MODEL Peo NR EFORIE ex BEREZINA Ge [8 Dey LC ole ieee eRe Loe UC: B*SOOW;. 225k, PiO-I2. Sit LIHOU. C. 57. ews ST aN TRS RCH kx PRCT Cea uC Ur ee a TUTTEPlginor| TABEL DE /PRETURI) (V3) ar aes ppv) Soa SS a a Sh ‘ure aris sam anaes ag om ow ax ss Boutre Madogascar Put 0 Lotea % Bac cu tat 8 hecet 9 Moar putioare 9) ar ose we won ssa San SS Seed aSeled Mahan (oie bdncovenese sass, ONS Bateri flotats Esabeta 2 Bistit, Ot, Sietal Fulgert a Tun aval a Bateriafotanté UCI Bateriefotnté UB Bator flotnté UCM Drago bara # osustinaa oases ARegete Ferdinand, Regina Maia a Mast e ase sous suns a Power Nicolae igre on) Findon g Mtn Ee a edit rapids Soin, Vain Neel aii subscratice 0) Easlaa Setaston asa 3 awa 2 sss ss comes amas Mita ‘Monitor MCV cq Dragos Adel y Fase Kogilniceana a tn tetha 0) em fa Bucovna o carta eae Noras a Hook 3 CRN lahore 2 eons Sie atpaplsat 2 Submain de berinar) yheye™ Putas sibaain Dieadnoght Aeutes 2 Tain a da 2 aaa ans ‘90 se aon eso TM = una ioe a tes ancock 2) Mea _ Pini Bismark a orita Constanta Mora Pion 1 Warsion Murgesea 3 Pipl Aeragisor Dune 7 eames weaonuem — “gmER “00 SSS raivnla Tarai > Romila Halyaton SL eel Cara ucka 3 ran werBecceeon 8 9 * mirc Pasa DLS came sis St cel Mare i- rent 7 Dacia y ‘Anghel Sligny Sigoe ana Carls Primus Tudor Vatiireseu Principe Carol wee sora enmebe Wircea Belgica ecu ua seuss em SIS Drag d Macaraplatitoare 7 some anpaaz ‘eromote capi ‘chi DA VAL ‘ibs 8300 ‘Apache A ‘rade hr 240640, ‘vat 0.1 Berg Bll P59 Araconet Boing B 2 Boog B52 Boeing B57 BeievBE 12 Boeing 767 (Christen Eagle De Haviland HO DetaplanDaabies Dewltin 520 Damier Oo 335 ABB Prowler Eich Tae Fe q = = i Fama Fairey Srdtish Farman 40 Fokker i, Fokker DX Feber Deidecker 01 Focke Wal FH 190 AB ‘run Baby 8 Hansa Bandenborg Henkel HE 111 Hensel HS 129, Hawker Haricane Mi Reo una Uae uae Bee oevenowecouueEBTe (OF PRICES) (EURO)) i 29 orane Saunier WS 35 Mosquito BMK IV otoetoplon Cora Mustang P51 Nakajima tp 97 ater Ba 349 Wiper 1 Wiewport 24 Pealat Policarpov 16 Rata Poter25 ote 540 Pater 63 PS 25 Aafale RAS. Getta otig Golescu Ayan FA Fireball WO 14 SAB 129k ‘Shinden Kyusha STOW Spat Vi Spite Mi 1890 Tornado Tupoler T 28 ‘Topol Tu $5142 Bear Tupoler Ta 124 Tpler Tu 160, Vanpic ~ aromodel Yokosuka NOT aR cuss Racheté Dragon Racheti AS Rachel Tafun ram od ‘ane SKOOA “ane TPZ. kp. Tne Merkara Tone 160 Tun de asa nua ms Balon de obseratie Baton coptvCaquot 116 GHannescGiSussdesausbosecoondeve © DYES fate hid Me arise Dothan Ocak ein Goa HOxr bere)Abonamentete penta 2005 se fa a adrsa: Bia 2usssi an: Vy ap Gly hai} 5, am, 593 ‘sau, prin mandat postal pe adresa: G2 S325, sash? Bossa 33) HSI ‘Intormatii suplimentare la: GAI-9190091 nooo Ghz Pretul unui abonament anual (6 numere) este de 360,000 (5) lei, incusi taxe potate. laure EAU gam Glaser Mussiny ou: OASuRAURN PsumANatyl: ed 19 5) 0. 29USD no bak zt MODELS TERNATIONAL 2, con OTS REE 000606 O06 9507 (8028 ‘0st RZBR 000 O60 164 185 (UR) faitsen Banta Drobo VISA, EUROGARD, MASTERCARD ACCEPTED. ISSN;1222-9830 ‘Tiparit la C.N.I. CORES!" S.A. Aagajzan) socialist DTP studi medivsuproae canoseitor al programar Adobe Page Maker, Photoshop, CorelDraw, QuarkXPress, eu minimum de cunostine tence ibitor avai Viner 9 sentemari 2005, ora 9-15, fa aves reat Casa Present. cor Ci, ea 5, camera 08, sector 1, Bucuresti Roa ta teleoanee 21 3179081, 0744654572 Pe TY ao Mult, mult de munca. Vine anul 2006 cu aniversarea a 100 de ani de aviatie romaneascd si europeand. Cum vom sérbatori? Revista pregateste céteva sur- prize, sperdm placute. O replica 1:1 pentru VUIA 1 si VUIA 2 - zburatoare, un ‘monument, kituri noi $i materiale inedite Insigne, sepci, CD-uri etc. Film istric 100 de ani in aer" pentru pirotehnisti etc. Carli de joc cu avioane roménesti, poker cu structuri dezvelite, Messers- nile, KFK (citeste Kafka) cu sinucideri de autori ce public’ copia unei copii dupa 0 copie insuficient cercetata ca material original, méncare la tub de pe SOIUZ 32 si alte chesti traditional pentru romani, Cu o subventie de 1 miliard, in interesul dvs. putem mer faimos Muzeu al Aviatiet unde ta intrare serie, Intrarea gratuita numai pentru ve- teranii Primului Razboi Mondial* (La noi pentru a evita neinfelegerile ar trebui sd scriem ,Intratea Gratuité pentru aviatoii peste 105 ani". Va fi coada.) Ce ar fi sé organizdm un concurs de machete cu aceasta tema? 100 de ani de aviatie romaneasca si europeand. Un open total? Asteptim idei pentru a sérbatori si noi modelisti in felul nostru specific! la Paris, la acel PS: Ce ali face cu banii dintr-o subventie? dr. ing. Cristian Craciunoiu Crd 4/2005 (93) WELLINGTON .... “MANCHESTER... .12 oe inceputurile radarului in Romania ..... Preis « oe: ++ 23 itr Eforie..... Cromwell ... .36 Toma Lucian . OBES NNERIAYIONAL 44: 18 (Os)Povestiri de ta Comana (1)* ald, Prat. Motor incins. Mir de DACIE. Ue asigderea. Drumul secundar pin de cSrue,catigis rani ce sta a umbra nor por pri In asteptarea cap- taismuli popular, ce da tuturor si nua de a riment (dia i, dar de fasta, la propriu sl figurat) Al nuslea an secetas-1983. Lacul Comana este aproape seat Sunt cu comandantul Muzeului Avia, comandoru av. Paul Sandaci cares el suer de cdldurd, Dar ce ne mana oare? Paatrazind cint-o poezie populard am putea spune:Edragostea de fad. i noi cButam o rai", dar nu geto-dac cl american’) Zyonutie $i apo informatie la Comandamentul Aviat vente prin intermedi pole spun c8 un giuriuvean, Gostea Mosor arf gst pe baza unorlegende local transmise din gurén gu’, un bombardier cu un cadou de & bombe a cate 250 kg! ‘Adevarald mana cereascd pentru pres si pentru tntrprizatoi particular. CCurente ro si contra, A cui este recompensa? Care recompens4? Pa, zc special” american ar ofr cate 2000 USD pentru fecare aviator gl denitcat. ‘Un B 24 avea 10, deci 20000 USO est valoarea pot-uli pe care si Lar disput intreprinztorcu cel dela Cul Eroor din M.ApNN.. Sasa al dare In strsit gisim un reper Un grup de repoteri dela marie cotisiee au lato direct peste cmp. Sunt incontundabil, nu pot fi ual dept tractor. Lis8m Dacia fierbinte so lam la pas dupe. Ajungem a gupul de artifice dplasat urgent afta lcull ‘Nu te joci cu tone de explo, chiar dad un civil n mare lor cragoste pentru democrat leagl bombelecucablu gle rag cu tractorul!! Ba chia se reer fics confirma legatura omanului cu natura, pent c& borbel inate in pesajulsubmarnalfostulu lac irl si nu explodeaz! La fata locull, tango groaps de 20 x 15 x 2 m in care zac resturle unui bomtardier presupus quadrimotar dn care s-au git doar dovd matoare, cu 0 srue- turd de fuel fagure o personaltateincdntstare colonel Constantin Oraganu, ltr de bai lu, cica 6 mista au fost iiss studeze sis dezamoseze ‘bombele. Un om de meserie, perfect la cuent cu domeniu, ne spune de fa Tnceput:.Nu este american dornor, nici pomenea, este un bombardier de noapte ‘brtanic bmotor, cu strctura geodetic, deci un Welington. De altel pe motoare sore lar - Hercules". et, dec rane u stringere de inima am fotografia bombele de marinea boul meu lat pe inventar la TVR, Erau vdate continu cu autoul une cisterne pentru a nu explo- a de caldud..Locu nconjurat la ita de seouritate si de ac protest dela ars. Péstrezamintra unui opertorreporte cu un ricoualb-bleumarin yachting, blu, tursoarerebelé sun ecuson cu lan de gat pe care seria ceva in englez jos ‘mare WORLD SERVICE. Un aparat de fmt tp Beta utimul rent cu un teleobectiv super, de circa 40000 USD pe stun! cu ocurea marcaté Sony, nou-nout ar praia fata loclut era cartea de viz a personal Ne-am intlnitpe camp sne-aabordatcrect: ‘= Al vazt cele fae amenior comunisti", perplex 0,5 sec, aproape impercepibil ram rispuns ,Ce le fac, .Nu lass valorificerodul munci or...M-am lamurit Da, dome! Firaraiciorlor sit Nut asi duc acasd bombeleaea al or. Doar ei eau gst! $3 fac8ce vor cu eel S& le triita unde vor, Far al drae- ‘li de comunisi". $3 vez un operator TV Sati cu ochi de melc este orev, Dar, nu impos ‘Sim-am gdndit ruse la fostul nostra dilator, care mare dilomst nu ne-a pus fu nicodaté cu fascist sau cu fascism, cu facsti" i facsmur"! dr. ing. Cristian Craciunoiu HODEUSA INTERAAYIONAL 4/2998 Jos)Originile starii de razboi dintre Marea Britanie si Romar Inte Romana si Mara Britanie nua existat in 1940 nici o disput Rizboul puta de Romania impotiva Ununi Sovitice a avt dept $0op recuperarea Basrabiei si Bucovnei de nord, Marea Brtanio nu a Tecurascut ocupata soviet aaoestorregiui, i deci ii campania dust de Romania pentru recuperara lor ca. un ,casus bei Int-adevar, la primirea une telegrame din parte Wi Stalin prin care auesla delara c este pregatts.aranjezerezltatee unui plebiscitinter- ioe pe care le ocupase Tn 1999-1940 pentru integrarea lor n Univnea Soviet, primul ministry brtanic Winston Churchill a relat: ,Am fost ‘suprins de aoeasttlegramd. Nov nu am recunoscutnciodat ronterele din 1941 le au fost impuse cu nrusinre prin agresune in urmainglege- flor secrete cu Hitler... ceasilucru este vaabl si pentru Basarabia i Buoovina de nord.” (Attudinea bitanicd a rémas, in esens, aceeasi, supunindu-se sacorduli dela Hesink’ care interzice mafic de tron. tire prin ate miloacedecat cele pasnice.) Tous n stata cae Roméniaainstaurat un guven de ocupatie in -Transnistia’ ar pat ale armateiromane erau impinse din ce in ce mai ‘itn sudul Ucrane i Crimeea, Marea Britanie nu tai putea ignara pe- lune acute de rusi pentru a 0 determina s declare rzooi Roménie Ostitatie intr Marea Brtane si Romania au zbucita 7 deoembrie 1947, la apoapesase luni del inceputul zbiuui inte Romania | URSS. Fortele aeriene strategjce ale ali teatrul de razboi din Mediterana nin 1944 nu a avut loc nici un confct armat inte cele dou tari, ar in acel an, prin avansarea forfelor alate pind in Walia, obiectivle ‘oménesti au intrat in raza de acfiune a bombardierlor strategce anglo- americane amplasate acolo, Fortele Aeriene Strategie Alte din Mediterana (MAS.AF) erau com- use din Forta a5-aaeriand care a condus toate operatiunil din tinpul ile $31 Grupul 205 britani, mut mai mic, care a condus operaiunile pe timp de oapte. ‘Ambele forte aveau aceleas priritii operationale, lar atacurle rau eseor indreptate consecutiv spre aceleasl ite ‘Aceasté imple a sarcinlr Inte amercani si englzi se practic iin Marea Britanie unde erau amplasate principale fort aeriene strategic ali- ate care atacau Germania. Procedeu la care recurgeau ce dai era mati- vat de terenta de resurse de care dispunea fecare. Americani rau dspusi si asume riscuileradurilo aeriane dium datoritéresurselar matrial 1 HIODEUISA INERNAYIONAL 472908 (o3) Woelliagion ane mal asia oar devntoare cura de ate lung de cre dispuneau. Numiolavoanlrbrtnice era mal mcr feereeumane ‘al reduse; in plus, britanici nu aveau avioane cu raz lung de actiune, asa Indts-au specializat pe operatuni nocturne inca dela Inceputu rzbolull Grupul 205 de bombardiere R.A.F. - Ordin de lupta ‘In 1944, 1n timpul operatiunilor impotrva obietivelor romanest,ordi- ‘ul de lupt al Grupului 205 (bombardire), RA era urmatorul Wing _Eseadrila _Tipul gicategoria avionului___Efectivul Wing 231 Escadria@7 Bombardier mediu Wolington X 20 avioane Escadila 70 Bombardier mediu Welington X 20 avioane Wing 236 Escadrla 40 Bombardier mediu Welington X 20 avioane 20 avioane 20 avioane Escadnila 150 Bombardier mediu Welington X 20 avioa Wing 240 Escadria 178 Bombardier greu Liberator VI 18 vioane Escadila 614 Bombardier grewMarcator Halifax 16 avioane Escadtia 31 Bombardier greu Liberator VI 18 avioane Escadila34 Bombardier greu Liberator V 18 avioane Escadiia 104 Bombardier mediu Wellington X Wing 390 Escadita 142 Bombardier media Waington X Wing 2 Cele sase escadrile cu avioane Welington erau echipate cu un dispoz- tivauxiiar Ge navigate cunoscut sub numele de Gee". Acesta era un sem- nal cu impulsuri radio transmis simulta de la doua stati de sols afisat pe un tub catodic, in avon, Prin mentinerea constant aditereneidntre cele doua sernnae,avionul putea si urmeze o traiectoieprestaiits, Punctul in care un al trelea sem- ral se infersecta cu cele doua putea indica o tint. Ttusi .Gee" nu a fost niciodaté un aparat de mare preczie pentru bombardamentul in condi li site de vizbitte iar nemti au reusts1bruieze incé din august 1942. Ca lurmare a acestui fap, cee sas escadrile cu aparate Welington ale Grupului 206 erau in mare masura dependente de marcatoarsle Halifax din Escadrila 614 care localiza si indica tintee Escadrla 614 era o unitate de marcatoare cu echipament special pentru 2horul de noape. Misiunea sa era aceea dea conduce alte escadile spre jnts $1 de ao ilumina, Escadrlaavea tn dotare un ,H2X, primul ansamblu radar ‘aero purtat care putea si inregistreze o imagine obscura a soluuicatodc de la bord. Acesta er eicent mai ales in deteciarea mailor suprafefe de ap si putea identitca marle orase. Opera pe o banda de unde de 30 cm si nu putea fi bruit de apdrarea inamicd Datorita capactti sale de a identitica oragele, H2X era, nu numal un Aispoztv ui in navigate, dar sun miloc de identificareatntelor prin nor. Bombardier de cro, aga ra numit Welington-ul de cre american, bineneles in glum’ nul din bombardierele Ese. 42 aspteapt in dispersi la Amendola,Wellington Imagine uaté de unu dintre membri unui echina ce zboar cre Bucuresti Probab fotografia a fost uaa in amurg a plecarea cin tala, ‘Oar acuratefea Ii nu mergea pana la dentiticarea unortinte precise dito zon’ urbana Wing 2, cu Escadriele sale 31 si 34 era nou format in cadrul Fotelor Aariene din Arica de Sud (SAA) care au intat in actiune numal in vara lui 1944, Escadrila 31 a devent operational la sfarsitul li mai, iar prima mmisiune de lupta a Escadrilel 34 a fost uitimul raid de noapte impotriva orasului Ploest pe 17/18 august “Toate sub-unitaile Grupului 205 erav amplasate in sudul Halil in regjunea Foggia si, inaintea sosii Escadrill 34 a ForflorAeriane din Arica de Sud, Grupultrebuia si realizeze pana la 110 esi int-o singurd noapte, © perforant rar ans in reaitae, ‘In petioada in care isi destisura operatunile impotriva Romani, Grupul 205 avea si misiuni deasupra Greciei, Bulgari, lugoslaviel Ungarii, Gehoslovaciei,Poloniei, Germaniei, Austr, tale grant, Politica anglo-americana de bombardare a Romaniei {In bombardamentele impotriva oraselor germane, R.A.F. urmareste ‘demoralizarea populate civil. In acest scop H2X era sufcient pentru iden- titicarea tintelor mari, Totusi, era cunoscut faptul c4 opinia publica din Romania era impotriva continua zboiulialturi de Germania, asa ci se intentiona doar imprastierea de manifeste propagandistice in zonelerezi- dentile. Bombardamentele asupra Romani erau indreptate impotrva obiectivelor industrial si de comunicati,iareforturileerau pentru identii- a rr Noaptea de 7-8 mai 1944. Paraputleluminoase sunt foarte efcente Vedem in centra zona Academie Militare area lor cu precizie, Bomblelansateaveau drept soop sl interuperea traf Ccului pe Duna, iar zborurile la jas inaltime care indeplineau aceste mis- iuniaveau ordinul si NU mitralieze si asezarle de pe mall fluviulu.” Totusi bombardamentul pe timpul nop era gre de realizat cu precize chiar si de echipajee cele mai experimentate. Dupa un raport datand din luli 1944, Escadria 614 primise abia in februari un Halifax Il echipat cu ‘ispoztv H2X, asa incdt i lipsea experienta iar tehnica sa nu era intru totul sla punc. Escadila 614 era singura unitate de marcare din Meditrand i deci nu putea fi retrasa in scopuri de antrenament. Aste, echipaeletre- bulau s¥-si dobandeasca experenta in timpul misiunio, Din aceasta cauza bombardamentul era uneoriImprastiat si cidea, tn ‘mad inevitabil si pe zonele locuite ‘In urma raidurior aeriene ale forflor alate, in Romania s-au Inregistat 7,698 mori si 7.809 rit vor Porter, agent britanic capturat si afat in detente in Romania in acea perioada, a considera cd primul raid puteric al bombardierelor americane care a avut loc la 4 aprile" a reusit ceva co Feuseste orice bombardament - s8intreasca rezstenfa civilé, Un at raid britanc cae a avut loc ulterior a inasprit reaile amicale pe care Porter le stabilise cu tehnicient sti romani. Unul dinte ei a venit in camera sa la ‘dou’ noapta si ra spus ,Oupa cum vez, char sintai dusmani nostri" ‘Oupa razboi a izbucnit un adevarat val de controverse in Marea Britanie $i Sttele Unite in legaturé cu moralatea poltci lor de bombardarestrate- Gicd $1 consecinfele ei asupra populate. In cazul raidurilor asupra Romani’, desi fiecare a intezis oficial atacurileasupra obiectvelr civil, att autora britanice cats cele americane siau c8acuratefea tehnicilor dde bombardare nu putea a garanteze ci popultia civ din Romania nu ar fisuteitpierderi considerable ‘Bombardier plotat de comandantul Esc. 142, OTM dela mama, a alunecat be iarba foarte ud dela Amendola, ss-a opr nt-un sant de dena | AA orden UNITERNAyI 9S (9S)Wellington Probabil asa s-a intémplat. Eran oapea be 6 spre 7 mal 194.0 mgt sn ce aan bombarirlbritanice in Grypul 205 x avaucamisiue bombers Bucur. Fuse un rum ung 1.000 km de a baza or dn Foggia peta a arunca ester wogeare aura Capt Romane. Nava aparalr tio Welington MC X sera por 9 kn ln aie. Bombardier ergrupu In foray dae ne neta 2 produce. ‘tia de vnaoare oe aia Cais nectar ora de bombard brine Ineaeo lus arin pe ts moat. Bombardier IA 5250 ese ot rafal In motrul det cara ee strane Comandatledpj, pial. Clarke se foarte ‘in Sut pir Cu amtele motor untondnd a fost usar de ut atime dup care ua agatea Bombe atl avons usual epueaetare faba. Dara, un Sint motrin func iar cela in cr, contuarea isin a fst empostbl,echalent uo suger oul un wij pe parte reap in ctarea uni lo be aarzare. Tels ncerce impos. Durneeu pares cu Tafa pare un re daa, frail une! ater iif. Cu tel soos exert manele de aprpir In cit sezunde Cobar van cntat uso aalfate.Angrea ror deca ce pa aun teen de atezare anual rosectnd-cu tou rane i Astundnup sate Ia acl ceva racine ecu S, Chak alls cna ce pia aun ren trare 3 cove ui apna pact para cu apa fost att de dr ret ta sul ele teria, aonul apetin.. Membri eeu Banca ot Sg dn pa numa de ce siten ‘incr comunei Comana la citer ae dup acient. ups 194 a fost deshuna i eanumain cmt ror Brita in comuna Saagoy sau Tetbest. AT dom ‘st Sonn eve. Céutand un B24 afli un... Wellington sau cine sapa groapa altuia... ‘A tecut 4 6 an oe atunc in august 1982 tr catenin Grau inciazd utile peice ela de escavare puede Comana cu inti de recuperaepva un Dombariramerian ce pul 8-24 Liberator (7), urmind sl valorie in ites personae ted metal eles cx clase ear ala ingropate pe nc cl din argnes ‘cane. Lacul edn n porunes respect, a fost gor sistas abr seach astel Vil Masr a ini copa escavatrui a pant efi supa rests duis pir. Dezroa un motor pe car ince 31 pdtasccuccaul data, poate of ene a fmers ma pre dirt 2 capa eset nu ar {it peste. bombs Cu ing, etn, au spat injures apo coer cu mare, apa u cal, wactnd-a, Sunt seat organ oad oii care rnd or anus Comancamenl ae’ Mita Muzeul Aa La ff lc ita apr in pe 2nd ostl eeleune St, WORLD SEAVICE, repentant 8 pase Se tnt santaes ‘alumna bombard american. MsuneaConandarertuu Ava tare si Muze Avail de samtare a evel neutaizaraevetalo ate Bombe a nepit pe 26 august ‘5-9 inehiat 10 septembre. Cecetind-se motor sos la surat -a descoperto piu care indi tu acest - Hercules. S.stupaare Motor ra do produ iti ‘esas desonpee ots alle au deterinat 3 se a legra cu Arbasata Engle a Buewrest cae, prompt afuraat date neesare conn in cuosti cava eraio. ‘ional ra un bonbarler beta tip Welington MK ce cus pare én Grou 206 ip 30, Escada 150 dn RA, grup doa in al, Fog, de unde excita mis "1g bombaréament supra wor aiectie dep err Roma. In nogpea de 6 spe 7 mal Y844 ain fos irterceptt pe etl spre Bucuresti Geasupra comune Comana ‘aot inzona motor det, ncn tueitinstantne find la joast adie, ec ua avutinpul recesar de ane ander de bore sare exparapta. Dug nar deasupracomunelCorana pilot near atrare itd in contact cyst cu, pled control avon capoteaz prnng in tri neg eciail. Dn we target & 4 target (aN wal ert wullod tt Romania 1935 aprilie-mai. Echipa profesorului dr. Runge de la firma Telefunken reaizeazi un tub magnetron cu o putere de 50 W si Aetecteazd un Junkers Ju62 lao alitudine de 5000 m, 1836. Aceeasi echipa realizeazi in ciuda opoztel conduceri frei prototipul radarului Darmstadt cu sistem Doppler care putea si detec- teze distanta, azimutul si inaltimea unui avion ta o distanfa de 5000 m cu acuratete de 50 m. 1838 septembrie-octombrie. Luftwaffe autorizeazd deavoltarea roiectuui 1989 ianuarie. Firma Telefunken solicita dr. Kuhnhold si echipel sale s& dezvolte un tub magnetron cu puterea de 1OKW in maxim céte- va saptaméni. Cu noul tub raza de actune creste la 40 de kilometi 1939 julie. Primul Wirzburg este prezentat lui Hitler a Rechlin ‘Acesta era de fapt un radar Darmstadt imbunatatit cu o putere de BkW, raza de actiune era de 10 kilometri cu o precize a distanfei de 100 m, ‘ar cea a azimutului sia unghiului de directie de 0,25 grade, o antend parabolic cu diametrul de 3 m si dipol roativ, Era instalat pe sasiul unui tun AA de cal. 37 mm si avea un singur operator. Generalul Udet comenta la prezentare: .daci dezvoltati acest radar se duce toata plicerea zborulu. 1989 octombrie. Se lanseaz8 o comand de 5000 de unital. Pana la sfarsitulrézboiului se vor livra 4000 de asemenea unitati 1940 mal. Primul succes al Wirzburg-ului in raidul britancllor supra Essenului un bombarcier doborat prin ghidare aartleriei asupra fintei faré contact vizual. in octombrie intreaga retea de radare \Wreburg devine operationalé pe tot teritriul german, 1941 septembrie, Primul radar din seria Warzburg Riese devine operational. Pana la sfarsitul r&zboiului se vor construi 1500 de unit ‘apart initial ca statie mobilé de ghidare pentru tragerile pe timp de noapte al artlerei AA instalata pe un sasiu de tun AA cu dou’ osii $i era tractaté cu ajutorul unui camion de 2,5 tone. Lungimea sasiului ra 6,5 mete atimea de 2.5 met ar Tnaltimea total de 4,8 metri In fotografie 7 si 8 se poate observa cd intial era o stale deschis’ cu un singur operator multé vreme servcile secrete alate credeau c& este vorba de un predictor de artilerie AA. Daca este si facem o comparatie intr radarele utiizate de germani inte 1936 gi 1945 se constata c& desi este cel mai mic tip din dotare a avut cea mai mare ficient tn detectarea aviatie! aliate. La finele rézboiuui Alii vor contabiliza tn cont avestui radar sia tipului Freya 50.000 de avioane doborate, iar ‘aidul de la Bruneval din 27.02.1942 asupra statiei Wireburg stand ‘marturie in acest sens. Era foarte usor de intrfinut fapt stabil dupa raid din rapoartele servicilor de informati: 16 ore pentru o reparatie ‘completa, cu o echipa de specialist cu o calficare media. Ca si mod- lul Knickebein a avut si o varianté gigant cu o anteng parabolicd cu iametrul de 7,5 meti si care purta numele de Warzburg Riese. Dupai raidul din 01.08.1943 asupra Proiestiulu la consfatuirea roméno-ger- ‘mana Oivenbaum (Mslinu) s-a hott c& partea germand sé lvreze Roméniei in contul datorilor acumulate in cadrul acordului Woltrat pe 1942 si 1943 un numér de 12 stati de acest tip. Comanda va fi onorat In... 1951 de catre sovietci, acestialivrénd un numar de 6 sau 7 stati provenite din captur, foarte probabil stafile capturate de ctr romani upd 23.08.1944. Statile de acest tip au fost plasate in centrul apart ‘AA $i au constiuit nucle! intregiirefele IMPERATOR (de la N la S pe ‘axa Ploiesti-Giurgi): ~ POMPEIUS, VARUS, BRUTUS + TIBERIUS, OCTAVIAN, JUSTINIAN ~ BELISAR, CORNELIUS, MARIUS AOOIUSM IMTEROIAIONAL 472008 (9:8);Pratie CUM SA CONSTRUIM UN MODEL DE STATIE RADAR? ‘Dupaceasta scut incursiune in stories vedem cum abordm construirea unei machete de staie radar. In primul rand vatrebui si vedem care sunt datele minim necesare pentru construirea model: date despre staal cae vrem si construim modeu:lungime, time, inatime, num&r de dpol,marimea fell acestra, modul de construe alantenei; desene de ansambiu general fotografi de exterior, de deal i daca este posit ide interior fotografi de exterior se pot ose Internet a adresa: wir radar word.org. Dupa care vom trece la urmtoru pa: alegerea sci de reprezentare @ modeluu. De relinut wim&torul aspect: 0 ste radar este prin definite un ‘complex decd fa care se adauga un mastodont de ote: in special sttile construite tn peioada rézboull de cate germani si englez mai putin de etre ame rican, japonez talen si soviet, peroada pe care mul considera copii" radaruu, ar material foto si documenta ete fragmentar. Scie folosite vor fi 135, 1.72 11-100 {in cazul nostra vom analza doa radae: KNICKEBENN si FREVA intrucit construc or este mal simplasi poate fi abordata side modest incepitort, Collate tipur: WOTAN X si¥,Jagdschlo8, WASSERMANN, Wrzburg, Worzburg RIESE, RHEINLAND A (flosi la rachetele AA WASSERFALL si RHEINTOCHTER) au un Grad de complentate foarte mare in special ultimele patru datritsantenel parabolic care necesito atenfiedecsebité ind construte de tip fagure (schelet metalic lc metalice perforate) si sunt dif de relat, de asemenea in construfialor mal exist angrenae cu rol cintate cu ciametre mar si grosime rela- tiv mic, ar suport acestor construc au forme complex, Din pate pe paid nu se gsestedecit un singur mode din perioada 1939-1945 cae reprints stata radar Wirzburg RIESE go batere de rachete AA RHEIN TOCHTER denumit FEUERLILLY al frmei NM MODELS, PATRIOT al celor de a HELLER care sunt lascaa de 1:72 iar alte modeler alaa cela cae sunt de fa- bricatie soviet de dupa razboirespactiv SCUD B si BROM 3 dela firma DRAGON la scara 1:35 nu cunose Radar KNICKEBEIN scara 1:72. Am ales acrast scara in dovd motive: primul est dat de dimensunil tai ial dolea de compiextatea grin suport 1 Cruiorulu. in tabeul de mai js sunt recut dimensiunile machetel in miimet: Diametrul ater BB) Disa Gnte Dare SUPOM UTES B16 Diametal exterior 70833, LLuogimea tarelor suport orizontale 3200 Diametrul interac 395,73 Djametul parelor suport orizontale 42. najimea tral a anton 5000 Dimensiunie caucionuui 4042"625"42 (Lath) times Sunot dotin ——ei25 Diners cin 9:21 ‘Tnaimea cade rare = 1042 Distanfa cntre baal suport orzontale 917, Langimea aria suport 2509 Cistanja cnr bree suport orzonale sietrucor 23625, Dimensiuen tur sectuni pirate 68,68 ‘Ungha cied al antene 160° Diametrlsupetli cena 232 Unhivte gina suport 60" 30 inmea ci de rar 509 Dimensune tu cub cea 65.5 Distava intra bade suport 125 Damet barelr grin suport Dimeasiite dipolar Disa dite pot Langime . os Logie Diametra od tine Nu de ipo 2 ‘Namal total de ese upd cum se obser din date de ma sus sirgura pis care pean un grad mare de complectat este grind suport cena, care est de eto grind cu _brle de secine pital nun cub last in cent gina sub care se gest supotl indi antral. Pentuamatoi de execu de mare raframent le eco- mand si inerce ealzarea macheti pin turare din lj Sr-P in rapor 3: in forme de ut sau din rma de Cu de 05 mm camera costo n puncte de prince Radar FREYA scara 1:35, Macheta esto deoseit do usor de constr si are un num relatv mie de plese, Singura ples care a putea pune probleme est cor- pl central, dar care poate fi executat din tre Duc ator faptului 8 ntrestatileFREVA si FREYA POLAR sunt diferenje minime, corpul poate simpliicat sub forma une! prise trapezoidal dreptunghice sau bpexagonale, iar ganourle se pot acoperi cu siti de plastic cu ochiri de 2°2 milimet Tntabel se gisesc dimersiunietuurorelementeor date in miimet (Dimensiant panou (") Dimenstanl cutie waperoidaléz Lungims 1143 {Lungime baza vt 435/900 tatime 5715 Lajime tant rv 13,0130 Diametrl bare cadiy > 22. name baz * t 85 Diametry har central 44 Inatimea totals a outil 800 Dimensiuni con zidarie: Dimensiuniprisma hexagonata: Diametl a vet aa ae {Latur heragon : 685 Diametrut ia zd 1 ‘ naitine i if 856 inatime 655 Dimensiun suport: s = Lajime ta var 50 Diametu mic 430 Latime la bars 60 Diametru mare 200 Date dipoli: Diametu placa pack 30 Lungime 2.13 Grosime placa back” 65 Distane ite cipal (**) 21,883,0 * (orescioa.) Lung brate suport. : i imensiuni suport panou: ‘ Lung i 88.2 Latime 35 Seciune bare suport 3.95:3.85 Seotune central 3.85°4,35. Observatie! ‘= datole sunt pentru un ochi de panou (*); © pe orizontal gi diagonal (**); numarul dn prantea rpreznts numarul de dipl pentru FREVA POLAR (***) 22 —S ——§{§#|§| | onan iivarnayionar 472008 493)sail ~ARMELE SECRETE JAPONEZE YOKOSUKA D4Y4 SUISEI JUDY“ DE PE PORTAVIOANELE RAPIDE KUGISHO eS Florin Manca {Un dinte veteran cel de-al Dolea Rzboi Mondial, plectidntre nok demult spre alle fru, dl. R. edt Dinu lurza printre ai cdr preten am avut cnstea ‘si mé numar povestea prin 1980 c2ea ce i se intimplase unui camarad, offer pe monitor care, ind lat aba, ca prizonit la 5 septembrie 1944 a fost tris {nun ag de often Siberia Orientals. Alstur, in aceiasicurteera un lagr de soldat aponez. In fecare dimineat, soldat japonez, care nu siau no intors- «sem armelesaltau ceremanios ofr ala (romani) spe dsperarea NKVD-stior care rupeau pe ei ope si paturi de pused. Dupdaceea se ridica paviionul ‘osu et... nvariail.Oerior romani i se umpeau acide lcrimi.. Vist, emotiviatea specie, drul de casd.sau Imaginea Fa ura toa vif sipe la adc btréneti a reusit + infleag rau dint at lume, aceea in care onoarea dela pert in acceptul lor prin fap tul of erau prizonier, mat putea fi salvat, chiar daca fi murit pentru ea, E rau oxigenul de cre aveau nevoie. Gristian Cri Arma secreté teribid utlizata de japonezi a fost KAMIKADZE, Vantul Divin. Trebuie s& infelegem mentalitatea unui popor venit pe atunci fortat din ierarhille sociale si spirituale ale Evului Mediu intr-un capitalism indus fortat,indiferent de consecinte. Desigur, Japonia de astizi este cu totulaltceva, este un model de civilizatiei a Mileniului 3 dar pe atunci. »Credem in convingerile noastre spirituale si puterea moral de a putea balansa superioritatea dvs. materiala si stintficd. Nu consideram atacurile noastre sinucigase. Pilotii nu au plecat mereu Tn misiune in ideea de a se sinucide sau inoculati cu 0 stare de disperare. S-a considerat 0 bomba zburatoare care ar putea distruge o parte din flota inamica... murind fericit pentru C8 a contribuit fa victoria finala"- sunt declaratile prizonierului general It. Torashiro Kawabe. Interesant i atunci si astaz este faptul c& voluntarii aveau 18-20 de ani si ca majoritatea seflor fu erau la fel de influentati de propaganda ca tineii aspiranti sau locotenenti. Propaganda prin radio i presai a fost foarte puter- nic, in modul specific adaptat zonei... Era oare necesar sacrif- ciul suprem cénd Japonia s-a dovedit dupa razboi a fi unul din- tre titan economiei mondiale? Dar, s& revenim la subiectul nostru, Alai sub influenta presiunilor germane de a inventa si apli- ca arme minune care sa schimbe radical cursul razboiului, japo- ‘Un JUDY in pia sinucigas asupa crucsatoruui american USS COLUMBIA aé —_nezii au facut si ei ce au putut ianuarie 1945. Era un Yokosuka D4Y4 echipat special pentru un astfel de atac cu Una dintre aceste arme a fost bombardierul in picaj 0 bomba de 800 kg. Yokosuka D4Y4, ce urma sa fie transportat la bordul unor por- 1 tavioane mici dar rapide in zonele de activitae ale flotei ameri- Jos: Baza df Tian inant de a abandon in septembie 1944, Mecanici veri un aptat dn Kosta 523, e cane. Odati detectat’ finta, avionul care putea transporta 0 GODAVSAD INTERIAYIONAL 4/2003 (D8) 23aquiog $290){528 Kokuta,baza Tinian in 194, le recomandate de atacuri kamikadze dup’ manualul editat de Marina Imperiala Japoneza in februarie 1945, con- form lucrarii Suicide Squads de Richard O°Nei bomba de 800 kg se lansa intr-un picaj prelungit accelerat cu ajutorul a 4 rachete montate in fuselaj in partea posterior-infe- ‘ioara. Au fost construite in total 2038 aparate, majoritatea la Uuzinele Aichi Kokuchi din Nagoya. Prima misiune de lupta ade- Varat’ a fost efectuata de 2 aparate de la bordul portavionului SORYU la Midway. Au participat apoi la misiuni de lupti de pe Portavioanele CHITOSE, CHIYODA, HIYO, JUNYO, SHINYO, ‘SHOKAKU, TAIYO, UNRYU, UNIYO, si ZUIKAKU, dar si de la baze de pe uscat, Principalele defecte au constat in ipsa blindajelor de protec- tie a cabinei dar si a rezervoarelor ceea ce faceau din JUDY 0 ‘Yokosuka D4Y SUISEI (Cometa) de la bord unui portavion rapid {int sigura in fata vandtoriialiate. Principalele calitati au constat ‘in marea raza de actiune si capacitatea de transport a bombelor ‘mari. Ultima misiune a COMETELOR D4Y4 a fost o zi inainte de Ccapitularea Japoniei, cAnd o forta kamikadze de 11 avioane con- duse de viceamiralul Ugachi Matome nu au reusit s3-si giseas- a tintele, Scurt Istoric in 1938, Marina Imperialé a achzitionat licenta pentru a con- strui bombardierul in picaj german Heinkel He-118 (noi nu I-am avut si pe sta!) si un avion pentru teste. Atingand circa 418 kmh cu un motor Daimler Benz DB 60 1A de 1175 CP. bom- bardierul a impresionat favorabil specialist Marinei Imperiale -Japoneze (IJN) sia fost rapid adaptat pentru afi operational si de pe portavion. In Germania He 118 s-a dezintegrat pur si sim- plu cu insusi generalul Ernst Udet la mansa si Ju 87 a fost declarat cdstigdtorul comenzilor Luftwaffe... Asul din primul rizboi Udet a supravietuit accidentului, comanda ferma, nu. La Arsenalul din Yokosuka inginerul sef Yamana’ Masao, responsabil de proiect, a modificat aparatul german, nu numai pentru a-1 adapta operational pe portavion ci si aerodinamic si structural. Anvergura a ajuns comparabilé cu cea a faimosului vandtor ZERO, Prototipul japonez a efectuat primele zboruri in 1940. Rezultatele au depasit asteptarile LUN si imediat au fost termi- nate inca 4 aparate, Primele comenzi ale IJN au fost pentru varianta avion de Fecunoastere rapid. Primele doua aparate din preseria de pro- ductie au fost pierdute la Midway odata cu portavionul SORYU, Exist paralela interesant& prin coincidente intre acest apa- rat si cunoscutul bombardier imbarcat american AVENGER, Primele variante de succes ca bombardier in picaj imbarcat au fost realizate in martie 1943. Cu o raza de actiune de 1575 km $i 3890 km fara retur, era mai mult decat atractiv si pentru baze- le terestre. Mecanicii nu erau entuziasmati de motorul racit cu 2 rca CERNAYIONAL 472903 fox)lichid iar echipajele criticau lipsa de blindaje. Oar, performantele au fost remarcabile iar avionul foarte frumos ca impresie gene- ral In iunie 1944, fortele LN atlate sub comanda vice amiralului Jisaburo Ozawa care fi ficuse_un studiu psihologic complex amiralului american Halsey si il va folosi cu succes in Golful Leyte, primele trei Divizioane de Portavioane aveau la bord 141 de bombardiere in picaj D4Y4. Acestea au participat la Batalia Marianelor, in zona insulei Saipan. Au fost masacrate find im- propriu utilizate, dar i datoritélipsei de protectie. US Navy nu- este lupta ,Marea Vandtoare de Curcani din Mariane". Lt. Vraciu a doborat 5 aparate in acea Zi. Desi varianta finald a ajuns la 550 km/h, aparatele partici- ante la Batalia Filipinelor au fost decimate. Motoarele racite cu lichid au generat nenumarate necazuri. Inlocuirea cu un nou tip de motor Saiun a dus la rezultate excelente, dar era tarziu, Deja ‘ncepuse batalia pentru Okinawa. Au inceput sé apara si primele succese: douzi bombe lansate de SUISE! au scos din lupta portavionul FRANKLIN la 19 martie 1945, grav avarat si cu 724 de mort la bord! in ultima parte a razboiului a fost folosit ca avion pentru ope- ratiuni kamikadze. Intrucat operatorul radio nu mai avea ce c&u- ta la bord, s-a transformat in monoloc. Au fost introduse truse- le de cate 4 rachete de accelerare RATO si bomba de 820 kg. m@ UN Lt Cait Constructor: ai Iohi Kaigun Koku Gijtshuso (Primul Arsenal Naval) Yokosuka la uzinele Aichi Kokuki Tipu: Bombardier in pica imbarcat (tipulC, recunoastere, vanator de noaptetipul S) Lungime fuzeaj 10,22 m ‘Anvergura! 115m ‘Inaitimea: 3,67 m Greutatea gol: 2440 kg ‘operational: 3650 kg ‘Suprafai alara 23,6 m Plafon max. 9900 m Viteza max. 582 kin la 4750 m Viteza de croaziers: 426 krvvn fa 3000 m Raza de actiune: 3890 km ‘Armament 2 mitraliere de 7,7 mm 560 kg bombe 4 rachete de accelerare Motor: 1x Aichi AEP, 12 ciindriricit cu lichid DOBBS UNERIAFIONAL 4/2998 (os) 27tub pitot al fregata spoiler pentru picaj CALIN STEFANIUBOMBARDIERUL DE ATAC IN PICAJ “COMETA” (D4Y4) esa ON ee ed eeDiverse fotografi ale acesti avon, In misiune sav in zborur le antrenament dea bazetereste ale JN (imperial Japorese Navy). Est interesant fptul Gin cle cdtvasute e fotografi existent ‘mai putin d 20 provin ela bordu portavioanelar ‘unde acesea au fost uate, (clutare pe internet va poate frniza nenuate date supimentare, inclsi fotografi ale tuturorvarianteor ‘constructive. Nu aces uc putem spune despre Heinkel-ul cea sent ca moce inal Pent dezotare 30 ODTUISA WTERNAYIONAL 47905 (98)Lista cluburiler de inodelism roménest Nr. Denumire Ne. cortificat ‘Adrost Seett Jedet 1. lub Sport 00188 St Mita Mora m5, Aeromodeism,aulomodeism, ———_Bucuest Studerese Bucuresti sect 2128642 ravorodelsm 2 CSTABucues onco4s ‘Nee Matltioe 1 Aeromodelsm, automodsism, Burst sect 2228588 navomodeism 3.68 Ghimia Guns oozes Str Tarsivanl 132, 8i2iu ‘Aeromodelsm Bu Tel 028711185/186 Rachetomodelsm 463M Buri 000012 St Marsal Averescu 10, Buz, t0258721502 Mosetsm Bua 5 C8Voina Buetu 000289 Str Marea Aveescu 3-5, Buza 023423534 Modetsm Buzav 6 Pall Copilor Burau 000583 Sit Wansivane 1 Burau 00238 Aeromodelsm Buzav 7 CSM Aaa 000003 St. Lucian Blags 20 Aad te 0267280947 Modeism Aad 8 SoM Bac 0000008 Str. ior ThAman 94 Aeromadelsm,ravomadelsm, acto acu, tl 0238176858, automodelsm, acetomodeism 9.08 Aerostar Basu ono2o7t Str. Condrior 9 ‘Aeromedelism,ravomadelsn, facia acu, oL0284175768 Auiomodelsm, rachetomodism 10. 65 Miner Arinoase 002063 Sit Soli n:2 Hunedoara Navorneelsm Hunedoara 11, 63 Farul Constanta 0000015 St Deceal 2 Constant 0241615370 Navorodelsm Constanta 1208 Cimentl ae onoisi3 Sir, Staion 2 Biz Atomodelsm Neamt 1808 Av Giove none Str, Raul 313 ria te 0251427785, Moslsm 0h 14 080 Poitenica Gj noises Str. Dorota 7173. Aeromodelsm ou Chu Napoca, 026431168 1, Aeocubul Romania onor082 Bx Lair atari 4 sec te. 3125619 Aeromodeism Bucuresti 16. PalatlCopilor Ci Napoce 0001020 St Blaseu 28.Cu Napoca, 0264195765 Aeromodeism Cu 17, ub Copiar ooo St Literati 2 Aeromodelsm, Harghita Cristal Seciese cst seciese, te 0268 242168 rachetomadelsm 18. Club Gopior Care 0000538 St. 1 ecembie 1918 3, te 0261861699 Aeromodeism satu Mare 19. 6S Amata Aur! Bes one Str. Independent 3, Bra, Aeromodeism Hunedoara 20. G8 Gavia De cots str, Alu Russo 7d el 0264215008 Aromodeism iy 21. CSU Gait 000110 St Dorneasan. 102 Gal tl. 02968141124 Nodeism aa 2. 08.0} Gaia xnns29 Si Regimental 1 Siret 2A aba Navoradeism Gat 25. GS Gaz Metan Mediag oot2e0 St Rep Ferdinad | 12 Aeromodelsm Sti esis te 268888628 Tp. Murs, tl 268211029 24, 0S Voita To Murs coor Si. Phtlor 2, To, Mure, t0265211029 ‘Aeromodelsm Mure 25, GS Dacia Mover 001955 Bx Daia BG pater Mowe, 0248281007 ‘eromedelsm Aes 26. CS Crigul Oradea 0000008 ‘Str, Aurel Lazar 1 Oradea, tel.0259415475 Modelism Binor 27, Clubul Copiilor Odorhei 0000620 © Str, Santimbru 17 Odorheiu Secuiesc ‘Aeromodelism, navomodelism Harghita 28, Paltl Coplor Pits oni705 Sir. ral 80 Pst te 0248890752 Automodelsm Aes 29. Paltul CoplorPloesti_—«GOONS42-—_—St. Independent 21 Plt tl 0244196146 Aeromodelsm Prahova 30 CSU Pest on0223 Bu Bucuresti 99 Pos tL0244173171 _Aeromodesm,ravomodelsm Prahova 31. Plat National oon227 8x Tinreti 810 Aeromedeismautomodeism, Bucuresti GopiorBucuret Bucuresti seat te 3604068 ravomodelsm 32. CS Arpecim Pies 2000579 BvPetrochimistor nr. 127 Pest te 0248213609 Aeromodelsm Aes 38, Cuba CopitorPucioasa _—0000610——-—Str.Canescu 19 Puceasa, 10245760885. Aetomedeismautomodelsm- _Darbovta 4H. Palaul Copitor Satu Mare 0000539. Taian 18.20 Satu Mare, 10261768835. eramaodesm, navomodelsm Satu Mare 35 Pall Copilor Sis 000554 St Const m2 ‘Aeromodelsm, navomaeelsm siiu Sin, to 0269217655 36 CSTA Siceaa 000033 Sir Aram fae Aeromadelism,ravomadeis, Suceava Suceava tl 0745602718 automodlsm, cetomodelsm 37. OSM Tinsoara 00035 St FO Ripersia 29 Timigoara, tL 0256201355 Mavs Tig 38, Palau CopforTinigoara 0000540 By Revue 20 Timisoara te. 256205744 avorodeism Timig 38, Cub CopiorTecusi 000585 Sit Gala 15 Tec, tl 0236811420 Aeromodelsm Gala 40, Pall Copifor Vasu 0000559 St Stefan ce Mare 62 Vash te 0285313512 Atomodelsm Vast 41,68 Tot Sis 001088 St Dall 27 Sibiu Aeromodeis,racetomodelsm sii 42 Pall Copilor 000567 Su. Gal Sandor nc4 M.cive Navarodesm Miercura Give Mirure Cue 43 O30 Metal Galop oo9249 Str Malar lancuFtea 4, Gla Nocelsm Gat 44 O3M Raa 0981000 Sit. Sieei1, Mosel suo Lung Moldoveness ung Motiovenese 45, alt Coplor Botosani 0000192 Si MKogaicean 1921, Botosani Aeromodelsm Bsa 48 Patatul Copitor Deva 000978 StiM Eminescu 17 Dera Aeromodeism Hunedoara 47 Gubul Copier noose Sic StTeodor 16 Rosin de Vee Aeromodeism Teleooman Rosai de Vede 48 OS Alans Brasov ooist20 Sires 3 Brasov Modis Brasov 49 CSModeism Bucuest 0008864 St. Raul Dorn 28, B1746ap5 ser. Bucuresti Noselsm Bucuresti 5005 RHO Bucuresti 0008806 Inara GrigoreAxandrescu 10 sect.1 Bucuresti oss Bucuest 51 Aeromodel Cub Ballads Deva 0000508, Sit Alea Flor B11, 1, 361, Deva Aeromodeism Nunedoara 52 OS Metall Slonta on15152 Str Republi 92 Salona Aeromodeism sihor 53 OSU Pits 00147 Sit Gh.Doja, Pits Aeromodeism Ae 543 Siteraristl Gla 0015222 Sts, Sideruristior Li. 85, Galt Navorodesm Gah DOES WERIAPIONAL 4/2008 (98) 31NR Boric ‘In 1990 am mers cu prietenul Friederich Prasky din Viena si ou sotile, pe Canalul Macin. Imediat dupa trecerea de la Briila cu bacul, ‘ncepea pe malul sting al Canalului un adevaratcimitir de nave. Prima si cea mai impresionanta, complet pe mal tn acel iunie, era o veche Nava de cabotaj facutd la Turnu Severin tnainte de r&zboi, SULINA. Urmau o multime de remorchere cu aburi in diverse stadii de cani- balizare si apoi o nav cu o silueté oceanicd inconfundabils, EFORIE. Pentru a urca la bord trebuia sa faci exhibiii pe resturi de scard de {ranghie. Le-am facut impreund cu prietenul Gicd Raileanu din Tulcea si el prezent si am avut ocazia si fim printre cei din urma viitator ai unui ceargou construt in Marea Britanie in 1918! Fusese proaspat abando- nat. La bord mai existau acumulatori de plumb cu cuplee intacte, Toate usile erau din stejar cu hublouri din bronz maritim. Doar crstalele de pe hublouri fusesera crapate cu ranga de membriicomisiei de casare. Timona fusese luaté ca amintire iar roile de actionare a pompelor se montau de zor la puturile din sat. Cuiburi de viespi erau tn faza de finalzare in diverse cabine, Puntea din lem de tec era doar murdara, dar indestrucibila, ‘Am luat ca amintre tabla de stear cu acopertoriglisante ce sta- bilea unde sunt prinipalele personaje de la bord, comandantul, secun- dul, seful mecanic ‘Nu am avut curajul sé cobordm fara lumini in hdul sali masinior. ‘Am regasit-o in 1992 mult mai ruginité si deja jfuité de tot c2ea ce era metal neferos. ‘poi a disparut si astzi este probabil tractoare, oale minute, tucale sub presiune sau profile diverse in Turcia, unde a fost exportata ca fer vechi Planurile le-am gasit intamplator datorité domnulul_Stelian Cominovici, modelist din Constanta. Erau si planurile lui PLEHANOV 32 GODS INTERWAYIONAL 472003 (93)dar suna parca prea straniu pentru gusturile mele gi ca prostul nu le- am Iuat... Apo, pe la talcioc am mai gasit 0 poza, apoi inca 0 poza si asa am ajuns s& va o prezentim ast ‘A fost construité in Anglia, la Sunderland in 1918 si avea urma- toarele caracterstck: Lungimea: 102 m Latimea: 18 m Pescajul: 6,5.m Viteza: 9 noduri Deplasament: 8500 t Echipai: 35 oameni Motor: Masind cu aburi tripla expansiune, 1200 CP Lalansare a fost botezats WAR HIGHWAY, find constructia nr. 246. ‘Afostterminata i introdusd in exploatare in acelasi an, in 1919 a fost vanduta companiei Hartlepoo! Seatonia si reboteza- 18 SEATONIA in 1927 armatorii au dat faliment si a fost vanduta.companiei J. Murell$.S. Go Ltd. Fiind redenumita BRACONDALE. {In 1933 in timp ce transportalemne din Marea Kara, in apeleterto- rile rusesti a acordat asistenta unei nave abordate si cu gaurd de api /Apoia fost controlata de contrabanda de cétre un dstrugator sovietc {in 1984 este vanduté catre Sovtorgtot si este rebotezata BEREZINA ‘In timpu! rizboiului nu apare cu activtate in zonele de confit, net ind mentionata nici tn ,Enciclopedia rézbolului pe mare” a lui Jurgen Rohwer. {in 1950 este adusa ca o contribute la capitalul companiei sovieto- romana SOVROM TRANSPORT. {in 1959 este vanduti NAVROM-uiui Constanta, initial pastrand ‘numele. Este complet reconstruité si modernizata in 1962 nava este rebotezats EFORIE Jurnalul de bord ce se pistra la Capitania Constanta cuprinde ult ‘ma curs la 6 iunie 1975, Constanfa-tstambul {n aprile 1978 este propusa spre casare la Constanta, Larealizarea acestei adevarate biografi a navei au fost folosite date din dous articole pe aceasta tema pubiicate in Marea Britanie de entuzi- astul Richard Cox. = Cristian Craelunolu YW fe ES RODIUSM UNVERAAYIONAL 4/2008 (93)CBRE) 11 |} 4 a [ala pe] aNR BtorieGromuelll A 27 OM a Valentin Cristache esi a jucat un rol foarte important in timpul razboiului, acest tanc nu se bucura de consideratia ce i s-ar cuveri Fiind principalul tanc britanic al Grupului de Armate 21, era depasit doar de tancul Churchill ‘Afost primul tanc englezesc care s8 imbine buna functio- nalitate, viteza mare, un tun suficient de bun si un blindaj acceptabil. in 1943, si-ar fi adjudecat titlul de cel mai bun tanc (mai ales intre cele de talie mic8), daca ar fi c&patat o forma utilizabila inainte de ziva Z. Insa versiunea anului 1943 nu era considerata apti de lupt. In 1945, in batalile biin- datelor era, inst, demn de incredere PROFIL DE CROMWELL Cromwell a fost inspirat din planurile pentru Comet, cel ce fusese, poate, cel mai bun tanc englezesc al celui de-al Doilea Razboi Mondial in 1943, Cromwell i-a urmat lui Crusader, incepand s& intre in lupta. El se baza pe specifica tennice din 1941, ceca ce necesita un biindaj gros si un armament eficace. Produci- toriienglezi au realizat dova prototipuri, bazate pe un model ‘mai vechi A27. in timp ce A27 L era echipat cu motor Liberty, varianta A27 M primise motor Rolls-Royce Meteor, 0 versi- ‘une modificati a motorului de Spitfire-Merlin, A27 L a stat mai trziu la baza tancului Centaur, A27 M devenind Cromwell MK Vill Construit din placi de blindaj fixate pe un schelet de ote, el utiliza suspensii de tip Christie (un model realizat de inven- tatorul american Walter Christie). Din pricina biindajului greu si a armamentului, acestea fuseserd, deja, regdindite pentru redecesorul lui Cromwell. Acest tip de suspensii a facut din Cromwell un tanc de vitezi impresionanté si de o mare manevrabilitate in timpul luptei, factor ce compensa arma- mentul relativ slab Grosimea blindajului diferea, ajungand, pana la ume, la “CROMWELL 101 mm. In partea din fala, la versiunea cu blindaj imbuna- ‘ait. Multe tancuri Cromwell erau realizate prin nituire, dar ultimele variante erau sudate, numarul lor de serie indicénd acest lucru prin prezenta unui ,w" in coada sa. Primele 3 variante ale lui Cromwell erau dotate cu un tun, de 57 mm si 1 (la Mk Il) sau 2 (la Mk |) mitraliere Besa, Modelul Mk Illa fost o reconstructie a lui Centaur |. in 1943, -a decis ca tancul s& fie dotat cu un nou si mult mai eficient tun, de 75 mm, ce permitea si folosirea munitiei de origine americana. Primele tancuri Cromwells Mk IV au fost produse ‘in octombrie acelasi an. Cromwell Mk VIII, echipat cu o un tun de 95 mm Howitzer (cu 27 obuze), era un vehicul de aparare la sol. Tot bazat pe model Cromwell, au fost realizate biindatele de observatie (A.0.P. - Armoured Observation Posts) si cele de recuperare (A.R.V. - Armoured Recovery Vehicles). Primul avea un tun fals $i doua seturi radio, iar al doilea era dotat cu ‘o macara, un sistem de sudare cu oxiacetilend, cabluri de otel si ancore, problema importanta ce trebuie semnalata in privinta intregii serii Cromwell este dificultatea a se deosebi versiu- nile intre ele, intrucdt trasaturile caracteristice sunt deseori ascunse. Cele mai vizibile schimbari sunt tunul principal, detalile carcasei motorului, trapa nituité sau sudata. Dowd tancuri Cromwell, care sa fie, de exemplu, de productie difer- ita, dar s& aib’ acelasi de carend sunt rare. Acest lucru le face dificil de clasificat, intrucat este si mai greu de identiticat fiecare detaliu decat in cazul tancurilor Sherman, Panther ori Churchill, CROMMELL IN DRODUCTIE Tancul Cromwell a fost, s-ar putea spune, unul dintre cele ‘mai internationale produse ale rézboiului. Nu c& ar fi fost folosite de catre toate tarile participante, dar, la constructia sa, au conlucrat cétiva producatori in domeniu, probabil MODTUSA WNVERNAYIONAL 472008 499)Leyland, LMS Railway, Morris Motors Metro - Gromwel Birmingham si Compania Wagon, plus English Electric, pen- tru realizarea primelor modele. In 1943, productia a fost ‘neredintata lui Leyland Motors. Desi numarul total de exemplare produse nu este sigur, se pare, totusi, c& au fost date comenzi pentru 3.500 de bucati. tn 1944, au fost produse 1.935 de tancuri. Din acestea, 1.730 erau apte de lupta. Pentru a le suporta pe acestea $i ‘nc alte tancuri, au fost realizate 2.849 de motoare Meteor. Acest lucru face din Cromwell tancul cu cele mai multe exem- plare construite, cu aproximativ 800 mai mult decat Churchill, n aceeasi perioada. In total, au fost realizate 8 versiuni ale acestui tanc. La sfarsitul lui 1944, RAG Progress Reports mentioneazd urmatoarele: Cromwell IV, V, Vil, Vl: Seria de tancuri Cromwell dispune de motoare Rolls Royce, fiind considerabil mai rapide decat oricare at tip de tanc Crusader aflat in serviciu. Toate tancurile Cromwell sunt dotate cu angrenaj de ridicare. Modelele IV si V aveau tun de 75 mm si mitraliere 7.92 Besa, iar varianta VI tun de 95 mm. HOW si mitraliere 7.92 Besa. Aceste trei caracterstici ale lui Cromwell erau combinate cu senile de 14”. Versiunile VII si VIII sunt, pur si simplu, imbunatair ale celei V si VI. Ambele au avut senile de 15 14". Modelele de inceput ale Cromwell au fost considerate nevrednice de lupti, din cauza numeroaselor defecte.” Cromwell a stat fa baza a doua tancuri semnificative: Challenger: tancul a fost lungit (cu sase roti pe fiecare parte), iar pe turela a fost amplasat un tun englezesc de 17 pdr. Nu a avut realizari notabile ca tanc de lupta (avand 0 siluet prea firava), iar incarcatura (de 70,550 Ibs.) i-a micso- rat performanta. Cu toate acestea, ca distrugator s-a com- Portat rezonabil, avand in vedere ca un singur exemplar Challenger apiira spatele a trei tancuri Cromwell, find retras din activitate la putin timp dupa incheierea rézboiului Comet: a fost rezultatul experientei acumulate cu Challenger. Acest model utiliza o carcas% de lungimea tan- Gromuell A 27 2 curilor Cromwell, modificata, ins&, cu o turela mai mare. Noul tun avea 76,2 mm si folosea proiectile de 17 pdr., necesitand o Tncarcatura similard cu a trei tunuri de aparare anti-aerian& 3° 20 cw. A intrat in productie in septembrie 1944, dar in lupta, de-abia mai tarziu, in martie 1945. CROMMELL TN LUDTA A intrat fn lupti in 1943, in Africa, fara succes, insd, ajungand ca, in Normandia, in 1944, dupa debarcarea Diviziei 75-a, S& se indrepte spre Calvados, luptand agresiv impotri- va tancurilor Tiger ale lui Walt Wittman, Proiectat pentru lupta impotriva tancurile germane de tip Panzer IV cu tun scurt de 75 mm ori cu cele Panzer Ill cu teava lungd de 50 mm, el a ajuns s& combata $i pe cele tip Tiger ori Panther, avand in fata acestora avantajul vitezei Era piesa de rezistenté a Regimentelor Blindate de Recunoastere a Diviziei de Blindate engleze si a Diviziei a 7-a Blindate. Acest tanc nu a fost folosit decat in nord-vestul Europei (cel putin in al Doilea Razboi Mondial), nefiind prezent nici in Italia, nici in Orientul Mijlociu ori Asia Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, el a continuat sa fie utilizat ca tanc de pregaitire in Coreea, chiar si dupa 1960. Exporturile erau mici, si fiind utiizat de catre Polonia si Cehoslovaciei, sub dominatie britanica, tancul Cromwell nu era utlizat de cdtre alte tari, exceptand vehiculele precum cel trimis (pe apa) catre S.U.A., pentru incercari comparative. El a continuat si lupte pnd in 1950, iesind din situatii grele datorita vitezei sale, si nu blindajului ori tunului, m@ MODELS INVERNAPIONAL 4/2008 (09)38 nobis Inivaiayionias 472005 (98)CC Cail Tipu tano grew Echipal 5 oameni ‘Armament: 4 tun de $7 mm de 64 lovituri © mitralera Besa de 7,92 m de 4950 lovituri ‘omitralier& Besa de 7,92 mm, Blindai minim 8 mm ‘maxim 76 mm (deasupra turlei) Lungime: 635m Latime: 3,04m inaltime: 284m Greutate 28 tone Cua de viteza Merrit-Brown Motor: 1 Rolls-Royce Meteor V12 de 600 CP Capacitate 27 lit Suspensie: de tip Christie Vite: 61 kwh ‘Autonomie: 280 km, Senile 356. mm Recunoasteti aviatorul“? Tn imaginea alturata ee este unul dintre Y | —e colaboratoii nostri desenator de gen autor al multora dintre planurile pe care le-atlgisit in revista lH noastra (se infelege ci L. print cele mai bune). 9 ne DIODELISA INTERNATIONAL 472905 (93)Cpt. av. Toma Lucian, mareat de stresul cel 4 an de rzbo. moral, comandantul se oferi voluntar pentru o misiune de vandtoare libera in sector. Lt. av. Dobran, un admirabil camarad, ‘cut si rezervat, cere saci fie coechipier. $i iata-i in vazduh, pe ‘masinile lor sprintene si dornice de-a jocul cu moartea. Legatura ragiofonic& functiona bine. se auzeau in casca peripetile cama- raailor plecati pentru protectia bombardierelor grele. Bombardierul Nr. este silt s& aterizeze, find lovit de a.c.a- Ul unguresc!* se auzi glasul locotenentului Senghea. Si toti asteapta infrigurati urmarea manevrelor de aterizare ale bom- bardierului Nr... Emotie colectiva intr-o celuld de avion, singur doar cu destinul si cu tine insuti! Asa de mare este exteriorizarea {ratiei zburatorilor? Asa de mare este emofia aeriana in colec- tivul spaiului, stipanit de aripi metalice cu mii de cai putere, dar domesticiti de ei, - de acesti artisti ai vzduhului - zburatori romani. Emotiei i urmeazé tumultul de bucurie pentru aterizarea fericita a celui lovit, anuntata de acelasi speaker improvizat. ULTIMA MISIUNE A CPT. AVIATOR TOMA LUCIAN Be ere ee ee a ‘Avea deja multe aaa i 5 ven cet ‘In cazu utimel misiu Un om Si aga se face ore nd Care sut sane clita si rise viata ofrind adversarului minimum de sanse teorelce laté de nee eee a lugdrnice nepotism de pratt cltate ce cirelau pe numee uC, el invis rar li denunatpeeroul de moment Hora Agar, e8 arf pura o cma ind ka decorat Marsal. fas, conform ordineor _ amet spect, AGAR FISOA SAE EXECUTAT inate cca al als pe aceza dea cia eo. Osan ‘ya fost infles sieges ta ie ate re cn ne mt bi coin UR ease 2 APRILIE roménesti s-au indoliat farisi tn acest tnceput de toamna, prevesttioare de glorie apropiaté, pe frontul de centru al Ardealului, unde actioneaza un renumit grup de vandtoare, crescut si in spiritul camaraderesc al mul regretatului Cp. av. ‘Serbanescu. in fruntea grupului stu, a cézut la datorie Cpt. av. Toma Lucian ca $i Cpt av. Trandafirescu, ca si Cpt. av. Serbnescu: ca un adevarat comandant. Nu stiu de ce, dar in aviatie, moartea e mai impresionantd ca aiurea; poate unde profesia zborului i apropie de zeit iniimilor, unde intrariparea cereasct asterne pe umeriicelor ce o poarta, numbul eternului si al nemuriri. De aceea te zquduie, ca 0 nruire napraznicd orice doborare a unui aviator. Cpt. av. Toma Lucian preluase comanda grupului de van’- toare, dupa ce exercitase mult timp, in fruntea altel unitati,dii- cila misiune de comandant. Abia sosit in mijlocul baieilor, elt ‘cuceri cu iubirea de arma, care fi aduna pe toti cu aceeasi {ndeletnicie a 2borulu, infratiriintr-acelasi sprit nalt al moralei militar. ‘Am cfutat si stau de vorba cu eminentul zburator, Lt. a. Dobran loan, care -ainsofit, in caltate de coechipier de celul, pe Cpt. av. Toma Lucian, in ultima lui misiune. Asa am aflat cum au decolat in acea dimineaté opt avioane de vandtoare pentru ‘nsotirea bombardierelor romanesti, plecate in misiune. Curdnd, patruns de un entuziasm patriotic de o sublima semnificatie Fruntile s-au desoretit peste tot, i toate avioanele. Mana tine ‘mai sigur manga. Avioanul insusi este parcé mai doci: constient c& integritatea lui sté tn abilttile pilotului. Vin momente de reculegere, de atentie pentru evitarea oricarei surprize si in aceasta atmosfera de tensiune. Lt. Dobran anunta coechipierul, = Cp. Toma. despre prezenta unui avion inamic de recunoastere, la mare distant si inaltime. Dupa ce il vede si Cp. Toma, incepe goana vandtoarei, Indltimea creste mereu. Aerul devine tot mai Far, mai anevoios respiratiei, incat masca de oxigen se face simfitg. $i goana continua tot mai acerbé. Camarazii de la ‘nsotie, la multi zeci de kilometri distantd, se intereseaz’ daca le-a ,picat ceva’ - ,Urmarim 0 recunoastere inamica! este raspunsul laconic, dat in goana infiguratai. Plo il infeleg bine sensul si nu mai insista cu intel ‘Atacul tl incepe = vitejeste ~ Cpt. Toma, ca cel mai mare Loootenentul Dobran rmandnd sa intervind daca necesitatea o va cere (adicd in caz de aparitie neasteptata a altui avion inamic). Surpriza era realizata: avionul de recunoastere 4Ju.88, de ultim tip fu atacat fulgerator, de sus in jo de uli. Instantaneu iesi un fum caracteristic de incendiu si ‘monstrul metali, icnind din incheietur, se suci pe 0 parte $i incepu s& pice Cpt. Toma dupa el. Coborérea deveni vertiginoas’. Lt Dobran privi atent si transmise prin radio un sfat ingrjorator: =Revenifi la atac!* Dar picajul celor dou’ avioane continua, DODEUSHA INTERMAFIONAL 4/2993 403)lund la vitezometru: atinsese 800 km la ora! Repeta din raspu- teri »Redresati!* Dar isi dédu seama dupa lipsa oricarui réspuns si dupa panta de cadere a camaradului, c& totul e pierdut; comandantul ii fusese lovit de glonte inamic si-si pierduse Cunostinfa, daca nu chiar viata... Urmari infrigurat prabusirea celor doi boli Doug explozii vii, cu flaca rosil si fum mult, negru, ca un abranic... Lt. Dobran Inchise ochii inima ii zvacni puternic, si se dezmetici la timp: reusi cu greu s& redreseze avionul, c&ci mansa ji devenise dura din pricina excesului de vteza saa murit c&pitanul aviator Toma Lucian: ca un erou doborandu-si cavalereste adversarul. m colec colectia Madelism ‘Stinga-sus: Bf 109 ale Grupulu 7 in misiune de aparare a tertoru Deasupra: nr. 7 = avioul stay. Gavi, nr. 3- probabil it av, Dan Seurtu Dreapta-sus: Remarali culo dferite ale suprateelor mobile ale driver. ‘reapta mic: opt av. Toma Lucian ure in carling ‘reapta jos: avionul ui Toma Lucian in uma misiune MODSLISM INTERNAYIONAL aya 5 3 ‘ah, Bogdan Patrasee © MODELISM INTERNATIONAL OS _(BY_|$AAa$A oma oF7?7La eerersa ititerilor Fotografie de bindateposibil romdnest sau germane, le-am primit dela. uncolaborator a revise. Pratc, el ne propune vitoresubiecte ‘in paginile revit. Ciitori nostri pot contribu la elucidarea poblemior e cate le rida, prin scisoriprimie la redacte sau prin mesae internet la modeism@idsro. ‘tanga sus: doi vandtori de munte romani incarc un aruntor de mine reactive german, mortat pe un vehicolsenilatusor (eventual Mala). Din ce unitate fceau part, oe tp de veico era, cum aajuns in dotareanoaste, iat citeva intebari ce ar putea constitu un vitor arco. Dreapta sus: ecipajul unui veticol de comandament german 3 plimba ciobénesculalsacian print un sat romdnesc. Pinte tradtonali luc nega se poate identifica greu un bindat de fabricate ‘germand, camuflat vegeta. Sti cine, ce, cum, unde? Dreapta jos: acelsivehco! de comandament probabil cu soldat rom&ni 3 german, ndiscutabil in Romania (vez! mecia gen Petrache Lupo 4 ciobanult din spate dreapta). Dreapta: unitate de recunoastere a unl until romanwst de caval Offerul ce ea anor este, inaiscutab, roman. nest, at pute fice ne vei pune ds. argumentat cu alte document ‘Avem de vanzare urmatoarele modele: RICHELIEU 1/133, AURORA 1/100, si kit-urile asamblate RICHELIEU 1/400, BISMARK 1/720, SARATOGA 1/570. Relat la telefon: 0744 289929. ‘8 a 29 dean, st paca avinia roman ehnica de calcul gi suplimentar, ‘aio ub care te admit venereaz care de ziva ta face cadou fotografi rae cv avioane. Ge siti mai doesti? (lista va contina in numdru vito, pardon!) Eine, iat unde poate duce dragostea, parapsitlogia, telepatia, iistiismul in uti fz pentru c, indferent de vremuri, avai roman ‘avut un Durezeu ce a vegheatasuprae. Dane, Razvan, Corele ‘i Méndel, unde sunt contrazceil,dscutile si argumentaia nesrita Drivnd ineeputrehiroaviati a nok De dincolo de noi, cpt. av. Viadimir Stangaciu rade satsteut Asa este, cum nea povestt el cind era tad, la 90 de ani Hidroaviaia a Inceput in portul Constanfa unde a ava prima baz Fotogratia din dreapta. ar putea genera discufiprivnd idenitateasolatlor dato uiformelr, mai degrabl austro-ungare dec omnes ¢arnava dela dand,crucistorl ELISABETA,indscutbi, ru ne d8 deat o singutposibitate: sunt romani ce protabil au mastent dela vecte ot germano-austo-ungara din port (1916-1918) ‘mapazile de pese de schimb § elect. Hidrovulimpins la apd este un W-29 cu voianoastra sau nu. Fotografia cin stinga pe in detailed transport si variantele de exploatare ale aceluiasi avion, ne daw Tn fundal oinconfuundabil uniform de ofter (de marind romana, pe care 7s putem identifica: est st. Nicolae Bardescu dela Divi de Mar. Utero, nd cau didactic a Academia Navas, student vor poreli Bombardescu datorit rapide adapostin ‘ntrun canal eu capac de font la prim tac sovieticasupra Constanjet ‘niunie 1941... Mai rimane de timurt osingu’ problema, ce hidroavioane au acele UTZI de care vorbeau veteran Bravo Cristina, bravo prietni | 42 {oto coleta Valentin GristacheMOnsiiem) = (IMODELISM 1, 825 clit postal ale navel apartndnd Flot Imperiale Ruse. 2.170 ct postale ale navlorapartindnd te engleze 3.200 cat postaeale navel apatindnd celor mai puternice floteangaate in Primal Rézboi Mondial, 4. CD multimedia (fotograi,fime) reprezentind evoia loti romdnest. 5. Un adevirat ghd al corstructouli de nave, CD-ul cuprinée 1790 desene 9% planuri, precum si explicattdelaate refertoare la constructia de nave franceze, {.CD-ul cuprinde cari posal siplanur ale navelorapartinnd S.A. 7. Colca celebrelreviste Api Romanesti” pe peroada anor 1942-1945, {8.17 minute de fim, subtivat In engle’, ce prezntaevoluja zborulii in Romania, 8. CD-ul curinge area de mare succes cu aca! il, aprut la editura nasta. 410, Fotografi, edt postal si planuri navel romangsti NFR. Sarmisegetus, NER. Grigore Manu, si Tudor Vidiirescu, 41. Fotografi, desene color si texte ale cor tei tancurlromdnest, Maresal, Tacam { $1 Tacam 2, precum si ae seniletel Malar, 42.27 de minute e fim, subitrat nia engled,cuprinzin alt imagin sur rinse pe peicua in august 1943 la Ploist, ct s1evenimentele povestte de Carol Arastasescu si fon Fotesu, plo pe IAR-B0 si Nicolae Sculy, plot pe Me 109, mart direc al acelorintamplar, 18.Fotograi, desene coor, planur text retertoare la avionul JRS 79, 14 Fotograi, desene color si text reteritoare la Potez- 48. Ooectiarevistl Magazin Aeronautic, apdut in prioada ribolu 16.30 de minute de fim din cadrl mitingullavatic care a aut loc pe aeropor- {ul .Mital Kog8lnicranu* 17 Aproape 300 de ftogral ineote din lburnl aspirantlu Veg Bucur. 18 Peste 300 de imagini inet din primulrzboi mondial, und cu text Si ur acelasi nume apdrut la eltura MODELISM gi un rezumat in engl 20.173 fotografi si carta, apd la eitura noastr,.Juralul i Dobran lon. 21. Imagini reprezentand uniforme gi tnsemne mitre romanest, precum si ‘ravur pituri sai vehi 2.176 fotograirerezentnd distruptoarle clase 28 Intel at ui on Miu in 1980 de lon Tarlung’, CD audio - 160 minute. 24, CD deca petruli, fon Tarlung’, cuprinznd unele dnte opeele sale. 25, Carta ,Les Aeroplanes de 1916 a 1900" lui Marie Percheron, 26, Aoroape 100 de fotografi alb-negru si colo, planui gi texte efrtor la active tata, in Romania, a I-ului 28, 2 CD cuprnnd fotografi inate in vata actvtte parasutstlor mia rom 28, C0-ulcuprnde text fotografi ce repezintsnsemnele insemnee unital, ‘marior unit i insitupilor de aviatieromanest 29, Tene siftografiefertoare la acivtatea avail de up ceactivé in 1951-2001. 30, CO-ul cuprind text i fotograiretertoare areal lu Traian Va 31. Colciarevstei Romania maria si fui", euprint in 4 CD-u 32. Colectia reise ,Modelism’,ncepdnd cu numéul inaugural, aparut n 1984 i pn in anu! 2003 inclusiy, tn $ OD-. 38, La ceteea citi, in urma epulzi tau ci cu abetsi qume,aparut ‘a edituranoasta, vi punem la cispoate un GD care cuprinde aceast luca ‘34. CD-ul cuprinde brosura cu ality aparut a editura nostra, ati de za, 30 de profile si axonometri color si 150 de fotografi ale IAR-uli 29, 36, CD-u cuprinde foograi i teste referitoare fa actvlatea Grupurior 3 s 6. 36, Carta ,Povesti din rizboi, autor aviatorul Eugen Marinescu Matra 36, Fl de 27 minute cu intervu si imagini de epocd despre vita si actitatea lui Herman Obert, 87. 15 minute de film despre vila activiatea ui Conrad Haas. SODSUSN INTERAYIONAL 472903 (oS)Gorn nogiri av destat AVIATOIR IDIN IPRINYTUL RAZBO! MONDIAL we. Marin Cristian Producitorul figurine este firma Modelism si a fost cumparaté de la magazinul Modelism, Prejul este de 20 lei RON. Figurina este turnata integral din risnd singurul lucru care tre- ble ,montat” find elicea avionului ‘Judecdnd dupa dimensiune, figutina este la scara 1/18 dacd ma gandesc c& personajul avea 1,8 m. Figurina: Cea pe care am lucrat-o eu este din perioad’ de debut a firmel ‘Modelism in turnarea figurinelor aga c& pe suprafaté par goluri de aer in mai multe locuri. ‘$i masterulavea o gresealé - mana dreapta nu se imbin& corect, ‘cu umérul rémmanand un mic luft incepand din spatele umaului si termindndu-se in fafé undeva la nivelul pieptului. Categoric asta apare si pe master c& altel nu se poate. Pe matria au fost create niste canale suplimentare pe unde s& oat isi aerul afar si care s-u reflect pe figurina. Producstorul a dat jos acele parti de pe figurind. Tn mana dreapta, pe mangeta naineiexisté o gaurd dntr-o parte in alta, gaurd dati probabil pentru a ajuta la prinderea elicel de ‘mand. Gaura nu este data chiar unde ar tebui pentru c& daca s-ar prinde acolo elicea aceasta ar pirea c sta in aer neavand contact ric cu solul nici cu degetele personajulu Laelice nu sunt probleme. Tin elice existé 0 gaurd pentru fiarea de mana figutinel, dar care nu este acelasi cu cea pentru prinderea pe axul mororului. Gaura pentru prinderea pe respectivul ax nu exist, dar existd urma unde arfitrebuit safe. La momentul la care citi acest aticol, producdtorula remediat mare parte dintre defecte. Figurina: ‘Am inceput prin a degresa figurina in apa caida cu detergent. Am sters-o cu un prosop_si_am lasat-o S& se usuce bine. AA urmat chitui- rea golutilor de ae, cele create de discul cu care sa facut debavurarea, lutul de la umarul drept_ si ‘gaura din mana stan- 92. Am folosit pentru asta chit Plasto de la Revell, Nu va frecati la. ochi pentru. c& ati citit corect. Desi este un chit pentru plastic, se preteaza bine si la chituirea sini, ana si se intéreasc& chitul, am inceput pictarea fete Pictarea capului: ‘Am folost pentru asta doar vopsele acrlice de la Italian si dela Badger. Culorile folosite au fost rosu si negru de la Italian si de la Badger, 16-204 (culoarea pielii deschise) si 16-205 (culoarea piel medi) ‘Am pictatglobul ocular cu cea mai deschis& nuanté de culoarea, piel si pupla cu negru dupa care .-am invinett”ochii cu 0 combi- nate de rosu cu negru care a iesit un maro vinetiu pe care lam dat ‘in jurul globulu ocular. Ideea era s& obtin un contur in jurul ochilr. ‘Am folosit mato ceva mai deschis pe zona frunti partea de sus aelsicu- loarea pieli, 0 nuanti ceva mai inohis& pentru zona dinspre sprancene si sub sprancene; = degrade de la culoarea piel inchist ca nuanta cu un rosu la culoarea pieli pe obrali incepand cu culoarea piel in partea de jos si termindnd cu culoarea pieli usor rogcatt in zona din dreptul Pometilor, = ouloarea pieli pe barbai (partea de sus) cu o nuanfa de (cea ceva mai inchisé ca nuant) sub buza de jos; culoarea piel (cea ceva mai inchisd ca nuanta) pometi si zona de sub nas; ~ culoarea pielii usor roscaté venind in degrade spre culoarea piel care a fost folosita la globul ocular, fa varful nasulu, iar pe la~ teralele nasulu, tot de sus in jos, degrade de la culoarea pieli usor roscati pnd la culoarea pial = spréncenele negre; ~gatul si ceafa piel (cea ceva mai inchisé ca nuanta). ,Casca® am pictat-o cu un maro objinut tot prin combinare de osu cu negru. Cureaua si ramele de la ochelari le-am vopsit cu ‘negru, iar lentila de la ochelari cu un maro ceva, ceva mai inchis decat ,casca". Am lécut ,casca" cu lac acrilic procurat de la Han cu tei” gi entilele de la ocheari cu Future. andi si termin de picta, chitul Plasto se usoase asa ca am ‘nceput slefuirea chituli sia cétorva excrescente minore de rain care se aflau prin zona viibila Pentru asta un smirghel fin si o pil de ceasornicdrie au fost suficiente, Terminnd de finisat am confinut pictarea figurinei, dar nu ‘nainte de a-i mai face o degresare. MODAUSA INWERNAYIONAL 4/2005 (93)Bustul Pentru haina am folosit tot vopseleacrilice, dar doar albastru negru pe care le-am amestecat in proportie de dow’ parti albastru si parte negru. Am obinut astfel un albastru foarte inchs cu care am vopsit haina in intregime. Nasturi au fost pictali cu auriu, de data asta email Dua uscare, intreaga haina am spalat-o cu vopsea de ulei nea gr insistand la buzunare, dunga unde se inchide haina, guler, nas- turi bareta din spate si pela toate cutele care apareau pe haind Dup& spalare, haina a prins aspect de catifea. Camasa (atat cat se vede) am vopsit-o cu alb si cravata cu albastru inchis ambele find emailur. Pantalonii Pantalonii sunt tei sferturi strinsi pe gamba asa c& multa tre- abi n-am avut ‘Am vrut sa fie gri asa c& am folosit patru nuante de gr, vopsea email, pe care le-am aplicat ingepand cu gri desc tn zone ,Jumi- noase" si in degrade pana la gri inchis in interiorul cutelor de pe pantaloni Dupa uscare a urmat o spalare cu vopsea de ulei neagrtinsis- tnd inte picioare sila baza haine. Ciorapi si pantofi Ciorapi sunt tot tei sfertur sii-am vopsit cu be| si nisipintr-un degrade oarecum la intamplare. Pantofi sunt vopsifi cu negru semimat in final am destacut, cu traforajul, picioarelefigurinei de posta- mentul care fusese turnat o data cu figurina. Am dat cate o gaurd de 0,5 mm in fiecare calcai si am introdus in gauri cate o sarma cu superglue-le de rigoare, isdnd afard cam 6 mm de sérma. Elicea: Laclice am chituit mai putin, doar o mica guricd din turnare si gaurd data pentru prinderea de mana figurinei refacand muchile butuoului ‘Am slfuit chitul si am dat gaurd in elice pentru intrarea pe axul ‘motorului, prin semnele de pe elice. Recomand gaurirea din ambele parti pentru c& sténga cu dreapta nu se prea potriveste. A iesit o gaurd un pic in diagonala, dar acest lucru nu este foarte evident. Ghitort nested av & Dupii toate astea am vopsit intreaga elice cu maro deschis Dua uscare am vopsitinteriorul gdurii cu maro ‘nchis am facut 0 pensulare semiuscata cu acelasi ‘maro inchs , jn lungul fibre". Pentru asta am folosit 0 pensulalaté (de uel) cu peri tari Ar fi trebuit s& dau si gdurile pentru buloanele de prindere din jurul axului dar n-am facut. Postament: Pentru postament am folosi o bucati de lemn natur pe care am lipit 0 bucaticd de covor de iarba Noch taiaté nereg- lat si dowd, balari* uuscate care ,dau bine" in context. In preatabil, ,bala- rile*a fost vopsite cu verde $i snip" Lemnul a fost Wouit in trei straturi aplicate de fiecare data dupa ce stratul anterior s-a uscat. Final si gata Am facut semne in dreptul sar- melor ,risdrite* din picioarele figurine si acolo am dat gauri, tot de 0,5 mm si am fixat figurina cu superglue. Elicea am fixat-o cu risina epoxid- id doar de degetele mainii drepte, pe ostament find doar asezata, Putea fi la fel de bine lipita cu superglue. in final pot spune ci este 0 figurina_intere- santa i care 1-a necesitat mult muncd de la inceput pana la finalizare gi care a placut tuturor celor care au vazut-o Batti si spor a treaba! m MOOEUSA INNMERAYIONAL 4/2008 (6 Lite UL) 1 Peery Gsamblat 300 lei + 3,5 lei posta eee ee)