Ceva infricosator s-a intémplat © povestire despre efectele traumei asupra unui copil Scrisa gi ilustrata de Lauren Snailham (Psiholog Clinician)Nota catre Terapeut/ Profesor / Parinte Inca me cu cp am cheat tengo es cea {opulent pate unc nce desl da ede is lca ‘mtn tap O mes ban ao tte ns pow, ores peeoae suo ocx Oe lane uh ‘aap peal pal Towpa pt el Sven ap Pecar so egsnrnaza, in ered peeapiy Seb | Ie al srr: Poel apa se xd ‘ite costa nan avd gegen ot ee ecto pt fen a8 peronte spo. Inari in estas pest: Ee eo importer pete cone peste 3 dun dt, Saucel gu aspera ot aes sag ore ek ‘esd cite cop. Ee de prs close a ‘tas fc nora sous eGsage po marge nea hae apni cy orbs, ete npr of sea ee hoes, rates aspera ens uoaion, Dac te sa orbs, inten 18 pei poredes i kno aaa compe sows ‘nan un copl csierr ce tanesu luna Nowra eu recomané tenga portlets retin monet incr onl ‘a samen ee egress era Dupe poste ci, ui rae ur dn umole pry gna decue pe magne cee Ai caro op sv pr caret pra despre peste ‘ic srt nul i pe cae crop sda Das ae ch Sing cop ef eb an cnsaere es priate incre ‘esoralp erin stron 5 cre copa et ex gre Sau seiner feria acl togrnt paca ish pone ao ase dese oer sno caw oar tps sho a8, + Pol rs sp cals decenne exo aut gate pores nap ca aril, ca map 8h Se pe cl desen, Descent pote om Go Pus nc in aumt pers ‘care cop afar. De romp ean eto ee ka Ns cram let ot rnp. Topcuilp pat de ssmenea ost par expr pn, re ex legit porte “Tama aa pret post esi n ese de flow Inpsund cu aie ‘sh Cae de mal sss dace nurs cv clea est $m ‘ete Sept igi sh se sop, shh Sintra ite hp pp heh Seger ‘ncaa cle de tabu atin vse pl ani co pat sonst |dtonele opus fel carv laa: mero oguees sun vel al (eer cup. ack aan lev manos 0 eae enon ea ris, ‘leh spt ct ¢ roc. ach sams ea ese etd oy pe pla Inandncare eters ul plete wa it Ge oa monn pve, te moa ral, ath ct hw potas cpl uae a. vam fst cso presi in praca mast ar buses se pot Inparaycu a Spersovd fel ooo ca gm ce poA fost odata ca niciodaté © fetita mereu vesela pe care 0 chema Alexandra. Ea locuia impreuna cu parintii si si cei doi frati ai sai.Alexandre’ fi plicea sai se joace, s danseze si sd cante. legea mult in aer liber si se simtea bine in compania prietenilor ei.Intr-o zi familia Alexandrei a decis sa fac 0 iesire in afara oragului. Toti cinci se distrau atat de bine, c&nd deodata ceva infricosator s-a intamplat.Din acea zi Alexandra a inceput s& simta altfel. Nu mai avea acel sentiment de bucurie, nu mai era pusa pe sotii si nici nu mai radea la fel de mult.‘Acum Alexandre’ ji era fric& si acest nou sentiment avea un efect oribil asupra intregului ei corp. Cateodata avea cogmaruri si se simfea rau.Alexandra se simtea confuza si nu stia ce se intimpla.Fetita nu mai radea, nu se mai juca, nu mai dansa gi nu mai canta. Vroia doar sa stea singura. Uneori striga la ceilalti copii si chiar se batea cu ei.Si mama gi tata pareau speriati si confuzi. Acest lucru o ingrijora pe Alexandra deoarece mama si tata erau mereu foarte puternici.l|asa-ma in pace ! Cteodata vorbea urat cu familia ei. Totusi, nu fi placea nici sa fie rautacioasa gi nici sa se simta asa.Alexandra nu a spus nimanui despre acel lucru infricogator care i s-a intamplat si care a intristat-o, a speriat-o gi a tulburat-o. Se gandea c& nimeni nu o putea ajuta.Dar intr-o zi a decis s& ceara ajutor. Ea s-a dus la mama sila tatal ei gi le-a spus cd se simfea foarte trista si speriata. A mai adaugat si c& avea vise urate. Era ingrijorata si uitase cum sa se joace.Cateodata copii nu stiu cum 8 igi rezolve singuri problemele. Adultii sunt acolo pentru a-i ajuta in astfel de momente. mp”Despre autoare Lauren Snailham este Psiholog Clinician. (practic privat) Ea lucreaza cu adolescent.copit ‘31 adulfce se confrunta cu o ser {de provocari psthologice,