Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Veres Vicentiu

    Uploaded by

    David Laura
    18 views23 pages

    Original Title

    veres-vicentiu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views23 pages

    Veres Vicentiu

    Uploaded by

    David Laura

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    coptotel 4 coretrsile specie comercofil prodeslr agree cau VERES ve Produse agricole primare (neprelucrate) a Senate Destinate Desnate |S 4 corsumutst | eonsumulutia] | process R . NoMa ons stare Industiate 1 v roca proaspité c fe ° r t 3 Produce allmentare sau nealimentare PROCESATE din produsele agricole Figura nr. 4.1- Sfera de cuprindere a produselor agricole Tn concluzie, produsele agricole pot fi definite ca flind: “orice prods obginut din cultivarea plantelor si cresterea animalelor, inclusiv plonte si onimale vii say numai pérjiale acestora, destinate nemijiocit consumulul uman sau animatter, in stare proaspaté sau care pot fi folosite ca materii prime pentru diferite industri alimentore sau nealimentare”. Analizind definitia de mai sus din perspectiva comerci oduselor, prin Intermediul piefelor produselor agricole, putem concluziona cé produsele agricole sunt de o mate diversitate, definirea sl clarficarea conceptululflind extrem de greu de realizat Piafa produselor agricole se refer doar la acole produse care fac obiectul tranzacillor, nu sicele care sunt destinate autoconsumulul. Pe de alts parte, este necesar de evidentiat cS regulementele de orga junctionare a piafelor produselor agricole definesc, pentru fiecare pia} tn parte, produsele ce fac obiectul tranzacfillor. Tipologia produselor agricole Detorit8 diversititi, produsele agricole pot fi clasifiate folosind un numér extrem de mare de criteri, ins cele mal importante din punctul de vedere al comercializaril lor pot fi desprinse chiar din definitia produsetor agricole. + Astfel, dupa provenienta lor, produsele agricole se pot clasifica in: (2) produse agricole provenite din cultivarea plantelor. cena VERES Manogementl itelor protest ate . in punctul de vedere al comercializirll toate produsele agricole vegetale pot fi obiect al tranzactlior comerciale atata timp cit indeplinesc celelate criteri. Prineipalele produse, “ apartinénd acestei categorii la care facem referire sunt: cerealele, fructele $i legumele, “ florie, plante tehnice, etc. (b)_produse agricole provenite din cresterea animaletor. Cele mai importante produse din aceasta categorie, din punctul de vedere al pietei produselor agricole sunt animalele si p&sSrile vi, carnea obtinut& prin seerificarea ™ diferitelor speci de animale, dar si produsele de origine animala: laptele sl produsele lactate, oudle, mierea, ete. # Dupa destinatia lor, din punctul de vedere al producitorului, produsele vm agricole pot fi: " a) produse destinate autoconsumulu, reprezentand acele produse obtinute de agricultor care fac obiectul unul consum intern productiv sau neproductiv iin consecints ‘nu sunt destinate piefel; {b) produse destinate comercializérl, care includ toate tipurle de produse atricole, indiferent de provenient3. © Dupi destinatia lor, din punctul de vedere al consumatorului final produsele agricole pot fi: (a) destinate consumului uman ca aliment + fie direct, in stare proaspits, categorie in care se incadreaz majoritatea produselor vegatale, printre care o importanta deosebitd o au legumele si fructele, dar si0 serie de produse de origine animal: carnea, laptele, mierea, ete. ‘+ fie indirect, necesitand o prelucrare prealabila. In aceasta categorie se ineadreazi produsele agricole ce necesito prelucrare prealabilé insinte de a fi consumate (de exemplu produsele preparate din carne, pSinea si produsele de patiserie, si tw . altele asemenea). Acestea se comercializeazd prin alte forme de distributie ce nu: wt implied piata produselor agricole, cl micl magazine de vanzare cu aménuntul 9 fie ciror paleti de produse comercializate include si produse neagricole, motiv pentru care ele nu fac obiectul acestet lucrSr. (0) destinate altor folasinge nealimentare, care urmeazé canalul de cistributie producStor agricol - societate de prelucrare industrial intre care se poate interpune un comerciant angrosist cu rolul de a colecta produsele agricole de la agricultori, Aceste produse urmeaz8 canalele de distributle mentionate anterior pe baza contractelor de livrare directa sau prin intermediar Inchelate Intre producdtorul agricol si societatea comorcials de prelucrare, eno 1~ crc specs comerci pol ple cents ves {e) _destinate consumutui tehnologic -consumulul animatier (furaje,agternut etc,) sau autoconsumulul culturilor vegetale (seminfe, butasi etc). Acestea nu sunt destinate comercialzii sin consecinS pia produselor agricole nu este implicats. Un al patrulea crteriu de clasticare se refer la gradul de procesare. Asadar, dup eredul de procesare, produsele agricole pot fi (0) produse agricole primare, neprelucrate. in aceastl categorie intré toate produsele agricole obtinute in urma desfégurarll unul proces de productie agrcot congtient scare nu au suferit nil un fel de modificare, Produse primare sunt considerate toate plantele, animalele gi psdrlle precum s1 produsele principale obtinute de la acestea ‘cum ar fi carnea, oudle, laptele, micrea sau produse precum pielle, blénurile si altele asemenes. Toate aceste produse fac oblectul comertului prin intermediul pletelor produselor agricole, (6) produse agricole prelucrate sunt acele produse obtinute prin procesarea produselor primare care necesito astfel de actiune prealabiléinainte de a fi destinate consumului, Cele mai importante produse prelucrate primar sunt; fina obtinut® din prelucrarea cerealelor, brfnea, untul si alte produse obfinute din procesarea laptelul. De asemenea, aceste produse se caracterlzeazi prin dlferite grade de prelucrare, La réndul lor aceste produse fac oblectul comertulul prin dversele forme de manifestare a plejelor produsolor agricole. Un criteria deosebit de important este cel al gradului de perisabiitate, Importanta acesti crteru deriv din faptule& gradul de perisabilitate determin’ int-o mare misurd elementele procesului de comercalizare, inclusiv timpul si canalul ales pentru comercializare. Dup acest erteriu vorbim de: (2) produse agricole foarte usor perisabile cum sunt de exemplu 0 serie de legume (verdetur, spanac, salate,andive, doviecel i floare,ceapS si usturoi verde, rdicht 4e lund, cluperc,cartofitmpur, tomate) sau o serle de fructe (eSpsuni, 2meur’,afine, frag, mure) (0) produse usor persabile printre care se enumer’ legumele (ardel, bame, castravej,conoplds, dovlecel, fasole pists, gulloare, mazire verde boabe, varzi de vars, var28 de Bruxelles) si fructele (agrge, case, cirege, mere si pere de var8, pest strugurl de macs timpuri, Visine). (0) produse perisabife cum sunt cartofi de vars, ridici de toarnnd, vinete din soiur tari categoria legumelor si gutui, mere, pere, prune, struguri de masa di categoria fructelor. "rat, ate, Sst sneer Pes Ueber Chae a pec, 187, 948 ince VERES Manegementu lee prosuselor ears (e) produse relatv rezistente printre care se regisesc 0 serie de legume (cartofi de toamnd, ceapi uscat8, gull, hrean, prez, usturcl, vars albB sl rosie AdScinoase) si 0 serie de fructe (alune, castane tn coajé, migéale, nuc) produse rezistente care pot fi plstrate © peroad3 mal lungs de timp un an sau chiar mah smult~cum sunt cerealele, Folosind acest criteriy, nici un produs agricol nu face exceptle de Te posbittatea comercializiri prin intermediul pietelor produselor agricole, insi at vretermind tn prim rnd caralul de comercializare vtlleat pentru fecare categorie de produse’n parte. Produsele agricole pot fi clasficate tn continuare folosind numeroase alte crlter, isB consider’ 3 cele prezentate sunt suficlente pentru a delta desta! de capi care sunt produsele agricole ce fac obiactul tranzacilor comercsle pie Intermediul pietelor produselor agricole, precum si mares variabiitate a acestora, Importanta produselor agricole Immportanta produselor agricole poate ft evidentiata din cel putin urmitoarele dous puncte de vedere: alimentor, constituind sursaprincpal8 de hrané 2 popula! si cronomic, reprexentind un sector ce folosesteresurse de teren, unane side capita si in care rezult8 o mare parte a produsulul intern brut al Roméniel produsele agricole au acoperit dintotdeauna trebuintele fundamentale ale “mulls hrand,ImbrbeSminte, arin stri, In anunite Jocur au contsibuit in bund part 3 ta asigurares adBpostuul 3 ncSuirea acestula Dac, drept urmare a progresulltehnic itimele. doud nu mai sunt vizate, dectt sporadic de cBtre produsele agricole, iar fimbrdedmintea int-o arecare mBsurd se sustine sl cu produse sintetice, asiguraree ranel a rimoss1 se pare ci va timane, racticin totaitate, pe seam produselor agricole: vastfel, Importanga_allmentar& a produselor agricole, tn principal @ celor consumate in stare proaspatl devine un aspect deosebit de important. qn prezent, sindtatea se bucurd de o atenfie decsebits, ea devenind preocupare comund a tntregi omenir. aaturi de noviunea de “stindeate individuals” 3 pirat gece de “SOndtate pubic", aceasta din urmé bardnduse pe preocupart in Grecia promovérll st ogrtil sEnBtSpi, prevent controls bol¥or prin efor organizat al intragi colectivit Tntre alimentatie si starea de sinitate a individului esti relat de determinore reciproc’. Aste, alimentele prin veloare lor nutttiva determing stores de aodtate, iar aceasta, la randul el ifluenteazd regimul aimentar s gradul de asimilare 2 alimentelor. Se observ c& productia agricolé animalé a scSzut fatS de anul 2000 la unele sroduse, cu 38% la carnea de bovine, cur 17% la porcine, cu 15% la ovine si caprine, iar pentru atele a crescut, ca de exemplu la carnea de pasdre cu 137%, lan8 cu 113%, ous eu 117% si mierea de albine cu 170%, Importanta produselor agroalimentare In Roméinia mal poate fi evidentiatd si prin prisma cheltuiellor populate, Datele statistice furnizate de INS ne arat’ 8 in 2011, in medie o gospodrie a cheltuit 2311 lei pe lund, din care aproximativ 40,9% au revenit produselor agroalimentare si bauturlor nealcoolice. Jn concluzle se poate afirma c& produsele agricole detin 0 importants deosebits atat din punct de vedere al slimentatiel umane cét si din punct de vedere ceconornic. 1.2 Caracteristicile produselor agricole si impactul acestora asupra comercializarii lor Produsele agricole, aga cum au fost definite prezints o serie de caracteristich care le diferentiazd net faté de alte produse. Produsele agricole, prin natura lor sunt produse biologice obfinute fh rarmurl specifice, in dependents mare de factoril naturali, cu deosebire de cet climatici, aceastd ‘caracteristic fundamentalé conferind comertul fat de comerful cu produse industrale. Datorité faptulul e& sunt produse biologice, factorll natural (cima, sol etc:) influenteazé decislv cantitatea si caltates productllor objinute. Pornind de fa trisitura lor fundamental - produse biologice - se pot delimita © serie de caracteristicl ale produselor agricole care confer’ comerfului particularitsti dlistinete fayd de comertul cu produse neagricole. Caracteristicle produselor agricole pot fi delimitate folosind diverse criteril, insi din punctul de vedere al impactului pe care factor! naturali tl au asupra comertulu cu produse agricole, pute delimita dous tipuri de caracteristici: cantitative si calitative, produse agricole trisituri |A. Cele mai importante caracteristic! canttative sunt: = sezonalitatea; * zonalitatea; * Yeconomicitatea scizuts"; « structura productie! agricole relativ righ; « dispersarea taritorialé a productfel agricole; variatia randamentelor productiei. t= Tn primul rand trebuie scos tn evident’ faptul 3, drept urmare a dependente de evolutia ccc a factorilor climate, productiaagricolé este sezoniers, Sezonalitatea spare tocmat datorit8 faptului cd produsele agricole sunt corganisme vi supuse unor procese biologce fest, naturale ale vet fe c¥ este vorba de produsele vegetale, fie de cele animale. in agrculturS, ca trdsSturd distincté fatd de alte ramuri ale economiei in special fafS de Industrie, procesul de producto se bazeazi pe procese naturale bilogice”. Sezoralitatea productiel agricole consté in faptu cS produsele agricole se obtin cub influenta nemijjocté a factortor natural, @ nivelurllor minim necesare @ intensititi si structuri acestora pentru producerea diferitelor stadi si faze ale cresteri si dezvoltiri organismelor vii, ceea ce determin’ un decataj intre momentul inceperi procesului de productie si cel de recoltare, adic formares asa numitelor ciclurl de produce. Drept urmare, produciaagricolé nu poate fi obiruté constant, pe tt timpul anululceea ce uni denumese “oferté punctuolé™ sau inconstant in timp, urmand precs slimperturbabil tml biologie, Productia “punctual” sau inconstant8 i timp, pe ciferite segmente, a fiecérui produs agrcol destinat comercilizdrii se confrunté cu o trebuints care, dimpotrivd este continua, Variatia disponibiltsyi de produse agricole cap&tliun caracter rigid in timp far e aici rezult8 dou consecinfe importante pentru comercializrea lo si anume: nevoia edaptii perioadelor de consum la sezoanele de producti; ¥ necesitatea stocirit produselor agricole, cel mai adesea insoyits si de acti de conservare a produselor. Prima dintre acestea presupune ca produsele agricole objinute sé fie ‘consumate in general in stare proaspits, cat ml aproape de momentul recoltai. Aa se {ntémpla in eazullegumelor sal fructelor, care n stare prosspité pot fi consumate numa intro perioadslitats de timp dupi recoltare. Tn plus, cantitatile de produse agricole objinute sunt net superioare ecesaruiui de consum din perioada respectiv, motiv pentru care inevitabit apare -stocoreas| implicit conservarea. Pentru a invinge decalgjul existent fntre prodtctie si consum, produsele spricole trebuie conservate. Stocarea sl conservarea produselor agricole nu trebuie confundet& cu transformerea lr cae are dreptscop schimberea formei produsuli, cum este de exemplu tansformarea graulul infin ‘eiunea de stocare presupune cheltuleli supimentare care vor influent fn ‘mod direct oferta simplict preturie produselor agricole dest nate comercializri 2 samoc Magee pont 2 Saute Wuinal cones elmer spot pes Ars EDA, om, 19. 98. 29 Pentru produsele stocebile apar implicit numeroase “ajustr ale pregurllor dea lungul unei perioade sau campanii de comercializare, ajustir care se aseamind cu cle suferite de stocuri in general, asa cum este prezentat in figura nr.1.2. * | i / Relatia schematic dintre pretul produsului agricol conservat si cantitatea conservati Figura nr 2. Surse:Saccomandl¥,Istitucion dl economia del mercate de prodott arco Eltura REDA, Roma, 2981, 93 up cum se poate observa din grafic, preturile produselor stocate crese Pentru intervalul respectiv, pe de o parte, datoriti costului de stocare si, pe de alts parte, datorité reducerticontititilor stocate si tind s& se diminueze brusc odaté cu apropierea de Perioada de recoltare, Aceasta diminuare brusci a pretulul se manifest, in general, pe Parcursul ultimului segment de timp al campaniel de comercializare, chiar dack este perturbatd de unele elemente spacuiative®, ‘Asadar, oferta de produse agricole este influentats puternic de posibilitates de conservare @ produselor agricole, Pentru 2 ilustra modul tn care conservarea produselor agricole influenteazd oferta vom recurge la un exemplu. Presupunem c& pretul de piat8 al unui produs agricol determinat este egal cu i, trebule ca acest prey si fie cel putin egal sau mai mare decét valoarea pragulul de rentabiltate a exploatatiel, Dac aceast conditie este indeplinita, atunci ofertantul se giseste in fafa a dou posiblitayi (Figura 4.3) Ps, Pentru recoltarea si comercializarea produsului secant va stunt coc cl eed pad ee eka EDA Roms, 2 ack produsul este perisabil ~ la fel se tmampls dack produsul este conservabil, dar producdtorul nu are posibitatea de al stoca ~ ofertantul nu are nici o slternativi decBt 68 vindi la pretulP, ca in care oferta individuals este perfect elastics (dreapta S, de pe grafic) Prat @ cantatas” Figura nr. 1.3-Stabilirea ofertelindividuale in functie de conservabilitatea producfiet agricole urs: Soccomandl. instituron! dl econami dl marcato del prodott ayo, Edtura REDA, Rome, 1991, 6s Dacé, din contr’, produsul este conservabil si producatorul este capabil s8-1 conserve, atunci acesta din urm& poate s8 vind’ productia asteptand un pref mai mare care si acopere $i cheltulelile de conservare, pan fa limita unei nol recolte. Th acest fol, curbs ofertei devine din ce in ce mal putin elastic’, pan la nivelul ‘maxim Q, al productiei recoltabile si comercializabile cBnd devine inelasticé (dreapta S:), Inelasticitatea ofertel este determinaté in exclusivitate de medalitatea de vanzare™, ‘In concluzie, conservarea produselor agricole atrage dup sine cheltuieli suplimentare, pe care producstorul le poate recupera print-un pret mai mare ih vitor. Pentru produsele stocabile, consenvarea este o alternativs viabilé Tn timp ce pentru produsele perisabile, cheltuialile de conservare sunt extrem de mari sin consecinté se manifest o tendinja de diminuare si chiar eliminarea lor. a De asemenea, sezonalitatea productie agricole impune o serie de restrict in ‘coea ce priveste logistica, tn sensul conceperii unor canale de distribute cSt mai scurte rea produselor agricole, * second. V0peh. 2.6 ssn al dolle rénd procucta agricols este variabil in spatiu sau atfel spus vorbim de zonalitatea producjiei agricole. Zonalitatea preduetie agricole apare datorits Influengel mari pe care factort pedoclmatci o exerci’ asupra produce! agricole # presupune repartzarea teritorioli a difertelor culturi si speci de animsle in mod neuniform pe teritorul dat, acolo unde intslnesc cele mai favorable condi de dezvoltare si unde productia se objine la cel mal inalt grad de eficienta™. Tntrucat producya agricola este dependents de caltatea solu si de factor climatici, ea capita un caracter rigid, din punct de vedere al distributiel teritoriale, Distantele, neori mar dintre zonele de productie si cele de consum determing aparia cheluiellr de transport, a céror pondere in costul total al produsul comecilizet est, tuneor foarte rica dar i foarte dfer, ind specifies flesrui produ in parte Jn consecing&, se impun deplasiri a produselor dinspre zonele de productic catre cele de consum, unde este concentraté cererea. 0 consecintl importants a onal produce agricole este agadarnecesitatea adapt zonelor de consum a cxle de productie si invers. ‘Adeptarea presupune micsorarea distant dintre cele doud zone, astfel heat productiaagrcol sé nu necesite transport pe distanje mar. Aceast adaptare ae finite mult mai severe decit in cazulsexonalitti e de alts parte, deplesarea produselor agricole cétre zonele de consum presupune un set de probleme, core au fost observate sin cazu sezonalitifragitatea produselor agricole si rscul deteriorart pe timpul transportului, perisablitatea 31 necesitatea conservri pe timpui transport, cheltuel pentru transport lols ete Zonalitatea productiei agricole determin’ manifestarea caracterull residual al ofertt si aparta “pietelor rezidvale” att la nivl zonal national ct la nivel mond avind fa vedere faptul cé producia agrico’ este comerializat, n principal, pentru ‘acoperirea consumulul local, cantitétile ce depSsesc acest nivel fiind deplasate Tn alte Zone unde nu se obtin aceleproduse, ta inal trea rand, produsele agricole se caracterizeazS_print-o economictate”rodus5,acicd volum mare unelunitii de produs cuovaloare mic8 sau foarte mieS de piatS. Voloarea produselor agricole este data de plata si este puteric influenjtd de raportul dintre cerae gi oferts, de faptul c& produsele agricole acopers nevoi primare, dar gi de compositia chic’ 2 produselor agricole, n special datorits Excepténd unele produse (cereaele, leguminoasele pentru boabe i platel leaginoase), putem observa c majoritatea produseor agricole au un contnutridcat ap3 sin consecingl un continut micin substanta see's, Raportul dintre continutul in ap8 si sukstanfe speciice (glide, proteine Upide, celulozé si cenusé pentru produsele vegetale, respectiv substante protides substanfe gras si substanfe minerale pentru produsele de origine animal) este de 2:17 cazul cen, de 8:1 sau chiar 8:1 tn cazul fructelor, leumelor, cartoilor, sfecei de zahit valor silaptelu. Tabet as Compozitia chimica a principalelor produse agricole span race eae ee [area pm tee co [on ceamiemy—[-S ee fae ee Tapco sta el wu | mas | oo as | so | s Ticagina |p ee] ese ow Const [feat Byae | sag —apeas | asas | “oa Tease eis [ae ft tequne | Was [ais [asa ase os ae feats ans bps fa Treaserinaiee | at | uate | route inte | ween | Se ae ar [sear ae a = ae oe me asf a tet cates | ae pot 1997p. 5515, 2, 12h Mele peel Etre acpi Co eon 287 02 Mt eM pe eet tre pie ‘In consecintS cantititite folosite (prelucrte) pentru obtinerea unel anumite cantiati de substang& activi uscat® sunt foarte mari de acl si “econemicitatea” scB2ut8 produselor agricole. Aceastl caracteristic influenteaz8 in mod direct comerful cu produse agricole in sensul cresterii volumuluf tranzactillor. In acelasi timp apar dificultStn gestionarez ‘acestora, a cantititilor ce vor fi obtinute si comercializate, deoarece continutul in api se modific’ pe toatl perioada existentei produsului, ctiar si dupa recoltarea acestore, ir ‘Smpul conditions, manipulr,transportulul depo: ‘rete pote bel reps ve mnie f maine le pincer eleate ee nit cepa in p< wsbcateocle Vcenpe vere onoyernci pen primaenn eye = fn al patrulea rand, structura productiei agricole este relativ rigid’. Produetia agricol8, ca urmare a particularitétilor acesteia, in general se organizeazi prin ‘imbinarea mal multor ramuri deoarece: + valorificarea pimSntului se face prin culturi diferite, datoritd caracteristicilor diferite ale acestuia; + tehnologia aplicatd este diferit’ pentru diferite culturi; * in urma procesului de productie rezulta atat produse principale cit si secundare; * impletirea procesului de productie cu cel de reproducyie™ Structura productiel agricole este deosebit de complexd datorit’ relgtilor ce se stabilesc intre elementele componente ~ ramurile de productie, dar si intre ramuri si resursele de productie. Dac la toate acestea se adaugé sI caracteristica esentials a agriculturii - produsele agricole sunt produse biologice, care urmeazé un ciclu natural imperturbabil ~ atunci putem observa caracterul rigid al structurii de productie, atat al culturilor (mai ales cele multienale) cit sia efectivelor de animate. Rigiditatea productie agricole provine de la faptul c&, in general, intre ramurile agricole existd un report rigid dar si datoritd foptului c& resursele de productie ale flecérel ramuri sunt de asernenea rigide, mentionat® dispersares terior a productiei agricole, atat pe suprafata cultivatd {in cazul productiel vegetale) cat si in teritori, dact ne referim la unititile de productie fn care se obtin. Dispersarea teritorlalé a productie agricole inseamns tn primul rénd cheltuieli mari cu recoltarea gi mai ales cu colectarea produselor, cu manipularea, ambalarea si pregatirea pentru transport a produsclor agricole. Datoritd faptului cS productia agricold se obtine in teritoriu si este extrem de dispersatl, comercializarea produselor agricole este influentati si de distanfele mari pe care produsele trebuie sé le parcurgé de la baza de producte la piete. Distantele mari de transport se traduc ta cheltuleli ce vor favoriza eresterea preturilor produselor agricole pe plese, sx nal saselea rand mentionm variatla randamentelor product. Variatle de precipita, ale temperaturi, dexvoltarea $i rspandirea bolilor $1 ‘2 éBundterilor sunt doar citiva dintre factoriiincontrolabll care influenteazs productia agricols, Toate aceste condiil genereazl discrepante intre productia previaionat3 si cea cefectiv obtinuts influengand puternic oferta de produse agricole. * samachi 8 Mannenent ean spel Uys Fast re Conic Cesbne Acesoy, Ctope, opous ~carcanevoie spec cmeraonan prooecroprcie vncenpu vere B. Printre caracteristiclle care Influenteaz3 nivelul caltativ al produseloi agricole se numaré: * fragiitates; * perisablitates; * neomogenitatea calitativ’ = produselor agrico biochimice chiar si dup’ recoltarea produselor; # mentineres calit3tliniiale a produselor, calitatea greu cuantificabla a produselor; * continuarea proceselot Fragllitatea este o trisSturd ce caracterizezz8 majoritatea produselor agricole Froglitatea inseamn’ de fapt caracterstica produselor agricole de a se sfaréma, deterior: sub actiunea unor solicitari exterioare”, DatoritS acestel caracteristciatat recoltares c3t si manipulates, transportul § conte Fane, alia sari nach coerce, ia Us, Basset 20 Sep Bh, rls esalda reducer snare tun Tbe, ere 92 Bec oto Fs ate ane verdes iden nna, de Tec Scie 200, * sesamin 00, p 7 wncenp verse oe Principala consecinga a acestor procese biochimice este ci afectear& calitatea produselor si deci, valoarea acestora, Pentru a impiedica acest lucru este necesar ca produsele si fie consumate in stare proaspati, conservate sau prelucrate Industrial — aspecte dezbiitute anterior. in punctul de vedere al procesului de comercislizare aceasts caractersticd se traduce printr-o corelare perfect& a perioadei de recoltare cu cea de vanzare,rolul col mal important find deyinut de modul In care este organizaté piata produselor agriccle, © ultimé caracteristic calitativi a produselor agricole este aceea cf cle Tei pierd treptat caracteristcile Initiale, ups incheierea procesului de recoltare, aga cum am ardtat anterior, tile. Pentru a inlBtura aceasta problema, produsele agricole isi pierd in timp produsele agricole se consum’ fn stare proaspatd sau pot fi conservate $1 prelucrate industrial imediat dups recoltare. 7 acd {ulim tn considerare prima altemativa, consumarea in stare proaspats, atunel buna organizare a procesulul de comercializare devine 0 consecing& evidenté, tar piafa produselor agricole capat8 o importangi deosebits jin acest context, se impune scurtarea timpului de comercielizare prin scurtarea canalului de distributie (vinzarea direct cétre consumator prin intermediul pietelor producstorior) si/sau amplasarea pietelor in apropieres zonelor de productie (exemplul piefelor cu liitatie din Olanda). Astfel, organizarea plefelor produselor agricole trebuie si permita tranzactionarea unor cantit3fi mari tntr-un timp foarte scurtin timp ce transportul trebuie 8 se desfigoare, de asemenea, in cel mal scurt timp. Altfel spus, piata produselor agricole capata un caracter fizie, Comercializarea trebuie sd se faci “pe viu" cu prezenta fizicd a produselorin momentul efectuari tranzactilor. Cea de-a doua alternativa presupune fis conservarea (aspect pe care ba derbitut in paginile enterioare), fie prelucrarea industrialé a produselor. Principa consecinté desprins’ din dorinta de a pistra valoarea initala a produselor este 8 alimentard transformarea lor in alimente presupune de cele mal multe ¢ folosirea aditivilor alimentari’ sau a “e’-urilor, cum sunt ei cunoscuti tn limbajul curen Cu toate cd exist’ 51 “E’-uri naturale” a cdror prezerg§ tn aliments nu este catalogatl « flind periculoass, majoritatea sunt considerate deosebit de periculoase pentru sinétate omulu. Mai mult decSt att, rapoartele orgenizatilor internafionale® araté. « ‘mortalitatea in randul populate’ globulul, cauzati de consumul alimentelor imbogsitite substanfe artiticiale ("E"-ur) se aflS pe locul al trellea, dup consumul de drogurt ‘medicamente si dupa accidentele de circulate, in acest context, consumarea produsele ‘agricole in stare proaspata sia alimentelor neaditivate devin’ prioritar, aspect sugerat de medici si nutritionist din cadrul FAO/OMS, Pe lngi cele dous tipuri de caracteristicl~ cantitative si calitative - comer. cu produse agricole este influenfat si de dimenslunile miei ale exploatatilor agricole ipsa asocierii dintre producttori aceasta filnd o caracteristicd structuralé ‘organizatoric. {In Roménia se poate remarca slaba orgarizare a producitorilor agricol, su toate formele. Statistcle si rapoartele din U.E, §| Romania arat ci asocierea oi ‘agricultura romaneasca este extrem de redusi, fie este vorbe de asociati agricole d pproductie (Legea 36/1993), grupurl de producstori in vederea valorificaril productie {Legea 338/2005) sau de cooperative agricole de procesare si vanzare (Legea 5665/2004). Principala consecingS a acestel realitii! este influenta redusi pe can | Producatoril agricoli o manifesta pe piata produselor agricole. SA vec itn pin kr“ nnn el le nt ke bs tent sep r es ieamalie? wnt pmo nn Mito nese Ro Es er de win pul (6) wina otc (00) descent (40, einen SS ae be ea See CAs, ence 3 sare ea fern pei nissan w/b Ado ie onan eto peie au abe east Seem pun Une, Deana ol ered Socal alae - Felson Ooms PASEO Scere ah 8 Wotan gro Wo He op 0s weg epee res 3s Lipse asocierii nu permite obtinerea unor venituri ridicate tntrucat producStorit individuali nu pot influenfa preturile, De asemenea, piotele (In marea lor ‘majoritate) nu sunt transparente pentru producdtor individualt§1n consecinta ei nu pot anticipa fenomenele care au loc pe piat3. Nu in ultimul rand trebuie amintté concurenta «in ca in ce mal puternic8 pe piefole produselor agricole care impune asocierea intre producstor™, Toate aceste caracteristci Imprim’ comertulul cu produse agricole, implicit pietelor produselor agricole un puternic caracter fzic, Antonio Piccinini fntr-una dio lucrérile sale vorbeste de caracterul fitic imprimat pietelor produselor agricole tocmal de aceste caracteristic ale produselor agricole fa care am ficut referire. De asemenea el precizeazi c& plata produselor agricole se diferentiazi de alte piete tocmai prin acest caracter fic ‘Toate aceste considerante legate de caracteristcile produselor agricole Impun comercializarea produselor agricole necesitatea respectari ‘© In primul rand produsele agricole ~ ca obiect al schimburilor dintre producstori {vanzStori) $i cumpardtorl ~ trebuie sl fie prezente fizic in momentul efectusrti tranzacfiei pentru a li se putea apracia si caracteristcile calitative, Singura cexceptia este burss agricold unde prezenta intregii cantitati de produse agricole ru este posibilé datorité volumulul mare al tranzactllor, dar produsele agricole sunt reprezentate de aga numitele ymostre” necesare pentru a aprecia caracteristcile lor; inal doilea rand, producétorul agricol—ca vanzitor si cumpératorul trebuie 58 se ‘ntdlnaasca direct, fayS tn faf& pentru a realiza tranzactia; ‘+ Inal treilea rind, intalnirea dintre produsele agricole, vanzStori si consumatori trebuie si se desfigoare intr-un spatiu fizic bine delimita. Considerate ca flind cele mat importante, aceste caracteristii se completeazs, se condiioneax reciproc, se interpStrund si au impact direct asupre desfasurari comertulul cu produse agricole, Imaginea ansamblului cum aceste caracteristici ‘actioneard asupra procesului de comercializare este lustraté fn figura nr.t.4. yrmBtoarclor cerinte: ude, Moe crear pee sresimentce—pe modeller shr eoonich Buco 208, Brine Formed meres econmeiinio ei reset pis Sere ae ar A098 PA aac EMTALA smoousic asnote O00 BDLOSIE npn ara comnce i cmc rete se mouuragree ciate oe restating Flat sect at tne ra chat mr cu stoeare, consarvac arte e pie ‘cep ‘ate Pesan ees map a vimare a ro eee ‘eceetatesseitios de « ‘Neomogenitet spenminns; Taneonacmnat, sata Soe sae Map Soa aoa” bie ¢ weneseane Dificultate ecstasy tn cn Pipers ana ccc iiceomtanes Ql sin Dene aah sence ant oat Seat ee 7 Rectan ‘continuan Severs canatee recmacamarony proce! prosuciet_mp cuin Pnctetn : Seca Tee sanpcata ‘varia Siovetmascromie QU Ptrcen ate a reossonatocnsace Soares gras aa its = stain cerone a Soaps 7 Sechin eon sheared fener ea Dimensiunilereduse ae exploaiilor agricole spa asoctr inte producto arial igura nr. 1.4 - Caracteristicile produselor agricole si consecingele acestora asupra procesului de comercializare CAPITOLUL 2 Comarca mode de ognize 2 “pio din omnia ele din Eup eae ‘relent frinipae probleme ot car st tenant pope predor agrco din fra taunts Snctina de canduare si sidemal eigonl, — mangement perainal quiere futon spopbr de lpoeiry, ise wnat stn infra! sor raion de fnpnar ade, 24 Definirea si ipologia pletelor produselor agricole Piota a aparut in urmé cu multe secole, ficsnd legatura intre producti si consum, in condiile fn care cele dous sfere economice s-au diferentiat si separat, até in timp, cat si in spat. Tn timp, schimburile ttre acto piefet (fie producator, fe concumator fe intermediari etc) s-2u deavoltat necontenit tn sfera schimbulul au fost fatrase noi produse, noi ectivitti gi noi terltri; modalitiile specitice schimbulul sau perfectionat. piafa pe care o cunoastem in prezant, 5 cistalizat in perioada ultimelor dout-trei secole. Notiunea de piats gi semnificatia el. Definirea pletelor produsetor agricole, Conceptul de piat a cunoscut de-2 lungul timpului diverse modifcée ale confinutului, a sfrei de cuprindere. Se poate spune c&, plata ca nofiune generals, are az tn confinut mutt mal complex, osfer8 de cuprindere ma ogi decat acum cBteva decent a Din punct de vedere semantic “piata” isi are originile tn limba italian’, cuvéntul de baz8 fiind "piazza", care desemneazi loculsituat la intersectia mai multor strdal si care este amenajat cu spati vert i stati. Pentru 2 desemna local dintrun orap sau din apropierea ful unde se dlesfisoar8 schimburi de mérfur (in special de provenient’ agricol), in limba italiang se foloseste cuvantul “mercato”. Tn localitatile din italia, piafa din centrul oragului in care se destisoard gi acte de comert este denumits “piazza del mercato”, coea ce tradus in limba romén8 nu ar aveaingeles deoarece ambele cuvintes-artraduce prin piatd. Jn limbile englezé si frencezs situatia este similarS cu cea din limba italian’, ind dov cuvinte: unul care desemneazi piata urbanisticd “square” {in englezd) si respect “place” (in francezs) si altul care desemneapiata in sens economic “market” respectiv “marché”. Ti limba romand, conform DEX-ului*, piata este definits ca find: locul special omenajat unde se face comert cu mérfuri, mai oles cu produse agroslimentare; ¥ loc intins si deschisint-o localitate, unde se intdlnese sou se intretoie mai multe sti, adesea omenojatcu spoil vez si status ¥ sfera ccculatiei mafurilor,cererea sioferta de méirfu. Din defintia prezentati anterior se pot desprinde urm&toarele conclu ++ Infimba romana conceptul de pia este similar cu cel de “tirg’, defini de acelasi dictionar ast unui oras, unde se vénd si se cumpérs (zinc sou la anumite date) vite, cereale, alimente, zarzavaturi ete. Asadar piata este in primul rnd un loc amenajat Lunde se destésoaré comert cu mérfurl tn réndul crore mérfurile agroalimentare sunt cele mai importante, + Cea de-a doua sernniticate atribuits notlunit de plats este cea in care plata este Sspatiulaflat fa intersectia mai multorstrézi, in general amenajot cu spatii vera si statul, Aceasta nu conferd piefeio valoare economics, atribuirea ei datorindu-se poliserantismulu imbiirom@ne, Evident lucrarea de fat are in vedere abordarea Piefei prin prisma semnificatiei economice. + Plata poate fi privita si cao totaitaté relatillor de vanzare-cumparare a bunuritor ‘economice. in aceasté acceptiune piata apare dematerializat’, abstract’ si nu este specific piefelor anumitor produse. “loc mat intins 51 special amenajat Intr-un oras sau la marginea 23» bana ghar Era Unive Endep, ut 198 9:78. idan oc. 3077 Stara 2 ren presen ogre Piaf are un rol determinant tn economie, rol definit prin intermediul funcfillor generale ale acestela, printre care distinger: ‘+ oferirea, in timp real, 2 unor informatil oportune participant la tranzacti; + ofientarea si coordonarea, prin intermediul preturilor, a comportamentulul si eciillor purtdtorilor cereri sl ofertei; ‘+ reglarea vietii economice, prin adaptarea reciprocé a cererii si ofertei ‘© iferentierea agentilor economic; plata Ml ,premiaza” pe cei care tsi dovedese <’ficienta sil ,sanctioneaz’” pe cei ce nu pot face fat concurentel. ups modul de abordare, in literatura de specialitate se disting dou tencinje iferite ale notiunil de piafS: unli autori care scot Tn evident locul/spatiul de destasurare 2 tranzactllor $i alii care scot in evident’ plata ca fenomen (piafa abstract), indiferent de locul unde se desfisoaré tranzectile. Referindu-ne la seranificatia economic’ a pistel ea reprezint, In general locul ‘sau spatiul In care, in urma confruntirt cereri cu ofr, sunt validate caracteristiile de caltate 51 competitivitate ale produselor care fac obiectul schimburllor. Cump&ratort, utiizind informatile pe care plata le genereazé, isi pot concentra efortutile tn directla realiziil concordantei dintre cererea si oferta de bunus, principalul instrument utlizat in acest scopflind miscarea preturilor pe piafa liber’. jn literatura de specialtate”, pot fi intdlnite numeroase abordiri si Interpretae ale notiunil de piaté, dintre care mal importante sunt urm&toarele: Y plata desemneaz’ spafiul falc, concret in care bunurile marfare sunt supuse actelor de vanzare-cumparare, prin intermediul contactului direct al participangilor la tranzactil; piata este un spatiu economic In care se desfasoar’ un sister complex de i rapide agentilor economiei activitdti economice specifica; pe piagd se confrunt’ si se intainesc dovingele $1 interesele vanzatorilor gi cumparatorilor, altfel spus cererea si oferta de bunuri, factorivde productie, titlur de valoare ete EE ¥ spatiu in aer liber special amenajat pentiu activtatile de comers de mérfuri ‘cu amnuntul (produse alimentare); sang, fr rama ust 200 Fa eer farmer apts aosenent, enon dee rt 199; oe Nr ‘Sltenet, Pop ul ord. era dete tr Eon, Ose 208 Sn Py Nahe ‘coop Cota Yor, Burgh 2 Tr A vets fora Pas ue 93 acon veney Monogement peor pecurt opneate ¥ loc de adunare a cumpirstorllor s1a vanz8torilor pentru a face schimb de bbunurl Anallza acestor defintii conduce catre urmétoarele conclu ‘+ toate definitile pun in prim plan semnificafa de spatiu seu de loc atribuité pietei, cu diferenga ¢3 dictionarele de marketing se refer in mod expres la comertul cu produse alimentare. De mentionat este si feptul produsele allmentare, in marea lor msuré, sunt produse de provenienta agricolé; © marketingul ~ ca disciplin& ~ pune un accent mal mare pe locul unde se intainese cel care vand §1 cumpar, in timp ce din unghlul de vedere al economiel ~ ca dliscipling — nu conteaz8, tn aga de mare misur’, coracteristcile loculul de intalnire; ‘+ abordarea pietet ca spatiu are avantajul de a include si piata ca fenomen. ‘Asadar, piata este privité tn primul rind ca un loc unde se desfasoard comerzul ‘cu mirfur, aceasté pia flind de fapt o plat a produselor agricole. Curtoate acestea atat economia cat si marketingul, ca domenii de cercetare dezbat succint si foarte putin aprofundat acceptiunea de platS ca spatiu. Atengia acestor discipline se indreapts catre formele moderne ale piefel si anume bursele si icitatile de marfuri agricole, Des! sunt considerate forme moderne ale piefei produselor agricole, la originea lor sté o plat fic’, unde vanedtorul si cumpirStorul intra in contact direct pentru a negocia prejul,cantitatea, 24 stabil calftatea si pentru a realiza schimbul. . In literatura de specialitste, pentru delimitarea pietel in functle de objectul schimburilor economice se folosese termer i plaja bunurllor destinate consumulul intermediar, playa bunurilor destinate consumului final, plata produselor agricole etc. Prin raportul de la intrag la parte, aga eum sustine academicianul LP. Otiman"* plage agricola are importanta pentru agricultoriatSt ca plot a produselor agricole ct si cca piafé a factorlor de productie sau piatS de aproviaionare. ‘Asadar, piate agricola are dou componente: piata produselor agricole, care este destinatd vanzirii produselor objinute din productia agricola si plata de aprovieionare a agriculturi care furntzeari acestela factorli de productie necesari desfBsur8rii productiei agricole: tractoare, magini agricole, tngragiminte, furaje etc. Aceasti a doua component’ a pietel agricole iese din sfera temel de cercetare si Ta consecinté e2 nu va constitu subieetul prezentel luerSr, 2 cxran i Rsracrrts eur dere nl eroivete ‘nar 158 077 seb Uno aap aur erp LUnii definese piaga produselor agricole ce fiind “locul unde se reclizeazd 0 1e orgonizata in scopul vinzéri si cumpéiril de bunuri si méifuri agricole sau ca loeul in care producitorul agricol schimbé produsele obfinute cu nivelul de utiltate care reugeste sit obfind”™. Numeroase studi efectuate asupra piefelor produselor agricole de citre orgonisme din tntreaga lume, ca de exemplu studile Refelei Europene de itete Alimentara"! sau ale Ministerului Afacerilor Externe al Frante'® asupra pietelor fille aficane definese piafa produselor agricole ca flind “locul unde producdtori icoll reusesc s6-si vandé recoltele obtinute si unde se Mntdinese cu diferite tipurt de conti sau consumateri". Tot din punctul de vedere al acestor studli, plate ‘eptetinté si ansamblul de relat ce se stables Tatre multitudinea de operator a piefei. Desi acestea nu reprezinté singurele defiitil formulate Ia nivel internationa pista produselor agricole, toate au in vedere aceieasi elemente. ‘Asadar puter spune cé plata produselor agricole reprezintd spatiul unde are “oc reunirea, la un moment dat, a vinzatorilor sa cumpardtorilor de produse agricole ir _scopul realizsrl de tranzactil comerciale. “Tipologia pietelor produselor agricole Piafa produselor agricale prezintS rumeroase forme de manifestate printre ‘are forme traditionale - pietele produeitoriior agricoll- $1 forme moderne - pietele | 0s, bursele de marfuri. Formele clasice presupun exclusiv intdlnirea direct dintre producstoriagricol ‘Si cumpérétori, far formele moderne presupun inttinirea dintre mai multe tipuri d+ vnzitori direct (printre care se regisesc si producdteri agricol, dar nu exclusiv, existan« broker, comistonari, comercianti grosisi etc) si cunpérator Criterile de structurare a pletelor produselor agricole pornese, in primul tul defini ‘© Duptioul de vanzare folost, espectivdup3 natura tranzactilordistinger {2) plata producstoritor agrico Dintte multiplele forme pe care piata preduselor agricole le poate tmbrace distingem in primul rand piata producétorilor. den Penmaes ota Pees erties de Fase PTE 9S 9c corona delet del progres, A Rts, Ram, 9, 6209 “1 auours Ages oases fen fovepen da eave Aenea), comes y mache ds obs ars sara nit 300 Foes ots ce Debra 0. Patni oor ect Gere de Copertion ltratnae et de Dewcopren, Fees seamen + tgoecooenoeelaesche pelese?, atre eer ces Ate Enger, Pat, 200 09S ‘Monogement url ogkcle eno vERes egemental leo ro eest tip de piatS presupune ca vinastorl = care este nsusl producstorul “tre cumplrator ~care este Insusiconsumatortl~ 8 acts sheers we cone psd ea sti at chard genet pest at na pace on sone ma te ini pect ore epi depo area inegporant aoe poe vl ee a brotsce, Toe, ant sunt es pie Posie 3 cn aad oe cman green a STD easel mai scurt cana! de ‘heap sau la poarta Fermel. Aceast forma de vinzare reprezinta cel jtributie @ produselor agricole proaspete dela producstor fa consumator. (0) pietele de gros. Piata de gros este locul unde se realizeozs P rr de servi si afi intermedia, Pefle de gros sunt plete fitice care pos a fe gi distributie, unde se ister: de pistrar epodie, platforme dotate cu sisteme moderne ceneenteazé produscle agricole care apot urmeazs $e distribuite. Acest tip de plat sore apectcs pentru legumes fret, dar s pentru atte tur de produse. s in pratt, produsele agricole care se comercialze0?4 Prin intermedi pitst ntrare, Ca vanzdtorl, n pieyele de gros intalnin seStorlor. 2 cert ntalnirea dintre. producdtor!, de gros sunt supute unul proces de cone oe aro ec ct 3comercan gest surentezarar 5 PS Sey ease categdi pitta de gros pe lng plete de eos PEDAL, aise se evidentiaz’ alte dous tipuri de piefe cu ‘trasiturl specifice: pletele de eros cu Titafl gibursle de produse agricole. on Piatele de gros cu licitatie reprezint’ forme moderne ale pietei produselor rafionaten unor cane mac! de proause agricle tro ape re eh : Sie ala wntru pistrarea in bune ree thd up. Best tt ch depot gees Ps : a rete ren coun sizen comet reba © ce ee ponte sb eter un mun eam dear ge wana untate dein. : 1. sun pct co reprsetnd vines produor ale ca pen elma eu un sg fan ml mu eA Gare sou dessa oer rerranrevrablecrecosre ” Licitapile pot porn de Ja un pret minim dat lar persoana care: oferd ultimul sein nutcase opti 2~ Pete proses arn Unele lictati pomese de la un prot maxim si coboars cétre pretul de tranzactionare, primul cumpérdtor care sccepti pretul afipat este declarat clstigatorul tie. Este cazul clebrelor lita “olandeze” (vellngen) ce posed un sistem extrem de efiient pentru produsele foarte perisebile precum legumela, fructele, lorie et. Bursele de produse agricole sunt forme evoluate ale pisfel produselor agricole, constituind locul unde se fntlnesc reprezentanti véngBtrlor si cumparBtortor de produse agricole si unde se negociaz& clauzele contractelor pret, cantitate,termen de tvrare. Ele sunt specifice produselor agricole nepersabilesstandardizabile. caistS dou8 diferente esentiale intre burs sca In priml rind produsele agricole vindute prin licitaii sunt prezente fizic in momenta tranzactiel tn tntreaga lor cantitate, In timp ce, n cazul bursel acest lucru nu se intimpla, produsele agricole find prezente doar sub forma unor "mostre". Aceasta face ca fa burst se tranzactioneszi produse agricole neperisablle tn timp ce lctaile se orgenieenrs, i produse agricole peisabile (legume, fructe). + Dupi mediul in care sunt localizate pletele produseor agricole, (c) piege urbane care la réndul lor pot fi piete urbane prepriuatse si pete perlurbane, Pietele urbane propriu-ise sunt piefele pe care leregisim tn spat! intravilan, Innportanta acestor plete este deosebit in ceea ce priveste aprovisionarea populatel din orage cu produse agricole proaspete. La randul lor, piefele urbane pot fi amplasate ih centrul sau in apropierea

    You might also like