/ Oor ofr ek) UVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA. eS FACULTATEA DE DREPT JDRA DREPTUL ANTREPRENORIATULUL Ys sb rad Viad Viaicu, Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi, Daniela Vidaicu DREPT FISCAL Suport de curs la disciplina ,,Drept fiscai” Aprobat de Consiliul Calitéyii al USMCZU 336.225.1(075.8) Dez Autori: Vlad Vlaicu, doctor in drept, conferentiar universitar (temele 1, 2, 5, 9(§1-4,6,9), 10, 1) “Aureliu Rotaru, magistra in drept, lector superior (temele 3, 6,7, 8) Viorica Boaghi, doctor in drept, lector universitar (temele 4, 985,7,8)) Daniela Vidaicu, magistru in drept, lector universitar (temele 3, 4) Responsabil de edifie ~ Viad Viaicu, doctor in drept, conferentiar universitar Consultant stiintific — Nicolae Rosca, doctor in drept, conferentiar Soviversitan sefud Catedrei Dreptul Antreprenoriatului, USM Recenzenti: Vietor Volcinschi, doctor in drept, profesor universitar MMfoxandru Armeanic, doctor in drept, conferentiar universitar Prezentul suport de curs a fost elaborat in conformitate cu curricula cursalatDrept fiscal”, aprobat de Catedra Dreptul Antreprenoria~ fall a Eacultatii de Drept a USM. La elaborarea lui au fost luate in considerare actele normative in vigoare la 1 ianuarie 2014 Este destinat studenfilor facultatilor de drept, teoreticienilor, practi- cienilor, precum si tuturor celor interesati de studierea acestui curs, Drept fiscal: Suport de curs a disciplina ,Drept fiscal”/Vlad Vlaicu, “Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi [et al. Univ. de Stat din Moldova, Fac ‘de Drept, Catedra Dreptul Antreprenoriatulus resp. de eds Viad Viaicus Consultant st: Nicolae Rosca. - Chiginéu: CEP USM, 2014, 300 p. ISBN 978-9975-71-523-2. 336.225.1(075.8) Ds © VVlaicu, A.Rotaru, V.Boaghi, ‘Y.Vidaicu, 2014 ISBN 978-9975-71-523-2 Se oold CUPRINS: Tema 1. Elementele definitorii ale dreptului fiscal si ale legisatieifiseale 1. Defnjia rept isl )biectul si metoda reglementirii juridi drey 3. Normele juridice fiscale. a 4, Relagiile dreptului fiscal cu alte ramuri de drept. 5, Principiile dreptului fiscal 6. Izvoarele dreptului fiscal. 7. Actiunea legislatieifiscale in timp, in spafin si ee 1p, in spafiu si asupra 8. Stiinja dreptului fiscal ‘Tema 2. Contribufii fiscale principale 1. Aparitia si evolutia istorica a impozitelor gi taxelor 2. Concepfii traditionale si moderne privind impozitele si impunerea.. 3, Definitia impozitul 4. Caracterele juridice ale impozituh 5. Funcfiile impozitelor... 6. Taxele.. se 7. Principiile impunerii fiscal Tema 3. Elementele legii fiscale 1. Definirea elementelor legii fiscale.... 2. Subiectul impunerii 3. Obiectul impunerii . 4, Sursa de plata a impozitului sau tax 5. Cotele impozitelor gi taxelor... 6. Termenele de achitare a impozitelor si taxelor . 7. Facilitafi (inlesniri) privind impozitele si taxel 8. Clasificarea impozitelor si a taxelor.‘Tema 4. Raportul juridic de drept fiscal 19 Nofiunea raportului juridic de drept fiscal. Structura raportului juridic de drept fiscal Particularitafile raportului juridic de drept fiscal . Tema 5. Organele cu atribufii de administrare fiscal ‘Nofiuni generale. Organul fiscal . Serviciul Vamal... 4, Serviciul de colectare eee impozitelor si taxelor din cadrul primaiitor 96 ‘Tema 6. Obligafia fiscal, Executarea obligafiei fiscale 1. Notiunea de obligatie fiscal 102 2, Nasterea obligatiei fiscale 104 3. Executarea obligatiei fiscale 106 4, Cazuri speciale de executare a obligafil fiseale. nnn 117 5. Cazuri de suspendare a executarii obligajiei fiscale 119 6. Modificarea obligatici fiscale 120 7. Modificarea termenului obligayie fiscal... 123 8. Restituirea din buget a sumelor impozitelor 51 taxelor 126 9, Modalitati de asigurare a stingerii obligatiilor fiscale, 130 10. Modalitati de stingere a obligatiilor fiscale. 139 ‘Tema 7, Executarea siliti a obligafiei fiscale 1. Nofiunea si caracterele executiii silite in cadrul raporturitor juridice fiscale.. 151 2. Condijile declansarii executari slit a obligate scale. 3, Subiecii si modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale... 4, Incasarea mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabililor... so 158 5. Perceperea restanfelor din contulaltor bunuri ale contribuabililor.... 162 Procedura ridicarii de la contribuabil a mijloacelor binesti in numerar... 5.2. Unmaritea bunurior contribuabililor.. 164 5.2.1. Sechestrarea bunurilor contribuabililor 164 5.2.2. Particularititile sechestritii unor categorii de bunuri... 168 5.2.3. Cazuri de ridicare a sechestrului aplicat pe bunuri ...172 163 6. Comercializarea bunurilor sechestrate......:. 173 6.1. ncheierea contractului de vanzare-cumparare si achitarea pretului bunurilor comercializate. . 179 6.2. Ridicarea bunurilor. 180 7. Unmiirea datoriei debitoare a contribuabilului.. oe BD 8, Procedura de distribuire in faza de executare silita a sumelor incasate si categoriile de creante.... 183 9. Cazuri de impo: litate a executirii silite a obligatiei fiscale....185 10. Contestarea deciziilor si actiunilor privind executarea silita a obligatiei fiscale 187 ‘Tema 8. Controlul fiscal 1. Notiunea de contro! fiscal. 190 2. Formele si metodele de efectuare a contro fiscal... 193 2.1. Nofiunea de form si metoda de efectuare a controlului fiscal. sn sos one 193 2.2, Controlul fiscal Ia oficiul organului fiscal (cameral) 194 2.3. Controlul fiscal la fafa locului : enneen202 2.3.1 Postul fiscal. 205 2.3.2. Modalitti speciale de verifcare aplicate in cadul controlului fiscal la fata locului...... 2.4. Metodele de efectuare a controlului fiscal... 2.5. Controlul fiscal repetat.... . 3. Documentele aferente controlului fiscal... 4, Contestarea actiunilor gi actelor de control fiscal‘Tema 9, Rispunderea juridic’ pentru inedlearea legistatiei fiscale 1. Nofiunea si rispunderi juridice pentru ineBlearea legislafici fiscale ; 2, Temeiurile tragerii la rispundere pentru incalearile fiseale 230 3. Tipuri de sancfiuni aplicate = 1 4, Subiectii rispunderii juridice pentru fiscale 3 5, Nofiunea si caracterele incdlcar 234 6 Tipuri de incalcar ale legislatiei fiscale. semen 235 >, Temeiurile de liberare a contribuabililor de rispundere juridict pentra incalcarea legislate fiscal 7 vee BT 8, Procedura de examinare a cazurilor de incdleare fiscal. Contest nen : 9, Alte forme de raspundere juridic& pentru incilearea legislatiei fiscale = 233 38 241 Tema 10, Reglementarea juridicd a impozitelor si taxelor generale de stat 1. Impozitul pe venit.. 2. Taxa pe valoarea adaugati .. 3. Accizele. 4, Impozitul privat.. 5. Taxele vamale 6. Taxele percepute in fondul rutie ‘Tema 11. Reglementarea juridicd a impozitelor si taxelor locale 1, Competenja autoritisilor publice locale in domeniul fiscal 2. Impozital pe bunurile imobiliare .. 3, Taxele pentru folosirea resurselor naturale, 4. Taxele locale 274 275 276 279 Bibliografie. 287 Tema 1. ELEMENTELE DEFINITORIT ALE DREPTULUL FISCAL SI ALE LEGISLAJIEI FISCALE 1. Definifia dreptului fiscal 2. Obiectul si metoda reglementirii juridice in dreptul fiscal 3. Normele juridice fiseale 4, Relafiile dreptului fiscal cu alte ramuri de drept 5. Principiile dreptului fiscal 6. Izvoarele dreptului fiscal 7. Acfiunea legislatiei fiscale iu timp, spafiu si asupra persoanelor 8. Stiinfa dreptului fiscal 1, Definigia dreptului fiscal Dreptul fiscal, ca ramurd a dreptului public, reglementeazii rapor- turile juridice care se nasc in procesul colectirii impozitelor si taxelor de lapersoanele fizice sau juridice care obfin venituri sau dein bunuri impozabile ori taxabile'. Din cuprinsul acestei definitii pot fi deduse urmitoarele trisdturi, pe care si le vom analiza in continuare: a) dreptul fiscal este o ramura a dreptului public, datorita raportu- rilor juridice fiseale care sunt reglementate de norme juridice de drept public; ’b) raporturile juridice fiscale apar in procesul colectirii impozite- lor gia taxelor si al administrari acestora; ©) subiect al impunerii este orice persoana fizic sau juridica care realizeaz venituri sau define bunuri impozabile sau taxabile; 4) obiect al impunerii sunt atat bunurile, veniturile, cat si activiti- tile impozabile sau taxabile; ) contribuabilul poate contesta orice act al organului fiscal sau ori- ce actiune a funcfionarului fiscal; poate solicita instanfei de judecata T Dan Drosu Saguna, Drept fiscal, CH. Beck, Bucuresti, 2013, p.1; Dan Dros Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucuresti, 2006, pL. 7ove BOAGHI, Daniels VIDATCU. ‘nd VEAICU, Anes ROTH Jrularea actului administraiv, suspendarea executirii site a oblign- iilor fscale etc. / Hi ctrbuabil poate cre sttuluidespagubir pentru 0 impunere itegala, pentru incdlcarea drepturilor sale in procesul executari silite a obligatiei fiscale, jin procesul efectuarii controlului fiscal etc.; ) contribuabilal are dreptul Ia rambursarea unor impozite S ae fiscal” provine de fa latinescul fiseus”, care inseamn 1.¢05" find tiilizat in Roma Antick pentru desemnarea »casel mic litare” unde se pastrau banii ce urmau a fi platiti militaril lor, ae tara doctrinarl rus Arcadii Brézgalin® Cereetitorul roman Nelu Nia sustine provenienfatermenuli fiscal” de a fiscus” inst face 0 Sraumentare ma rei destinaicibnios,siamumes per inte, finerea, principelui. UI terior acesti bani, sustine dansul e-aueonl opt cx tecaurul public” si au devenit resurse financiare publice, res financiare destinate cheltuielilor publice®. 2. Obiectul gi metoda reglementarii juridice in dreptul fiscal reptul fiscal este format din totalitatea normelor juridice care re- Pcie saesieeld de pereepere pentru acumularea Ia buset & veniturilor publice prin specificul fiscal al impozitelor si taxelor- ‘Desi, obiectul dreptului fiscal il constituie realizarea veniturilor fiscal = ice. Hg lp al oe a pee tert. 1 alin (2) din Codul fiscal, sianume: relay ce fin de exesntrca bligatilorfiscae in ce priveste impozitele si taxele generale de stat stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare si percep: re a impozitelor si taxelor locale. Ban Bross Gupuna, rept fica p + press Sedu, Dan Sova, Dreptfiscl pa. saan rit Hato wnaroseaenpaze, Hates Moon, 1997, £66 " Fa financier fica, Tipo Moldova, Is 2010, 94 {NINE Dre ee dSeport didi, Earn ASEM, Chia 2013, pa ,Awameriea Tpece”, DREPT FISCAL Astfel, obiectul dreptului fiscal cuprinde o serie de reglementiri con- crete referitoare la: administrarea impozitului pe venit, impozitului pe bunurile imobiliare, impozitului privat, accizelor, taxei pe valoarea adai- ‘ugat, taxelor vamale, taxelor percepute in fondul rutier, taxelor pentru folosirea resurselor naturale, taxelor locale etc.; nasterea, modificarea, stingerea (inclusiv prin executare siliti) si asigurarea stingerii obligatiei fiscale; modul si regulile de efectuare a controlului fiscal; particularita- file raspunderiijuridice pentru incalcarea obligatieifiscale etc. Obiectul de'studiu al dreptului fiscal este determinat nu doar de re- glementirile cuprinse in Codul fiscal si in actele legislative si norma- tive, dar si de reglementirile din acordurile internationale de evitare a dublei impuneri, de evitare a evaziunii fiscale, de asistenta reciproca {in domeniul fiscal ete. Degi are un obiect de reglementare complex, dreptul fiscal repre- zint& un ansamblu coerent si unitar de norme juridice, intrucat el vi- zeazi nu orice acte sau operafiumi, ci numai pe acelea care formeaza ramura dreptului fiscal” Metoda de reglementare a dreptului fiscal este metoda imperativa ‘Normele dreptului fiscal impun o conduita obligatorie, o conduita de la. care nu se poate deroga, in caz de nerespectare putand fi aplicata forta de constrangere a statului, Parjile in relatile fiscale sunt pe pozitii de subordonare. Totodata, in dreptul fiscal se mai aplicd si metoda dis- pozitiva, normele date permitand contribuabilului sa-si aleagat singur conduita in cadrul raporturilor din domeniul dreptului fiscal. Astfel, contribuabilului i se acorda dreptul de a alege achitarea impozitului pe bunurite imobiliare pana la 15 august (prima parte) si pana la 15 octom- brie (a doua parte) sau achitarea integrali a impozitului pana la 30 iunic side a beneficia deo scutire de 15% din suma impozitului 3. Normele juridice fiseale Normele dreptului fiscal sunt reguli de conduita instituite de stat, a céror aplicare este asigurata prin constiina juridica, iar la nevoie — prin forta de constringere a statului Normele dreptului fiscal au un caracter general, impersonal si, deci, la fel ca si majoritatea normelor juridice, se refera la un numar TAmemnicA, Drept fiscal: Syport didactic, p12lad VLAICU, Ault ROTARU, Vives BOAGH, Danita VIDATCU ‘pedeterminat de subiecti de drept, aplicdndu-se repetat in timp ori de cfte ori sunt intrunite condifiile necesare®. - _ ‘Norma de drept fiscal este o regula de conduits generala gi im- personala care prescrie drepturi si obligatii subiectilor participant Ia agile fiscale”. . rei ormele cu caracter fiscal sunt institute atat de organele puterii de stat, cat side cele ale administratiei de stat sireglementea7A activitatea fiscala a statului, perceperea taxclor si impozitelor etc. Din punctul de vedere al structurii logico-juridice, normele dreptu- lui fiscal cuprind gi ele cele trei elemente specifice normelor juridice: ipoteza, dispozifia i sancfiunea. Porpoteca normelor dreptului fiscal prevede conditile sau Imprjue- hana diqille ais rile in care urmeaza sa se aplice dispozifiile cuprinse in aceste n Jaridice. De exemplu, in interpretarea art.6 alin.(10) din Codul fiscal Tmpozitele si taxele sunt surse ale bugetului de stat, ale bugetelor uni- tiilor administrativ-teritoriale, avand ca scop acumularea acestor ve- ituri 1a fondurile bugetare. a | fi potezatrebuie si cuprinda deserierea clard si precisi a obligtilor fiscale ce revin contribuabililor pentru a se permite astfel subieetilor raporturilorjuridice, care se nase prin aplicarea normei juridice scar fe, si respecte regula de conduita preserisa™”. - ec ecale mai multe or, ipoteza si dispozitia Sunt contopite in actele normative, iar sancfiunile sunt specificate la finele acestora sau in Co- dul penal, in Codul contravenfional ori in Codul munci ctl Dispozitia normelor éreptului fiscal prevede conduita subjectifor de drept vis-d-vis de aceste norme, fie obligaindw-i sé acfioneze in- {hun anumit fel, fie permijandu-le si efectueze anumite operatiuny Tecate sau si sivrseasca anumite acte fiscale, fie interziedndu-le seniterea unor acte sau operatiuni de natura fiseala. Dispozifitle cu- prinse in normele dreptului fiscal pot fi: onerative, permisive sau prohibitive". 6. SSCA Volinschi V, Dept fel, Museum, Chin, 200, Fare ve Ry Staneu, Sorin Staellesen, Dept focal! conection ‘focak hane il mani de Mane, Bucs 2009, 025. Gheorghe ‘Alecu, Radu Stancu, Sorin ‘Stinciulescu, Drept fiscal si contencios cap 28 Freeh Recanic A. Volinschi V. Drep fal p16 10 DREPT FISCAL Majoritatea dispozitiilor normelor dreptului fiscal sunt onerative, deci impun subiectilor o conduité de la care acestia mu se pot abate. Astfel de dispozitii sunt acelea care reglementeaza obligatiile fiscale ale persoanelor fizice gi ale persoanelor care practic’ activitate de an- treprenoriat de a achita impozitele si taxele etc. Astfel, fa art 8 alin.(2) lite) din Codul fiscal se prevede expres obligatia fiec&rui contribuabil dea achita complet si la termen obligatia fiscal’ calculatt Unele norme ale dreptului fiscal cuprind dispozifii permisive, dis- pozitii ce dau contribubililor dreptul de a opta pentru o conduit sau alta; astfel art.24 alin.15(1) din Codul fiscal permite deducerea coti- zajiilor de membru de sindicate, ins& in marime de 0,15 din fondul de retribuire a muncii. De asemenea, unele norme ale dreptului fiscal cuprind si dispo- Zitii prohibitive, dispozitii ce interzic sivarsirea unor aciuni, si anu- me: art.23 din Codul fiscal interzice deducerea cheltuielilor persona- Ie side familie. ‘Sancfiunile cuprinse in normele dreptului fiscal sunt reglementa- te potrivit interesului statului de a percepe complet gi la termen de la persoanele fizice gi juridice impozitele si taxele, atat generale de stat, cat si locale. Ca sancfiune specifica dreptului fiscal este amenda, previzut& de art.236 din Codul fiscal: misuré cu caracter punitiv care are ca scop prevenirea sivarsirii in vitor a unor incalcati ale le- gislatiei fiscale, educarea contribuabilului in spiritul respectirii legit fiscale. Amenda consta in obligarea persoanei care a sivarsit o incal- care fiscal de a pliti o suma de bani. Ea reprezint& o parte a obliga~ fiei fiscale, percepandu-se, inclusiv, prin executare silita, indiferent de faptul daca au fost aplicate sau nu alte sanctiuni fiscale. in dependenta de incailcarea legislatiei fiscale, se mai pot aplica si sancfiuni contravenfionale sau penale. De exemply, art.301 din Codul contraventional prevede pedeapsa pentru evaziunea fiscal a persoanelor fizice sub form’ de amend contraventionala?. Codul penal, inst, in art.244 prevede sanctiunea pentru evaziunea fiscala a intreprinderilor, institufiilor si organizatiilor sub forma de amend& 8 Coda contravenyionl 218 din 24.10.2008. tn: Monitoral Ofcial at Republi- ci Moldova, 2008, ne3-6 uVied VLAICU, Aurelia ROTAL penala sau privatiune de libertate, precum si privarea de dreptul de a exercita 0 anumitd activitate” i jin normele juridice din domeniul fiscal cel mai des ipoteza si dis- pozijia sunt contopite in actele normative, iar sancjiunile sunt specifi- pate fa finele acestora sau in Codul penal, in Codul contravenjional ori in Codul muncii, 4, Relafile dreptula fiscal eu alte ramuri de drept eptul fiscal are un rol deosebit de important in sistemul dreptu- ti, add legitrt sense ci side ramuri de dept: rept consti tutional, dreptul administativ, dreptulfinanciar, éreptul penal, drepeu Contravenfional, dieptul mone deptu interafional public ete. Relaia dreptulu fiscal cu dreptul constitutional este datorat in primal rind importanfei dreptulul constitutional in sistemul dreptu- {ui Dreptal constituional are ca obiect de studiu Constituta, care, Tarn ei, congine fundamentele de baz ale fscaliti, ea find pi tonul de existent a dreptului fiscal. Constitusia Republict Moldova vier etul normativ suprem care prevede expres indatorirea fiee&rui Setajean al Republicii Moldova de a contribui prin impozite si taxe uielile publice' - aap adminstatv,dreptl sca se afl nt-0 sai oat stranaa, dept administrativ cuprinzand normele referitoare Ia orea- nizarea si funchionareatuturor organelor puteri executive, inchusiy vane privind conducerea, organizarea si funefionarea organelor Cate care de asemenea fac arte din adminisratia de tat, | Ci dreped fancier, dreptul fiscal ate relat stranse datoritt im- poanel bugetclor de dfeiteniveluri, érepulfnanciar studing pro- renal de formare, gestionare si efectuare a chettuelior din aceste bu get coe larangul oan Fomateinaortate din mpozte 3 jnta obiectul de studiu al dreptului fis ce reprint beet cetul fiscal de asemenea se ain rca strance, in virtutea dispozitiilor referitoare la constatarea infracti- Tota paral al Republic Moldova, ne 985 in 18.04.2002. fn: Monitrul Ofc al Republic Moldova, 2002 1: 128-129. ata Repl Melon joldove adopt 29 le 196. Tn Monitor Oa ai Republics Moldova, 1994, ne.) af 58 ala). 2 DREPT FISCAL unilor in domeniul fiscal de c&tre organele de control fiscal. Prin- tre infractiunile reglementate in Codul penal al Republicii Moldova si-au gasit locul lor si infractiunile fiscale, ca: evaziunea fiscala a persoanelor, intreprinderilor, organizafiilor, institujiilor (art.244) si evaziunea fiscal a persoanelor fizice ce nu practica activitate de an- ‘treprenoriat (art.244/1). (Cu dreptul contraventional, dreptul fiscal se affa tot in relafii stranse, in virtutea dispozitiilor referitoare la constatarea contraventiilor in do- meniul fiscal de cdtre organele de contro} fiscal. Printre contraventiile reglementate in Codul contraventional al Republicii Moldova si-au gasit locul lor si contraventiile fiscale, ca: inclcarea drepturilor, intereselor si obligafiilor contribuabilului sau ale unui alt participant la raporturile fiscale (art.297); incdlcarea regulilor de exploatare a masinilor de casi si control (art.293')etc. Cu dreptul muncii, dreptul fiscal are o legiturd in virtutea raispun- derii juridice de naturd material sau disciplinar& pe care 0 pot aplica ber a cu funcfie de rispundere din cadrul organelor controlului fiscal. Cu dreptul international public, dreptul fiscal are relafii in virtutea existenjei conventiilor interstatale de colaborare si asisten{’ reciproca; de asistenga administrativa reciproca in domeniul fiscal; de stabilire a Principiilor de percepere a impozitelor indirecte; de evitare a dublei impuneri si prevenire a evaziunii fiscale ete. 5. Principiile dreptului fiseal Principiile de baz’ ale dreptului fiscal se confin in art.3 din Codul fiscal si au urmatorul conjinut: @) neutralitatea impunerii ~ presupune asigurarea prin legisiayia fiscala a conditiilor egale investitorilor, capitalului autohton si strain. Potrivit acestui principiu, impozitele gi taxele nu vor fi diferentiate in functie de cetijenia investitorului sau de originea capitalului si nici in incfie de forma capitalului. Impozitele trebuie sa fie instituite $i apti- cate in aga mod, incat sa reduc la minimum influenta acestora asupra deciziilor economice; 8) certitudinea impunerii — prin elaborarea de norme juridice ciare, care s& nu conducd la interpretari arbitrare, iar modalitatea si termene- B‘isd VLAICU, Auels ROTARU, Vierce BOAGHL Danse VIDAICU Te de plata si fie precis stabilite pentru fiecare contribuabil, respectiv acestia si poata urmari si infelege sarcina fiscal ce le revine, precum $i s& poata determina influenta decizilor lor de management finavciar supra sarcinii for fiscale. Acest principiu susfine respectarea deep” tulli contribuabilului de a cunoaste anticipat ce impozit va trebui sé fachite, obiectul impunerii, cotele, termenele si modalitagile de plats, facilitifile fiscale ete. Insi, ca acesta si la cunoascd, ele trebuie si fie prevazute expres; - . ~) echitatea fiscald— presupune tratare egald a persoanelor fizice st juridice, care activeaza in conditiisimilare, in vederea asigurarii unéi ‘Sarcini fiscale egale. Principiul echitafi fiscale presupune gi o echitate sociala in domeniul impunerii, ceea ce implica necesitatea impunerii diferenfiate a veniturilor sia aver, in functie de puterea contributiv a Subigctului impozabil, dar implica si reducerea sau scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici, ori stabilirea unui minis neimpozabil. Respectarea echitifi fiscale presupune indeplinirea unit fir de condifi, printre care tabilirea unui minim neimpozabil 9 sew fini personae anuale”, a scutirii pentru persoana la intretinere'* ete.» ‘cova ce ar presupune satisfacerea nevoilor de strictf necesitate, @) stabilitatea fiscald ~ presupune asigurarea stabilitajit pe termen Seen cost 14148 fei pe an tn cra a cre contrib sale seem PC pectin nc wie on hae cosa to an ee enact es A ot pn ae ra sates cowie ses nil cr Borgo orci co Beek ame a A gem at nC snes ema a rg se 4 DREPT FISCAL, lung a prevederilor legislafiei fiscale, iar efectuarea modificirilor sau completarilor legislate’ fiscale s& se faci prin modificarea sau comple- tarea Codului fiscal. Acest principiu reflect maxima fiscala, potrivit careia ,.un impozit bun este un impozit vechi". Asigurarea stabilitafii pe termen lung a prevederilor legislatiei fiscale, neadmiterea situa ilor cfind prevederile legislajiei fiscale duc la efecte retroactive defa- vorabile pentru persoanele fizice si juridice, in raport cu impozitarea fn vigoare la data adoptirii de cAtre acestea a deciziei investitionale jore, vor duce inevitabil Ia o eficienfé a impunerii, Ia 0 crestere a lor strdine si respectiv, la dezvoltarea economici statului; ¢) randamentul impozitelor ~ presupune perceperea impozitelor $1 taxelor cu minimum de cheltuieli, ct mai acceptabile pentru contri- buabili ‘Alaturi de principiile menfionate supra, mai sunt si un sir de alte principii, formulate in doctrina de specialitate, printre care: 4) principiul prioritaii scopului fiscal in procesul perceperii im- pozitelor ~ la colectarea impozitelor si taxelor de la contribuabili pu- nandu-se accent pe acumularea completa gi la termen a acestora, nu pealte scopuris 1b) principiul perceperii impozitelor in scopuri publice - presupune perceperea impozitelor pentru satisfacerea necesitafilor intregii popu- layii, pentru formarea bugetelor de diferite niveluri, care si au destina~ sia de a satisface necesitatile statului; ©) principiul stabilirii, modificérii si anularii impozitelor exclusiv prin lege si urmand procedura prestabilitd ~ presupune stabilirea, mo- dificarea si anularea impozitelor doar printr-un act normativ si dupa o procedurd stabilita reglementata de actele normative in domeniu; @) principiul nesuprimérii in procesul perceperii impozitelor a drepturilor $i libertefilor cetdjenesti — presupune respectarea dreptu- rilor si ibertailor omului atat in procesul perceperii benevole, edt si in cazul executatii silite a obligatiei fiscale. 6. Izyoarele dreptului fiscal Conform practicii legislative actuale, actele normative prin care sunt instituite normele dreptului fiscal sunt: legile, actele subordonate legilor, acordurile internationale. 1sa) Legile sunt cele mai importante acte normative emise de catre Parlament ce au ca obiect de bazii, printre altele, si reglementarea rela- {iilor fiscale; reglementarea relatilor ce apar intre stat gi contribuabil legaturi cu achitarea impozitelor, taxelor gia altor contributii Ia stat. Legea Supremdi pune fundamental fiscalititi, in general, 5 al obli- gatiei fiscale a cetijenilor, in special. Constitutia Republicii Moldova prevede expres, in art.58, indatorirea fundamentald a fiecirui cetafean al Republicii Moldova de a contribui prin impozite i taxe Ia cheltu- jelile publice. Aceasta indatorire fundamentald trebuie s& fie garantata insd de asezarea justi a sarcinii fiscale gi de interzicerea oricdror alte prestafii decdt cele stabilite prin lege. in afara Legii Supreme, in anul 1997 normele dreptului fiscal au fost codificate in Codul fiscal, unde sunt prevederi exprese atat legate de impozitele si taxele generale de stat, cat si de cele locale; prevederi concrete ce stabilese organele cu atributii de administrare fiscali, de control fiscal, prevad raspunderea juridica pentru inealcarea legislatici fiscale, nasterea, modificarea si stingerea obligatiilor fiscale, inclusiv prin executare silita etc b) Actele subordonate legilor adoptate in scopul executérii legilor contin reglementari secundare, detaliazit in am&nunt modu! de aplies re a normelor fiscale, in a caror absenfa aplicarea legislatiei fiscale ar fi dificila, Acestea sunt hotdrarile Guvernului, instructiunile si regula~ mentele Ministerului Finanfelor, regulamentele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat si deciziile administratiilor publice locale. Hotdrérile Guvernului se emit pentru organizarea executatii legi- Jor si, deci, sunt acte normative prin care se instituie norme juridice necesare pentru executarea dispozitiilor generale ale Codului fiscal si ale altor acte normative in domeniu. Astfel, prin Hotarérea Guvernu- hui nr.596 din 13.08.2012 privind Declaratia cu privire la impozitul pe venit s-a reglementat expres modul de completare a declaratiei la impozitul pe venit” Instructiunile si regulamentele Ministerului Finanjelor sunt acte normative prin care se instituie norme juridice care dezvolta si detali- az cuprinsul dispozitiilor generale ale Codului fiscal 5i ale altor acte " Hotirea Guvernului nx.596 din 13.08.2012 privind Declaraia cu privie te ienpozitl pe venit. In: Monitoral Oil al Republi Moldova, 2012, nz 170-174 16 7 DREPT FISCAL normative in domeniu. Astfel, in scopul aplicarii corecte a normelor art.175 din Codul fiscal ce reglementeaz’ modul de stingere a obligajiei fiscale prin compensare, a fost emis Regulamentul privind stingerea obligatici fiseale prin compensare, aprobat prin Ordinul Ministeralui Finanjelor nr.42 din 07.07.2004", Regulamentele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de aseme- nea detaliazi normele generale previzute in actele normative de speci- alitate si stabilesc unele proceduri concrete de implementare a acestora Regulamentele IFPS sunt justificate de a explica din punct de vedere specializat dispozitiile generale ale Codului fiscal si ale altor legi prin care se instituie norme ale dreptului fiscal. Astfel, in scopul aplicarii reusite a art.146 din Codul fiscal, a fost emis Regulamentului-cadra privind principiile generale de instituire i functionare a posturilor fis- cale, aprobat prin Ordinul IFPS nr.776 din 17.06.2013, regulament ce confine modul de instituire si functionare a posturilor fiscale™, Deciziile administratiilor publice locale sunt izvoare ale dreptu- lui fiscal in masura in care ele reglementeaz& impozite si taxe locale, stabilesc cotele acestora, modalitatea de gestionare, facilititile fisca- le etc. Astfel, prin Decizia Consiliului Municipal Chisinau nr.3/1 din 28 martie 2013 au fost aprobate si puse in aplicare taxele locale pe teritoriul mun.Chisin’u®®. Acordurile(convengiile) internationale sunt izvoare ale dreptului fis- cal in masura in care ele reglementeazs relatiifiscale, au fost semnate si ratificate corespunzator. Astfel, Republica Moldova a incheiat un sir de acorduri internafionale in materie fiscala, printre care acorduri de evitare a dublei impuneri si de evitare a evaziuni fiscale cu 46 state: Spania, Israel, Italia, Germania, Turcia, Canada, Rusia ete.; acorduri privind principiile impozitarii indirecte si acorduri privind colaborarea si asis- ™ Regulamentul privind stingerea obligate fiscal prin compensa, aprobat prin Ordinal Ministerului Finanjelor nz42 din 07.07.2004. In: Monitorul Ofiial al Repu bliet Moldova, 2004, ne 163. " Regulamentului-cadra privind principle generale de instituire gi funefionare a postuilor fscale, aprobat prin Ordinul Inspectoratulu Fiscal Principal de Stat r.776 din 17.06.2013. fa: Monitoral Oficial al Republicit Moldova, 2013, n.136-139. ®Decizia Consilivlui Municipal Chisinfu nr3/1 din 28 martie 2013 cu privire la aprobarea si puncrea in apicare a taxelor localel/pe portalul oficial al Primarieé mun, Chigindu = hutps/chisinau.md/publicfles/anul_2013/decizi/DOC108.PDF (accesat ‘a 10.01.2013). 7Vind VLAICU, Aurelia ROTARU, ica BOAGHT, Dania VIDAICU tena reciproca cu statele membre ale CSI (Rusia, Bielorusia etc.). De asemenea, Republica Moldova a semnat, in 2011, la Paris, Conventia privind asistenta administrativa reciproc& in materie fiscal. Daca un tratat international care reglementeaz& relatii fiscale, la care Republica Moldova este parte, stipuleaza alte reguli si preveder decat cele prevazute de legislatia fiscal’ nafional&, se aplica stipulaf Je tratatului international, se menfioneazi in art.4 din Codul fiscal. 7. Actiunea legislafiei fiseale in timp, spafiu si asupra persoanelor Reglementarea juridics a impozitelor si taxelor este instituiti po- ‘rivit unor criterii de aplicare a legii fiscale fn timp, spafiu si asupra persoanelor, astfel ca necesitijile si interesele statului sA fie protejate si realizate™ ; : “Aplicarea in timp a legii fiscale se bazeaza pe principiul anvalit&tii impozitelor si taxelor. Astfel, in conformitate cu art.3 din Codul fiscal, impozitarea se efectueaza in baza actului normatriv sus-numit sia al- tor acte normative care sunt in vigoare pe o perioada stabilita. De aici reiese aplicabilitatea nelimitatd in timp a impozitelor si taxelor; ins, desigur, e necesar de a se conduce de anualitatea exercifiului bugetar. ‘in conditiile elaborarii si executirii bugetelor de stat anuale, in virtu- tea faptului cd bugetul statului este un act de autorizare a veniturilor pu- blice, in mod rational se ajunge la ideea c& impozitele si taxele se percep ‘in baza legii de adoptare a bugetului de stat anual, in limitele exercitiului bugetar respectiv. In consecinf’, legislatia fiscala se aplic& in timp ou periodicitate anuala determinata de anualitatea exercifiului bugetar”. “Aplicarea in spatiu a legii fiscale se bazeaz pe principiul terito- rialitaii impozitelor si taxelor, coordonat cu principiul evitarii dublei impuneri. Astfel, ¢ necesar de a se evita situatiile cdnd o persoand straina, objindnd venituri si achitad impozitele intr-un stat, la reveni- rea in statul de bastind este nevoiti iardsi s& achite impozitele pentru aceleasi venituri, : fn general, principiul teritorialitatii legii fiscale se aplicd asupra tuturor venitutilor, bunurilor sia altor obiecte impozabile objinute si TWArmeanie A., Voleinschi V., Drept fiscal, p22. ” bidem. 18 = DREPT FISCAL situate pe teritoriul statului, indiferent de cetttenia sau resedinta subi- ectelor impozabile. Acest principiu este ghidat de aga-numita ,,suvera- nitate fiscal” a fiecdrui stat independent si suveran®. Pentru cetifenii rezidengi in Republica Moldova principiul teri- torialitafii legii fiscale se aplicd cu diferentieri pentru veniturile si bunurile impozabile objinute in Republica Moldova fafi de cele obfinute in strdinatate si aduse in Republica Moldova. Veniturile si bunurile obfinute iri Republica Moldova de ctre cettenii Republi sii Moldova rezidenti se impoziteazi in conformitate cu prevederile Codul fiscal i cu alte acte in domeniu, deci se aplicd inlesnirile pre- vazute de acestea. Spre deosebire de acestea, veniturile obfinute in striinatate de citre cetiifenii rezidenti in Republica Moldova pot fi impozitate doar in cazul aducerii lor in Republica Moldova si doar in cazul lipsei conventiei de evitare a dublei impuneri cu statul respectiv. ‘Veniturile obfinute pe teritoriul Republicii Moldova de catre ce- tifenii nerezidenti se impun in conformitate cu prevederile Codului fiscal, gi doar sursele aflate in Republica Moldova, in cazul in care acordurile internationale nu prevad altfel. in ceea ce priveste aplicarea legislagiei fiscale asupra persoanelor, putem mentiona cA aceasti problema a fost elucidat odat& cu cerce- {area acfiunii teritoriale a actelor normative fiscale, deoarece teritoriul nu este 0 categorie abstracti, ci este un spatiu populat de oameni. Ac- fiunea legii fiscale are loc asupra acelor persoane care intrunesc con- ditiile stabilite de lege. De ex.: normele Codului fiscal ce reglementea- 24 impozitul pe venit se aplicd asupra tuturor cetifenilor, apatrizilor, cetifenilor straini ce obtin venituri pe teritoriul R.Modova, precum si asupra cetifenilor ce objin venituri in afara R-Moldova. Normele referitoare la impozitul pe bunurile imobiliare se aplicd asupra acelor persoane care au aceste bunuri. 8. Stiinta dreptului fiscal Dreptul fiscal, ca ramurd a sistemului de drept, studiazA, pe lang normele juridice constituite intr-o ramura distinct a dreptului, si ra- porturile juridice ce se nase in procesul de aplicare a acestor norme. BArmeanic A, Voleinschi V., Drept fiscal, p23, 19Vd VEAICU, duces ROTARU, Vines BOAGHE, Daniela VIDAICU Nofiunea de drept fiscal poate fi utilizat insa gi pentru a desemna fo anumita disciplina stiintifie’, caz in care prin aceast& sintagma nu trebuie si infelegem un ansamblu de norme avand un obiect speci- fic, ci disciplina care cerceteaza din punct de vedere stiintific normele dreptului fiscal Stiinfa dreptului fiscal cauta sa determine categoriile care fi sunt proprii, s& stabileasca legitajile obiective care stau la baza dezvoltati fenomenelor juridice ce-i sunt specifice. Domeniul pe care il studiaz& este constituit din regulile dreptului fiscal si din fenomenele juridice nascute in procesul aplic&rii acestor reguli. Stiinta dreptului fiscal studiaz’, prin diferite metode si tehnici de cercetare stiintifica, normele dreptului fiscal, raporturile juridice ce apar intre stat si contribuabili in ceea ce priveste impozitele si ta- xele, modul de colectare benevola si silita a lor, controlul fiscal ete. in ce priveste metodologia studierii dreptului fiscal, ea se manifesta printr-un numar suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relafiile ce se stabilesc intre diferite metode in procesul cunoasterii, Vom enumera printre acestea: metoda logi- c& care reprezinté argumentarea pe calea deductiva; metoda com- parativa, extrem de util in compararea sistemelor fiscale intre ele; metoda istorica care are la baz studierea evolutiei sistemului fiscal din cele mai vechi timpuri si pana la ziua de azi; metoda cantitati- va care contribuie la sistematizarea si evidenta legislativa, stocarea si sistematizarea informatiei stiinjifice juridice. ‘in comparatie cu alte ramuri ale dreptului (de exemplu, cu dreptul constituyional, dreptul civil, dreptul penal etc.), dreptul fiscal este cu mult mai tinér, acesta distantindu-se de dreptul financiar dupa de- clararea independentei Republicii Moldova. Astfel, incepiind cu anul 1994 la Facultatea de Drept a Universititii de Stat din Moldova a in- ceput si se studieze, alaturi de Dreptul financiar, si disciplina Dreptul fiscal, ca disciplina obligatorie pentru studentii Ciclului I, Licenta. Subiecte pentru autoevaluare 1. Definiti dreptul fiscal ca ramura de drept. 2. Definifi dreptul fiscal ca stiinta 3, Enumerati trasiturile dreptului fiscal 4. Definiti obiectul dreptului fiscal. 20 DREPT FISCAL 5. Explicati metoda dreptului fiscal 6. Definiti normele juridice fiscale. 7. Relatati despre structura logico-juridici a normei juridice fiscale. 8. Stabilifi locul dreptului fiscal in sistemul de drept. 9. Identificafi relatiile dreptului fiscal cu alte ramuri de drept 10.Enumerati si caracterizafi principiile legale ale dreptului fiscal 11. Enumerati si caracterizati principiile doctrinare ale dreptului fiscal, 12.Enumerafi izvoarele dreptului fiscal si determinati importanta acestora. 13.Determinati actiunea legislatiei fiscale in timp. 14.Determinati actiunea legislatiei fiscale in spatiu. 15.Determinafi actiunea legislatiei fiscale asupra persoanelor. 16. Argumentafi importanga dreptului fiscal ca stiinya. 17. Argumentafi importanga dreptului fiscal ca disciplina didactica, Bibliografie Literatura recomandati 1, Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal, Museum, Chisinau, 2001. Armeanic A., Drept fiscal: Suport didactic, Editura ASEM, Chisinau, 2013 3. Dan Drosu Saguna, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucuresti, 2013. 4. Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stinciulescu, Drept fiscal si contencios fiscal, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bu- curesti, 2009. 5. Nifi Nelu, Drept financiar si fiscal, Tipo Moldova, lagi, 2010. Acte legislative si normative: 1. Constituyia Republicii Moldova adoptata la 29.07.1994, in vigoa- re din 27 august 1994. in: Monitoru! Oficial al Republicii Mol- dova, 1994, nr.1. 2. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr.1163-XIII din 24.04.1997. Republicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 25.03.2005, editie specialsTema 2. CONTRIBUTII FISCALE PRINCIPALE 1. Aparitia si evolufia istoried a impozitelor si taxelor 2. Concepfii traditionale si moderne privind impozitele si impunerea 3. Definitia impozitului 4. Caracterele juridice ale impozitului 5, Funefiile impozitelor 6. Taxele 7. Principiile impunerii fiseale 1. Aparifia si evolu a) Perioada antici Primele menfiuni documentare despre impozite le gsim in Vechiul Testament. Astfet: ,, Toate dijma de la peimént, din roadele paméntului si din roadele pomilor este a Domnului, sfinfenia Domnului. Toate dijma de la boi si de la oi $i tot al zecelea din cate trec pe sub toiag este oferit Domnului.” (Levit, 27, 30 si 32). Dumnezeu a stabilit prin Cartea prorocului Moise o conditie clara si obligatorie pentru oameni: ‘a darui a zecea parte din venituri bisericii, pentru binele lor gi al socie- ‘afi. Nerespectarea acestei reguli nu prevedea pedepse materiale, ci doar pierderea vesniciei prin moartea sufletului jn perioada antica impozitele se presupune c& au ap&rut inca fn cadrul primelor formafiuni statale, ulterior dezvoltindu-se concomi- tent cu evoluia societitii umane, aparitia acestora fiind determinat itafile intrefinerii materiale a celor ce exercitau puterea in sta, istoricd a impozitelor si taxelor De la apariia lor impozitele au fost concepute si aplicate diferit, in functie de dezvoltarea social-economica si de cheltuielile publice efec- ‘uate in fiecare stat, date despre impozitele si cheltuielile publice din antichitate cunoscdndu-se mai ales din istoria statelor grec si roman’. ®Armeanie A., Voleinschi V., Drept fiscal, Museum, Chisinéu, 2001, p.11. » Gliga L, Drept financiar public, ALL, Bucuresti, 1994, p.111-112 2 DREPT FISCAL fn statul antic atenian principata contributie fiscal’ era impozitul funciar, fiind urmat de impozitul pe veniturile meseriasilor, taxa pen- ‘tru vanzarea in piaféi a produselor agricole si impocitul extraordinar ‘pe veniturile cetafenilor bogati, impozit perceput pe timp de rzboi si calificat ca 0 indatorire de onoare a acestora. In statul roman antic, principalul impozit era , tributum”, perceput Ja inceput numai de la locuitorii provinciilor cucerite, in dependens de valoarea piméntului definut sau de veniturile dobandite in urma prelucririi acestuia, iar mai tarziu fiind transformat in impozit cetite- nesc permanent platit de care tofi cetifenii statului roman care aveau bunuri imobile, iar ulterior si mobile. Concomitent cu ,tributum” se percepea si impozitul pe succesiuni, impozitul perceput la vanzarea mirfurilor, impozitul perceput de la ‘mestesugari, impozitul pe numéirul de sclavi si impozitul plats de per- soanele celibatare. incepéind cu aparifia primelor formatiuni statale pe teritoriul roma- nesc, cele mai importante contribufii fiscale erau taxele vamale, care rau incasate pentru orice fel de marfa atat la trecerea frontierei, cat sila trecerea prin centrele urbane, cu ocazia vanzarii etc. Exista vama principal, pe lang& care mai erau si vein mari, veimi mici, viimi de hhotar, veimi de straja, vaimi de uscat si vami de apd. Vama mica pre~ vedea mai ales comerjul intern gi se plitea de negustori, meseriasi si chiar de {arani la intrarea in orase. Vama mare ingloba taxele platite la importul sau exportul de marfuri dupa valoarea pe care o aveau. Yama principalai se platea numai de negustorii straini pentru marfurile importate, exportate sau in tranzit™. b) Perioada medieval Ca gi in perioada anterioara, impozitele in Evul mediu erau diferite de Ia un stat la altul, in funcfie de dezvottarea social-economicé a sta- telor, tradipii etc. fin Anglia, o perioada indelungatd contribufia fiscala de baz era impozitul funciar achitat la inceput in dependent de marimea terenu- lui, iar ulterior din venitul objinut in urma exploatarii Iui sau acordaii in arenda. ® Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stinciulescu, Drept fiscal si contencios fiscal, Editura Fundafiei Romfnia de Maine, Bucuresti, 2009, p.11-12. 23‘iad VLAICU, Aelia ROTARU, Viea BOAGHI, Danse VIDAICU jn jurul anilor 1200 in Anglia a fost introdus impozitul pe venit diferenjiat pentru nobili, preofime $i {arani, iar in secolele urmatoare au fost introduse impozite pe clddiri, pe veniturile mestesugarilor, precum si un sir de alte contributii indirecte, ca: impozitul inclus in prejul de vanzare a sarit, carbunelui, pieilor si altor bunuri. In Republica Florenga in sec. XII-XV se aplica: impozitul pe veni- turile cetdtenilor bogati, ce se percepea in baza unei scari crescatoa- re, impozitul pe succesiuni si taxele vamale |a intrarea marfurilor republicd. Se aplica 5i asa-numitul impozit ,,estimo”, cu acest impo- zit fiind impozitate toate bunurile cetienesti incluse intr-un registru special {in spatiul romanese in sec. XIV-XV se achitau dari pentru ridica- rea de cetdii, biserici etc., vama oilor”, vama porcilor®, galetéritul, vindritul®, dijmdritul®, cositul fénului, oastea, cdfraturile, pripds. tul!, tutundritul®, fumdritul®, cdimindritul, sdpundiritul®, maj ritul, ndpasta” etc. Tot in sec. al XV-lea apare birul, 0 obligatie fiscald care se achita in forma pecuniara. {in perioada feudald in spatiul romanese darile erau in muned, bani si in natura si puteau fi impartite in: deiri de repartirie, adic& Birurile care erau stabilite in functie de potentialul fiscal al contribuabililor, de faptul ce bunuri au, cate etc. si dari de cotitatie, adic& dijmele din Oeritul era o dare pe care o achitau persoanele ce dejineau of 2 Vamna porcilor era o dare pe care o achitau persoanele ce dejineau porch Vinariul sau vindriciul era o dare pe care oachitau persoanele ce produceau vin, {in dependent de cantitatea(vadra) de vin produ. 2A zecea parte din celelalte bunori sau venituri, se presupune din bunurile gi veniturile ce nu se impozitau aparte >! Pripasitul era o dare asupra vitelor de pripas prin sate 2 Tutunaritul era 0 dare ce se plitea de posesorii terenurilor pe care se cultiva > Fumaitul era o dare ce se pltea pentru cosurile(furmrie) de la ease, > Ciminarital era o dare ce se plates de comercianti care vindeau vinuri In téxgur, » Sapunasitul era o dare perceputa de la persoanele care fabricau sapun destinat comercializarit Majritul era o dare perceputd de la persoanele care comercializau peste > Napasta era o dare suplimentardintrodusd de domnitorul Alexandru Mircea in anul 1577. 4 DREPT FISCAL vite mici, stupi*, porc#” etc. stabilite in functie de materia In cea ce priveste colectarea impozitelor, in acea perioada ea era isk pe seama marelui vistier, acesta avind doi ajutori — vtorivistierul ji tretivistierul, mai multi logofeti si dieci de vistiera. in teritoriu im- Pozitele le colectau birari, In sec. al XVI-lea organele ce identifica obligatia fiscala erau crestatorii, pererubnicii si perepisnicii. Ca orga- ne de impunere erau birarii de judet, samnicii gi zlotasii. Impozitele erau percepute de catre birari in Tara Roméneasca si de catre dabilari in Moldova. In cazul in care obligatia fiscala nu era achitata benevol, interveneau aprozii si armasii care colectau in forma silita impozitele si taxele, prin orice metode. Dregitorii fiscali care se ocupau de da File de cotitatie, de munci si slujbe purtau numele obligatici: galetari, iligari, fumari, cincizeciari, tlerasi, sulgeri, vieri, dijmari, desatnici, gostinari, vinariceri, girdurari, ofacari ete.” In sec. al XVIl-lea Matei Basarab a facut prima reformi fiscalé din spatiul roménese, si anume: a cut recenstmantul fiscal cu includerea aumelui contribuabililor, a domiciliului, a bunurilor acestuia, astfel fiind calculat& posibilitatea fiscala a fiecdruia, inclusiv a localitaqi, ju- defului ete. Condica lui Constantin Brancusi de asemenea cuprindea veniturile sicheltuielile Tarii Romfnesti intre anii 1693 si 1703 si delimita statul in 36 bresle fiscale, cele mai importante fiind: velitii boieri, unde se re- luneau marii dregatori care achitau intre 3 si 8 dri; mazilii*! care aveau cam acelasi numar de dati; alesii,* clerul inalt $i mAnistirile achitau {ntre 1 si3 dari; preotii de mir ce formau bresle de eparhii achitau intre 8 si,10 dari si sutasii® care contribuiau cu 4-5 dari in anul 1700 in Moldova Antioh Cantemir a simplificat sistemul fiscal prin includerea tuturor darilor in una singuré ce urma a fi achita- > Albinartul era darea perceputa de la persoanele care aveau stupi si se colecta in inere gi cear& de albine, ® Gostindritul era perceputs de la persoanele care eresteau porci © Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stincivlescu, Drept fiscal si contencios seal, Edinura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2009, p.10 “! Boieri fosti mari dregator, © Boicmasii de far © Breasla cea mai instirith dintre slujitor 25Vied VLA ret ROTARL, Vier BOAGHL, Daal VIDAICU ‘a in patru rate anuale, Constantin Mavrocordat in 1741 a scutit de dati manistirile, clerul si marii boieri, a desfiinfat vacdritul si pogoniritul, a fixat un domiciliu fiscal al fiecdrui contribuabil si, principalul, a des. finfat principiul solidaritati fiscale™, La finele sec. al XVI-lea si in sec. XVI impozitele gi taxele perce- pute in Tara Roméneasci au crescut semnificativ datorita darilor care trebuiau achitate Imperiului Otoman‘; acestea erau achitate in forma pecuniara si in natura", fiind numite mucale, bairam si pesches. ¢) Epoca moderni $i epoca contemporans Spre finele Evului mediu, in condifiile dezvoltirii mestesuguri- Jor, manufacturilor si a comerfului, precum si, in general, a diver- sificirii veniturilor cetitenilor, s-au creat condifiile instituirii unor noi impozite. Astfel, in Franfa existau: impozitul, Ja taille” datorat de proprieta- ri de teremuri; capitatia — datorata de citre cetifeni in dependent de rangul social; impozitul perceput la vanzarea sari, nutunului, bdutu- rilor, a tranzactiile cu bunuri, impozitele de timbru si de inregistrare. Impozitul personal datorat de catre tofi cetatenii din veniturile lor s-a majorat de la a doudizecea parte din venit la a zecea. In uma revolutiei franceze din 1789, a avut loc io revolutie fisca- 4, si anume: bugetul a inceput a fi completat nu din noi impozite, ci din anularea unor privilegii acordate nobililor si preotimii. Mai mult a atat, au fost inliturate chiar unele impozite, ca, de exemplu, cel pe vanzari ale bunurilor de consum. {In 1831 in spafiul romanese au fost adoptate Regulementele orga- nice, acestea desfiinénd dijmele, introdueand in schimb patenta ca dare unicd catre stat ce urma a fi achitati de persoanele care practicau activitate de antreprenoriat, iar birul find simfitor redus, in urma unifictiri politice si administrative a Principatelor Romane si mai tarziu, dup§ crearea statului roman modern, sistemul impozite- lor era urmatorul: * Ziobanful avea anterior dreptul si colecteze birul de la alta persoana decét de Ja cea datoare. + La inceputul see.XVI obligatia Tarii Romfnesti fai de Imperiul Otoman era nesemnificatva, ca la finele aceluiasi secol si ajunga la 30% din veniturile publice, iar la finele sec. al XVIF-lea la 50% din venituri “ Cai, boi, oj, soimi, unt, seu, ceari, miere, cereal, furaje, cherestea etc. 26 + impozitul funciar, infiingat in timpul domnitorului ALI. Cuza, ‘mai inti in Moldova (1859), apoi in Muntenia (1860), unificat (1862) si desfiinjat prin reformele din 1921 si 1923: - contributia personala si contribygia pentru poduri, mentinuti pani in anul 1877, cand se desfiinfeaza si se inlocuieste cu con- tribugia pentru caile de comunicari = impozitul pe ména moarté (imobile), infiintat de domnitorul ALL. Cuza; + impozitul pe salariu, infiinfat in 1877, desfiinfat in anul 1891 si reinfiinfat in 1900, cénd au fost impuse salariile functionarilor particulari; - impozitele pe béuturile spirtoase, infiintat in anul 1867; - impozitul industrial asupra veniturilor industriale, infiingat tn anul 1921, care crea unele avantaje exceptionale pentru stimu- {area industriei nationale; ~ impozitul profesional asupra veniturilor oamenilor de litere, arta si stiinfa, precum si asupra veniturilor liber-profesionis- tilor, - impozitul succesoral (1921), care a luat locul vechilor taxe suc- cesorale; ~ impozitul pe lux si pe cifra de afaceri (1921), care, ulterior, ia 0 amploare din ce in ce mai mare, devenind principalul impozit indirect; = impozitul pe automobile, infiingat la 1 aprilie 1939°. in societatea sovietica, perioada experimentului comunist, sistemul de impozitare a fost simplificat la maximum, impozitele devenind doar simple formalitafi. Impozitul pe venitul persoanelor fizice era achitat doar de unele categorii de persoane, de el fiind scutifi functionarii gi ‘aranii®, 2. Concepfii traditionale si moderne privind impozitele gi impunerea Evolutia istoricd a impozitelor a fost insotita permanent de ca- racterizari teoretice si de concepfii privitoare la necesitatea si rolul “Plimideala Claudia, Fiscalitate, Chigintu, 2006, p56. © Ibidem, p78. 27U, Aue ROTARL, Voit BOAGHL, Daniela VIDALCU acestora, de principii referitoare la modul de stabilire gi de incasare a impozitelor® ‘Au fost formulate un sir de teorii filosofico-juridice referitoare la impozite, impunere, precum sila dreptul statelor de a institui impozi- te. Acestea sunt a) teoria organica; ) teoria contractului social; ) teoria echivalentei; 4d) teoria sacrificiului; ©) teoria sociologica; Ateoria sigurangei 4) Teoria organica, formulata si susfinuti de filosofii clasici ger- mani (Hegel, Fichte, Schelling etc.}, susfine c& ,statul s-a niscut din insasi natura onieneasca”, iar dreptul de impunere reprezinta un ,,pro- dus necesar dezvoltarii istorice a popoarelor™. Justificarea impunerii statale se bazeaza pe gruparea popoarelor in state, care, la rindul lor, pentru a exista au nevoie de resurse financiare pentru satis cesitatilor publice si intrefinea aparatului de stat. 4) Potsivit teorie’ contractului social, elaborate de Thomas Hob- bes si continuate de J.J. Rousseau, dreptul de a institui impozite este un atribut recunoscut statului de catre indivizi prin insugi contractul social care a dat nastere statului, oti c& statul, fiind un produs al inte- resului social, ai solidaritatii sociale si nationale, impozitele reprezen- and, respectiv, contributii pecuniare pe care cetajenii le accepta gi le suporti in virtutea solidaritiqii sociale si nationale” ©) Teoria echivalergei impozitelor, sau teoria schimbului, teoria intereselor, a fost formulata de Adam Smith si continuati de catre Montesquieu, @ caret esenfa const in faptul ca impozitele reprezinti wprejul serviciilor prestate de catre stat”. Adepfii acestei teorii sus- fineau cA ,impozitele isi gasesc justificarea in serviciile si avantajele garantate de stat. aga cd impozitele apar ca un contraserviciu pe care Dan Drasu 5 » fide. 5 Armeanic A., Drept fiscal: Suport didactic, Editura ASEM, Chisintu, 2013, p25; Dan Drosu Saguna, Dan Sava, Drept fiscal, 9.29. ® Gheorghe Alecu, Radu Stancy, Sorin Stanciulescu, Dreps fiscal si contencios fiscal, p23, jeune, Dan Sova, Drepe fiscal, OH. Beck, Bucuresti, 2013, p29 DREPT FISCAL atul il garanteaza cetijenilor” sau c& ,impozitele sunt prefuri stabili- te prin constréngere pentru serviciile prestate de catre stat”. in ultima perioada aceasta teorie a fost actualizata, accentul pundndu-se si pe contraechivalentul pe care fiecare stat modern trebuie sé-1 acorde con- tribuabilului in schimbul achitarit complete si la termen a impozitelor, constind in protectia persoanelor si in alte avantaje publice. @) Teoria sacrificiului este teoria in care se susine c& ratiunea im- pozitului este justificatd de insisi natura statului, acest fapt fiind un produs necesar al dezvoltarii istorice. Recunoasterea unei organizari statale determina si recunoasterea dreptului de a stabili si percepe im- pozite, aceasta fiind o consecinga directa a obligafiilor statului de a-si indeplini functiile si sarcinile sale publice™. &) Potrivit teoriei sociologice, statul este stapanul absolut si repre- zinta forta de stat a minoritatii organizate in vederea impunerii asupra majoritaii stipdnite. Conform acestei teorii, vointa definatorilor pu- terii echivaleaz& cu dreptul, deoarece aceasta emana de la ei si, prin urmare, voinja suveranului determina normele de conduita social Pentru exercitarea puterii in interesul intregii societati este necesar de a fi instituit un sistem fiscal care sa asigure cu mijloace financiare acoperitea majoritafii cheltuielilor publice™. PD Potrivit teoriei siguranfei, impozitele sunt considerate ca prime de asigurare pentru viafa si bunurile cetdtenilor. Statul asigura bunu- rile gi viata cetatenilor, iar acestia, la randul lor, datoreazé in schimb impozitele, ca un fel de prima de asigurare™. Din analiza minutioasa a teoriilor observam dorinta acestora de a argumenta dreptul statului de a institui impozitele, inclusiv marimea acestora si indatorirea persoanelor fizice si juridece de a achita aceste impozite Alituri de teoriile ce insotesc dreptul statului de a reglementa drep- tul de impunere, exist un sir de maxime sau principii clasice ale im- punerii. Potrivit lui Adam Smith, acestea sunt: @) Maxima justiyiei sau principiul justitiei — ,cetayenii fiectrui stat Leon G., Dreptul de impunere si prinjeipiile generale ale impunerti, Eminescu, Bucuresti, 1914, p.9-13; Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, p.29. 5 Tbidem, “Armeanic A., Voleinschi V., Drept fiscal, p34. % Armeanic A, Drept fiscal: Suport didactic, p.2. 29‘Vlad VLAICU, Anis ROTARU, Vora BOAGH, Dani VIDAICU trebuie si contribuie la cheltuielile guvernamentale atat ct le permit facultatile proprii, adicd in proportia venitului pe care il realizeaza sub protectia statului” 2) Maxima certitudinii sau principiul de certitudine — ,,impozitul fiecirui cetdfean trebuie s& fie prestabilit si nu arbitrar. in epoca mo- demi, cuantumul platii trebuie sf fie cert pentru contribuabil, ca gi pentru orice alta persoana”. ¢) Maxima comoditeii sau principiul comoditdjii — ,toate contri- bufiile trebuie si fie pretinse la termenele si urmand procedeul care ‘este mai convenabil contribuabilului”, avandu-se in vedere comodita- tea achitarii impozitelor cat mai aproape de contribuabil etc. d) Maxima economiei sau principiul economiei — ,,toate contribu- fille trebuie sa fie stabilite de o maniera care sA scoat& din buzunarul cetafeanului ct mai pufin posibil fati de ceea ce urmeazA sA intre in trezoriiria statului” avandu-se in vedere colectarea impozitelor gi taxe- Jor cu minimum de cheltuieli din partrea statului”. 3. Definifia impozitului in esenfa, impozitul este un produs al istorii, care a insofit nasterea si dezvoltarea statului si a devenit actualmente instrumentul principal al politicilor publice. Impozitele sunt procedeul sau mijlocul de rea~ lizare a veniturilor publice pentru efectuarea cheltuielilor necesare in interes public in folosul societafi Impozitele reprezinta o contribufie bineasca obligatorie, cu titlu nerambursabil datorati, conform legii, in bugetul de stat de catre per- soanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda®. Legislatia Republicii Moldova, si anume—Codul fiscal — defineste (in art.6) impozitul ca fiind .,o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu fine de efectuarea unor actiuni determinate gi concrete de ciitre organul ‘imputernicit sau de caitre persoana cu functie de rispundere a acestuia Pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata”, Facand o sintezA a definitiilor date impozitului, concluzionam c& * Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, p30; Armeanic A., Drept fiscal: Suport didactic, p24. Face ia * Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, 2013, p.86, 30 DREPT FISCAL impozitul este o plata obligatorie, in formii pecuniard, fardt 0 con- traprestare directa si imediati, achitaia in buget de cdtre persoanele Jizice $i juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care Te posed. ‘Totalitatea impozitelor si taxelor colectate de la persoanele fizice si juridice in bugetele de toate nivelurile reprezinta sistemul fiscal. Sistemul de percepere a impozitelor, taxelor gi altor contributii de citre organele fiscale in scopul realizirii functiilor social-economice ale statului se numeste fiscalitate, Ansamblul de instrumente de interventie a statului generate de procesele specifice fiscale: formarea prin impozite si taxe a veniturilor fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale, asigurarea echilibrelor fiscale se numeste politica fiscal”. 4. Caracterele juridice ale impozitului Caracterele juridice ale impozitului sunt urmatoarele: a) contributie obligatorie; ) contributie in form pecuniar’; ©) contributie datorat’ conform legi 4) contribujie cu titlu nerambursabil €) contribufie stabilita in mod unitar si autoritar; Acontributie fara vreo contraprestatie imediat’; 2) contributie datorati pentru veniturile obyinute sau bunurile de- sinute; hh) contributie ce se percepe dupa o procedur prestabilits. Impozitul este 0 contributie obligatorie; astfel, toate persoanele fizice sau juridice care objin venituri sau defin bunuri impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate ca prin intermediul impo- zitelor achitate s& contribuie la formarea bugetului de stat. Legiuito- rul sau, dupa caz, autoritafile publice locale stabilesc nu doar felurile impozitetor, ci si cotele acestora, contribuabililor rémandndu-le doar si se conforme cu acestea. Aceasta obligaie deriva din insusi faptul c& cheltuielile bugetare sunt folosite tot pentru finanfarea obiectivelor sau actiunilor de care in mod direct sau indirect beneficiaz’ i con- tribuabilul respectiv. Indatorirea de a achita impozite este una funda- * Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, p.10,12,15, 31Vlad VLAICU, Auclly ROTARU, Vinca BOAGHI, Dania VIDAICU mental prevazuti in art.58 al Constitujiei si in actele normative de specialitate Forma pecuniard de percepere este forma cea mai frecvent intal nit, ins nu unica, in istorie aplicdndu-se, alaturi de impozitele platite in bani, si impozitele achitate in natur. Un exemplu elocvent in acest sens ar fi achitarea impozitului funciar in produse agricole etc. Astfel de impozite se aplic& in cazuri exceptionale, statul avand diferite scopuri, printre care: jinerea sub control a prefurilor Ia produsele alimentare, prin injectarea produseior ieftine pe pia; aprovizionarea pietelor cu produ- se deficitare etc. Colectarea impozitelor in natura se mai efectua si in cazul imposibilititii contribuabililor de a le achita in forma pecuniara. Impozitele sunt contributié datorate conform legit, de aici recultdind caracterul legal al impozitelor, in sensul c& niciun impozit nu poate fi stabilit si perceput daca acesta nu este prevazut de actele normative de specialitate; astfel, au fost anibilate practicile medievale cand impozi- tarea se fiicea in mod arbitrar §i abuziv. Impozitele sunt contribupti cu titly nerambursabil. Odata find achitate, acestea formeaz& bugetul public si urmeazi a fi folosite pen- tru intrefinerea statului si satisfacerea intereselor publice, nu ins a unor interese individuale sau de grup. Caracterul nerambursabil sau definitiv al impozitului rezulté din lipsa obligafiei din partea statului dea restitui contribuabililor sumele percepute cu acest titlu sau suma unui serviciu concret, ele urmand a fi folosite in scopuri publice, inclu- siv pentru contribuabilul respecti. Stabilirea autoritard are in vedere aplicarea, in mod imperativ, a normelor fiscale de catre organele cu atributii de administrate fiscal, perceperea impozitelor fiind un act de autoritate, o obligatie prin con- strangere care reiese din insisi nosiunea de impozit. ‘Reglementarea unitard a normelor fiscale are in vedere aplicarea lor pe intreg teritoriul statului si pentru toti contribuabilii, avandu-se in vedere $i aplicarea unei metodologii unice de calculare si plats a impozitelor. Contribusie fara vreo contraprestatie imediata din partea statu- lui in folosul contribuabilului sau fra vreun echivalent este un ele- ment esential, care si deosebeste impozitele de taxe. Particularitatea impozitelor de a fi datorate fara un echivalent direct si imediat al 32 __DREPT FISCAL plititorilor de impozite se explic prin rolul lor de principale veni- turi publice, de mijloc financiar primordial de formare a fondurilor banesti necesare statulu Reversibilitatea impozitelor este exprimata de conditile generale — economice, sociale gi culturale create de stat, in beneficiul cetatenilor, prin utilizarea acestor impozite. De fapt, reversibilitatea impozitelor este general’, deoarece beneficiarii lor sunt tofi cetifenit unui stat, fard a se recunoaste vreo vocatie deosebita a plititorilor de impozite in cea ce priveste accesul la invatamantul de stat, Ia acfiunile de sanatate pu- blica, protectie sociald etc. Impozital se datoreazd pentru veniturile obfinute sau bunurile de- finute, subiectii devenind contribuabili doar atunci cand obfin venituri sau detin bunuri impozabile. Caracterul procedural de percepere presupune perceperea impozi- tului — att benevola, cat si silits — dupa o anumita procedura prestabi- lita, reglementata de actele normative in domeniu 5. Funefiile impozitelor Impozitele si taxele indeplinesc trei funetii Funetia fiscala — contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii, a fondurilor fiscale este obligatia tuturor per- soanelor fizice $i juridice care obtin venituri impozabile sau detin bunuri taxabile. In aceste fonduri se concentreaz& mijloacele banesti necesare pentru finanarea de obiective si actiuni cu caracter general; pentru finanarea institutiilor publice si a altor actiuni cu caracter eco- nomic, sociocultural etc. Functia de redistribuire ~ este functia de preluare a unor resurse financiare in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebu- infe acceptate in folosul altora decat posesorii initiali ai resurselor. Resursele odati acumulate in bugetul de stat se depersonalizeaza si se cheltuiese in conformitate cu necesititile statului Functia de reglare ~ se are in vedere reglarea wnor fenomene eco- nomice sau sociale, impozitele fiind folosite ca instrumente de stimu lare sau de frdnare a unor activitati economice, a consumului unor mirfuri sau servicii ete.®. ‘Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, p.102-103. 3B‘Vid VLAICU, Auelts ROTAR, Vesa BOAGHTL Daas VIDATCU Functia de control este de asemenea intruniti in doctrin’ —reflecta corectitudinea derulirii, din punct de vedere cantitativ si calitativ, a procesului de distributie, permite de a verifica daca incasitrle fiscale sunt colectate la timp, corect si complet si, in rezultat, poate determina necesitatea si direotiile efectuarii reformei fiscale. 6. Taxele ‘Taxele reprezinta, alaturi de impozite, cea de a doua categorie prin- cipala de venituri ale bugetului de stat, fiind 0 plata efectuati de per- soanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate acestora de cditre organele de stat sau institutiile publice’* Deci, taxele sunt plati pecuniare, reglementate ca venituri ale bu- getului de stat sau ale altor colectivitati publice datorate de acei ce beneficiazt de anumite servicii, prestari ori alte acte sau activitati ale ‘unor organe sau institufii publice Particularitaile specifice taxelor sunt: a) este o plata pecuniar b) se achita pentru serviciile prestate, deci au un contraechivalent; ©) acest contraechivalent nu este echivalent cu costul real al servi- ciului prestat; — 4) subiectul plititor este determinat odata cu cererea de prestare a serviciului; e) reprezint& 0 contributie de acoperire a cheltuielilor necesare pentru serviciile solicitate. La stabilirea taxelor se iau in considerare un sir de principii, si anume: a) unicitatea taxarii ~ pentru unul si acelasi serviciu prestat unei persoane aceasta datoreazi si achite doar o singura taxa; b) taxele sunt anticipative — se achita la momentul solicitarii ser- viciilor sau lucririlor ce urmeazi a fi efectuate de organele sau insti- tusiile de stat, Taxele se clasifica in: © Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, CH, Beck, Bucuresti, 2006, p93, * Ibidem, p94, DREPT FISCAL a) taxe fiscale, adica taxe care sunt reglementate de legislatia fisca- Ws etc. si care sunt administrate de organul fiscal; b) taxe nefiscale, Obiectul de studiu al dreptului fiscal sunt taxele fiscale, cele mai importante find: a) taxele vamale; b) taxele rutiere; ) taxele pentru folosirea resurselor naturale; 4) taxa pentru amenajarea teritoriului; €) taxa de organizare a licitatilor gi loteri {taxa de plasare (amplasare) a publicitati 8) taxa de aplicare a simbolicii locale; | hh) taxa pentru unitajile comerciale si/sau de prestari servicii; i) taxa de piata; 3) taxa pentru cazare; k) taxa balneard; : }) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de calitori pe rutele municipale, ordigenest si sitesti (Comunale); m)taxa pentru parcare; 1). taxa de la posesorii de caini; 0) taxa pentru parcaj; ) taxa pentra salubrizare; 4) taxa pentru dispozitivele publicitare. . Tipic, taxele sunt plifi obligatorii cu contraechivalent direct si ime- diat, ins avem un sir de exceptii cand taxele sunt datorate cit echiva- lent partial si fird vreun echivalent, acestea avand trAsaturile specifice impozitelor. . i In prezenfa unor taxe atat cu contraechivalent direct si imediat, cat sia unor taxe cu contraechivalent partial ori ira vreun contraechiva- lent, se poate concluziona c& deosebirea dintre impozite si taxe este re- lativa, deoarece in exercitarea atributiei de reglementare a veniturilor publice organele legislative au atitudinea de a institui impozite si taxe pentru a acoperi cheltuielile bugetare, nefindndu-se cont de elementele specifice ale acestora si teoriile doctrinare in domeniu®. ns © ArmeanicA., Voleinschi V, Drept fiscal, Museum, Chisindu, 2001, .27. 38‘Vad VEAICU, Aavelis ROTARU,Virca BOAGHHL, Daniela VIDAICU 7. Prineipiile impunerii fiseale Una dintre preocuparile de bazé ale specialistilor in domeniul fis- cal a fost de a delimita si de a defini cerintele pe care trebuie si le indeplineasca un sistem fiscal pentru a fi considerat rational. Deci, in realizarea misiunii lor de component& principal a bugetului de stat, impozitele trebuie s& intruneasca anumite ceringe, s& respecte anumite principii, si anume: @) Principiul impunerii echitabile — repartizarea sarcinii fiscale pe clase si paturi sociale dupa principiul echitaii, respectindu-se egalita- tea in fafa impozitulué si egalitatea prin impunere. Egalitatea in fata impozitelor presupune ca impunerea sa se fac in acelasi mod pentru toate persoanele fizice si juridice, indiferent de lo- cul unde domiciliaza sau unde igi au sediul. Impunerea e necesar si se faci in acelasi mod pentru toate activitafile economice, indiferent de forma juridied in care sunt organizate sau functioneaza, intreprinderi mari sau mici, rezidenti sau nerezidenti Egalitatea prin impunere se af'é in opozitie cu egalitatea in fata impozitului si presupune diferentierea sarcinii fiscale de la 0 persoat la alta in dependenta de un gir de factori: marimea absolut a materiei impozabile; situatia personala a subiectului impozabil etc. Aceas egalitate presupune, cum e gi firese, un tratament fiscal diferit al celor bogafi in comparatie cu cei saraci, al celor celibatari in comparafie cu cei cAsitorifi cu copii ete. 4) Principiul politicii financiare —|a introducerea unui nou impo- zit acesta trebuie si posede céteva caracteristici: si aiba un randament, fiscal ridicat, si fie stabil si elastic. Pentru ca impozitul s& aiba un randament fiscal ridicat este necesar ca acesta sa fie universal, urménd a fi achitat de tofi contribuabilii ce realizeaza venituri similare sau poseda acelasi gen de avere; si cu- prinda intreaga materie impozabild; sA nu fie susceptibil de evaziuni fiscale gi s& necesite cheltuieli minime pentru percepere. Un impozit este stabil atunci cind nu este influenfat de situatia so- cioeconomica din stat, randamentul fiscal al acestuia ramanand stabil atat in cazul sporirii productiei si a veniturilor, cat si in cazul perioadei de criza. In realitate, stabilitatea impozitului este influenata, de regu- 1, de situatia economica, social si politica din stat. 36 __DREPT FISCAL. Un impozit este considerat elastic daca acesta poate fi adaptat ne- voilor bugetare, poate fi majorat cand cheltuielile bugetare crese si, respectv, micsorat cénd cheltuielile bugetare se reduc. ©) Principiul politicii economice presupune utilizarea impozitelor de care stat nu doar ca mijloc de acoperire a cheltuielilor bugetare, ci si ca mijloc de inffuenfare a unor ramuri ale economiei, in sensul dezvol- tirii sau restréngerii unora, pentru a stimula sporirea producfiei sat con- sumul unui anumit produs®. in acest sens, impozitele se folosesc ca o parghie a politicii economice, ca instrumente de stimulare sau de frinare a unor activitati economice, a consumului unor marfuri sau servicii®. Subiecte pentru autoevaluare 1. Enumeragi 5 impozite apiicabile in perioada antica 2. Enumerafi 5 impozite aplicabile in perioada medievala. 3. Enumeraji 5 impozite aplicabile in epoca moderna si in cea con- temporana, 4, Enumerati 5 impozite aplicabile in statul antic atenian. 5, Argumentati opiniile adepfilor teoriei organice asupra impozite- lor. 6. Argumentati opiniile adeptilor teoriei contractului social asupra impozitelor. 7. Argumentati opiniile adeptilor teoriei echivalentei asupra impo- zitelor. 8. Argumentati opiniile adeptilor teoriei sacrificiului asupra impo- zitelor. 9. Argumentafi opiniile adeptilor teoriei sociologice asupra impozi- telor 10. Argumentafi opiniile adeptilor teoriei sigurangei asupra impozi- telor. 11, Relatagi esenta maximelor lui Adam Smith, 12. Definigi impozitul din punct de vedere legal. 13. Definifi impozitul din punct de vedere doctrinar. 14, Enumerati gi analizafi caracterele impozitelor. 15. Definiti din punct de vedere legal taxele. Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept fiscal, p.20-23, Ammeanic A., Drept fiscal” Suport didactic, p26. 37ied VLA cs BOAGHL, Dance VIDAICU 16. Definiti din punct de vedere doctrinar taxele. 17, Enumerafi $i analizafi caracterele taxelor. 18. Identificafi diferenta dintre impozite si taxe. 19. Clasificafi taxele in dependenja de destinajia acestora. 20. Caracteriza(i si argumentafi funcfia fiscala a impozitelor. 21. Caracterizai si argumentatifuncfia de redistribuire a impozte- lor. 22. Caracterizati si argumentati functia de reglare a impozitelor. 23. Caracterizafi si argumentafi functia de control a impozitelor. 24. Explicati principiul egalitatii in fafa impozitului. . 25. Explicafi principiul egalitatii prin impunere, 26. Explicafi randamentu fiscal ridicat al impozitulu. 27. Explicati obligativitatea impozitului de a fi clastic, 28. Explicafi obligativitatea impozitului de a fi stal 29. Caracterizati si exemplificati principiul po Bibliografie Literatura recomandati: 1. Armeanic A., Voleinschi 2001 2. Armeanic A., Drept fiscal: Suport didactic, Editura ASEM, Chisinau, 2013 3. Dan Drosu Saguna, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucuresti, 2013. 4, Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stinciulescu, Drept fiscal si contencios fiscal, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bu- curesti, 2009. 5. Nita Nelu, Drept financiar $i fiscal, Tipo Moldova, Ia 6. Plamadeala Claudia, Piscalitate, Chisinau, 2006. Drept fiscal, Museum, Chisinau, , 2010. ‘Acte legislative si normative: 1, Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29.07.1994, in vigoa- re din 27 august 1994, In: Monitorul Oficial al Republicii Mol- dova, 1994, nr.1 2. Codul Fiscal al Republicii Moldova, nr.1163-XIII din 24.04.1997 11 Republicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 25.03.2005, editie speciala, 38 Tema 3. ELEMENTELE LEGI FISCALE 1. Definirea elementelor legii fiscale 2. Subiectul impunerii 3. Obiectut impunerii 4. Sursa de plati a impozitului sau taxei 5. Cotele impozitelor sau taxelor 6. Termencle de achitare a impozitelor si taxelor 7, Facilitisi Gnlesniri) privind impozitele si taxele 8. Clasificarea impozitelor si a taxelor 1. Definirea elementelor legii fiscale Pentru executarea efectiva a obligatieifiscale, respectiv pentru inca- sarea efectiva in buget a plitilor fiscale obligatorii, cum sunt impozitele sitaxele, ultimele trebuie s& fie legal determinate. In acest scop, in con- finutul actului legislativ care stabileste si reglementeaza perceperea im- pozitelor si taxelor se determina in mod obligatoriu anumite elemente de confinut care poarti denumirea de elemente substansiale (obligato- ri) ale legit fiscale. Desi legislatia fiscala a Republicii Moldova le pre~ vede, ea nu ofera totusi o definitie a acestora, in acest caz sarcina fiind asumati de doctrind. Astfel, conform doctrine’, elementele obligatorii ale legii fiscale reprezinté unitai functionale initiale care in totalitatea Tor formeaza constructia juridicd a oricdrui impozit sau tac. Compo- nenfa acestor elemente este universald, fiind identica si comund pentru toate tipurile de impozite si taxe, Cu toate acestea, identificarea de catre legislatia fiscal a acestor elemente se efectueaza in mod separat pentru fiecare categorie de impozit si taxa, fapt ce permite individualizarea gi diferentierea acestora in dependenfa de tipul impozitului sau taxei, de imprejurarile concrete de percepere a acestora, de subiectul obligat, de tipul obiectutui impunerii etc. Ceea ce, in final, permite delimitarea gi deosebirea impozitelor si taxelor intre ele. | Necesitatea determindrii in legea fiscali a elementelor obligatorii rezult& atét din prevederile alin.(2) art.58 din Constitusia Republic Kysepos HM, Haxozcee npao Poceuu, Mocksa, 2001, ¢.42. 39Vlad VLAICU, Aurelie ROTARU. Vices BOAGHI, Dania VIDAICU Moldova,” cat si in special din prevederile art.6 alin.(9) din Codul fiscal al Republicii Moldova, care prevede ca la stabilirea impozite- lor si taxelor se determina urmatoarele elemente: obiectul impunerii (materia impozabila), subiectul impunerii (contribuabilul), sursa de platé a impozitului sau taxei, unitatea de impunere, cota de impune- re, termenele de achitare a impozitelor sau taxelor, facilitayile fiscale. Prin esenfa lor, aceste elemente sunt caracteristice i indispensabile impozitelor gi taxelor Doetrina® prevede o clasificare aditionala a elementelor impozite- lor si taxelor: organele fiscale (responsabile de perceperea impozitelor 51 taxelor), subiectul impunerii, obiectul impunerii, sursa de plata a impozitului, materia impozabild, baza de impozitare, cota de impozi tare, unitatea de impunere, perioada fiscala, modul de percepere a im- pozitelor si taxelor, restituitea sumei achitate in plus contribuabilului, termenul de achitare a impozitului/taxei, facilitatile fiscale, executarea siliti a obligatiei fiscale, responsabilitatea pentru incalcarile fiscale. In dependent de faptul dacd aceste elemente sunt sau nu obligatorii si definitorii pentru determinarea impozitului sau taxei, acestea se clasi- ficd in elemente obligatorii si elemente facultative, Prin urmare, elementele substantiale (obligatorii) sunt considerate esenfiale pentru determinarea naturii impozituluistaxei, intrucat lipsa cel putin a unui element din aceasta categorie din legea fiscala duce la imposibilitatea stabilirii si determinarii obligatiei fiscale si, prin urmare, la imposibilitatea realizarii acesteia. Unele surse doctrinare® enumerd urmétoarele elementele esenfiale: organul fiscal al statului investit cu atributii specifice pentru realizarea /perceperea impozite- loritaxelor (acest element nu este prevazut in art.6 din Codul fiscal al RM), subiectul impunerii (contribuabilul), obiectul impunerii, materia impozabila, sursa de plata a impozitului/taxei, baza de impozitare, ma- © Conform prevederitor constitutionsle menfionate, sistemul legal de impuneri teebuie 58 asigure agezarea justd a sarcinilor fiscale. Aceasta se realizenzA, inclusiv, prin determinarea elementslor obligatorii care prin ele insele contribuie in final Ia asigurarea asezari juste a sarcnilorfiscale ale contribuabililor in finejie de tiptl ac~ Livitati sou de tipui bunurlor realizate, de imprejurarle de percepere etc. si, ca efect, de tipul impozitului sau texei datorate Kywepow H.H., Hazozoece npaso Poceu, Mockea, 2001, ¢42. © Ibidem, p43. 40 DREPT FISCAL teria impozabild, unitatea de impunere, cota de impunere, termenele de achitare a impozitelor/taxelor, perioada si termenele fiscale, mo- dul de plata a impozitului/taxei, modul de percepere a impozitului/ taxei. 7 Elementele facultative. in afara de etementele substantiale (obli- gatorii) specifice legii fiscale, deducem si existenfa unor elemente facultative. In cazul elementelor facultative, lipsa unuia dintre ele in continutul actului legislativ care reglementeaz un anumit tip de impozit sau taxa nu influenfeaza gradul de determinare si individu- alizare a acclei obligatiii fiscale, dar poate influenta asupra calitijii executirii acesteia. Prin urmare, lipsa unora dintre elementele facul- tative nu va avea ca efect deteriorarea constructiei juridice a impo- zitului/taxei, dar poate totusi afecta procesul de administare fiscala sau, in anumite cazuri, chiar poate determina imposibilitatea perce- perii lui. Doctrina”® prevede in categoria elementelor facultative cel pufin: facilitiqile fiscale, restituirea sau compensarea sumei achitate in plus, executarea silita a obligatiei fiscale, raspunderea pentru in- calcarile legislatiei fiscale. De asemenea, pot fi considerate elemente facultative aménarea termenului obligatiei fiscale, modul si conditi- ile de raportare fiscala etc. Aceste elemente pot lipsi din confinutul unui act legislativ care reglementeaza un anumit tip de impozit sau tax’. Totodata, aceste elemente (sau element) pot fi reglementate se- parat, avand aplicabilitate asupra tuturor impozitelor gi taxelor. Spre exemplu, amanarea termenului obligatiei fiscale sau restituirea si compensarea sumelor achitate in plus se aplica corespunzator tutu- ror impozitelor si taxelor. Reiesind din esenta acestor elemente, nu poate fi efectuatd o enumerare exhaustiva a acestora, deoarece exis- tenfa lor poate fi determinata de mai multi factori, cum ar fi: preve- derile legislatiilor fiscale nationale ale statelor, obiectivele politicii fiseale @ acestora ete.” in concluzie: caracterul facultativ al acestor elemente este determinat gi se constata doar in raport de elementele obligatorii ale legii fiscale. ™ Kysepox HM, Hanocosoe npaeo Poccuu, Mocksa, 2001. €.50. Spre exemplu, legisiatiafiscala a Federajiei Ruse prevede facilitatea fiscalt ca fiind un element facultativ, iar in legisltia fiscalé.@ Republicii Moldova acest element este plasat in categoria celor obligatori46.40. 20tq Subiectul impunerii este primul element obligatoriu (substantial) al legii fiscale prevazut de art.6 din Codul fiscal, Subiectul impunerii este O%/e; persoana care are obligatia juridica de a achita din contul mijloacelor pfopri si in imprejurarile stabiite de Tegislajia fiscal impozitut-sau~ “ea Tespectvd In general, subiooraT pM Pome See persoand Juridica sau fizicd care define un abiect impozabil sau a realizat 0 ac- fiune impozabila, Prin urmare, subiectul impunerii este persoana res- ponsabil& pentru executarea conforma gi la timp a obligatiei fiscale. In cadrul dreptului fiscal, subiectul impunerii mai poarté denur rea de contribuabil. Conform art.5 alin.(2) din Codul fi conform legis abilul este persoana (fizicd sau juridiea) care, conform Tegislat Be, ete eligats calculeze si/sau sa achite la buget ories vzite categoria de contribuabil si persoana care, conform legislatiei fiscale, este obligati sa retina sau si perceapa de la alti persoand gi si achite Ja buget platile indicate, Pentru subiectul impunerii sunt caracteristice mai multe elemente care, odati determinate, contribuie la aplicarea corecta de caitre organele de administrare fiscala a legisiatiei fiscale. in special, aceste elemente se refera la capacitatea fiscald, statutul juridic al subiectului, rezidenja fiscald a subjectubui et. Literatura de specialitate” analizeaz capacitatea fisealit drept ca- pacitate juridicd estimata a unui contribuabil de a achita impozitele si taxele, pentru crearea in final a bugetului national pentru acoperirea cheltuielilor publice. Deoarece obieciele impunerii (venitul, bunurile etc.) constituie prin esenfa lor rezultate ale unor activitati economice, se prezumé o& la obinerea acestora (prin acte juridice civile/comerci- ale) persoana a acfionat cu discem&mant, Prin urmare, capacitatea ju- ridicd fiscala corespunde cu capacitatea juridica generala de exercitiu prevaizutd de legislatia civila (atét pentru persoanele fizice (art.20-25 din Codul civil), edt si pentru persoanele juridice ~ odata cu dobiindi- rea personalitifii juridice). Totodat®, objinerea unor categorii de veni- turi (spre exempiu, a celui salarial) se poate realiza doar la atingerea varstei legale de fa care persoana poate intra in raporturi de munca (de 7 htpiliwwwtrader-finance.frlexique-finance/definition-Letre-C/Capacite-con- twibutive.htal 2 DREPT FISCAL {a 16 ani persoana dobandeste capacitate de munca si, ca exceptie, de a 15 ani ~cu acordul seris al parinjilor). Din interpretarea literalmente a definitiei legale a subiectului im- punerii expuse mai sus urmeazii sé definim notiunea de persoand care poate fi atat fizict, cat si juridics. Astiel, in sensul legii fiscale, per- soand fizicd este orice cetifean al Republicii Moldova, cetaifean strain, apatrid sau forma organizatorica cu statut de persoana fizicd, inclusiv intreprinzatorul individual, gospodiria faraneasc (de fermier). Tot odata, art.5 alin.(4) din Codul fiscal defineste persoana juridicd ca find orice societate comercial’, cooperativa, intreprindere, institu- fie, fundatie, asociafie, inclusiv creat cu participarea unei persoane Strdine, si alte organizafii, cu excepjia subdiviziunilor organizatiilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonom si a formelor orga- nizatorice cu statut de persoan’ fizici, potrivit legislatiei. Spre deosebire de alte ramuri publice, unde determinante $i rele- vante sunt legiturile politico-juridice dintre persoana (subiect al unor raporturi juridice determinate) si stat, in cadrul dreptului fiscal, pentru determinarea locului unde a aparut obiectul impozabil si, prin urmare, locului unde aceasta va suporta in consecintS obligajia fiscal’, inain- te de toate” se vor lua in considerare legaturile economice dintre per- 7 Sintagma ,inainte de toate” nu Inseamn® cd fn raporturilefiscale in mod absolut seinu in considerate doar leglturile economice dintre persoan gi stat. Prin urmare, d= ‘rece legislajia fiscal este parte component. sistemului de drept al unui stat, evident ¢f aceasta actioned gi conform principiuluiteritoralitiii (ind fa primul rand vorba despre actunea in spatiu a legisla’ fiscale deopotriva cu legistayia din alte dome). De alte, principiut tertorialiafi consttuie fundamental uneia dintre concepiile care auinfluenta asupralegslayilorfiscalenajionae, sianume: a concepts teritorile (rat- ‘one foci care are Ia baz& citriulsursei (origin) venitului sau Tocului unde sunt situate bunurile impozabile ~ adied, in acest caz, obiectl impunerii va determina intotdeauna subiectul impuneri. Totodats, conceptia globala(ratione personae) are la baz criteriul ‘rezidenget(nationalitii) contribuabilului persoans fizicd, care poate fi determinat di- ferit (in funciie de legislagia nationala conereta, i anume fie conform locului aflrii permanente si domiciliulul (se aplicd concomitent dous eriteri), cum este cazul Repu biicii Moldova) dar poate utiliza ca si criteriu nationaitatea contribuabilului, care se sie ‘unui loc de afaceri, adica un punct geografic pe teri toriul statului (un loc de conducere, o filial, 0 reprezentants, 0 sectie, un oficiu, 0 fabrie&, o uzin’, un magazin, un atelier, © mina, o sonda, o clidire, instalatii, masini si/sau utilaje etc.); Q> oul de afacer rebuie si fe firs respectv, sb posede 0 adres 7” exact gi s& prezinte un anumit grad de permanent; By ~ activitatea de intreprinzdtor a nerezidentului s& se efectueze A ~ prin intermediul acelui loc fix de afaceri, adic& personalul care realizeazA activitatea si lncreze efectiv in statul in care se aflé loon! fix de afaceri TW Ace cre sunt prevazute gi de art.$ alin.(1) din Conventia Modet OCDE, ‘doar ch termenul ulilizat in textul acesteia este sediu permanent, care este identic qa termenul areprezentanfa permanent” consacrat in legislafia fiseala a Republicit Moldova. sz hd 4 Pentru existenfa (constatarea) unei reprezentanfe permanente nu are importanti daca nerezidentul este proprietarul cladirii, magazi- nului, oficiului, echipamentului, utilajului ete. sau doar le inchiriaza. ‘Nu are importanta daca locul de afaceri este situat in cladirea unui rezident. De asemenea, nu este obligatoriu nici ca activitatea desfasu- rat de nerezident sa fie continua, ins& aceasta trebuie s4 aiba (si fie desfigurat) un caracter permanent (spre exemplu, este vorba despre 0 activitate sezoniera care nu poate fi efectuata in mod continuu). Totodata, Codul fiscal prevede, la art.5 pet.(20), si nofiunea de Aeergzsntanya, Koen nofiune include cazurile in care nerezidentul, fesfasdaia in Kepublica Moldova anumite genuri de activitate cu ca- racter retrace au de lt carace, jn lipsa criteriilor de reprezentanja permanent, activitaft lementate in mod ex- haustiv de citre Codul fiscal" Faptul desfasurarii de catre nerezident a activititilor incadrate categoria de reprezentanyé nu va avea ca efect impozitarea acestui ne- rezident. Un alt element al defini DREPT FISCAL r subiectului impunerii sunt sintagme- (i persoama responsabi direct pen realizarea obligail fiscale si persoana obligatd sa refine sau sé perceapa de la alté persoana Tlizare de instlai,exclusiv i seopul depozitati sau expunerii produsetor sau mfuior ce apaninnerendenti, meee ‘+ mentinere a unui stoc de produse sat mérfuri ce apartin nerezidentalui, exclusiv Tn scopul depocitari sau expuneri os hese rmentinere a unui sto de produse sau mérfuri ce apartin nerezidentului,exclusiv Scopul prelucrari de care o ata persoands _menjnere'a unui loc fx de afacei,exclusiv in scopul achizifionrii mafuritor de aire nerezident, an niles mengineze a unui toc fx de afaceri, exctuiv in scopul colette ssa distribu 4s nema mkt, pull a cereal maior cillor), realizate de catre nerezident, dacd asemenea acivitate nu reprezinta activate de baza (obigmuita) a nerecidenului, pea’ renginere a unui loe fx de afaceri fa scopul semnarii de e&tre o persoant din in conformitate cu instrucjiunile detaliate in scrs ale nerezidentalui, cesfagurare @ activist de mentnere @ unui santer de constructe, unui proiect de construcie, asamblare seu montaj ori activti de supraveshere tehnic, de- Servite si exploatare a utiajului legate de acestea, numa dacd asemenea santie, proiect sau actvit\i contin pentru o perioadA care nu depagegte 6 hun 3Vied VEAICU, Aull ROTARU, Vora BOAGHI, Daniela VIDAICU taxa/impozitul i sd asigure achitarea la buget (in literatura de spe- cialitate. persoanele ce fac parte din ultima categorie sunt numite gi agent fiscal”)”. Astfel, persoana responsabila direct pentru realizarea obligatiei fiscale este subiectul impunerii definator sau realizator al obiectului impozabil si care, potrivit legii, este obligat la plata acestu- ja, Persoana obliga s& retina sau s& perceapa de la alt& persoana taxa! impozitul si s& asigure achitarea la buget se raporteaza, spre exemplu, la mecanismul de refinere a impozitului la sursa de plata (art.88-92 din Codul fiscal). Astfel, aceasti ,persoand” este responsabila pen- tru a calcula sia refine suma impozitului/taxei, jindnd cont de scutiri, facilitiyi, deduceri ~ impozit/taxa pe care le datoreaz4 persoana res- ponsabila pentru realizarea obligatiei fiscale. Ea este un intermediar Inte deinional dines a obligate ficale érganel Srgancle administrarii fiscalé, dar care, datorit™ Tegii, devine un subi "gi responsabil ‘in Vederea Tealizirii-acestei obligafii fiseale, avand propria rispundere ‘a matérie Aiscal&. In cazul impozitului pe venit poate fi patronul (in raporturile de MUNCA), platitorul de dobanzi (in cazul raporturitor obli- gationale banesti), plititorul de cAstiguri (in cazul campaniilor promo- tionale, jocurilor de noroc) etc. Aceasté persoani are obligatii, a cliror realizare ajuta la buna administrare a obligayiei fiscaTe: de a retine/per- cepe corect si in termenele stabilite de lege a taxelor/imipozitelor, de una (prin-depunerea darii de seam’ fiscatey organul fiscal despre refinere/percepere, de a duce evidenta refinerilor/perceperilor taxelor! impozitelor et in doctriné sunt analizate si alte nofiuni, spre exemplu: nofiunea de platitor al impozitului, care este subiectul impozitului si nojiunea de suportator economic al impozitelor, care suporta in ultima instangi impozitul, adica sarcina economic& pe care o presupune plata acestuia. De cele mai multe ori, subiectul si suportatorul sunt una si aceeasi per- soani fizicd sau juridica. ins&, in anumite cazuri suportatorul impozi- tului este o alfS persoand decat subiectul. In cazul impozitelor directe aceste doud elemente sunt reprezentate de una si aceeasi persoand. Spre exemplu, in cazul impozitelor achitate din salariu, contribuabil este persoana fizica si ea efectiv suport aceasta sarcina fiscala. In ca- 7 Kysepos HEIL, Haxceosoe npaso Pocew, ¢.102. © Ibidem. s4 DREPT FISCAL zul impozitelor indirecte (TVA, accize), aceste elemente apar ca per- soane diferite. Accizul are ca subiect pe agentii economici care produc si realizeazA produse si marfuri supuse acestui impozit, Ins suporta- torul este consumatorul care efectiv achit& acest impozit in momentul procurarii produsului sau marfii respective, Prin urmare, deoarece im- pozitele indirecte (pe consum) se includ in prefurile unor marfuri sau servieii, sarcina economic’ va apisa asupra consumatorilor acestor marfuri sau servicii. Astfel, sarcina economica pe care o presupune plata impozitelor indirecte este transmis de la subiectul impunerii la alt persoand ~ la suportatorul economic al impozitelor”. Cu toate acestea, legea fiscala stabileste doar subiectul impunerii, nu ins’ gi suportatorul economic al sarcinii fiscale aferente plafii acestuia, Totodata, un clement legat de subiectul impunerii il constituie p. sel ierdependente-Codul fiscal prevede, la art.5 alin.(12), ci fersoana interdependenta reprezint’ membru al familiei care contro- leaza contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se aflé impre- und cu acesta sub controlul unui ter}® (prin control find infeles pose- sia, direct sau prin una ori mai multe persoane interdependente, a cel Putin 50% din capitalul sau din drepturile de vot ale unei persoane. in acest caz, persoana fizica este considerata posesor al tuturor cotelor de participatie in capital, cote ce aparfin, in mod direct sau indirect, ‘membrilor famitiei sale). Legislatia fiscalé utilizeaza si alte criterii pentru a descrie subiectul impozabil: spre exemplu, dup natura activitatii desfasurate de etre acesta, in sensul legislatiei fiscale, persoana care realizeazd activita- te de intreprinziitor este persoana care desfasoara orice activitate, cu exceptia muncii efectuate in baza contractului (acordului) de mune’, avand drept scop obfinerea venitului, sau, in urma desfasurarii cAreia, *Tleneaten CE, Harosoeoe npaeo, €.83. ® Familia contribuabilului include: soja (Soqu) contribuabilulu; parngii contribua- bilului; copii contribuabilului si sopile (sof) lor, bunicit conitibuabilulu; nepatii (ne poatele) contribuabilului si sofile (sof) lor, fra si surorile contribuabilului si sofile (oti) lor; strabunicii contibuabilul; strinepofi contibuabilului si sofile (sof) lo, {afi si surorile piringlor contibuabiluli si soile (sof) lor; nepoti (nepoatele) con ‘ribuabitului de pe frate (sora) si sofile (soit) lor; frag sisurorile bunicilor contribua- bilului si soy (Sofi) lor, coptifajilor si surorilor paringilor contribuabilului si sotile (oti) lor, copii nepojlor(nepoatelor contribuabifului de pe fate (sor) i sotile (soil) lor, precum si persoanele enumerate din partea sotei(sojului) contribuabilulti 8s