— — Acum, am reluat, imagineaza-ti in urmatorul fel starea na turii noastre referitor la educatie si ignoranta. inchipuie-ti niste ‘oameni aflati intr-o locuinfa subterana, in forma de pestera cu 0 singura intrare deschisa spre lumi sti oameni traiesc acolo jaca din copilarie, cu picioarele si gaturile legate, asa incat nu pot privi decat inainte pentru ca Tant piedica sa se intoarca; Jumina le ajunge de Ia un foc aprins pe o ridic&tur’, departe, in spatele lor; intre foc si prizonieri ece o carare inaltata: inchi- puie-fica pe marginile acestei asemanator cu paravanele pe ¢ § si pe deasupra carora tsi prezinté minunafille. “= Am aceasta imagine in fata ochilor, spuse el. ~ Acum, posteaza de-a lungul acestui zid ni: poarta obiecte de toate felurile, care depasesc Zidul, statuete de oamieni si de animale din piatra, din lemn, ‘e materie; nor- mal, printre acesti purtatori, unii vorbesc, iar allii tac. "Jat o imagine ciudata si niste prizonieri ciudati — Ne seamana, spusei eu; in primul rand, crezi ca intr-o ast- fel de situatie a it vreodata altceva din ei insisi si din ee - Pia vecenl sé afla in fata “4 co : pul nemigcat toala viata? s MY Sj, in privinta obiectelor care sunt plimbate de colo-colo, , nu este acelasi lucru? ~Nu te contrazic. is ~ Daca ar putea sta de vorba intre ei, nu crezi ca ar considera drept obiecte reale umbrele pe care le-ar vedea? ~ [ar daca peretele din fundul pesterii ar avea ecou, atunci cand unul dintre purtat tatuetelor ar vorbi, ar crede ei ca aud altceva decat ui e care trec prin fafa lor?Co ae |i dic. wml A olilert ? 216 — Nu, pe Zeus! mb ~ Desigur, acesti oameni nu ar atribui realitate decat umbr lor si obiectelor fabricate. a mearga, sa-si ridice ochii spre i mina: facdind aceste miscari va suferi, iar, aay aceste pbiects acaror umbra, ~Ba da, desigur. = Dar daca il luam cu forta din pestera lui, il facem sa urce atunci el nu va suferi, nu se va x violen{e? Iar cdnd va ajunge la A e, cu ochii co- \)\ plesiti de strilucitea ei. sid i ™= Nu va putea, ras, cel putin nu imediat, ~ Cred cava avea nevoie si se obignuiasca snuia ntruavedea obiectelp-din rez ioard iae rus Lo Hud! Hf Republica be = In sfarsit, imi imagines, ya He reece BiNe2, va vedea feds sale inutile reflectate in ape sau aq S2rele ~ nu imaginal 7 alleeva ~ Gj ya edea 5)" contempla soarele insusi, la locul Sittadevirat pulea Vedea gh ~ Neaparat. on i -Dupa aceea, va ajunge, referit Si apap ea or la soare, la conch yin x face anotimpurile si anii, ¢4 Oranduieste to} re, a cae a Pah tet af sicd, intr-un anume fel, este ca 1 aLlol crea ce ve vizibila, una cu tovarasii sai in peste hes “ puith” & ba de - beet,T de awe K Ue dct de Aaa Us pow cect? A Oval, TON 218 i } -sivnul a ro kh Aelim, drag’ Glaucon, Zin reluat eu, trebuie sA aplicam Janet cu punet aceasta imagine la ceea ce am spus mal SUS, si Jumea pe care ne-o dezvaluie privirea cu sederea in 0 lumineaza cu soarel. Cat de. ‘ircarea in regiunea superioara $i ‘contemplarea Obiectelor sale, dai consider! dreptascensi sufletului catre locul ‘Anteligibil, nu te vei insela ‘asupra gandirii mele, daca doresti si mai Divinitatea poate sti daca ea este e adevarati a A priveste, aceasta este opinia mea: ‘in lumea inteligibi dlui este p erceputl ultima sicu greutate, dar nu poat: A aca ea este cauza a tot ceea ce tnastere luminii_ jrlumea vei sigieste suverana lui Jumea intel “gi ila, tot ea conduce si acorda adevarul si inteligenta; trebuie mporta intelept in viata pi pesterd, jar ft de acord, pe cat pot, cu viziunea ta. = Ri bine, atunci te rog si impartasesti cu mine si ideea ur- “mitoare, fara a te mira cd cei care sau ridicat la astfel de inal timi nu mai vor sa se ocupe dé treburi omenesti, si cd sufleicle wt loF aspira fara incetare sa ramana acolo sus. ‘Acest lucru este foarte natural daci alegoria noastra ¢ corecta. » ~Asaeste. QL Ce 4 Von ited. War — Dar oare crezi ca ar fi de mirare ca un om ae ‘Ja contemplarea divina la mizerele lucruri umane sa nu sede curce $f |, atunci cand, cu privirea ined iré si nefiind destul de obisnuit cu tenebrele inconjuritoare obligat.: A,.in fata judecatorilor sau ‘in fle mM hs fia, Luiuil— am reluat, un om cu bun Git isi va aminti.ca ochi ochii in doua feluri si diff doua cauze diferite#de tre ric si/de céa de la intun rie lal fel tau IdcFurile si cu sufletul, 4 lea snl ee sie care date bee a lucrur eg219 ; ind de lm. ame al Sa puternicd in sal az, Va spune uflet sete itd. retrve sistent duce acesta, in al doilea, il va plinge: ar daca ar fi my eb aa sure sale mr mai putin ridicole decat daca se adresay Sufletului care coboran se intoarce din calatoria in lumina, Oh - Vorbesti cu foarte multa intelepciune—> (ue : 18 ie - Daca tot ce am spus mai sus este adevarat, trebuie ‘a tra- gem urmatoare: Concluzie: nu este ceea clami unii ca ar fi - deoarece ei pretind ci o i ¢ in sullet, acolo und se Bases ca stcunrai vedere ochilor orbi. Asta prefind, int a - - Ori, discutia noastra demonstreaza ca fiecare posedi | if caltatea de a invata si organul destinat acestei intrebuintari, si ca, asemenea ochilor, care nu se pot intoarce decat o data cu tot trupul de ta intuneric catre lumina, acest organ trebuie si el s Mg, , se infoarca impreuna cu restul trupultt de Ta ceea ce se naste| / pa cand devine capabil si suporte vederea a ceea-ce-este si a luminoase parti, care esiqbinele. Nui asa? hs cal We AF prin urtar, Sha Bret oping a sop letului si care cauta mijloacele cele mai usoare opera; ea nu consta in a da vedere s ja; Ci, dat fiind ca este intors si nu priveste striduieste sid indrepte in directiaceg a, le = Ny, Lowa hearer ‘Acum, le ae par si se apro- pie destul de bine de cele ale a lui - pentru ca, in realitate, cénd nu le ai de la inceput, le poti obtine ulterior prin obisnuinta foarte probabil, unui lata taria si care, con- form directiei care i se da, devine util si ayantajos sau inutil si daundtor, Nu ai observat in privinta oamenior despre care se Spune c sunt rai, darabili, cat de patrunzatori sunt ochii su- fletului lor mizerabil, cu cata precizie disting egbiectele catre Care se intorc? Prin eee sufletul lor nu are 0 se prey:gowns ee be Wr 14 Ef | 220 capt f" ast ¥ PLATON, ci, cons unor scopuri rel teraicd si ma perieuloasa devine. ~ Observatia la este in intregime corecta, ~~ In acelasi timp, am continuat, daca astfel de fri ar tng partate inca din copilarie, taind excrescentele famyjliei in du nirea lor, comparabile eu niste grou le, cu atat mai py. “a Dy ale Aga sar parea, admise el. “@ aes (oe! cud C foe sste Ja fel de posibil si de necesar, dupa ‘ceea ce am spuss, €4 nici oamenii fara educatie si fara cunoas dev: ici cei care isi petrec toata viata in studiu, s4 hu fie potriviti sd carmuiasca cetatea. Unii pentru ca nu au nici un reper fix conform mage $4 poata judeca ceea ce fac in viala publica § in cea privata, ‘eilalti pentru ca nu vor consimti sa $e angajeze, crezind ca/deja au ajuns, inca in via’, pe insulele fericirii. -Este adevirat, - in consecinta, va cdea in sarcina noastra, a fondatorilor cetatii, si obligam firile cele mai bune sa se indrepte catre sti- inta pe care am identificat-o mai devreme ca find cea mai inalta, dar, dupa ce vor fi ajuns acolo si vor fi contemplat pe indelete, sA ne ferim sa le permitem ceea ce li se permite astazi. -Ce anume? — Sa ramana acolo, am raspuns, sa refuze s coboare din now printre prizonieri si sa imparta greutati si onoruri, oricare lear fi meritele. — Cum? Vom comite la adresa lor nedreptatea de ai fota sa duca o viata mizerabila, pe cand s-ar putea bucura de 0 com ditie mai fericita? — Uiti inca o data, draga prietene, ca legea nu e destinal si asigure o fericire deosebita vreunei clase de cetateni, ci ca & finteste realizarea fericirii cetatii intregi, unind cetatenii prin com vingere sau prin constrangere, determinandui si puna in come” avantajele pe care fiecare clas le poate aduce comunititii ia" Loeb sugs | ali