if Nerespectarea Standardelor de Stat este urmirité conform leg interzis Reproducerea 10 pag, PRETUL LEI 2.25 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA : CONSILIUL NATIONAL PRINCIPIL GENERALE ea DE VERIFICARE A SIGURANTEL INSTITUTUL ROMAN CONSTRUCTHLOR CClasificarea_alfa-numerlci STANDARDIZARE. 60 5 aC caer, Sire ea batacs | PHM atnsga Srgeite” | CreGumaabtnkie nonferes ie TUAW COOPYatENA Standardul _corespunde standardulul international The standard _corresponds_to. SO 180 2304-75 gi standardului international CAER ST 25-73 2394-1973 and to CMEA ST25.73 1. GENERALITATI LI. Prezentul standard confine prevederi generale, pe care se bazeazit calculul elementelor-de constructie si structurilor, in vederea obfinerii unei asigurari rationale a constructiilor in raport cu starile limita Pe baza acestor prevederi se elaboreazii standarde gi alte categorii de reglementiri tehnice uilizate in proiectarea constructiilor cu diferite destinafii, alcstuite din diferite materiale. Jn masura in care nu exista alte reglementiri tehnice de specialitate, prevederile prezentu- standard se pot utiliza si la expertizarea constructiilor existente, cu luarea in considerare a con- jor reale de exploatare si a altor informatii disponibile, referitoare la constructiile respective. I di 1,2. Metoda de calcul confinuti in aceste prevederi, denumita ,metoda semi-probabilisticd a statilor limita, se distinge prin dowd traséturi esentiale a) se consider in mod sistematic diferitele stiri limita posibile pentru o constructie data ; ») se considera in med independent variabilitatea diferitilor factori care afecteaza siguranta construetillor, stabilindu-se In consecinfi datele cantitative care determina nivelul de asigurarea constructiilor. ° Pe baza acestei metcde, asigurarea constructiilor se realizeazi in practic’ conform reguli- lor de calcul date in capitolul 2 al prezentului standard, cu considerarea definitilor si preci- zitilor date in capitolele 3 si 4. (In anexa I a prezentului standard sint date elemente de termi- nologie specifice acestei metode). 1 In cazuri justificate, cu avizul organelor competente, se admite utilizarea unor metode pro- babilistice de evaluare a si ia unor criterii explicite de optimizare a gradului de asigurare in raport cu diferitele sta De regull, aceste metode si criterii vor fi utilizate : a) in vederea sporirii asigurarii in sittatille izolate in care metodele curent utilizate condue Ia o asigurare insuficienta (spre exemplu, in cazurile cind trebuie considerate intensitati ‘cu caracter excepfional ale unor actiuni climatice in proiectarea unor construcfii usoare sau zvelte) ; 6) in vederea optimizérii dimensionicii, n cazurile in care eventualele avarii sau defecte fn construcfii nu implicd un pericol pentru viata si sinitatea oamenilor si cind se pot preciza criterii de natur’ economica pentru g evaluate cantitativa a urmarilor atingerii sau depasiridiferitelor stari limita. Se infelege prin stare limita o stare a cérei atingere impli = pierderea reversibilé sau ireversibilé a capacitafii unei constructii de a satisface con- Gifille de exploatare legate de destinatia stabilita, sau — aparitia unor pericole pentru viata: sau sinatatea oamenilor, respectiv pentru bunuri materiale sau culturale a ciror conservare depinde de constructia respectiva. Stirile limita se impart de reguld in doua categorii: ) stiri limita ultime (stati limit& care corespund epui alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare exploatari lor); b) stari limita ale exploatarii normale (stati limita care corespund intreruperii capacitatii de asigurare a unei exploatiri normale a constructilor) Principalele fenomene care pot sé conducé la aparifia starilor limita din prima categorie portante sau unei sint Elaboratinijal in 1978 Revit in — Data intririt in vigoare : ‘Aprobat de : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE i 1975-07-01 ‘Str, Edgar Quinet nr. 6 Bucuresti Telex 11.312 CNST R ySTAS 10100/0-75 —2+ — ruperile de diferite naturi (rupere plastic’, rupere prin oboseald etc.) ; = pierderea stabilitatii forme’ unei par{i a constructiei sau nei constructii de ansamblu; = pierderea stabilit’tii pozitiel (prin rasturnare, lunecare etc.) ; — stiri care implic& scoaterea din lucru a constructiel datorita 'unor deformatii sau fisuri remanente excesive. tot, Pritepalele fenomene care pot, si conduci la aparitia stirlor limita din a doua categorie sint : — deplasiile statice sau dinamice excesive; — fisurlle excesive. In analiza stirilor limita care trebuie considerate pentru o anumita construcfie, este necesar si se aiba in vedere faptul cd fenomenele care conduc la aparitia acestor stari pot ite indi- vidual sau in combinatie. In functie de specificul constructiei (solufie constructivl, mod de comportare fizico-meca- nici, destinafie si important’ functionala) se poate ca, pe baza unei analize corespunzatoare, si se ia in considerafie o diferentiere mai accentuala a stirilor limita decit cea corespunzitoare tmpar- {iii de mai sus in dowd categorii Aceasta eventuala diferentiere poate si fie justifieatd printr-o gravitate apreciabil diferita a urmatilor atingerii sau depasirii starilor limita diferite. 1.5, ___Scopul de bazi al calculului elementelor de constructie i structurilor este obfinerea une asigurari rationale a constructiilor, {inind seama de importanta func{ionalé a acestora si de dura~ Dilitatea necesaré. Aceasta asigurare se diferentiaz’ in functie de consecinlele depasirii diferitelor stiri limita, de costul asigurarii si, uneori, de masura in care aparitia starilor limita se produce fari avertisment prealabil, in vederea ob{inerii unor solu{ii ett mai apropiate de cea optima. De regulio asigurare rationala urmareste evitarea aparitiel sau depasirii starilor limita, limitind la valori reduse probabilitatile respective. Pentru unele cazuri speciale, corespunzind unor actiuni de natura sau intensitate excep- fionala (exemple : efectele unor explozii, ale unor socuri generate de cioeniri violente, ale unor schim- ari radicale ale configurafiei terenului), in absen{a unor prescriptii specifice, masurile de asigu- Tare corespunzatoare se vor lua numai pe baza unei fundamentari avind la bazii aprecierea proba- + biliatii de producere a fenomenelor respective, a gradului de pericol al consecinjelor si a impli- cafillor economice ale masurilor specifice de asigurare. 1.6. Prevederile prezentului standard si ale prescriptillor elaborate pe baza acestor prevederi resupuin : 4a) o-proiectare competent, cu respectarea regulilor de alcituire constructiva si de calcul ; 6) 0 execufie corecti a constructillor, in conformitate cu reglementérile tehnice si legale in vigoare 6) 0 exploatare a constructiilor cofespunzitoare condifitlor admise la proiectare; 4) owurmarire a comportarii conform regulilor stabilite la profectare, tn cazurile tn care aceas- ta urmatire este necesard datorita condifilor specifice de lueru si importanfei_functionale a constructiel. 2. REGULI DE BAZA PENTRU ASIGURAREA CONSTRUCTIILOR 21. _ Diferifii parametri care intervin in calcule (intensita{i, amplitudini, frecvente etc., pentru ‘ac{iuni ; rezistente, moduli de elasticitate etc., pentru materiale) sint reprezentafi tn calcule prin valorile lor normate si de calcul. Valorile normate sint valori de referinta, stabilite dupa reguli date in prezentul standard si in alte standarde gi normative de specialitate. ‘Valorile de calcul sint valori utilizate in diferitele verificari si sint stabilite fintndu-se seama de abaterile posibile in sens defavorabil fafa de valorile caracteristice. De reguld, fafa de valorile normate, se considera valori sporite pentru intensitatea actiuniloy si valori reduse pentru rezistente. In cazurile cind unele actiuni permanente au efect favorabéf, intensitatea lor se con- sider cu valori reduse. In cazurile speciale, cind valorile sporite ale rezisten{ei sau rigiditatii ma- teralelor tm anumite zone ale contructiel au efect defavorabil aspra comport, aeste valorge consider’ drept valori de calcul. In caleule se considera probabilitatea redusi de realizare simul- tana a unor valori defavorabile pentru parametrii ‘care caracterizeaz acfiunile, prin coeficlentii de grupare prescrisi conform prezentului standard si altor standarde si normative. 22, — Verificarea sigurantei constructiilor se efectueaz’ in principiu prin compararea_grupirilor de acfiuni date cu sistemele de valori omologe, care corespun ici diferitelor stari limita. ‘Aceste comparatii se efectueaza in practic’ prin intermediul unor efecte ale ac{iunilor (ten- siuni, eforturi, deformatli etc,), In diferitele verificdri se consider valorile de calcul pentru para- metrli care caracterizeazd rezistenta si rigiditatea.construcfillor sau actiunile, _ In funefie de natura stirii limita considerate criteriul de comparatie poate si fie constitiit de diversi parametri, efectuindu-se, ca exemple : ea incdrcirilor aplicate unui element de construcie sau unel structuri cu tn- Pe — comy carearle copabile (in cazurile cind se admite redistribuirea plastica a eforturilor pe fntreaga structurd, sau cind se fac verificiri de stabilitate a pozitiei) ; ) 2 pak ia i il cl en ll ac ia Alt iil a ih i idfy Se sras sorowr | — compararea eforturilor sau sistemelor de eforturi din sectiunile cele mai solicitate cu capacitatile portante ale sectiunilor (in cazurile cind se admite numai redistribuirea plasticd a tensiunilor pe sectiune) ; — compararea tensiunilor din punctele cele mai solicitate cu rezistentele materialelor de consiructie (in cazurile cind nu se admite redistribuirea plasticd tensiunilor) ; — compararea deformatiilor elementelor de constructie cu deformatiile capabile (a céror depasire implica ruperea elementelor) — compararea deplasirilor sau deformatiilor statice sau a amplitudinilor deplasirilor dina- mice cu valorile limiti omologe (In cazul verificarii unor conditii de exploatare) ; —compararea deschiderii fisurilor cu deschiderile limita (in cazul unor verific fice elementelor de beton armat). + OBSERVATIE — Verificarea sigurantei construciilor in raport cu diferitele stiri limit tebule si se elec- tuere avinduse in vedere 2) 0 ipoters realist asupra creteil intensitafii c{iunilor pind la intenstatea corespunzk- toare strilor Hits pentru schemele de incireage considers; ) specificul de comportare a structuril in stadiul considerat, {latndu-se seama din acest pnet de vedere de contributia actiunilor de difrite tipurt (care se manifest sub forma fe forte date, sub forma de deformici impuse, sau sub o forma combinaté) la alingeres, stilt Tit considerate; de exemplu, scfiunile de categoria deformatilor impuse (a+ fiunea temperatuii, a taxirit reazemelor ete) sint In majoritatea cazurlor nesemnif- cative pentru stit limit& eorespunzstoare unel comportirl In stadful plastic. speci- 2.3. Valorile de calcul pentru parametrii care caracterizeazé acfiunile pectiv materialele, clementele de constructi¢ sau structurile, se deter Prevederilor capitolelor 3 si 4 ale prezentului standard. 24. In cazul verificdrii sigurantei_unei constructii existente, se va urméri sa se obfing prin delermingri directe o informatie suplimentara, referitoare la caracteristicile constructiilor (carac- feristicile materialelor, conditii de rezemare, caracteristici globale de rigiditate, eventuale degra- dari sau avarieri parfiale. etc.) sau actiunilor (intensitati ale incdrcarilor statice, amplitudini gi frec- venfe ale Incércarilor dinamice etc.) in vederea precizarii valorilor de calcul. 25. _ In yerificarea siguran{ei constructiilor se considera de regula actiuni care intervin tn mod normal in decursul exploatir. Cu exceplia cazurilor previzute in prescriptille speciale, se neg jeaza actiuni cu caracter catastrofal (datorita starii de rézboi, unor fenomene naturale imprevizibile etc.) 26. In functie de importanta constructiilor sau a unor parti ale lor, de natura actiunilor con- fiderate st de alte considerente (ver! pet. 1.5 al prezentulul standard, poate, apart oiferen- ete a nivlulu de esgurare. Aceata dlereliere se realzcad de reulé prin modificarea unor va~ lori de calcul care caracterizeaz& actiunile in cadrul gruparilor considerate, conform prevederilor unor prescriptii referitoare la anumite categorii_ de constructii, actiuni etc. sau pe baza unor justifickri Avizate de organe competente. (In anexa II a prezentului standard este data o clasificare orienta- tiva a construcfiilor, in vederea adoptarii de eriterii de diferentiere a nivelului de asigurare). cadrul_ grupicilor, res- proiectare conform 3, CARACTERISTICI ALE ACTIUNILOR $1 GRUPARILE LOR 8.1. ‘In verificarea sigurantei constructillor se considera actiuni : iente, datorite: a elementelor de ‘constructie ; functionale; — unor-factori naturali ca cei climatici saueSeismici etc. sau — in anumite cazuri, unor cauze cu caracter exceptional ca exploziile, schim- barea radical a configuratiei terenului, ruperea unor elemente de construc- tie cu implicatie asupra altor clemente ‘etc. ; — putind si se manifeste sub diferite forme : — ca sisteme de forte date — ca sisteme de deplasdri sau deformafii impuse, sau — in cazuri mai complexe, ca rezultat al unor fenomene de interactiune intre construcfie gi mediul ambiant ; — putind avea un caracter : — static sau = dinamic — $i putind avea diferite distribu fn spativ. In calcule este necesar si se find seama de specificul actiunilor din toate punctele de vedere ‘enumerate. i 4STAS 10100/0-75, -4- 3.2, Actiunile sint reprezentate in calcule prin incarcari (scheme de incarcare), in cadrul eirora sint definite sisteme de forte, de deformatii sau deplasiri impuse etc. caracterizate cantitativ prin parametri de natura unor intensitati, pulsatii ete.) Valorile acestor parametri se stabilesc conform prevederilor prezentului standard si ale standardelor si altor prescriptii de specialitate referitoare la actiuni (STAS 10101/0...-75). 3.3. _In vederea verificarii sigurantei constructiilor, eriteriul principal de clasificare a actiunilor este acela al frecventei cu care ele sint intilnite la anumite intensitafi. Clasificarea actiunilor are in vedere probabilitatea aparitiei lor, in anumite intervale de timp, la valori situale in anumite domenii defavorabile, care afecteazd in mod determinant siguranta constructiilor. In anumite stan- darde si normative pot si fie date clasificari suplimentare, avind in vedere durata aplicarii asupra constrictiei, care are implicafii asupra comportarii materialelor de constructie, modul de manifes- tare (ca sisteme de forte sau deformatii date etc.), sau alte criteri Clasificarea actiunilor, in vederea verificarii siguraneiconstructiilor, este data. in STAS 10101/0...-75. 34, Valorile normate ale parametrilor care caracterizeaza’actiunile reprezinta valori de referinta, stabilite in standardele de specialitate, cu. considerarea specificului variabilitatii statistice pentra fiecare tip de actiune (STAS 10101/0..-75). 3.5. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza ac{iunile se determina, de regula, prin a valorilor normate cu coeficienti ai incdrcarilor prin care se tine seama de abaterile ‘pos bile, tn sens defavorabil in raport cu valorile normate ale acestor parametri, datorite variabilitatit statistice a actiunilor. Acesti coeficienti se tabilese, pentru fiecare actiune si pentru verificarea la anu- mite stari limita, in standardele si normativele de specialitate (STAS 10101 /0-75. Acesti_coeficienfi’ au, de regula, rolul de a spori intensitatile normate. OBSERVATII 1 Yeloile de ctl utizate tn veifiare lasts nts lime se names, prescrtat, valor lit: Valorile de caleul pot fi determinate gi direct, pe baza datelorstatistice referitoare la aell+ ‘Valorie de celeul utilizate in veriicares la stévle limit ale exploatirii normale se numese, rescurtat, valorl de exploatare. 2, mezzurile in care efectele atiunilor(tensiun, efrturi, deplasit, deformatii etc) se deter- sing pria calcul tn stadiul de comportare linard din punct de vedere fine st geometric, Se admite aplicareacoeficientilor incareatilor direct asupra valoritor intensitaloe sau ampli tudinllor acestorefecte, in focal apliedrilesupra unor parametri de natura intenstatlor su amplitudinilor care apar In sehemele de incdrcare 36. _ Gruparile incarcérilor, considerate in verificarea sigurantei constructiilor, se stabilese con- form prevederilor STAS 1010i/0-75. In cazuri deosebite se pot aduce precizari privind aceste gru- pari, prin standarde sau normative speciale sau prin justificéri tehnice corespunzitoare. In stabilirea acestor grupari este necesar si se {ind seama de specificul modului de aplicare a actiunilor in functie de natura stérilor limita considerate. Valorile de calcul determinate pentru diferitele actiuni sint afectate, in stabilirea gruparilor, de coeficienti de grupare. Acesti coeficienti sint introdusi cu considerarea probabilitatii reduse de aparifie simultana a ac{iunilor la intensitafile cele mai defavorabile, in vederea obfinerii prin gru- pari a unor intensitati ale incarcaritor rezultante, eforturilor sau tensiunilor totale efc., care sd duicd Ja o asigurare rationala a structurilor. 4. CARACTERISTICI ALE MATER IALELOR, ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE, STRUCTURILOR $I TERENURILOR DE FUNDARE, 4.1. In verificarea siguranjei construcfiilor se considera caracteristict de : = rezistent; ” — tigiditate ; (de asemenea, in cazul solicitarilor dinamice de: — inerfie, — absorblie a energiei) pentru materiale de constructie; : elemente de constructie ; structuri si teren de fundare. 42, ,Valotile considerate pentru caracteristicile enumerate se stabllese conform priniptilor din prezentul standard (inclusiv anexele 111, TV, si V) si prevederilor din standardele si prescrip{iile de spe- Cialitate, Teferitoare 1a calculul si proiectarea elementelor de construcfie alcatuite din diferite ma- teriale sau la calculul si proiectarea constructiilor de diferite tipuri 4.3. Valorile normate ale rezistentelor materialelor reprezinté valoti caracteristice normate, adic valori minime cu asigurare de minimum 0,95, in condifiilor unei calitafi a materialelor care’ cores- TEE ‘|. . punde calitatii garantate prin standarde sau norme referitoare la aceste materiale.~be STAS s0100/0-78 44. — Valorile normate ale medulilor de elasticitate si ale caracteristicilor reologice ale materia- lelor, ca si ale caracteristicilor paminturilor (unghi de frecare intern’, caracteristici de coeziune, moduli de deformare etc.) se stabilese de regula ca valori medi statistice, 45. Valorile de calcul de bazii ale rezistentelor (rezistentele de calcul de baz ale materialelor) se determina prin aplicarea unui coeficient de siguranta pentru material, prin care se {ine seama de posibilitatile de depasire in sens defavorabil a valorilor normate ale rezistenlelor, datorita varia bilitatii statistice a calitajii materialelor si, in anumite limite, a caracteristicilor geometrice ale cle- mentelor de constructie. Acest cceficient se stabileste pentru fiecare material in standardele de proiec- fare si calcul de specialitate si, de regula, are rolul de a reduce valorile ncrmate (in cazuri deosebite, 1n care valorile ridicate ale rezistentelor in anumite zone ale constructiei sint defavorabile pentru comportarea in ansamblu, coeficientul de siguranta pentru material poate si aiba rolul de a ridica aceste valori). Valorile de calcul de baza ale rezistentelor se afecteazii, in caz de necesitate, de un coefi- cient al ecndifiiler de lucru pentru material, prin care se ccrecteaza simplificdrile introduse de sche- mele admise in calcule si se considera abalerile sistematice datorite diversilor factor 4.6. Valorile de calcul pentru medulii de elasticitate, densitati si caracteristicile reclogice se deter- mina de regula prin aplicarea unui cceficient care are rolul de a modifica valorile normate in sens Mefavorabil. Acest cceficient poate fi aplicat fie caracteristicilor materialetor, fie caracteristicilor de rigiditate, inerfie, amortizare etc. ale elementelor de constructie sau structurilor, in functie de metoda de calcul utilizata 4.7. Valorile de calcul ale capacitiilor portante ale sectiunilor sau ale elementelor de construc: fie se determina confcrm prevederilcr standardelor seu normativelor in vigcare pentru construct aleatuite din diferite materiale. Aceste valcri se afecteazi, in caz de necesitale, de un coeficient al condifillor de Iueru pentru element, prin care se corecteaza simplificarile aduse tn calcule si se con- siderd abaterile sistematice datorite diversilor factcri, Astfel de corec{ii urmeazé si fie introduse, dupa caz, pentru evaluarea capacitatii portante a sectiunilor miei, pentru evaluarea capacitafil por” tante in cazul zenglor de imbinare si de concentrari de tensiuni (in special pentru solicitari variabile in timp, repetate de multe oti) pentru evaluarea capacitatii portante in cazul solicitarilor dinamice intense (spre exemplu seismice) ete, 4.8. Valorie care caracterizeazi rezistenta gi rigiditatea (revistente, capacitafi portante, moduli de elasticitate, etc.) se stabilesc cu considerarea influentei variafiei in timp a solicitarilor, {inindu-se seama, dupa caz,, de durata lunga sau scurta a starli de solicitare, de caracterul ‘repetat al acestora ete. 49. Schemele de calcul trebuie si reflecte comportarea reali cu un gtad de aproximare cores. punzitor, In schemele de calcul adoptate pentru structuri se recomanda si se fini seama de com- plexul factorilor care determina starea de eforturi si deformare. Se recomanda astfel sé se {ind seama, pe cit posibil, de conlucrarea spatiala a diferitelor elemente portante, de conlucrarea cur terenul dé fundare etc. Se recomandd, de asemenea, sii se tind seama de forma in care se manifesta actiunile si influenta diferita pe care pot si o’aiba sistemele de forte date, respectiv sistemele de deformari impuse, asupra atingerii anumitor stari limita 4.10. In evaluarea caracteristicilor de rezistenta si rigiditate ale structurilor se admit urmitoarele ipoteze 4) Elementele de construcfie si condifille de rezemare corespund schemelor adoptate la proiectatea constructici. ') Stadiul de ‘solicitare corespunde starii limit considerate (considerindu-se, dupa caz, deformatii plastice, condifii de echilibtu pe schema deformata etc.). 4.11, In cazuri speciale, cind pentru o constructie exist posipilitatea unei pribusiri sau avarieri in lant, se admite, pe baza unei justificari corespunzatoare, cbnsiderarea unei scheme de calcul in care anumite elemente de constructie sau anumite legaturi sint iesite din lucru. 4.12, In cazurile in care metodele de calcul utilizabile sint insuficiente pentru obfinerea unor ezultate sigure, se recomanda efectuarea de studii experimentale pe modele, in natura ete. sau ini- fierea unor studii teoretice corespunzatoare.STAS 10100/0-75, —6- ANEXA 1 TERMINOLOGIE Ne Temen Definite intl 0 1 a 2 ee a 1 | Acfiune ‘Orice cauzi capabila de a genera stiri de solicitare mecanic& intr-o constructie 2 | Incaircare j Reprezentare a unei acfiuni, ulitizata in calculul structurilor. In cadrul inedrcdrilor. apar: sisteme de forte, de deplasiri sau deformatii impuse etc. pentru care se precizeazal para metrii de natura: punctelor de aplicatie, otientarilor, inten- sitiilor, amplitudinilor, frecventelor ete. Incdrcarite sint reprezentate grafic prin scheme de incdrcare Coeficient al inedredrii | Coeficient care face legatiura intre o veloare normata si 0 valoare de calcul a unui perametru care intervine in sche- mele de incarcare, in vederea consideririi abaterilor in, | timplatoare practic posibile, in sens defavorabil fata del valorile normate 4 | Grupare de incarciri | Ipotezi de calcul in care se considera simultan mai multe) incircari prin intermediul unor valori de calcul afectate| de coeficientii de grupare 5 | Coeficient de grupare | Coeficient care afecteaza o valoare de calcul pentru o actiune considerata intr-o grupare, astielinett efectele acestei gru-| piri si corespundé unei asigurati rationale 6 | Coeficient de sigue | Coeticient aplicat valorilor normate ale rezistentelor, in_ve- tanta pentru mate- | derea obtinerii valorilor de calcul de baza omologe. Pri rfale acest coeficient se introduc efectele variabilitatil stat a calilatii materialelor si, in anumite limite, a caracte ticilor geometrice ale elementelor de construct 7 | Coeficient al condi- | Coeficient aplicat valorilor de caleul de baz al rezistentelor, fillor de lueru > respectiv capacitafilor portante, prin care se corecteaza| simplificarile introduse de schemele admise in calcule i se considera abaterile sistematice datorite diversilor factor OBSERVATIE. — Cocfcientul condititor de tueru poate sf se refere Ia) un material sat la‘un element de consteuefe 8 | Stare limita Stare a cérui atingere implicé pierderea capacitatii unei_ con: tructii de a satisface condifile de exploatare legate de des- tinafia stabilita sau aparifia unor pericole pentru viata sau) sinatatea oamenilor, respectiv pentru bunuri materiale! sau culturale a cAror conservare depinde de constructia respectiva 9 | Siguranfi a unui ele- | Proprietate caracterizati printr-o probabilifate suficient de ment de constructie | mare de a satisface pe toata durata de serviciu prevazuta| sau_a unei construc- | 0 condifie de neatingere a starii limita considerate {ii tn raport cu o . stare limita 10 | Asigurarea unui ele | Adoptarea unei solutii care si implice limitarea, la valori do-| ment de constructie | rile, a probabilititilor de atingere si depasire a diferitelor| Sail a tnel constructif| start limita 11 | Valoare normati a —_| Valoare de referinta, stabilita ca o caracteristica globala al unui parametra istributiei valorilor acestui parametru, considerat ca o| aleatoare OBSERVATIE. — Valorile normate pot si se refere la acliuni, material sas elemtente de eonstructe.ry = STAS 10100/0-75 . {continuare) 2 Ts 12 | Valori. de calcul ale Valori, obfinute de regula prin inmultirea valorii normate| ‘unui parametru cu un coeficient prin care se introduce influenta variabili-| tafii statistice a parametrului considerat, gi care sint de- pasite in sens defavorabil cu o probabilitate redusé | OBSERVATIE. —Velorile de calcul pot 38 se refere la acjiuni, mate] Hale sau elemente de constructie. 13 | Valoare limita | Valoare de cateul, defini } “tiuni, utilizata in verificarea la o stare limita ulti pentru un parametra al une ac i 14 | Vatoare de exploatare | Valoare de calcul, definité pentru un parametru al unei ac- fiuni, utilizata in verificarea la o stare limita a exploa- {aril ‘normale : ANEXA Il CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR DUPA IMPORTANTA Incadrarea constructiilor in clase de importan{& se face cu considerarea urmatorilor factori: 4@) consecintele depisirii starilor limita pentru viata si sinatatea oamenilor ; 6) importania economnicé a exploatiri continue a contructil si consecinfele,diecte say indirecte, ale iesirii, parfiale sau totale, pe o perioada de timp mai lung sau mai scurta, din exploatare; 6) importanta pentru viata spiritual a colectivitafii a exploatarii continue a constructiei si consecinele depasirii unor stiri limita pentru valorile cultural-artistice ; 4) durata previzuta pentru exploatare concrete @ constructiiior in clase de importan{a, in standarde sau ativ, tabelul de mai jos 2. In vederea incadri in alte reglementari tehnice, se da exem Tabel jan | ‘iat craters Onteral age madd gun tanta 1 |[Constructiide importan{a ex-| In afara unor sporuri mai importante de asi- ceptionala gurare, prescrise in reglementari tehnice cu Construcfii a cdror avariere are urméri ca-| caracter general, pot sa fie stabilite, de la =a tastrofale caz la caz, criterii speciale de asigurare, pe Constructii a caror exploatare neintrerupta] baza _unei_justificari corespunzatoare este indispensabilé Il |Constructii de importanta de- Pe baza prevederilor unor reglementiri teh- osebit | nice sgat pe baza unor justificari corespun- Constructii a cdror avariere are urmiri deo-| zAtoafe, ‘se adopt uniele sporuri faja de sebit de grave asigurarea obignuita Construc{ii necesare pentru recuperare in] uurma unor evenimente catastrofale (cons ‘ructii a cdror supravieluire este necesari =| pentru asigurarea unui minim de masuri in vederea inlaturarii urmarilor unor ca-| tastrofe). Constructii de valoare cultural deosebit I |Constructii de important{a | Se utilizeazi valotile de bazd ale coeficien- medie {ilor in verificarea sigurantel, De r Clasa cuprinde majoritatea construcfiilor.| mu se introduc diferenfieri din punctul de Constructiile pentru care nu existi indi-| vedere al asiguririi necesare catii de incadrare tn alte clase se inca} dreazd in aceasta clasiSTAS 10100/0-75 6 : abel (continuare) EPs (inet 2 iE 3 : W|Gonstructii de importan{a | Pe baza prevederilor unor reglementari secundara tehnice sau pe baza unor justificdri co- t Constructii a cdror avariere implicd un pericol| respunzitoare, se adopt unele reduceri redus pentru viata gi sindtatea oamenilor| fafa de -asigurarea obignuita si produce pagube materiale reduse : V_ |Constructiineimportante Unele criterii de asigurare pot si fie mult : E weeds 2, cn ni ee Construcfii provizorii, de valoare redusi, a| mai putin severe dectt in mod curent sau céror avariere nu prezinta pericole pentru) chiar sd nu fie luate in considerare viata gi sinatatea oamenilor, constructii) pentru adapostirea temporara a anima-| Ielor | OBSERVATIE: Diferentierea nivelulul de asigurae, legatt de tncadrarea ta clase de_importantd, este legat TE le ee rt an ea sciunllorfemporre, fonldrate tn up sci 3, Incadrarea in clase de importan{i poate sé fie diferentiata pentru diferitele obiecte ale unui ansamblu de construcfili, De asemenea, se pot introduce diferenieri in criterile de asigurare pentru difertele elemente ale unei construc, finind seama de natura. si urmile | aparitie! Giferitelor stiri limita (spre exemplu, acordindu-se atentia cuvenita posibilitatilor de rupere In lang sau de avariere fara un avertisment prealabil). 4, In standarde gi fn alte reglementari tehnice pentru diferite categorii de’ constructii, de acfiuni ete, pot s4 se indice, cu diferenfieri, in functie de clasa de importanta a constructiilor: aj, guodete sl valor de_ cle pentru intensitatile tneircarilor sau pentru ) i parametri utilizali fn verificérile sigurantei; Hereniei in tehnica de calcul, necesitatea unor stud speciale de poiectare ‘sau necesitatea unor masuri speciale de control al execufiei, de urmérire a compor- tril tn exploatare etc. ANEXA III CONDITH DE LIMITARE A DEPLASARILOR $I DEFORMATIILOR 1. Limitarea deplasarilor sau a deformatiilor statice sau dinamice poate si corespunda con- siderdrii unor stiri limit din oticare categorie. Deplasirille limita se evalueazd a) din punctul de vedere al capa tie factnd parte din structura ; b) din punctul de vedere al capacitatii de deformare fara avariere a unor elemente de cons- tructle secundare (pereti despartitori, ferestre etc.) ; . ‘fii de deformare fird avariere a elementelor de construc- 6) din punctul de vedere al capacitafii de deformare fara avariere a instalafiilor cu diferite destinatii; d) din punctul de vedere al asigurarii unor condifii corespunzatoare de activitate pentru ‘oameni ; @) din punctul de vedere al asigurdrii unor condifii corespunzitoare de funcfionare a uti- lajlor i aparatur A) din punctul de vedere al asigur&rii unor condifii estetice, 2, Evaluarea deplasérilor sau deformatiilor limits pentru elementele de constructie, sau construcfii din punctele de vedere a sib de la pet. precedent se efectueazd adoptindu-se valori de calcul pentru deformatiile limita ale materialelor de constructie, conform sjandardelor sau norma- tivelor de specialitate, sau pe baza unor fundamentéri corespunzétoare. 3, Evaluarea deplasarilor sau deformafitlor limit in cazul solicitarilor statice sau dinamice din celelaite puncte de vedere se face conform standardelor sau normativelor de specialitate, sau pe baza unor fundamentiri corespunzitoare, in functie de natura solicitarilor, dup destinatia funcfio- nal a constructiei. . 4, In vederea stabilirii parametrilor si metodelor de calcul pentru imitarea deplasirilor gi deformatiilor, se va proceda in conformitate cu prevederile standardelor sf normativelor de specia- litate, sau se vor da justificari corespunzatoare. ANEXA IV EVALUAREA CAPACITATIL PORTANTE SAU A CAPACITATII DE DEFORMARE A STRUCTURILOR IN STADIUL PLASTIC. 1. Prevederile prezentei anexe se aplici tn calculul structurilor aledtuite din materiale ca- pabile de'a dezvolta deformalii plastice, tn vederea verificdrii sigurantel in raport cu starile limita ‘in care pot si apard astiel de deformatii. — \-9- STAS 1010WU-TD: tatce, 2 1 alt unr indicat speciale, prevederie de mal jos se apled tn cazul unor acfiuni statice. : 3, Evaluarea capacitatii portante sau a capacita{ii de deformare a structurilor in stadiul plastic poate sf fie feutd, tm fact de natura stilorlimitS considerate, i una din urmitoarele | ipoteze : : ‘ ‘@) avindu-se in vedere utilizarea pat in stadiul elastoplastic) ; 8) avindu-se in vedere epuizarea capacitatil de deformare plastica, prin care o parte a struc- turii sau toaté structura se transforma tntr-un mecanism plastic (cedarea structuri). 4, In evaluarea capacitajit portante sau a capacitatii de deformare a structurilor tn stadiul plastic se poate admite ipoteza ci pentru materiale sau pentru sectiunile plastificate, dupa atin. getea limitel de curgere, respectiv a sistemului de eforturi limita, comportarea este ideal plasticd GGeglerea deformaliior inoteriaiulul ge produce Tir, modificarea tensturilr, respect. sstemulal M de eforturi de pe secfiune). Aceasté ipotecd se admite dacd sint satisfécute urmitoarele condifil: a) cresterea tensiunilor, respectiv a sistemului de eforturi, datorita fenomenului de con- solidare, nu are un elect defavorabil asupra comportérii de ansamblu a structuril 6) in stadiul fn care se evalueazd capacitatea portant’ nu sint depasite valorile limita ale deformatiilor, ale materialelot de constructie. 5. In afara calculelor de eyaluare a capacitatii portante sau a capacitatii de deformere stnt necesare verificéri din care sa rezulte cA nu se produc distrugeri locale datorite unor fenomene ca epuizarea capacitiii de rezisten{& a unei bare la forte taietoare sau strapungerea unei plicl, pi derea stabilitafit locale sau generale etc. 6. In calcule este necesar sii se find seama de mirimea deplasitilor in stadiul de compor- tare considerat, Se admite formularea relatillor de calcul pe schema nedeformata numai dupa o prea- labilé verificare a faptului ci deplasérile fn stadiul de comportare considerat nu duc Ia éfecte defa- vorabile, sau pe baza indicafiilor unot prescriptit de specialitate, "7, Evaluarea capacitatii portante sau a capacitafii de deformare a structurilor in stadiul plastic se va face finind seama d 4) gruptrile de actiuni stabilite conform prevederilor prezentului standard; 5) ipotere justice de creer a intensitatlacttuilor pind la valorile care corespund sta- iului limit considerat in calcule. 8, In cazul solictirilor dinamice se admite utilizarea, pe baza unor justificari corespunzi- toare, a unor metode energetice de evaluare a capacitatii portante sau a capacitafii de deformare pentru structurile solicitate in stadiul plastic. a capacitatii de deformare plastic& (comportarea ER ITE TT TT EY 7 ANEXA V CONSIDERAREA IN CALCUL A SCHEME! CONSTRUCTIEL DEFORMATE schema constructiel nu conduce la dife- 1. In verificarea sigurantei constructiilor este necesar si se_conside deformate de fiecare dat, cu exceptia cazutilor in care neglijarea deforma renfe importante fata de ‘comportarea real 2, Caleulele cu considerarea schemei constructiei deformate trebuie si_permita : 4) considerarea modificirii pozitiei punctelor de aplicare si a orientarii, ca si a intensi- ati forfelor exterioare, ca urmare a deforméril constructiel ; | ») considerarea modificarii pozitie punctelor de aplicare si a orientarli, ca si a intensi- {itil forfelor interioare, ca urmare a deformarii constructicl. . ! 3, Considerarea schemei constructiel deformate trebuie sé se fact pe baza considerdrii stax diului de solicitare corespunzitor. De asemenca, la stabilirea gehemel de calcul, vor fi luate in con- siderare fenomenele de fluaj sau’ relaxare, la intensitafi defavorabile. sy 4, In_calculul structurilor cu considerarea schemei deformate se admite luarea tn consi- derare a iungimii convenfionale de flambaj daca se justified faptul c& deformarea de ansamblu a cconstructiei nu duce la 0 comportare a elementelor comprimate sensibil diferitd fad de cea presu- pusi de aceasti metoda. In utilizarea acestei metode se va fine seama de deformabilitatea legitu- filor barei (Imbinari, bare incovoiate, teren de fundare ete.). 5. In cazurile cind in calcule se amplificd anumite eforturi din elementele comprimate (de reguli momentele incovoietoare) cu un coeficient care corespunde flexibilitafii unui, element (fiind delerminat eventual pe baza lungimii de flambaj) se vor considera sporuri corespunzitoare ale efor- | turilor in legiturile acestor bare, ca gi in elementele de care acestea sint legate (elemente inco- voiate, fundatii, teren de fundare etc.). 6. Pentru clementele de constructie sau structure susceptibile de a suleri deformatit sau deplasiri ‘mari (In special placi curbe, structuri spafiale de mare deschidere etc), este mecesaré afillor, neadmifindu-se metode ba- considerarea ordinului real de m&rime’ al deplasirilor si di zate pe ipoteza deplastrilor mici decit pe baza unei justi iri corespunzitoare.STAS 10100/0-75 -—0W- i L i Elaborat de: MINISTERUL INDUSTRIALE Institutul de cereetirt in construeflt sl economia construcfilor Responsabilul my Redactat final CONSTRUCTION, Dr. ing. Horea Sandi Romin de Standardizare profectutui Tnatitutul |. Servieiul construct gi materiale de constructit Ing. Alexandra Cristeseu Colaborator = Inspctoratul General de Stat petra, Directive Corral tn Protcaea Execulrea Costucior frit plese traan Varta institut poten

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Modul Training Autocad Civil3D

  

  Document45 pages

  Modul Training Autocad Civil3D

  Laura Moisuc

  100% (1)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• AND546-99-Normativ Privind Execuţia La Cald A Îmbrăcăminţilor Bituminoase Pentru Calea Pe Pod PDF

  

  Document31 pages

  AND546-99-Normativ Privind Execuţia La Cald A Îmbrăcăminţilor Bituminoase Pentru Calea Pe Pod PDF

  Laura Moisuc

  No ratings yet
• Instructia 314 Format Mic

  

  Document144 pages

  Instructia 314 Format Mic

  ceornei

  100% (4)
• Engleza Pentru Copii

  

  Document197 pages

  Engleza Pentru Copii

  Laura Moisuc

  No ratings yet
• Vdocuments - MX Experimente Stiintifice Copii

  

  Document1 page

  Vdocuments - MX Experimente Stiintifice Copii

  Laura Moisuc

  No ratings yet
• Fise de Lucru

  

  Document86 pages

  Fise de Lucru

  Laura Moisuc

  0% (1)