MODE! aS OSS rs eeWisee preyord planwrd - Aveasti list’ reprezintd PLANURILE §1 DOCUMENTATIA DDISPONIBILA LA REDACTIA REVISTEI MODELISM INTERNATIONAL Penta a comanda un plan ese necsar si cit itera (sau terete) in crept sus ‘i cai corespendentl arin tbl pret ‘Atl un lan marcat.F* costé 10000 el. Un plan marc 2°" cost 2°40.000 ec 90,000 lei. La aceasta suma se ada’ taxa postal de $0.00 le, inditeret de valorea plant Plata pentru orice comanda (pani, citi, machete, CD) se va face antici prin MANOAT POSTAL expetiat pe ade CRISTINA CRACIUNOIU, MODELISM INT., CP 33-126, Piaja Presei Libere nr.1, sector 1, Bucuresti, cod 013701. TABEL DE PRETURI (lei) LIST OF PRICES (USD) ave strce Vetete ron ¥ Farman 4 Jn Marea Near Tompedoboats Kasi 1 folie i Wistrcal Ships SHARG X Givia-VBentt Folie x from tack Sea Powe J Posat—VB peal 6 folie De Nea tip 7 Gaaatelainet 6 Nee Giporn DVB } Fol FW S08 Nein Haba Froanldoeres: 6 ica ¢ ata Netr Tonic tring § Mc C-in re Staton D ra Baty B Niepat tt or ata 6 Vea We Nanaia ° tones Senderbug Neat 24 Soir, Yuu = C—_Longech v Hane Sey r% Vechianbarcafini Veer vigna L ver Pig ‘Dune sutuoaice =D rapt L Heschel HS 29 Pal (a Danube Sips SA J fisiguSeatin F fhrcae Palco Bate Madagscr == Na a Une Paes Puss 0 Remorchere nr) Polen 0 ote 9 Mostoare Toss aR Pre 63 Brccutat c Mentors Mist 0 Re Pama ‘Grecet 2 Moniter MV Dragos J VR Rachet Tatur Moaiplaione =D deal Wis a UAR8ICaoretie F Rade Kogalricearu wu Bem c AR AB Rodrig Goliese - w Mare istrice de Dune ns ven 6 uReo- Ronit ¢ Danube Sal Warships sycovra wo Ade Q macetctutre «=F SMB f “oa & bers wo Mon Poise kta J Sinden 0 % ors M elean 1aK52 0 Spas ’ Mua 0 Kem 5 Nave transport isa me 0 Spate W Gicbdnommec —FLtoway x Canoships jeumédn gS We Swdsh ? Sep asopropsat Fee ¢ AKI 4 16H 0 Savoie Sebmaring Nadie me fuk 9 Tomato , Warships, Guboats ‘Submarines amapifion = J AS ) L2-aonmetie «0 US ‘ atrelan Subarin debs =) Hoven gace ad N Tupoler 96/102 Bear—§ ree Sein a 2 ata yar F por 134 a ie : oa en ivtn "tt Cra na 5 be ae) 5 Yosser i w 85 1 U9 : Rachete Chock u Pescadoae ote Gaus $ mactseansn B08 12 p leciiedsit Missiles Cot Osi vom Re de rat ww comes ‘eng 767 o am rareaoagn flan F Warship from MW ros ¢ Breguet Mictin ‘octet SE Uae aS D Btn Ot Seey FO Satta vy Brpat 4 oe ance foe foe am Rate Tnraal cfm § Mow 0 Caden | ve 10 - Tene 00 f Baeiatoarauch GC Fo Masse Caden mate tutose «NTA TMPZigtw 1 [atten td Plat Fa ME 262 vy TancNerkavall F Bare fora uc GPM ' Gist Eagle 9 TT D Drags ba Massy Opus maine Delian i teat ‘ ‘erogiso deDunare fy Detain Dauts = G ieee ; lctopitowe You | bencine x MB5- come 0 Baloane Destroyes Nave ritol moderne nina 7 Domis g MGZ-amonete 0 Balons eae Fea, Modem Warhips fons acl Vy ERBBProwe MDD Bneatandie Regia Maria a) 0 Taon FF 6 £saoncatn Marat F Halton ™ Fim Mesto Catt [© MODELISM Pent intomayt vik adrosa noasta de nteret: worMamodelism.t8, e-nait modelism@pcnet.t0 a 2 GHODRISH INVERNAYIONAL 3/2903 (92)CP 33-126, sector 1, 013701 224 39 01 Cristina CRACIUNOIU ‘REDAGTORI: Liviu ILIESCU Mihaela STAN 0 Cristina SARBEANU ‘SECRETARIAT: Camelia SARBEANU ‘GRAFICA SI ILUSTRATIL COLOR: Robert SUTIC Pavel GORNESCU Bogdan PATRASCU CORECTURA: Florin MIHAILESCU Pentru reproducerea, chiar partial, ticolelor sau ilustratilor cuprinse aceasti revista este necesard autorizatia Prealabild din partea editurtt For subscrigion to MODELISM INTERNATIONAL in 203 (issues) send 20 EURO or 22 USD in our bank account (MODELISM INTERNATIONAL si, cont 659507 (USD) and 1641685 (EURO), RaieisenBank-Ag. Doran ‘VISA, EUROCARD, MASTERCARD ACCEPTED. Opinile exprimate in Modelism international reprezintd puncte de vedere ale autorilor ‘Materalele trimise spre publicare ru se inapoiazt Preful unui abonament anual (4 numere) este de 196.000 lei, inclusiv taxe postale. Expeciem colete, reviste sau planuri numai cu plata anticipata! ISSN 1222-9830 Tipart la C.N.I. ,CORESI* S.A. MoDsUSA INTERNA PONAL suprins ‘Aaum exact 20 de ani, umblam cu loan Albescu, redactorul-sef al revistelor .Stiint& si Tehnic&* si .Tehnium”, si obtinem finantarea si aprobarlle pentru a inflinta © noua revista .MODELISM". Mihai Zanclu, Secretarul Federatiei era alituri de noi. Dar, peste tot primeam acelasi rspuns: .Nu este momentul’, .Mai asteptati, existi alte prioritati", ~Situatia economic este foarte proast’ acum”, .Nu sunt barl®, etc... Practic, aceleasi rispunsurl pe care le vom primi si astizi de la orice posibil investitor, roman sau strain, de stat sau privat. Alituri de nol au fost trei oameni al cAror nume este legat de aparitia revistel, chiar dact nu au apucat sa trdiasc& aproplata aniversare: gen, mr. Stefan Ispas, viceamiral Sandu Gheorghe, gen. It. Laurentiu Cupsa. $i totusi, prin contributia prietenului Vasile Bontas si eforturlle sub- semnatului, alituri, repetam, de cele ale lui loan Albescu, s-a aprobat un numar experimental ce a aparut in 1983, prin decembrie, Unul dintre argumentele celor ce erau contra a fost acela cA nu vom putea face mal multe numere cu subiecte originale. Aici, Mihai Andrei a avut 0 replica memorabila: .Daci socotim ci In cele dou rizboale mondiale au fost [peste 6.000 tipuri de avioane, fiecare cu citeva variante, rmane si pu- blice si urmasii urmasilor nostrl...". De-a lungul anilor, politica editorial& a revistel a fost promovarea in fiecare numara cel putin doua-trei materiale originale despre roman!. Si, lat ch majoritatea celor care scriu despre cele dou’ rizboaie mondiale, sau despre aviatie si marin& in aceasti zon europeans, utilizeaz’, cu sau far mentionarea sursel, materiale publicate in ,.Modelism*. Chiar daca nu sunt cele mal frumoase, mal laptoase $1 mal devreme acasa, SUNT ORIGINALEIII si cele bune si cele rele, chiar dac& numarul acesto- ra din urma este mult mai redus. Cine nu munceste, nu greseste! Ms eee Se ioe sees TSE Craciunoiu Be ied TELL) ayarooe (aq), 3eS he ing. Cristian Crdciunoiu ¢ 1941, pe lacul Siutghiol, se giseau rispandite pentru protectie si camuflate, 4 esca rile de hidroavioane 1. Escadrila S-62bis, cu 14 hidroavioane de pt av. Dumitru Teodorescu; 2. Escadrila Cant-501Z, compusd din |2 hide. avioane de recunoayeere si bombardament uso, sub comanda ept. ay. Mircea Chiriae 3. Escadrila Savoia $-55, bimotoare, cu 7 spa: rate de bombardament si torpiloare, comandatl de pt. av. Constantin Afenduli 4. Escadrila Savoia $-56 pentru misiuni: de legiturd, cu 7 sparate, comandati de cpt. av Marin De fap, in ordinea de bitaie a FARR apar Es- cadrilele 101 Hidro-Patrulare si 102 Hidro-Infor mati care, impreund, formeazii Flotila de Hidroa- ie, unitate desfiinats in aceastd forma mbrie 194, ‘Dotarea cu hidrouvioane S-62bis s-a facut adress 1384/31 octombrie 1930, prin care Minis: terul Armatei Romine insircineazi pe gen. de nie adj. Ion Condeescu si achizitioneze din alia 26 hidroavioane de la societatea SIF (ocieta tsotia Fraschinni alia), 10 de tipal S-35, 10 de tipul $-62bis si 6 de tipul S-56. Din coman: da de 10 aparate $-S9bis, dati in 1926 si inci cu $-62is, mai astere si bombardament usor, sub comanda es in yard chiar fn 1930, pe faimosul pilot italian Sandro Passalevo, participant la numeroase ruiduri. Pind In 1934 sosese toate aparatele. inchusiv motoarele de rezervit si piescle de schimb. Mai mult, la Usincle TAR se construesc in licengaalte 5 aparate (ocile), ce au incluse in fuzelaj noile afete de (contiruare in pag. 6) IOWAL 872008 (3a) GHODsUISA UITERRLA,32523 \Z el: a al a i fy rade Se we f é Pe GNODEISH UTERRLAYIONAL S7e998 (ue)Sus: Botezulhichouvicaneler ta sosirea in tar, ijl: fuzelaj constr ka TAR Brasov Jos: unul dite echipajele dsparte deasupra mri fn primele zie de rbot SODAS UNVERGLAYVO (eontinuare ain pag. 4) nitraliera sistem Gogu Viziru, Planurile se executi IWICAR, im Bucuresti, iar asamblarea se face la STC Constanta, {in perioada antebelica, $-62bis s-a dovedit a fi ‘un aparat destul de pretentios, cu eéteva aceidente ‘chiar disparitii deasupra mari. O adevarati tra- sgodie a avut loc la Manevrele Regale din octom- brie 1938, Cu aceastit ocazie, au fost pierdu accidente de zbor 4 hidroavioane de acest tip, cu ipaje, in total I2aviatori gi ofieri mar frunte cu comandantul Floilei Hidoa viatie, edr.av. Constantin Negru Avioanele era ‘ut aumere latine serise sgru pe ambele borduri ale cocii, de Ia I la 1X ‘putul rizboiulu, avioanele au avut mai ‘multe misiuni de luptd, remarcabili find cea de la 25 junie 1941, end toate avioanele S-62bis dispo. ie atact si bombardeazii cu succes capul de pod sovietic de la Valcov. Exe distrusi o baterie de atileri, sunt avariate usor douil nave si hidroa- vioanele comandate de It, cdr. av, Dumitru Teodorescu seapii neatinse, desi aveau 0 vitez’ foarte mic’, Urmare a atacului cu bombe de 50 kg, ttupele din capul de pod se retrag citre Valeoy, iar e plrisese Dunsirea, Dezvoltate, se pare, dintr-un aparat postbelic, SIAL 5-16 din 1919, seria Savoia 59 din 1925 yi apo Savoia 62 au purtat in ele germencle unui concept n S — S > Ss Nn la-Fraschi Isott ARODSUISM INTERIAYIONAL s/a908 jaa)Guaigb WES aparate germane ale momentului, a fost comandat fn serie de citre Statul Major si, imprcun’ cu aparatele biloc ,Aviatik, ‘Albatros si ,Rumpler", a format colcana vertebrali a aviatiei germane de rizboi. ‘in primivara anului 1914, Btrich a scos ultima versiune a acestui monoplan - unul dintre i deformabile in 2bor. Noul model avea o suprafaialari maitd si aripile erau mai bine prinse de fuzelaj. Trenul de aterizare puistra patina central, dar -eaavea si fie, ulterior, inlaturata. ‘Cu acest aparat, numeroyi pilogi german’ - cel mai celebru dintre ei find Friedrich - av incercat sa bata recordurile de dural $1 de distant pe care si le disputau cu rivaii lor ce zburau pe ,Aviatik si , Albatros”. Da ‘in fata superioritiii biplanelor. Rinit in mandria sa, Etrich a aus avionului modificdri de ultim noul motor Mercedes de 100 CP... Astfe!, Taube a putut ti Inginerul austriac Igo Etrich a proiectat si a zburat primul sau tractor-monoplan pe 20 iulie 1909, si primul prototi iulie 1910, Spre sfiirgitul anului 1910, Etrich a negociat o licen de fabric aceasta din urmi producind cea aparatele Taube au fost nevoite si se incline ‘oii, miirind rezerva de combustibil si montind pe celula fericire nefaste si ucigitoare: misiunile de Taube in ‘mele Lohner" din Austria i ,Rumplee* din Germania, siping la izbucnirea primului rizboi mon- ‘mare parte a aparatelor ,,Taube", din acel momer dial Cele constr din 1911 incolo au suferit diferite modificari in dimensiuni gi alte variati, dar versiunea militara biloc produsi de .Rumpler* in 1912 a fost cea mai ispandita si poate fi luati drept etalon. La declansarea conflagratiei in Europa, pe 4 august 1914, aeroplanele ,,Taube™ cerau deja in serviciul activ al forfelor acriene italiene, germane si austro-ungare te de observatie si antrenament, multi pilofi germani devenifti ulterior Wand si zboare pe aeroplanele de acest tip. Aparatele ,Taube private I-au impresionat pe militar, astel ca s-a de- smaral un program de peoductie pe scarillarpX. In ace] moment, de. Etrich renunfase deja la dreptul de copyright asupra proiectului, ca urmare a lunor neinfelegeri cu firma ,.Rumpler*, ceea ce a flcut ca numeroase acroplane de acest tip si fie produse in Germania in fabric firmelor Albatros“, ,.DFW", .Gotha, ,Halberstadt*, Jeannin’ »Kondor", Krieger“, .LVG*, ,Lilbeck-Travemiinde™ si Rumpler”. {in acest timp, Ftrich si-a unit fortele cu cele ale indus- triasului Gottiried Kriiger la inceputul anului 1914 pentru ‘4 infiinja firma Brandenburgische Flugzeugwerke™ GmbH - numité ulterior ,,Hansa-und-Brandenbur- gische Flugzeugwerke” GmbH Imediat dupa rizboiul balcanic arma- ta romana a achizitionat un aero- plan de acest tip despre soarta clruia nu aver date. Lungimea: Anvergura: 14,50 m Inattimea: 3.2m Greutate la decolare: 1026 kg Viteza max. 96 km/h Plafon max. 1100 m ‘Autonomie: 4h Echipa | TOOTS INVERNAYIONAL 3/2098 (82)/ \ he a CM. | Tete Pretul este echivalentul in lei a8 EURO. din Bucuresti acconstruit dupa planurile revistei , DOOBUSA WVERNAPOMAL S72008 (sa) 31— Barbu Niculisoa [pastes Mi mts 12/2003 al revistei , Modelism Inte ut deja o scurti prezentare a incepu ia numrul rei unuia dintre cei mai cunoscuti constructori icoptere, Mihail Leontievici Mil ‘mort in 1970. La conducerea biroului de proiectare a urmat apoi M: nivel inalt prestigiul si succesul formaiei, strand sovietici at Tiscenko, ca neschimbat indicativul In consecinja, acum trecem direct la subiectul de bara, elicopteral Mi-8, cu familia” sa: Mi: 9/14/17 (coduti NATO Hip, respectiv Haz"). Primul prototip (indicativ V-8) al elicopterului Mil Mi-8 (cod NATO Hip-A) a efectuat intl stu hor in iunie 1961 sia fost prez premier’ publiculu a aeroportl Tusino, echipat cv o singura turbin’ AL28V SoloviewIvcenko de 2.700 shp (shaft horse power - puterea misurati la arborele ‘motor si rotor cu 4 pale, preluat de la Mi-4 epoci, aparitia acestui nou clicopter a con- stituit un soc major pentru corespondentii de presi i, care au ficut atunci eu- Jin aevenalul competitei esurse tehnologice, umane si, ‘mu in ultimul rand, economice ale taberelor anta- sonice ce existau in lume fn fond, prototipal Mi-8 era un Mi-4transfor- ‘mat pentru propulsie cu motoare turbind, folosind componente vitale de la Mi-4, respectiv. rotorul principal cu 4 pale, rotorulanticupl, transmisia $i srinda de coads, Fuzelajul, nou fat de Mi-4, este o structuri me lalicd semimonococ’ de tip platforma si grind, cu POD EMsmVINTERNATIONAL)s/2003)(62)) pilot coté-é-coté in fat si mu deasupra, ca la Mi-t. Este previizut gi un spatiu pentru mecanicul de bord. Prototipul nr. 2 (Hip-B), care a executat primul zbor in august 1962, era echipat cu 2 turbine Isotov tip TV2-117 de 1.400 shp fiecare, dar pis- autor, rotorul principal cu patru pale ce va fi ulterior inlocuit la productia de serie cu unul de 21,29 m diametru gi cu 5 pale in loc de, foarte aseminitorcu cel de la Mi-6, dar mai mica diametru = find, de fapt, aproape reducere la 4 acestuia. {in 1966, contrar asteptiilor, modelul Mi-8P pentru transport civil de pasager a fost prima vari anti ce @ obfinut aprobarea productei de serie. ‘Avid 0 capacitate de 28/32 pasageri, el pis- treazi hublourile rectangulare de la prtotip. ca si A.urmat varianta Hip-C, carea incepat si intre, pe la mijlocu anilor ‘60, in dotarea Armatei Rosi Putea si transporte 24 militar’ echipai ori 32 pasa- get civili, sau poarte la exterior achete si pro- iectile antitane Dezvoltirle ulterioare ale elicopterelor de lupe au ficut si apari apo varianta Hip-E cu 0 si ‘mai mare capabilitate de armament, modelul Hip F pentru export si Hip-H, cum erau cunoscute el copterele Mi-17 ce constituie, de fapt, un variant ahi Mis, Se remaret faptul cf baza documentara pec © avem provine in principal din surse occidentale, Putin de la protectant, constructorul sa beneficiarul original din fota Uniune Soviet WotiteaKtood. Fortele Aeriene Militare ale URSS au fost destinatarul principal pentru eli- copterele Mi8 si apoi diferite variante de Mi-I7, ca elicopter anti-submarin, Armata Rosie a primit innumir impresionant de astfel de aparate, cing. Si fie, ca nunvir, de departe cel mai important tip de elicopter din inventarul su, La export, Mi-8 a fost livat in ec $7 tii, pri tre care Afganistan, Algeria, Angola, Bangladesh, Bosnia, Bulgaria, Burkina Faso, China, Congo, Columbia, Costa Rica, Cuba, Cehia/Slovaca, Djibouti, Ecuador, Ezipt, El Salvador, Etiopia, Germania, Guinea, Gaians, India, ak, fosta Iugoslavie, Japonia, Cambodgia, Keri Corea de Nord, Laos, Lib, Lituania, Macedonia, Mexie, Moldova, Mongolia, Mozambic. Nepal. Nicaragua, Pakistan, Peru, Polonia, Romania, Ruanda, Siera Leone, Sri Lanka, Sudas, Sia, ‘Turcia, Uganda, Ungaria, SUA, Venezuela, Yemen si Zambia. De netat ci Republica Moldova a arut in dotare si poate mai are faci - opt elicoptere 8, din care dowd aparate, ER-MGC gi ER-MGD, au fost vizute in 1989 a Istanbul. Din datele culese din literatura gisiti si din documente oficiale (de ex. Registrul Unic de Inma- triculare Civili), in Romania au fox vate mre 1968-1989, 37 aparate Mi-8, purtind mircile demai jos, cu varianta si seria de fabricatie sau de ‘export in paranteze. Din fntreaga list, se pare ef YR EVI este sin url aparat produs la Uzina mr. 387 din Kazan, pe Volga, toate celelalte iesind de pe Inia de asim. bare de Ia Uzina nr, 99, din Ulan Use inapropiere de lacul Baik Una din particulartitle sistemului sovietic de Identifcare- side ps fie este faptul ci, pent Mumar ce patea fi difert de seria propriu-rist de Aabricajie, sitatia find complicatt inca de la ince Pat din cauza volumului enorm al productei: 705 (MIST 10705), 706 (Mi-8T 10706); YR-EVB MMFST 10712); YR-EVI (Mi-8PS 10711); |YR-EVI (Mi-8PS 0326) - expusla Muzeul Aviatiei Romine de la Otopeni, ca 03"; YR-EVP @aparate Mi-8PS 10709 si Mi-8T 10722, acesta transferat in Yemen si operat probabil cel putin o tru ,Organizatia pentru Eliberarea condusi de Yaser Arafat); YR-EVR Mi-8T 10707 si Mi-8PS 10710): YREVS (Mi-8PS 10708) - a Clyj21,09.1908, stare proasti; 713 (Mi-8T 10713); 714 (Mi-8T 10714), 715 (Mi-8T 10713); 716 (Mi-BT 10716); 717 (Mic8T 10717): 718 (Mi-8T 10718): 719 (Mi-8T 10719), 720 (Mi-8T 10720); 721 (Mi-8T 10721); 723 (Mi-8T 10723); 726 (Mi-ST 10724); 725 (Mi-8T 10725), 726 (Mi-8T 10726); 727 (Mi-8T 10727); ‘728 (Mi-8PS 10728); 729 (Mi-8PS 10729); 730 (Mi-8PS 10730); YR-MLA (Mi-8PS 10731); 732 (Mi-8PS 10732): 08 (Mi-8PS 10734), amenajat cu interior VIP (protocol); YR-MLB (Mi-8PS 10735); 736 (Mi-8PS 10736) incer c, ulterior, s-4 amena- jatca VIP; 107 (Mi-8MT 107M01); YR-MLC (Mi- e.a secretelor de prosiuc export, se aloca un INTERNATIONALS) 20051(82)) 8MT 107M02);YR-MLD (Mi-8MT 107M03); 108 (Mi-8MT 107M04), 109 (Mi-8MT 107M05) (pei- Dusit la lasi/16 Noiembrie 1995). in prezent, parte din aceste elicopiere au fost radiate din Registrul Civil, dar din intregul lot Fortelor Aeriene Romine, iar citeva continu si execute diferite misiuni specifice in cadrul Minis. terului Administraiei si de Inteme. Dup’ 1999, acestea din urmi poarti numai_ inscripyia POLITIA™ si un numair de identificare Revenind la cariera general a elicopterulsi Mi-8, meationim faptul i a fost in productic peste 20 de ani estimands-se ci numarul total de aparate consinsite a depasit 15000. Specialist apreciaza €& arputea fi tipul de licopter din care sa fabricat probabil cel mai mare numir de exemplare din Cie i helame, singurul competitor din acest pun de vedere puind numa Bell U1 Cele mai multe din aparatcleproduse au fost Mi-T, pontra scopuri miitare, eu posibilithi de amenajare pentru orice fel de inciircaturi si cu 24 de scaune rabatabile d-a lung perjilorcabinei spatioase, Multe variane sunt tharmate, one di ce find capabilt si lanseze 192 rachete gi ra- chet phidsteantitanc, pe lang faptul ci are si 0 mitral de 12.7 mm actions de cop. Exist, de asemenea, variante pentru comanda- ment, culegere electonich de informa, bral comsticatilor salt posit clectonice de hp In ani ‘80, prodvtia a treut pe tipal M17, care ete Inbar un Mi ecg nso? turbine ‘TV3-II7MT de 1.900 shp fiecare, la care se adaugi un APU (auxiliary power wnit), pentru a face cicoprl independent de aurea de energie de Jas, aparaturk de bord modemizati.Prizele de aer ale turbineler sur previzue cu deflectoare ce Inpicdich sbsobire de corpur stline. Exish uncle variate avdnd motoare prevzute cu twbur efuzoare special, ce dsipeazlrazele infaroi gi oer asfel protecte impotriva racheteloe cu gh dare trict. Rotorul de coadi est pe sting. e Din cele expuse, se vede c, prin reutilizarea unor componente maior, Biro de Proisctare Mil aaplcatconsecrent un concept unitar de tratae a ‘einjloruillzatrilor sa rei st micyoreze, in mod semnificativ, costurile si timpii de dezvoltare, pamere Ia punet si introducere in exploatare a noilor magini de’ lupth sau comerciale civil, accent ind pus inst pe utile mitre, Robustefea si flabilitatea lui Mi este demon- strati gi in prezent de cele eéteva mii care mai sunt {inci in exploatare pe multe meridiane ale lami, 0 parte din ele sin Romani Din experientade luptiefectiva a elicopterelor Mi, se pot refine 0 serie de episoade, din care reproducem urmitoarele {In 1973, cu ocazia Rizboiului de Yom Kippur, IOWGuwsrd Vind doa Zc concave Soden? Ora re mn cbt, lara de reve, scan x tancuri originale, colecfia revistei ,Tehnica gi Tehnologie Militara", precum si colectia revistei ,Modelism Bau Heute Horny ver caschenms tov eons tu co nica a mnteceian ce ete permem recente! cantitati de repere din plastic. Vand si trenulet electric .Piko* model Transalpin in stare perfect de functionare cu multe sine si macazuri. Relatii la telefon: 0722349615. esa ASS ok 9: ot ror 14 Woe ho coca ohana cu papal. ai oon (0236454871. isda ic pret de 4500001 sa elcoan ae ce poste Ez a sec eae. nb a 2249.09 Cumpar machete de avioane chiar deteriorate (IL-14, An-12, L-60). Relatii la telefon: 250.55. 18. rear erie rapa noses orl niet Wincea. aberne aa oe ine 224.90.01 Saaremaa creas ances titan tra erties steoe see betel ete arora prt re tngae | aisesreaiioner boise aiceers ahaa aioe eraiioee Fouia whiners ase esos Ofer la schimb oricare din revistele MODELISM INTERNATIONAL nr. 4/1985 (9), 1/1987 (14), 3/1988 (20), 4/1988 (21), 1/1989 (22), 2/1989 (23). 3-4/1990 (28, 29), 5-6/1990 (30, 31). 1/1991 (32). 2/1991 (22). 3/1991 (34), 2/1992 (37), 3/1995 (50. 4/1995 (51), 1/1999 (64), 1/2003 (80) pe afigul-plan aparut la editura MODELISM ,invata sA zbori - lectia de deltaplanism*. Relatii la telefon: pms Publicam gratuit anunturile dvs.! Vizitati Galeria de Arta dedicat celui mai mare pictor de aviatie gi marin roman, ION TARALUNGK pe site-ul www.aviatia.ro, realizat de Citilin Floroiu la Toronto, in Canada. Mai sunt disponibile la redactie urmitoarele numere ale revistei \})U2)3\) WZ OOML, pe care le puteti achizitiona la pretu! celui mai recent numér (49.000 lei): 3/1986; 4/1988; 4/1989; 1, 2, 3, 4/1990; 2, 4/1991; 2/1992; 4/1993; 2, 3-4/1994; 1, 3, 4/1995; 1, 3, 4/1996; 1, 2, 3, 4/1997; 1, 2, 998; 1, 2, 3, 4/1999; 1, 2, 3, 4/2000; 1, 2, 3, 4/2001; 1, 2, 3, 4/2002; 1/2003 MOOTUOR UANERIAYIONIAL B7%08 (A) $$€$?_____________ 54SISTEME DE SIGURANTA Sigilii de diverse forme si cu diferite destinatii Reprezentanta pentru Romania: tel./fax: 0040 21 2243901 Security system products