plat culeginddae
F252 de sabe. Chestonarulcorindca 6 rb dnensunk: Mig a
= St, Sentiments sta emo, Pancin secundar,Inelignt pti
5 Inca iierese sa tending), Dive ale crasaratet Calon,
crete lr, pomeau dela concep ck evaharen castes
39 poate fice fn fincte de tei propritii fundamentale(promovate gi de cite
Rene la Senne scoala):
+ emotiviatea (EY: intensitatea reactct emofionale (E ~ emotivul se
‘ulburt in situaji uruale; nF - nonemotival, dimpotrivs, cu greu poate fi misc
‘motional;
+ activismal (A): nevoin de activtate (A - sctivl se caracterizeazl prin
‘lutaea acfiuni i rezistena la efortprelungit; nA -inativul, evil acute
‘nu rezisth la efit, vind nevoie de mult timp pent ai reveni) i
+ rezonanta reprezenariior (P sau $): persstena in plan cognitiv
impresilr, repezentrilor (functumea primara, P, so refer Ie persistent
lerporaré a unei roprecentct sau tir afective stil yo parcuvel eeu
stimula; funciunes secundard,S, este efectul care coninal il exerite 9
roprezentare sau o stare afecivatecutf)(Mucebicl, 2000)
Pe baza iterpretiririspunsurlor a ael chestiona, sa sabil § tpur
caracteiale gi anume: nervogi, sentimental, colerici,pasionafs,sanguinci,
‘egmatici,apaci si amor,
1. Nervopl (EnAP): mobilitatea si vivacitates sentimenteor, nevoin de
‘mofi, impulsvitate, violent, actuni adesea tn contadicfie 2 princi
‘nuntate, etc. valoarea dominant penta ei este divertsmentl
2. ‘Sentimental (EAS): introvert, melancoici, mediatvi, timizi,
‘ulnerbili, serupuosi valosrea dominant pentru ei este intimite;
3. Colerici (EAP): mobiitatea si vivactatea sentimenteer, apitudines
‘oratoricl, vehemenjaemofllor sa tendinei de exterorizar,izbwenin eruptive
ei, nevoin de acyiune, valoarea dominant penta ei ext aciunes;
4. Pasionati (EAS): dominai de ambi, dorina de succes, doriga de a
comands, st si se stipfneasca, nelneredere, bundtste, everitae,atagament
fat de trecut, vlourea dominant -Indepiniea operei preconizate;
5. Sangvinicti (REAP): extaversii, sim} practic, social, spiritual,
itonici, sceptic, valoarea dominant pena acest tip este sueesul social:
6, Flegmatci (EAS): obiectvi, metodici,rabditor,tenacicudispoziti
galt, egoism tempera, respect peat semeni, pena obiceiuri regularitte,
auiomatism, eu abieturi, punctual, obieetiv, demi de ineteder,valoarea lor
ddominanta este legea: ;
7, Amorfi (EAP): lpsa de energie, neglijenf, fit sit tteprinzstor,
ling, calm, pun comunicatvi, reflenivi indiferenti,valoare dominants
plicere; q
8, Apatiil(nEnAS); inchisi ta sine, intriorizai, orienta spre prompt
cc, sumbri i tacitumi, conservator, robi ai habitudinilr, bese insca
interioar i singuratatea,valoare dominant ~lnistea (Mucehieli, 2000),
Structurares caracterului prin oponenja unor elemente exclusiv etico-
Jogice cu instindele si afetivitatea, este sustinutl de fire AA. Rohack Fl
0 rate ide ete PS quien pau niver de caacter: spor, ta, mils gi ft cancer
Me ermorne 0 os Fe Seema Lexa gegen cuserce apt co a a See
ionale (E - emotivel se) sociale tn purl: woretic,estetc, practic, religion, dominator, secal, Wallon
vex peu poate fi mize] $65 pune cea in fommarea personals pe inate ence en
OAT cone vce i cae activasd cts ned eee
(aseovsogtan, 1979
Se Dac nce ot peoeuptile au sat males pe stucuraeauaor
S255 nowt de ponoalate, cu tinpal cccorl cmsienheccd tee at
25 ane ial aminunic, care sf lint a ane fe seater
22) prt asia lemencle relied ce Se tece chess
[ces analy, de ln simarea uns factor major temporal de hana
9) deavoltarea personalititii Ia ‘constientizarea multiplelor determinari ale
emia
[2 Morogaanrologict «ava n mare input. Chir gate iatrent
~~ penal do explicati pest. Pra crea ll Conan devo ta
“csv o atl de plop. Cee & caste fadamcine son poset
© perch: Mare-Venu, Tes: Mercu, pier Saum, Sow Land es
Tivo...
221 Tipe Mare tm oposite cu Venus, ete carcteriat pin emtivitate
Ines, dinaninm, combaivite, compte, up gusseas chon
Avil dverpenfslon Yong tte caster! Se denge contin
Mopar rniilrehiibrul nis aml ocala Sats nas as
Fealinate ptt,
ST Tera et opus put Mere et tat de ptt, de munch,
eninet, rel costs # pace, de Vas seen wend Mone
fe un nlc dca, carton, chine, imepinasn taatl Oe ee
‘into, mal eral dt fet na slp dct eee
53. dipter Saturn concriearsdeoebitea radical de etude fh de
pte et apa avis social re prt praia comport
Sona tn ther, comer, cla, extaveri, ones, spate Se
= sxe incpabi doo bun aapare soil, ace dn aa un pence ena
© el insug, introvert, nctinistt, scrupulos, scitum;
|< [2 Opera Sar Land pune ela eeir cu psvisea pur, vat
dlc cea dda stag, ule opus materia fsadonet opt
si reven):
ena in plan cognitiv a
2000),
fiona, -au stabil 8 tpur
2, pons, sanguin,
sentinentelor, nevoia de
contadetie cu principle
‘it vint fectiva, fra viot intelectual, reds lao ulutoarereceptivitate,
© 5, Neuman aces op tip ma pote exit a stare pst Renta ne
__ fico nenumtiate lie din dou eu tel “pur cae Serena
‘Sexe excl eco = = eel, 20005. 72),
peo
4 “Modelul grapelor sangvine ete amiatt gi promovat de citre Jean-Paul
5ués (2008). EI reeurge Is reluarea conceptiei refeitoare Ia cele 4 gripe
-psiboblogice” propuse de Léone Bourde!: 4
1) Armonicl(grupa sanguina A: introvert, mareat de rezervi inhbat
concureni si sfiiri; ativitatea sa este discontinut; muncest eficient doar |
‘nt-un mediu care fl este favorabi; serioztate; spirit de sintezi; sim al
responssblitii;stras de actvitatile de ceafe si de ceretare, ete.)
2) Melodicul (gropa sanguins 0: adaptare in reaile umane; extravertt |
tip ~ orienta spre vitor; It place competitia si ups; excelent observator,
‘curios; superficial; inteligeta practic, et);
3) Rioicul (grupa sanguina 1: du st inflexiil,ipohondru; neadaptail,
apreciazordinea si autoritatea, et);
44) Complerul(grupa sanguine AB: prezintsdifritele caracterstici ale
stanfiale, model la care
‘aul, oporunismul, inertia
‘hai Isvorama, dstreaz
itll fei, palmelor
Sytele paplare si ganturile
ft dele idee 8 tpl de
‘ick aportul acestora. le
“psiologia amprentelor” Capitoiul 2
TEORI $I MODELE CLASICE
ALE PERSONALITATIE
ea lungul timpului av fost elaborate mai multe categorii de tori ale
personalitii, iecare inerednd si ofere un posibiliti descriptive, expicativ
Inerpretatve, predictive. Teorile sinjifice ale pesonaltii, devente
“asics”, sunt: tori psibanaltice/ neopsihanaltce, torile behaviorist,
‘unaniste,tcorile cognitive, socia-cognitve,teorile ttsturlor sf modeele
factorial. Majortates teoiior vizeazi elucidarea strcturi, proceselor
ezvoltri personalitfi. Modellesituatoniste si inercjoniste au complet
limite sbordirt dspocitonale, contibuind la conpletarea cunoastei
personalitai,
2. Teorille pihanaitice
Bazindu-se pe experonta clinic sau educational psihanalistt Freud,
Jing, Adler, dar $i neopsthanligii Homey si Fromm au propus teori ale
personality care au cipitat o larg recunoastere si aplcabiltae in
Etmerurle practic petlogice
2.1. Teoria iS, Freud
In primele sale teoretizic, Freud a definit sirucura personality
cdral modeluluitopograie, cae cuprinde tri nivelui,fecare punind in joc
snumiteprocese:
~inconstiental (confine pulsivni, est sedi instnctelor ~ sexual - #1
fnctionaza dup “principal plicerit, tn directa satsfuceritpulsunior,
reducer tensuni i procuraripliceri); "
S constinga (confine tendife prin care se permite sau ou satsticeres |
pulsunilor, prin suprimare, refulare trimite napot tn inconstient pulsunil, |
funtioneazs dupa “princpiul reaitgi"); ]
preconsfientul (ste 0 sae de tranzit tn care tentinjeleinconstientuli
sale contin’ taint de a tece in structurile opus fecruisdintre ele) (vezi
‘ate, 20008) Cd inte instanelepersonaliti este eclilibru, vai psicd se
divigiuni psibicului in trei Parti: Ego, Inconstientul personal, Inconstientul
‘Ader tegven(t ea
See er Gr ea
Sep cree oe
| Selbe rcecont es coe ene Soe
Sp any ere vee me
Teoria ui CG. Jing
a Sunt mai bine dezvoltate si influeneaz’ viaja psihicd in mod sistematic,
Acestea sunt: persona, anima si animus, umbra yi sell:
= persona” ~ termenul se refer Ia masca, aspectul social pe care
sijeazl subictul, incerind sf pari altceva deca este tn realitate. Este un
aspect necesar, pentru cl oamenis sunt nevoi si joace divene roll social
Pentru a face fh cerinfelor profesionale si pentru a interaction cu cella de
Si un aspect wil omuli. Persona” inchide si aspocte egatve,pentra ef
persona mu reflecté natura'sa reali. Cfnd ego-ul inde site confunde oa
Person, rezultatul este ,,nflajia” personei (subiectul ajunge sii mint. pe
cia sau si se mina pe sine) Jung, 2003).
« sanima-anims” -relevl caracterul bisexual al psihicului uman. Pe
lan ‘biologic, un subiect aparinind unui sex, seerell. si hormoni
‘orespunzitorisexului opus, nu numai sexului propria. Pe plan psibologe,
fecare individ confine si caractristctatitudinale, it si temperamentale alg
Soului opus. Agedar,psihicul femeii confine aspecte’ mascline (arti
animus), iar eel al birbatuli, aspecte feminine (anima). Avcste srbetipar
‘sigurd'o mai bund adapiare o specii,sjus indvidul 38 Injeag’ mai bina
cracteristicile celulalt sex si dirctioneaz4 comportamentl de raporare la
sexal opus.
numbra” - este arhetipul cu riicini profunde in abisarilepsihicuui
lunan, ce cuprinde intincteleanimalice de bad (ceea ce socitaten consid
tu moral). Acsste aspect itunecate ale psibicului uman tebue imbldnzite
dict oamenitdorese sf tras in armonie uni cu alti. Impulurle primitive
thule reprimate, deplste pentru cf alfel subieetul va fl penalzat Ing
sesizeazA ins gun pardox: umbra confine mu numa coea ce eter fnteus
om, ci si sur vitltii, spontaneitii si creativittit umane, Aste, dock |
‘eodnjele umbrei sunt reprimatc tn toate, persnalitatea devine cenusie
linstd de viald. Egosul are rotul de a dirja wfifele” umbret reprimfad
instnctele animale, dar totodti, lind acestora un cémp sufcien de
expresie pentru ada cur ceatvitii si spontanetati, ]
-Selful” - reprecintd agpectul de unitate, totalitate si integralitate a
onal sas mcar aspirajia spre unitate. Simbolul acetaathetip este
‘eotezenta in culture primitive prin termenul de mandala sau cereal magi |
Sci reprezin punctul de echlira inte diverse eapecte poate de nese
‘constentd si inconstenti si un obict spre care api! inga uman, dar eat
imposibil de ats. Acest aretip este o fol motivaionalé care impinge |
Desonalitaea spre progres si nu fee la iveald pant clnd celelatesistene te
‘ebiculi nu san dezvoliat pe depin, Actalzares depling a uu imple
entre sre vitor, eopur i obicive,pecum $0 canons si percep
covet a Euruipropria (idem)
48 {cd tm mod sistematic
a
tect social pe care t
se in realitate. Este un
ve diverse roluri sociale |
‘eration cu celal, dar)
‘ete nogative pentny el
file ok ee confinde ox
TD ajunge sti mint pe
Dezvoltarea personattii are loc prin opozfl, ce generesz& puterea gi
* aamica enersiel psibice (mentonate prin conceptl de libido). Trantcendenfa
fete procesul de a te ridica deasupra conde actule sau de a reconcilia,
poate
Canoastereapsibicului uman poate fi realzaté prin modelultpologic in
‘are aspectl central ese interactunea si echlibrareeunor “puri de strcturi
‘ic bant. Teoria tipuilor elaborats de C.G, Jung, poreste de la datele emptice
_ Gre indioko predisporiie a indvidulai spre a pofora 0 amumit titudine gio
Samiti functie de cunoasiee. Jung airibuie diferencle de personalitate
poceselor prin care o persoanl reactoneazi la divers stimuli i Ipiconsura
> (oveazi) enersia
al psihicului uman. Pe
._ stereti gi hormmoni,| = ys; Primal proces implic8 patra func: ginire(T), emote (F),senzaie (S)
‘iu, Pe plan psihologic, | /~ i fmite (N). Emoja este cea prin eare un individ analieaz4 un sistem de
{$i temperamentale ale J. ifort sau o informatie, in timp ce gindizea ajti Ia evaluarea unc informa
‘ima). Aceste arhetipuri J jnformafii pe baza celor cinci simfurl primare, pe dnd intulia precede
21 8 injeleag mai bine JY peepta, dncolo de cle eins simgur.
‘amental de raportare In} |) 5) Al doilea proces implic8 dous functi: extraversic(E) si introversie().
_ Ego-al exraverjlor est orentat mai mult cate realtateaexterioa,introveri
‘te masculine (ahetipal es logic. Senza est functia prin care o perscank "adant”
#
«in abjsurile psticul ‘unt orienta spre inconstientulcolectv i arhetipuri,Indiviitextraverti sunt
1 ce socetatea considerh } oven spre lumen exterioar, cautd recunoasterea eprobarca, confimarea
‘umn trebuieimblinzite|| edo din ur, prefer intlnirle, comunicarea, socalizare, Indivizi introvert
tit Impulsurile primitive | prvete spre tumea lor interoart, au un ineres specel pentra clricarea
hl wa fi penalzat. Jung | Ganoeptlorg idclor, prefera sliudinea intimates (Campbell 1971, apud.
{casa ce este ru inten
"Sor et a, 2003).
© In bela | sunt sintetizate dominantele fiecrui po lceor 4 dimensiunt
pial
‘Tabellf. Deseire a clr patra dimensin bipolire
(Myers P- gi Myers KD, 198, apd Constantin, 2008).
a atraveriane = ED,
* Consca ia medal extern, Atri de ume lor intrioas
Prefect comunicars oral, Prefer comunicarea ters
Denvot iin cada discsilor, |» Dezvlt dei electing asp lor
Havas cel mai bine “acids” |» Inv cel mai bine prio refs
cxeria menial;
Avo ples igi de inerese; Je Se focalizears profind pe intresle
Socal i expresivis lor,
ac upuriginipiaiv ty mcd exw | Resins
sia + Au iniativa tun end problema sax
Suni este important pent
0 Sensi ata (SY
© Ores spre ellie poze, ‘Oncaa 5p porn vio,
© Fatal cones, © imagine bogs ere verbal;
© Concent asupn ce este real yacuia, | + Concentra asupaselailr dite
* Obvcr amitse bine dei, | dat semnificaile aesor;
Tnuintazt stent gi prudent gyre 0 | Sarrepde spre conclu, se
soncliiy trzeaa pe nui au tncredre fn
Tngleg ii i tort prin apicatis |ineiraie
tc, + Vor i clarifice ides conceptele
= Aurnerdere ta exeren Inuit de le panei pacts
agonal oe) +
> Anal vant + Uncars desde emp,
© Uulizeazd rajommente de tip cat: |> Ghida de valor personal;
fect -Eraueazi impactol decizilor
© Rezol probleme usin logics; |” up camenior,
Tind ‘spre un standard objctiv al» Tind spre armonie si interac
adevina poaiive,
+ Cu voi putemit idl bine sabitte; | » Cx mula compasine;
+ Core —vor a tii st feta epal._| + Pot prea lip de de ois;
“laniieatSpontan G-P)
+ Tidise conform wor plaice deta |» Spontni feb,
«Ty onganizex bine vee; > Baris,
1 Metical > Se adptezi i schinba planus;
Ipc planuri pe wrmen scurt iting: |» Le pla herr nclre gi deschise
* Leplaclcrurle dar stable, sehlnbiis,
Inceaeh sh evi probleme care pot|+ Se tint energiati de presuni de
pire in ulinal moment kim moment,
Tipologia jungiand a personaitai are labaz8 mai multe tendingestabilite
‘dup orienaree gi fenctia dominant Ia nveluleuli content:
1. inrover ogi: persoane cu dificult de comuniare a ideilor prop
You might also like
- Birotica Si Secretariat Curs PDFDocument201 pagesBirotica Si Secretariat Curs PDFIulian Iulian Ro88% (8)
- Am Pornit Cu ColindatulDocument2 pagesAm Pornit Cu ColindatulNICO100% (5)
- Rezumat RO Mihaela C 2022 A5Document53 pagesRezumat RO Mihaela C 2022 A5NICONo ratings yet
- Trecerea Timpului I Innorea Vieii OmenDocument2 pagesTrecerea Timpului I Innorea Vieii OmenNICONo ratings yet
- Revista PsiholPedagAS 2018 4 p25-40Document16 pagesRevista PsiholPedagAS 2018 4 p25-40NICONo ratings yet
- Neveanu, Paul Popescu - Personalitatea Si Cunoasterea Ei PDFDocument117 pagesNeveanu, Paul Popescu - Personalitatea Si Cunoasterea Ei PDFNICO100% (1)
- Imparat LuminatDocument1 pageImparat LuminatNICONo ratings yet
- 5 Jocuri de Socializare Esenţiale Pentru Copii de 4Document74 pages5 Jocuri de Socializare Esenţiale Pentru Copii de 4NICONo ratings yet
- Fise Lucru Dislexie-DisgrafieDocument6 pagesFise Lucru Dislexie-DisgrafieNICO100% (1)
- Fisa de DepistareDocument1 pageFisa de DepistareNICONo ratings yet
- GhiciDocument17 pagesGhiciMuntean DanielNo ratings yet
- Regnurile Lumii ViiDocument162 pagesRegnurile Lumii Viicarti_gm93% (15)
