FLAVIUS EUTROPIUS SE BREVIARIUM AB URBE CONDITA BREVIAR DELA INTEMEIEREA ROMEICoperta: Zarnfir Rian - Tesi copertst Roma, Ace ti Constansn (Roms Cola Trai (¥) Tehaoredactare compute: Zarnfir Bilan LS.B.N. 973-97999-7-3 © Toste drepturile asupra acestel edifit: Editurs Istroy a Muzeulul Brailel FLAVIUS EUTROPIUS BREVIAR DE LA INTEMEIEREA ROMEI (Editie critied bilingvi, text | paralel latin-roman) ‘Studie: introductiv, traducere, note explicative si comentarit de Gh L Serban EDITURA ISTROS-MUZEUL BRAILEI BRAILA, 1997Studie inteoidwcsv. ‘Viaja gl opera lui FLAVIUS EUTROPIUS. Inporianja hui pentru istoria noastrd veche, Vita Informiafiile directe privind vinja lui Flavius Eutropivs, nul dintee ulimit spitomatori latni ai secolului TV, sunt sumare si ele provin din cele ofteva precizari ofenite de autorul insusi tn opert sa Brevtar de la fntemeieren Rome, care “dani nu ete singura lucrare pe care a seris-, este Lotus singura care mt sa pastrat”™. Aflim, ayedar, din aceast ope’ of autorul, juns la deplind maturtae si notorietate, participa in primivurs snului 263 e-., In expeditia pe care impieatul Iolisnus! Intreprins-o impotivs perslor, dpa cum el insugiafima: “a pus mana pe putere cin acest moment Tulienus gi, ups man pregitir, a declarat r&zhoi parthilor, expedite la care am partcipat si eu". In anit urmétori, conform azelorasi marturit directe, Eurropius define functia de “magister,memoriae” (gef al arhivet imperial), ca inal demanitar la curtea impararului Valens, calitate in care m redactat pentru wzul si spre instruirea acest impérat un compendiu de istorie roman, ucrurea pornenité mai sus, ‘In sfargit, din ultimele rénur ale aceleiasiIucriri, rezulté ¢8 autora intenfona sé scrie © alté oper, mult mai amplé gi mult mai ingrijit, despre dormnia tui Valens gi a fratelui stu Valentinianus'. O mirturie directh despre autor ar mai putea fi sovotit insigi modalitaea de redactare a Brevierul, intoemit sub forma unei peelegeri de jstonte romani citre un uni ascultitor, impératul. Valens, pe care istoricul fl are [Fermanent In fa i cima { se edvesesza personal cAnd cu formulele ex voluntate 1 CE Maurice Rat, Sud tnroducty, p3, in Europe, Abréye de (Mistove romaine, ete ‘tinge, tx para Pansy 1934, 2 Flovies Claudius Idioms (lian Apostord, eae de ongine, 311-363, impo rora nte 351-363; pene dei, v. ma js, reviaruen, X16, -) yinotce 661-64, aleente acest pasa. 3 Bide. X,16,1 "hives rere pont err ingens apporets Portis beam inc cul expedition’ ego guegue intra” 4 Flovies Fotos (028978), iepiest ronan ine anit 364-378 entry amfnunt, val js nolele 1S,rraiake note 4. 5 Brevrra, X, 18,3. Despre aes projects rare nu ni pst to alk, Se ste {ne fn anal 370, cin em guvertor i Asi, lind bite compet ptr hi Van, «ect in grail Imparau 9, ps la moaren actin, 378, toa as Gout ec 6 functie poles ean sirinbtativé noubils Este de presupus ca wena acest incident ofl fi deterinat sl rene la project amngat in herrea pista,munsuetudinis tuae $i —— tuae mens divina’, cind cu tranquilitas vestra’ sau seetarnce tn ar ee ‘contemporanii sai {retorul Libanios, scrisonite prefoctului Romei Svamedas a i. coer rd Un, ee mel oe Bey bmg ce lo Ce isch sce a a fol — ac om tie de de vot te i, meme cronologicd, pot duce la configururea unei biografii eutropiene décé nn certe, cel ain plauzibile. Locul de nagtere al hai Butropius nu este cunoscut, dept care a aa fa Hc a reo Be a eg oP evade a Ghbin, re de rigine - Ebapimos, serfs in recege “ee eu moravan ae Soe ong gon eat pe ea ceilalfi omonimi ai s8i nu este nici ea ugoar’ Gition de tent de ati pare ia stabilit c& Butropius - istoricul este una si aceeasi pone oe ‘ Sa ge a ah eg Lacy ssn I es eyo ets ge _unii contemporani -ca acel Eutropis presbyter, preot in Africa si clev al Sf. Augustin wi nec a a crestinismulu)!, sa eunucul, Futropius, demnitar atotputemic la cura imparatului ee cs a te an Repo tea Aa nid ae a ce a a , babilitafite, Flavius Eutropius s-a nAscut pe la enul 316, in Grecia, ve fe i Te as mea Conform cra istoricul ar i fost martor la Fundarea Constantinopolului in anul 329, pe Cicer ei See en et eer noe src me Sk aia a ee ic oe ae te with = pe pe tcl wt © CL Brewariuen, Dedicatio, p92 ,"din. voings Pranktiit tal; “minstea divind a Yd iil tale”. 2 Roidem, 1, 12,2 “Tntjiorwa Voastea” . SE ema ancy a een, nn rondo HX, ae eat, Boot ats : Z acd Europivs 4 fost sau nu cxytn spite ica eae anes Ty ta Tae ana "" Inidem, p. 6. Tutiznus, din anol 362, facilites de acelugi Libenios, dovedeste oS Eropius debt pti deine ua ita ks ee 3 parte la expechfia acestui impotrva peril, dup cum insusi mdcturiseste, ast la ‘dezasral la moarca colerului impirat. La accastéexpediie face refer istoricul see Georgios Codinns cind noleri: “Euopius sft, cel care) participa la expecta Iu [ulianus in Persia gi care fost epistolograftl lui Constantin” Calitaten de sofist ti este recunoscuté fui Eutropius si de lexiconul gree Suidas (Sus), unde este numit “sofist italian” Yeas coqere%s), ins, prin acest epitet mw luebuie si se eeada 8 ar fi vorba de vechea accepfione peiorativ a termemul, ci doar de aceea de retor de limba latinas ina asectiunea ea Fost cpstolografal (secretaeul) fui ‘Constantin cel Mare este 0 eroae, fi a istoricuh, ie a vreunui onpist care @ tnscris agregit_ numele Iai Constantinus tJ (317 - 361), fiul iui Constantin cel Mare, cconfiandind-l fa felul acest cu ta!* [Nu se cunoasteactvitateaistoriculuiinire ani 363 - 369, dar este de presupus ci el ‘na chmas in anonimat, deoarece in anul 369 dine la curtea impyiatulut Valens inalta funcjie de magister memoriae, stingind teapta elarismanatulud'” gi primeste de la acest impiratinsircinarea de a redacta un compench de itor romani meni s-1 pund 1h curent pe nonl conductor al imperilui cu fipicle srtlucite gi cu personaliiile remarcabile ale poporul toman'*. {n anul 370, Extopius exte proconsal (guvemstor) al Asici, dar intrgile urzite de suceesorl su, istoricul Rufus Fests, il fac pe Eutropus fe implica in proceaul de inaliS tridare intent secretarului petal, Theodorus, de a cArui condamnnare a put i scape numai graje filosofilui Pasiphilts, care, nici sub torturd nea declarst namic {mpotrivaistoricului.” Procesal «a incheal cu achitares Ini Eutropius, dar acesta na Bixpimos 8 copa S xp xapafialy oud oupcopay ty my Mepiby & ‘enoronorpios Kovotavvan tx Ger Cad excrpade ents Consninpolot x rcognitoneInmanves Better, Bona, 1843, p. 1. Text preg do ©. Pope sean, boy ‘i,p,7,euowessnea armen nape, Lexicon Suis (Sus), ccpora eneilopedic actu dp rte allabece a secoht X, {nsumind cuncpinge deat eal din enichimtesgreco-aiok Nur aces cet dar merement dionar de dae lingvstice, era, sioner, geogatoe, ec ar putea al sib pdt cu tenenal srs Sica sia, anf. Opera aceasta coe a ivor nepreju de dae piv endchienea, Deca nectbie in sure mai vec "Sar despre o olaorare shi Eutopis cu rpraetConstantans I ait nie mae " giser merrrie etal hiv ier) consti echivatetal iti alibi rpecmrss vqung, ir clarisimot wot ou abrevieile vc. (x clarisimus ~ bicbat isin) preine um ph ee sn case eum Cuvee sh permanent al set (gn 9) opm at de uray pi dacs open eka te Vales, 29, "Ce anmums Marelinus, Res gestae, XXIK, |, 3,6, wide cine “Dupl decli xt interop au ist pu din now sub chee fi ial Estat, pe ancl proconsel ia Asie, Aci, ‘itl ar cunoy ing de cup eit ion nevi, capers Pai, care, dep fort cu emis a sf dea mane ster, na put feito pe porta a de sera‘mai eunoscut nici un fel de onoruri pn la moarica lui Valens (378). Dupt secea, Trvopius e eunoscul din nou sscensiunes: in anl 379, el primeste tit g fnsircinares de comes rerun privatarin'* al impSratului Flavius Gratisnus (375 - 383), iat in ‘eral umdtor, 380-381, este numit pragfectus praetorio Orientis” funcfii cu care a ost Trolrcinat gi fn anul 385", In anul 387, Eulipius ese desermnat consul fmpreank x Gmpdratal Valentiniamss 1, atingAnd estfel epogeul carierei sale politice. Ancl conrulatului shu pare a fi si anul_ mori sale. Opera De la Flavius Futropius mu s-a plstrat dectt o singuropect: Breviaritan ab Ube Condita, in rece c&i, elaboraté de autor fn emul 3697 i dedicaté impSratului Valens, {nad exist motive crrte care ne indceptSjesc sf ecedem 8 sutorul a mai scris si alte InerSci ati pierce. Cel puin uma dinlre aestea se ala deja in stare de potenfiatitate In incheierea Breviarulud, dup8 cum ne esignr’ autora insugi fn X, 18, 3: gud autem fad inclitas princines vencrandosque perventio es, interim operi modu dabinsss. nan eliqua sto mare dicenda stoi. quae nunc non tam prostermitinus quam ad Jnaiorem seribendi diligentian reservamus ( = dar findcS om ajuns cu istorisirea oust la iparli vest gi derani de foath venerjia, vorn pune, deocemdath, panct Toorlni nonstre, Caci ceea ce ne-a rimas meri s fie tratatfnt-un stil mai nal, Ineru pe care woum ru ait Tl recern cu vedetea, cit ne rezervien pldcerea deal sore cu si foarte gx). In spinal meet’ ese vine si enfin conterporanal os Symmachis, care, It-una ditre cele opt serisor ale wale etre Eutropius, subliniars eponibilitatea penira soris 0 istoricual gi pare a se referi chiar Ia 0 operd fm curs de Jmoall” ciat eprodis din Am, Marcell, norte Romana, stadiyintoductiv, murs yoke de D. Popeszu, Bucur, 1982p, 504 TF Serer particular sstinat cu aficerite persanle ale impAratuh, fey creat la cure impeyale ee peril Roman Tzzo. We Cemandat al gi pretoriene in Oven 20 [yracrtnie 1973 138 ale hi Cigar de Nazians, (329-390), sri gf eolog gre, erat ‘sk ch Butophis ra ni dein acest Cunei in anal 385, ceed ce seams i, Lame $B1-387, isioncola wit ca un singh particular 2 stl mansorise care opteez§ gi ‘natoriae Romane (Brevier de storie ramané, dus de G. Popa Lssean, bv op. ct pen un a ti, cu ml diferit de asta, Brenan pT: katoi era unt de acon eu aceatl da, care «fost stabil dup cognomenl de Goths punal de Valens i dsdicaje, Acest ti ou ee menjionat ist, decit de wm singe conocer, Dact him ih calcul perioadaistoncd tat de aur: 1118 ani seri det Stemeierea Rome iat ane gum i cate reopretenarjiunea, nv rat Cop ce Valens I icepe dori, Pounds Tedacaca Broviars al degrabs 365, of in 367, tance de antl Senne Borel 753 sau 751, ten. (1118-754=366; [118-751-3002 t "BD turelins Buebnus Syrmactys (345-402), rector gf om poltis oman, Cel mei esuma nao erect in Oxcidert Fst auton a8 panegins sien 900 de serson grate pubes de fGolahu in 108s. A ings ecifi din T Livius i Verges claborare: sed hae silo exequenda tibi ante ali inerva, concedi recanoustem dar c& ta, mai is mer ok ile a Soectniers 4% ra ml ai, me I ini pe aorta In ses 1c aceastS oper promis a fost oi mu realizati, su dack opener ae pe ti uns rue pin implantes eter Boot Rae Sy Tage ne ct eae encentat supe nie romane wait de atratvl. pena un gen itr specific sccolufa TV, th carer ma pup de pat brevis nu eri oper simile: Sex ius Victor (Liber de Coesribus, Rufus Festus (Brewarnun rerum gestern, pat Roma ira gua i Brvir \Basepias Fe, ao, ean i isuringmfin aces sel nu ernest prin ongialiats. Numi” Ammian Meet a es eof {ns6 indiferent de Valoarea in sine @ genui abrevieri istre, imple frist fce ca toomalsescr iri eign minors le Obl lti lceda mal mace soe ede Blow an ‘mare atenfi deed pind acum, si indcosebi Izvonrele operei lui Eutropins sacar i ere ate he cme ati peas eee ad ethereal epee ee aa ar ie Reset enemas Seana ee leap Ge Gp Sota? na wins ar id er er a 7 -syp edagiaprot de Eugen Cine, Bue, 1986p 318 ee eee Fate susprinzator faptul cA siudille eutropieite la noi Mengin Exon spieahe a foetuses staph rene thon nage alone pias aed se Bintan emer ptt pan rnc ake ee ee pin Str gay nl waco rs eB Bcc 7 pet oe ssa iat mc meal ent a cp coe nis locus te, SOE Grama Hebe Trak ncaa eed Nee) sutton Bed) Ahn nr cman, AN Pyccen eat etd datorat Hlologuiai clasic Liviu Fran; 1 aim arcart Tate el fs oad Say, lee velo Si, ig i Kp la ee oe eaey scl onsen: bcos Eipexye'Locmpans fii 0 ie Reason Blapno yok Abe Ri” ea nanan eae ta eeeste pe deplin justficotd cel pujin pentru perioada legendarh si republican a diacronici omane, Accasti secfiune de incoput a istoriet sale t-a rela, dupi toate ‘robabiie,dint-un zuma dreotfScut de Eutropis din opera lui Titus Livi cy Fire opera isoriculul petevin gi Brewtaru! eutropian sa allt cel pin una din acele Tumeroase "epitomae Livianae” care circulau in epock. Efeetuate de autori anonimi, ‘su de istorii curoscuji ca Florss or Tustin, inifial Reeare carte livand gi-l avizm pe cititor de confimutal ci, Treptat, suocesul eestor rezumete, grafic ccoracittori putea ocoli loctuns integrals a operei lui Titus Livius,a fou ex le 38 acuruleze, in timp, $i laura anecdotied a itureiliviene i st Tmpingh oper orginalé in conul ce deznteres al etrarscriei ei, Este de presupus tn, a gatfel de epitome «-i i dat Tui Eutropius posibibtates de a aves © pivire fgeneralk att de unitari despre periowds republicans, viziune care s& reprezinte, Frc, un slid punct de plecae 5 pena restu apsrei. Se sirat ing cla gt ecourile ator lec, ca de pil cele din opera lui Sallustus”, fins si ali, Dar ow toats deperidenta de izvoure a informatie in sine, aglatinarea surselor st efecrust intr tar rod ott de personal inca istoricul nu se mai considers obligat st citeze a tot pas ‘usa informfillor sale, c-gi pune inireaga expanere sub somnul autoitiit feptelor SMmoscute de toatl Turee. De aici apelul permanent la prestigitl traiiel st gl opiniet ale cxprimat prin formele de tial = fort, dict, credit, tava”, se ene ‘autoritatea faire, memoria, Periru eelclate epoci ~ Principatul gi Deorninatl - implicit celelalte sectiuni ale Pade, IX. 5 obscrvafi fc ide Ut Prange stats ita. 340, ns CEG PopecLiscana, op ai, vol Xp. 13. ‘aceste periochae (rezamatc) precedat 10 a'doua gi indcoscbi partea # treiq inregistreaz’ o sa ec a ae eto hee ec = lui siu, comsernarea vorhelor si gesturilor semunificutive prin care portretal ‘oval va pind conan sens bn sah, fptle de ame (eget), ar ipa g attra ptt ate ag one cores crm he Ng cronici imperiale redactate sui forms de biografi™ fie in Ser aT Tae a he eae emg mas Tedacuts de Taws Obsequens (contemporen probably Bureopis), un edevasat dep exon etree ole pune ° ee wether oa Dake fetes ae oe Ee fost ‘recunoscute formule, procedee literare gi expresii din opera hi Nellis Boewlue si din cuegees de apofegme si posit» hi Valerie Point aa arte fiestas sa utilizat $1 Cronica de familie a Seon Riigna! sages neared fete tors escent aif on ff perc deme: , oe sursit de it la coery pete [ui Eutropius. Cat priveste nivelul formal al. |acestei compozilii tee ae es aaa int modelul de expunere cel mai adeovat fie cu gustul epocii, ith adresat de imparatul Valens istoricului. Cci dacd in secolele * Expresile prin care sunt conserrmate thoey ‘domnuilor ararcori gal pom ia rte te ep ene hen st pans tise te et ors ee on So rere STECHY Beet aeeigemenanty eet eam tay TL h seer 21a Gan oe tat ae By in orga ebee vam Bante al respectivei dornii, ama saa gn ene, SR Eee eee hee mento oes SR gre roma NES creennersh tcp ga cos i ge ne ise revo) fake ee Seas et toa nearer PR nwa ea diungemsetonsrirees tities rewrite Cape Si spine ees de ari) th 8 om, iinet eee eee wr ete te eeu mihi Go ratio dn ios enamrcecomteemee on st ulsma nu constituia alioeva decét dovada unei concesii ficute deopotrivs Ereajiet i lectan, in veacul TV, epitoma a tins 38 capete o eer autonomic tn eadral Genului istorie “contrapumand universal su specific modulitiilor clsice» ale ioriografiel neabreviate”, juctnd in felulecesta “un col decisiv in stabil epfiunilor ideologice gi literare ale lai Eutropius” precedente epito Sextiunile principale ale opere! ‘Opera lui Enropius, tn zece fe ma prea hung, condenseara evenimentele istorei rome pe o dural de 1118 ani de Ia fundarca cethii Romei (753 ten.) pln la {ranten pe tromul Imperifui Roman a ui Valens (364 ex), Aga cur observer gtr fue, in rarofiunea eutropiand se disting tei secliuni, in parte determinate de nature earelor de bark (Titus Livius, pentru epoce republicand; Suetonius, pentru perioada ‘opeinadfntre domnig lui Tulius Coesar si Domitianas; si Cronica impérgtlor, pentru Serada uanBtonr), da gi de mnie momente le istorii rorane in tatarce err auforul ese nevoit si schimibe mijloacele de expunere. Parte inti, care este gi Sea mat lungé, Inte cArile FVL, avand de ebreviat un material faptic foarte bog, qevine un reaurat sec, cu un schematism naratv ce nu las oe deedt arareorivirtulilor shistice. Dupd o rumoas’ yi amplB fazi de inoepu (I 1, 1), model de peioud latin’, jn care destimul de excepiie el poporului roman este fixat in onordonatele de baz, vial modest gi amploarca neobigmuith rezaltat din crestei suocesive), autorul plik faplclor relaate 0 schema gencralé cu clemene aproape fixe menfionaren setle: de la tntemcierea Rome! in care are loc evenimentul, timpul conenlatul, atmimentul care aval Toc, ce invayaminte decurg din acestea, ce saa cite trunafur & sNtarhatort eto, dup care schema este rchuats in aceeagt (ermeni dar ex un alt Soni Pentre formulele cel mai des folosite in recerile de la un moment 1 elul frentionim: anno, 2b urbe condita; eoder tempore, .. cunsuous, anno insoquent Inde eeinde etc. [a randul 6, schema expumneriieonfisutului este caractenzaih si eo iis sere de steretipi: nul st locul conffuntirilor armate; numele corandan|ior atura $i ipal lupe: de partea cui a fost victoria partee ancodticl u evenimentuhai co Tabtentl moralizaor, insinctv sew patriotic; bilan perderilor maitre; cosesintele siotorei eau ake infeingeri™ ‘Din puneful de vedere al femei generale, coordonatoare — subordonatoare cclolae de tli, partea ith pare a reven fn mod sistematc lao unica idee obsesivl: Greterea continu a puteriromane, cu expansiunea teritorilé presurusd deo astfel de scyee din pranitele proedente, gi cae se mlsoath crescendo in mi, zeci de mie i aoe emilee stabilegte astfel un raport direct proportional inte distantarew de un! sea fi, care este Roma, si grandoarea unui imperiu ve g-a propus si cucereasch 2 vw Fang rt. i, capit Evoare, p343 «pees cee a oper evropene ine pope i. Popasisseun op. ct. 10 4 [Brgy Conder oe disting don dou pln, “Exon divide opera douk seen fadareenute endure mycin storie rea: epoce republican giimpeni." (ep. it p43) Balan, capt, Comperaimentele experi. 344, 12 intregul pimént. Din aceasth cauzi, prima secjune din Rrevier este exchisiv, ev s ieee we Exel eenienta eee tn loco xual marvin ae : penira 0 scurth dart; gi aceusta spre a tabi reperele unc ale ies Soe een ae ree tlw uc cer mip ela es dei de mn lei {Beal cara fe eee republican Fae evel dn aoa Indi eae send 9 deo nae areink on memombi aes tal pn dpb atin Sine chen eae a ae Settee tear eae ee invings armata sau generaful (Y) eu bilanpl votre sau al dezatrulit mite, Tar Sack onlin ome ur oid dtc cal rbascr panie a a ei ct Mile al Vee Eup, lle eh at omi o cca si numele eomandanlor mai pujin sini Teer det cla soe pate Bak comes venient cre afar inte in marie fk open Kp cx Aste de procedee expaitve, realize in spiitul meer gal atelor maga, went impuse de cera abunlojh de material fapic ce trebuie tezamat rep punind eveimentcle in erdine sronologc, more mscdime ‘anes el eptomaorl se vede neve hueze mi enomena poltcosocta cm B pera a per alg lpr teoremipenl ‘chim cua ple pio imp forall ca code lmpor sper ido Saranac eens eee ee cin ie esar gi Pompeius,tulburcile gi =e scoala gladistorlor din Capua, tn fre cu Spartacas, rival ex 0 expunere att de ribs sar pres cX mm mai poate fle gi penta wfleci Sts on rar $a ove oak mee des eo pal seal 9 inegreare « eerimetlr, sbi import pe care tn ame moment pe ep in contexal eval lobl. Pot fat, in ast Chie Une wen sbi Stace ‘supra confictelor dre Marius gi Sulla, dine Caesar Fonpei fn yd ca Setcea fine ian delim ce bucet exaandiy et Icrnae, quo free Calais, que in procs acidrt, ean pop Roman fra mica (- Indl dup sean ura boil ivi un rr adctor de le mn de i emele, dn caiza chr, in fae nenocoitar gre s-m abt in cura bation, 4 fost modificats insdgi existenja poporului roman)". “ a “OV. 5G Pope Lissa op CETL 12 sium. veka *°¥,Brvtartr, 21. Fone puja SC Breiaiun lh niLayN EN. ek MS © den 23 iden, Vi 19,1 B‘Sub aspect compaziional gi stilistc, prima soofiune a storie eomane este reiactat ‘n manieratradijional a relatii gi exptnerii cursive # evenimentelor "pane a doua a Brevard, extosi, duph cum a stabilit Droysen, din Vite Cee re de Suatenius, sbordes2R itor romand axfndwoe mai pin pe celtarea ‘cenimentelor si mai roll pe roll istaeic al personaltigilor imperile. Evenimentele fa sunt uitate ef sunt doar trecute 1 secund", Cartea a Vila, 0 adevieark pitomd suctosiant, pezinilt domnile lui Antonius, Oxtavianas, Tbenus, Caligula Ginudius, Nero, Gatba, Otho, Vitellus, Vespasianus, Titus si Dorit, (Jn total: 12 ‘implaf), Discursl nrativ,cnd are in vere fenomeneteistorei romane, se rezuré wer ty tuptele interme dine impli la putere yi cvali lor: conflictul 1 fonptcarea Tar Augustus ox Antonius, constituzea celut deal doiia tiurvir, fzboiul imptriva {ui Cassin g Brutus, confitele oa fi Ini Pompei, fmpariea statului ttre Antonius ff Octavius, fain de Ta Actin, expresie a acceiagi nvalitigidintre Antonius 51 Sctavianus,rivatitiile imparafilor anit 69: Otho, Galba gi Vitelins ete. ‘Sant menfionate insl gi evenimente cu caracter extem, de extindere a impertlut ‘sau de menjinere a granfelor citigate. Sucoesele [ui Agrippa in Aquitania gale lui Vertidius Boesus in Siria impotriva pesfilor, nizboiul contra germanilor din vremnee omnici Ini Caligula; perder teritoriale pe de o parte si edfiguritenitoriale pe de alta Gomnin ‘i Severus Alexander). Pe de all parte, insigi nate realitilor foros ser autora unites egitim per arte in cade) bigrfilor parse sa ee at scl ewe Foe sais cel ocr ju cme i redo inte en mente, (Wl, 2,4) fn carl viel I Beat Te afcren vce tere face bee pra fart caw tl fils “Commods,nstews antral, ra at mins din insite IS Fe nt rari aga de rprasticd tnckt x crezt cha fost stn Sc cred A rant rma tain ska 12 ai 9 8 unig a fost Sno ape rdsu Hee inant Gell chars cup'mete dopa Ines nam rnenen” (VII 15) 1 pica Casclla (VI, 20), propensiunea neta perry Sonate ca distin cv gi ritar a fal, eu inchina aeestae ni conte tteratura ga iow, De alifel,exblinerca contrastelor in easrul biograil: weele poute A scszath gi m secnunea a Tha in ac, in pease te Btn, pi, sunt pus in-0volet® ante ox demnnle wal 9 ie scestuia, Titus eigen wus", Trebuie de ascmenea remarcat zi a ia int j gh 2 uror personaje feminine care au jucet un iin aa ec: Spier (ls Semis), mama 1h Heligabsls Marana rama ni Severus Alexander, (VI 225123) eisiocdad ‘Crile La gia Xn at pea consiu ésbciane bine cirumserih In ce rolls, moteindi-e 0 are compatimentredidactic8 ma muna ec aspectul atc, fp notre corfrouu Cc apropindu-se de peer, eur ise ts Sag mes a Mig accasth din urd pate, seritoru nosy, imocmai ea st peg al aera ol gel insugeste prin compunerea cf sl, compard trocuul eu prezentuly ‘ndesenr indicat asupea yremurlor sale "in cazal prozetir biogalilr, chi decd tehniea relat din « dou subdiviziune pale dc bazh ca: portreted fz, caracterizared, = se face gi wecerea ta carta a Vile la camea a VE, emperi ee eg eso 6 PopaLissea, op cit, vol X..P. 1! 16 res eiviles, laudatio (damnatio) memoriae $i deificatio, wiuyi, aga curs vom vetkea mai jos, se impun in mod clar dou formule narative noi: impletirea biografilor meparapilor 8 wzupatorlor ce-si exert putczea simulten, cu scopul de-a reda gi sub aspect neraiv accasth simullaneitate, gi folosirea rept cadru a biografiel per atudut principal, pe fundalul circia sunt grefote celelalte biogtafit ale conduedtorilor ‘eoniemporani mai putin importan Cazul primei Formule narative subliniate mai sus, cu deviere de la schema suctoniané si eu reluacca destinului unui personaj in subdivizunea biografii altua, poate 1 ilustati mai ini de pasajul TX, 10-13, respectiv de domaia Iai Tetrcus Claudius If, Quintus g Avrelianus, astfel de formu naratvi se prezinté schematic sub forma: 23. Domnia Iai Tetricus: promuniatio, ree milters, B. Revenirca asupre domnici lui Galliemas; C, Dormia lui Claudius I Golhicus: promantiato, res gestae, ores, mortis caurae, veneratio; D. Dormia ui Quintilus: promuntatio, mores, confirmario a senctu, mors, aetas inperti; E, Donia hui Aurelian: origa, mares, res gestae; A. Reluares domnici lui Auretianas: res evtis, Daciae antissio, mors, martis cause, deifcatio, Pe sour, aovesta schomA bicgraficd narativi sar putes configura: A, B,C, D, E, A. Un eas si mai elocvent de intcrcalare biograficd, unde elementele in ccaurA sunt alit de strane intefeste gi condifonate recpeoc, fhedt diseserea neh formule devine practic dificili, se observa eu preeSdere in eal prime celei de a dus tetrarhi. Gasim si pasaje mai seurte cu biografitintercalate, cx de exemph dorania lui Carinus i Diccletamus, ali Maximianus Hereulus i Careusius. lous edi exist gi oa Nu mull diferti de sceasté modalitate narati, in ultimele doua formuli de expunere: 0 biografie - cadru care inglobe biografii rssi pujin importante, aga cum este cxzul domnilor Iai Gallienus $i Constantius I. Cxzul dornei tui Gallienus a putes roprezenta schematic astfels A omnia fui Gatienus; 2) dormia hi Postanus, b) dommia tii Marius, ©) dommn hi Victorinus; d) doomia hi Tevius; A.~ revenieaasupra dommiei ai Gatlenus, Ca site cuvinte, dobindim schema: A, 2, b,c, dA. Cacul dommei fui Constantius Hofer © sche mai bogatl, dar de scceuyi facrues: A. (X, 10) - destinul inoercat al Tui Constantius Is) domnia ii Vetrani; 6) domnia uewpatorului Nepotiats, ©) domnia zwpatorului Magnentizs; d) doninia lui Gallus, ¢) omnia saswparorulud Silvanus.) ddomnia tui diam: 8. (X, 15) Revenicea ls biografia hi Constantius, cade de baz {in care a fost intoduse cele jase microbwografi Formula reztata er fi: A. a,b, e 6A. Secjunea se Inelieie eu urmatoarele genera constantine: mors, mn impert ‘eas, laudatio, reviter enumerato (cecapitulareaintegit domnii pe scur) ‘Dupo formu inedith este prezentatsdomnia lui Constantinus, ale cru gestae se remare4 print-e suucturé evadripantésimetricb. Extn pe aproape § captcle (%, 4. 8) wccasté biografie ese caracterizats de patra subsivizians alctuite din aceleag plate: 2) Laudatio = mores - res milters; (X, 56), Dannatio (, 6 final: b) Lauelanio = resmiliaris~ res chilis (X, 7} €) Laudatio "rey evils - pes milaris (X, 8). Avcasta agezare in pin @ unui inte faueatio, print cate se strecoard i eprcharea fapteior nedmne siviryite de Constantinus, se Tncheie tot eu 6 suits de patra puncte bogeioe: © Drevierin, 17mors, atas, prodigia, deifeatio. Mena viditb pentru simetrit unei biogra é en rat font ernst de alo okt caloric “Traianus™, ‘ rar aeulfima parte a Breviarud capits o foarte mare importa fn eoonomia oper . Laat 2 pi pc es ee aoe 8 te ene, Macon Replies sea Seen gonna ond Tl ir ‘Coartia mas TL, Constans, Constantius I gi fulimmus'?. Lor li esr E - Sa cine belerich (especie), ep cu San supeind principalele momente ale marilor migc&ri istorios Arndificarea esenei manila condaceri supreme In Cacsr,w instauici Tetrachiei gi a aperifiei Domi riche NocNse, SBW, LACM 1094p 36a. ane op, ay. 10, ou 6. Voor sobre celal groan 9 ae dope Dati pte at “Sumi eto ors nian cnn pop, ne mda eal ol XI {sc Nr eutin do 0, Hino eres art moines ae dh Dovel plant de pure Tasran, Obi yi Boat ou mick mar are Sete int at th ph sags stew or na ce p 170,08 ° rou, Unermchongr th die Gucci er Caches oie Var, Leipig 1774p. 240,324 g 30 1 AL Pilppse, rgnen roma, 1925, p. 66-67, ud ePsSieca Conaadaase romnler, prvre Soriogafch, irc problema, devesit oni, Buca, 980,23. 34 aqeau 0 mai mare grout de fenomentl emigririi decdt de navAlitori berber Loeutoi daco-omani sau emestecat dup accea cu elementele migetonre Innes, Je pe acestea agriculture gi dezviuindule placerie vic civilizate- Toate goes naj ‘ncare a predominat elemental decic, au formal eu vremea un mare pope, O mafic corset supa fenomenuilii yeto-de, surprins in plan lingvisic. a vat P.. Softk (179-1861). Sub inflaenya tu #. Dive (1794-1876) ga lui Kopitar, Safaik sustinca Perpetuares nee vechi euvnte dacice fn fondul romani alibi orndne, ca urmare a fapului cd sori cra autohtoni ma un amestes de daci,comaai yi sav “vee! ge spunea el, nau dispirut, ci trkiese prin romfnii de a7i””, Este adevirat 3 ci au convieluito veme cu slvi, de la care au mostenit mumetoase cuvinte, dar fond autohton na dispinat nci el, chiac dak romamizarea a fost foarte putericd i tccaath ont ln cuvitele de orgine tmcn-decied, Safark menfiona Termeni "iad a “princi. O opine similar a impiiigit BF, Tomaschek, ante dea se convert rocileranism, care, in 186R, firma categorie: “daco-romanii sunt daci gi romanizaf, care n-au prisit Dacia riciodatl. Macedororinisnt bess! romaniza, care, vies lg, a fot impaidin cn loc piv ia dus in Anul 1871 a reprezentat ins o cofiturt fundamentali in evolujin probleme: supraviefurii sau “extermindri” geto-dacilor. Este anul apart vestte: luerii a hi Robert Fa, Rocsler'™, Untersuchungen ne alteron Geschichte Roméiniens, Leipzig, 1871. Cartea lui Rossier nu este original ea reprezentnd o sintezi a unor ie mat Vechi datorate lui Sulzer, Engel si Eder cu privire la originea roménilor gi la tential loc de formare ca popor. in rindul intetectuatilor roméni apargia ei a blocat orice ‘opinic enticd stimind o adevirals perplexitate,fapt pentru care, imediat dup editar, ‘isa incegistrat nici o reacte. O atitutine Ferma go respingere de plano a opisiilo: tui Roesler n-au fost exprimate tn presa noastré deca cffva ani mai taczu de M. Eminescu si B. P. Hasdew, Stupoerea incercath de savangii roméni la aparifa avestei Fo OE Khem, idem, p.27 WAL Philippide, op cit, vol 1,p.675. Adc mop cp Sai Sato SA Seviche orp. 3, pu den ‘eR Senn otc 4M st is Bi Ror Toomchek ba ‘hint iil ved ipa vil messin of eo nvr ona Dank mel ber Bk Rowe (136-187), paom dn oc, Od Obes (st, ce gmdea A. D. Xenopo). flviog yi storic, a fost docerst al Universitigi din Viena gi bibliotecar. Din 186 ot psn Unventc da Ler(e), rp Unrest Gs. Ne bkiogtic dy tx Si 50,9847 case eT 16h jet ett mc pper, coor pe mea co on contro, bt pues, pata Ho-omaopate sch Agence dea Regops Vel 29 Lag Hp. 202-20) R Ro ee mal coos nce pour eres ‘ipa vrtin peg acon cpa de peacoat ee Nee ‘esc pane Vian ea 1641868 eons force ‘Seton, haracae a Gachche Rani, py 1M cans ct pees a See sine Hee gi pe eee ala oc aa Un tpi, emt sso ean vit pounce ot wl dpi i donb ined cad Soi CELL Sus op ap 16h a 35citi 0 pretungit, din plcate, pn tn wremea roast. Sa creat asl stuaia ca nici freer astiai s8 nu avern o traduoere in limba romén8 a acestei eA spre Tireasca Informare a tuturor, Locrarea a fost insé prezentat8 in revumat ou numeroase ocazit ma) les in curaul see, XX. Asti, o ceexaminare atenll si obiectivA & Feoriei roeslericne ne doce la concluria e& din toatérsipa de ide vorbe exprimate de autor cu peivire a Ctnogeneza roménilor nu mai rd nimic’” Teste oporuni totusi aic! 0 reamintie a problemelor principale ridicate de Iwsrares fui Rocsler. Argumentul introductiv al teorii lui Roesler denunf§ dina inceput.un ciudat complex de “nafionalitate” resimit de autor Ia Yectura clrtilor ituministilor fndeleri, EL se intwabé din primele rinduri cum este posibil c= sominil, malic infericard-dupi opinia 5, si toleruth Tn imperil habsburgic, & pretindé a fi mal veoh ddeeat alte gin pe aceste plrnéntus, asupra eltora vor chiar st nidioe protenit de ‘Gominare, ei care nau nici cultur’ propeie, nici un drep istorie consfinit, st pentru care fu existi documente cB sunt anterior: ungurilor, sailor gt rutenilor. Chiar in accasti formulate a urgumentulti principal al lucrarii se constat’ ura savantului de cabinet, ‘mobitul nestinpific al muncit sale. Cartea se inearcd treplat om cu argumente, 61 cu ‘Tenaturin voite, cu inférmatiireduse ori gregite despre via, limba gt istoria populafict romfne Ayala, pentra a sasjne inferiritatca cultucalé a valahilo, Roeslr a plat lt ‘firmus lui Sulzer, eare explica aceasin prin origines sud-dunéreand a romdnilor. Cx dake cavinte, romani n-au o cultures superioerk graffi autohtone findcd ei sunt niste dhirugi pe aveste pnt, infitrafi in urna celoreltenafiuni:sasi, secu, unguri slavit gr alfi, Argumentarea lui Roesler preluat, in acest sens, de Ia predecesor, este fungi #1 ptolixt si ew se bazeazé nu numai pe elements superficiale de propaganda gi persuasitme i s1 pe Userea izvoarelor istoriconwtheologice, pe obgervatit de ordin Tingvistie pentru care, a vremea sa, nu exixta solufit mlfumitoare'*, Apadar, pera demonstra ide formérii poporalui romén in sudul Dun, Roesler avea nevore mai nti 2k dizerediteze ideea continuitifi gi in acelayi timp de faptul ef romanii war Fi parut sa ab vreo legaturi eu popolayiaautohiord. Demonstalia lui Roeslerpreint in Eg Fel luerunle int extiepares aulohtonilor este firewseR, e@ find wanes unos fenomene bine cunosctte - seclituirea populajici razboinice gi civile in luptele geto daclor gu Treian, retrageres populajici rimase de cétre Aurelian gi, in sri Fuge tutu eelor rimagi fn via din calea popoareior migratoars fh consceinjay vondiat Roerler, deck pe tential vecttii Dacii nom mai rirmas nrimeni, unde in altS parte dccit in Belcani sar fi putut forma poporul romin? Peninsala Balcenicd era singurul loc unde viala comand cra posibilé i dupa secolul IV, unde romani in contact ex albanezi, au putt imprumuta ave elemente Hingvistice Saterte tn limba loc din limba albunezi gi unde, de asemenca, sau insujit evvintele TO fy eum anor ora hi Roeser a fost analiza espns cu ange solide de umezo$5 cercoitor worn’ ca Al Puilippde, BP. Haadev, A.D. Xenopol,V. Plrvan, Aurelian Sacedofeant, GT battany,C.Dacoviclu, Siviy Dragons, D. Protas, C. C. Giureseu ial O reoent pier: in Aeant a dovedt 1-1 Rusu, fh op. ert pp. 160-168 (prezetarea tsoriel 3 cap VN, pp. 165-195 (Gommangunentele gi espingore opine, Por o bibfografe detabat VN. Stoicesou op. , Pestle eS 1 Rus op. ct cap, VTE p 165-195 36 slave de colorataré bulgari, Spre nord, roméieai sau rispndit numai din Peninsula Baan ix Dac fos tromanizd ei in sogice Xp wmBlowle™ Actos ar fi in reaurat intreaga teorie a lui Roesier"™. Ecoul teurici roesleriene w fost surprinaitor gi imedist, dar sucoesul scesteia mu se poate explica decat prin acces «& Roesler propunea o solufie, cel putin teoreticd, iniz-un moment foarte entic pentru recuperares zonelor de influenj& pierdote de Imperiul habsburgic. A prevalat, doi, interesul politic nu adevirul sinjife. La teoris lai s-en convertit repede numerogt svanji actor formatie sified era mul mai temeinica dectt a acestuia ea, de pila, Miklosch si Tomaschek, ei care, anterior, Iji eprimasc pier total opuse’ Ca ‘tecerea anilor gi pe misuri ce criza politicd @ Imperiului habsburgic sc accent, ‘numécul roeslerienilor a crescut de Ian Ia an. Un contimaator al tezelor lui Rocsler fost istoricul maghiar P. unfaly, care a sustinut in cAteva hue” cf rom, rack romanizaj, in special moesi gi besi, au trecut cu tof sual Dunit sub domi at Auli 3 Tomato opr In nee dine Danke Ban alc au eval in nordal flaviniu: in secolul X,'mai ini in Muntenia Moldova Ent a ot a peri susie neal mage mu ales i apa celui de al doilea imper roméno-bulgar. In Transilvania romanii at pBtruns foarte ‘Arzu, continu Hunfalvy, dup ce au fost invingi de ‘atari. Opera istoriculn maghiar sste plind de patio si departe definate unei luerii gtimpiiee. El nuteste un dispee} nedisinulat pentru roméni, cénd Ti numeyte Oléhok, cavint care in maghiaré are un sens peioraliv, In anul 1892, odaté ou apentia vestitului Memorandum (succedat de wn proces bine cunoscut) s-au flicut yi pregattile s&rbatoriii “tnileniului” maghiar de le ‘enites acestora in Duropa. Acesté dou evenimente au intint spiral govin al rmaghiatlor yi, tn special, al unor istrict a lor. Unul dintre acgtia,f. Ovary, rela ‘© Dacd uerune ar sta astfel cum s¢ face 4 primele capitale ale Tisilor Ron impen : aha Tbr Ra ca saan REY ge Coe age ee Sr Uitees Sieceda «maid nie Tics wees Sie Balcanicd gi chiar de maul Dundrii gi nu in zona invecinaté sudula Dunn. in atari sinus ne-am fi sure eap nao bene ype ta ate te cape Sennett cea ornate eleanor end fade cobra free ct pr ase op ae Segraaedd mega ale boos Weenie Soca rae meaihe ae enptianarresnenen sd ces tc ier pani brass hone ee lgele aR sae ‘bi Miroea Basarab 1, 1386-1418), Acveasi retragere in muni explicd gi thcerea izvourelar i - ‘cu popubaia autohtont oe Sev spit wre wri Rose at : oe cp 3 Pie i meen a ert a er a pa i coe abr fh da ed pan’ sl co pen eae Mnemonics ett cae apes etoatban mt ero fem ome or oop iy pn wb Sa eet Une ura poea kh ta Stag h eoe toe Sirs dapinne pint nampa be meta tiger td s ifeaals aa Sia amasens paces pers ‘crudiji maghian si gertvani, © sustinuté cu mul tenaciate i apurat critic savant ae ae eanttioess' Ninounron sta et 37