Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Goleniscev - Programa Pregatirii (Categ III)

    Uploaded by

    Murariu Andrei
    17 views53 pages

    Original Title

    Goleniscev - Programa pregatirii (categ III)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views53 pages

    Goleniscev - Programa Pregatirii (Categ III)

    Uploaded by

    Murariu Andrei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 53
    PLAN DE STUDIU Denumirea temei Namirat lectilor . W. - 3, | egw ee ew eee ees ee ee, ‘Nofiuni clementare despre jocul de ah ‘curt informare istoried. Tabla gi igure. Regul, cunoasterea tablet 4e sah, diverse indica cu earacter general [Notatia tn sah Reguli complexe ‘Valoatea figurilr sa pionilor Citeva cazuri de remiza ‘Matul cu figure rele Exerciti de mat ‘Cum se tncepe partida Ce trebuie ficut dupa deschidere Valorficarea unui important avant material Rege si pion contra rege Tactica Procedeeletactice Combinatis. Cele mai caracterisice posibilitati combinative ale diverselorfiguri - Clasificarea combinailor tn functie de iéce Probleme de sah Cursele (capcanele) ‘Atacul la rege Finaluri inaluri simple de pioni |Lupta dame’ impotrivapionilor - Cateva eazuri de remiad in prezenja unui mare vant material ‘Finaluri simple de twmuri Finaluri eu figuri usoare Elemente de strategie Influentaconfigurafei pionilor asupra desfasurdiiluptei Coloanele deschise si orizontalaa 7-2 (2-8) Cum se studiazd deschiderite. 10 3 1 Il Indicafii metodice pentru planul de studiu Cu toate cf Iecie dedicate in intregime istorie sahului sunt lipsite de ulitate pentru tines sahistIncep8tor, este important, totusi, ca unele cunostngs cu caraceristori s fie asimilate de acestia. De exemplu, in procesul expuneriimaterialului teoretic, Ia analiza partide) ‘nemuritoare* profesorul poate evoca pe scurt personalitaea lui Adolf Anderssen; de asemenea, Ja nifierea asculttorilor cu un anurmit model de creafie a lui Capablanca, este util s& fie citi captivantul fragment despre copi-minune din carta lui Averbah in eautarea adevarului In programa aproape jumatate din timpul de studi este afectat tactics! acest fuera nu este ‘ntimplator, Este foarte important s& fle stkpanite procedeele tactice in scopul depistrii posibilitjilor ascunse ale pozitic, a injelegeriiintenyilor adversazului, « conduceri inventive a Jocului de mijloc. Multi sahigtiremarcabili au fost la incepurul cariereitacticini si nual dup ‘aceca au ajuns 38 stipineasch cu succes subiiliailejocului pozfional. Exemplele prezentate in programf sunt in toaltate accesible incep&torilor. Combinaie mai complicate este preferabil Si fie introduse in tematica concursurilor (5-10 exemple Ia 1-2 siptiméini). Sub forma de concurs se pot face gi lecit suplimentare de tactic. Dup lefia nr. 46 este indicat sé se propun cursanjilor spre sezolvare probleme din ,Pionierskaia pravda" (.Adevarul pionierese") $1 din alte publicai {n planul de studii tema ,Tactca precede tema .Finaluri*. Aici se pot face referti la avtoritatea lui Capablanca. Jal ce serie acesta in ,Manualul jocului de sah": ,Dacd n sah se va ‘ajunge la perfecfiune stinffcd, atunci va fi necesar ca finaluites8 fie tudiate mult mai atent ‘decat jocul de mijloc. Studierea jocului de mijloc ar tebui st fie precedatt de studiul ‘deschiderilor, iar timpul alocatacesior studi trebuie s fe aproximatv egal” Day, in continuare, e até: ,Majortatea celor cate joaca sah sunt interesa nainte de orice de combinafi gi atacuri Ia rege” Intrucit pentru acest tip de joc este necesar sf se dezvolte imaginafia,interesul acestoratrebuie stimula. Pe masurd ce sahistul se pefecfioneaz8, incep s8- I preocupe alte tnirebir alte momente ale jocuui" {In coca ce priveste studiul deschideri, autoral s-afondat urmatorul punet de vedere: este profund eronat si se recomande cursanflor incercarea diverselor variante de deschidere. O. ‘asemenea metod8 nu iain considerare gusturile copilor (iar acestea se manifest de timpuriu) si ‘nu stimuleaza dezvoltarea spritalui de independent Mai important este s& se fac& cunosting& auditorlui cu principiile generale (lecfile nr. 11 gt 12), iar in continuare, in baza observisii cu atenfie a individuslitapi in devenire @ fiecdrui ccursent, acestia sf ajutai, pe masura avansérit spre categorile superioare de clasficare, sisi ‘reeze propriu! repertoru de deschideri. Scopul lecfillor nr. 71-75, aleatuite din patide speciale selectionate si in care s-ajucato deschidere oarecare, de exempl Italiana, estes arate modul in care trebuie Sf se lureze la stadiul deschiderilor, cum se aleg planurile tipice de joc in funetie de poate. Cteva cuvinte despre partea practic’ a cursului. Termenele de clasificare nu rebuie si ‘nceap mai devreme de asimilarea primelor 6 lectii, pant atunci copii putind juca partide de antrenament. Adescor, primele Inftingeri, au rol demobilizator la unii clevi, motiv care fi determing s& pardseascd cercul. De aceea, este necesar ca ined de Ia inceputel cursulul s& se cexplice cursatilor cf nu trbuie si se teama de infranger, ntrucdt din acestea se invafa mai mult dect din partidele cistigatc. ‘Analiza tuturor partdelor jucate into lectie nu este posibild. Pedagogul, pe baza observailor cfectuate In timpul jocului, webuie s& remarce momentele instructive izolate Aignorarcaposibittagt Ge da na, utliarca eu succes Th practic a materalul parcurs ete) Dupiee cursanpiindeplinese normele de obyinere a categorieiatl-a este de doi roteze pardele, Acestlucru ofer& posiblitiile uneianalize_aprofundate a cratiei in partiele respective lire turnce este foarte utd organizarea unor simultane, dispunerea unor partide Tn consultajie analiza reulatelor objinute in concursuri Lecgia nr. 1 Introducere ndicasii metodice Se atrage cursanilorstenia asupea denumiri corecte a figuritor (tun si nu turé et.) sia respect regulilor de joc, Dupt reguli trebuie se conduc atit partidele amicale et cele oficaledisputate fn turnee Continutal letei ‘Se face cunostnga, pe scut,ascutitorilor cu istora sahului (6, pag. 5-7). Se verifies daca acestia cunose pozita corectia tablet de sah, precum si agezarea pieselor, enumiea si fora lor, scopul jocului. Se atrage atengia asupra celor tei tipuri de lini ale table de gah ~ovi- zontale, verticae si diagonale. Se vorbeste gi despre regulile de baz& ale joculu 2, pag. 24). Inainteainceperii paridei de antrenament se va atrage atenfia asupra etic sportve (relaile cu partenerul,respectl fade aesta in caz de sueces sau de nereusits) (5, pag. 3-55). Soudie individual Desenaf tabla de sah in caietal de ex Lecfia nr.2 Notaia in gah Indicati metodice Se explichasulttorlor necesita, impor- tana eunoastr la perteci able de ga (0 caacteristicd a juestorilorcapebili sa joace worb), Serecomands exert de deteminare ‘calor cémpurilor a locurlor de intesectic linilor ete inceca ce privesterezolvarea temelor de acast, 4a studiul individual este indicat ca notaia complet fe flosité su form de coloans, jar nota prescurtat su forma siruh Trecere la nota prescutt, in totalitae, se face numa la apecireaprofesoral Continutl ectci Prin notayia tn gah se Tnelegesistemul de indi- care al cimpurilor de pe tabla gi scriere a par- tidelor precum ga diverselor poziti 2, pag 20-2 | Fiecarecursant va desena in eniet diagram, dupa care va inserie pe orizontat (sub diagram) Titerele aferente fiecAre coloane, iar pe vertical, in partea stngd (Incepin din partea de jos), citfele afecatefiecseiorizontale). 2. Seclarified notaea fecdrui eimp de pe tabla de sah, Cursanfiitrebuie s8 poata ddenum cAmpurile att din parteaalbului, cits din prtea negra 3. Senoteaza prescurit denumirile pieselor: rege - R, dam - D, tum - T, nebun -N, cal C, pion =p, pioni- pp. 4. SemnoteazA pozitia dup mutdrile Led eS 2.CB Ce6 3.Ned Cf6 (Higurile trebuie st fie agezate pe tabla de demonstatie). Se subliniaza faptl cé Ini se noteaz& pozi- fia pieseloralbe si apo’ a celor negre Locul figurilor care au acceasi denumire precum si al pionilor se inserie Incepind. cn cele de pe coloans ,, continundu-se In direcia coloanei acest figuri si pion se afla pe aceeasi coloana au priaritate cele cu cifre inferi- ‘are, adica notarea se face incepnd de la prima orizontla a albu Alb: Rel, Df, Tal, Thl, Nel, Ned, Cbl, Dp. @2,b2, 2, 42, e4, 1, 2, h2. ‘Negru: Re8, a8, Ta8, Th, Ne8, NIB, Cob, C46, pp. 27,67, €7, 7, 5 £7, 87, H7. Se noteazi, cu notafia complet, textul partidei expuse la tabla de demonstrafie: 1e2-e4 €7-€5 2.2-£4 NAB-e5 3.64x057 DdB-h4+! 4.Rel-2?? Dhdxedil, Se face ccunostingh cu semnele conventionale. Se atrage atentia asuprafaptului ca notarea ‘muttrilor de pion! denumirea prescurtata pionului nu se tece. 6. Senoteaz text aceleiasi parte ou notafiaprescurtala: Led eS 2.f4 NeS — 2 ee” oe — .fkeS? Dit! 4.Re22? Dxedt. Se obser- V4 paniculartile notajei prescurate. ) Se indic&cémpul eare va fi ocupat de figura sau pionu! eare mut bb) Luarea eu pionul se noteaza cu dou litere ~ prima ara verticala pe care a stat, a ‘dova —verticala pe care s-a deplasat dup capturd Inte cele doud litere pot exista (sau nu) cele dout puncte caracteristice ‘capturilorefectuate de figuri ~: (sau x). ‘Stun individual 1, Detemminaji din memorie culorle eimpu- rilor ,b2*, ,€5", 1% 7%, .b4* (dupa aceea verificarea la tabla ~ corectitudinea rspunsurilor date) 2, Pe care cémp se intesecteara diagonala 33.48 cu coloana ,@*,diagonala b8-H2 cu orizontala a 3... Scriefi cu notafa complett urmatoarea Partida: Led e5 2.01 d6 3.48 Cd7 4.Nos NeT? SadeeS dxeS?? 6.DAS! Cet6?? Dx. ‘Acordaitoat atenfia notfici la mutarea 86-2 ‘ ncgrulu, Serifipozitia final. Lectia ar. 3 ‘Transformarea pionilor Indicati metodice pentru lestile nt 3-5 Experenfa ara e& pan pentru cunoseori joculi de sah nu sunt pe deli clase nofiuile ‘or regu de joc. De exempl, mulfi na nose cpio juni peukimaorizonal pot fi transforma in dam Secomit ese in cexecutarea reads, Adeseori ese in evident ‘apd c& mul nu cunose regula lui .en ~ passat” (a teoee), 8 neredm eluciarea {uturorneclartior semnalte mai ss. ‘Continutul esti Pom care ajunge pe ultima orizontal(ori= zontala a 8-a pentru alb,orizontala tnt pentru 8 negra) se poate transforma in orice figurkin afara de rege. De cele mai multe oF pionul se transforma Tn cea mai puterica Figura —dama, Exemplal | Allbul ta mutare L.DRD# (si nu Lbxc8D) i albu! cfstigg Uneori se arat afi mai avantajoast transfor: ‘marea pionului mu in dam, i inal figurd Exemplul 2 Albut Ia mutace 1LA8Cis De ce este riu 18D? |. Care este numfrul de dame pe ear il poate aves una dintre parti? ‘Nou dame, 2. Pozitia Lectia nr 4 Regula lui yen passant in trecere) Continutul etic ‘Aceasta regula intervine in situafia in care, din Pozita intial, pionul se deplaseara peste dous cmpuri si ajunge alaturi (pe aceeasiorizonta- 1a) cu un pion advers. In acest eaz ulimul poa- te lua, deplasandu-se pe cémpul peste care a sirit pionul nostru. Luarea ,en passant poate fi numai o mutare de rispuis, nefiind obligato- Exempla! 1 Abul fa mutare 1.ed+? (0 asemenea mutare poate fi ficutd ‘nurs de ede un necunosclior al regulit) wtxe3 (dacd 1..ReS?, atunci posibilitatea Iudrit,en passant” se pierde). | Exemplul 2, i | ‘Cum se neheiepatida dupa 1.b5#2 Exempul 3 Albu la matare Albul dma in jumaate de mutare (problem- fantezie) (4, pag. 24). ‘Uima mutate a neprufu a fost 47-45; ponul alba fost dja transfera a 46", rimandnd ye facut” doar celal jumaine de mute li area pions .85° de pe tbl. & | i ‘Studi individual 1 Amaginatio pric incare un pion negra are posibilitatea, find la maaave, sa wen passant ‘xd sau ex, In funciede precedenta mutare & Negral ta mutare (Ce urmeazA dupa muta I..e5#? (3, pag 38). Lecfia ar. $ Rocada or les Rocada este unica mutrecdnd pot fi deplasate simultan dou figuri de aceeasi culoare:regele situmul, Turmuile suet ajezate la distanga ifr de rege, fapt eae determina existenga & RUB {In procesul de obfinere a pozifci de mat una i a) estringeri spayiulu de mance ra 8 regelut nepru prin 2.Def, dar mai bund este coordona- tea actin figurilor) 2..RdS 3.Re3 ReS 4.DeS+ Ro6 5.Rb4 RbG 6.Dd6+ RbT 7.RDS Re8 8.De7! (desigur, nu 8 Rb6 sau 8 Reb) 8..Rb8 9.Rb6 si 10.DeBi Matul ep turmul LTe3+ RDA 2.Da+ cc 2. Construit posite de matin central tablet ‘ex urmtoru raport de fore: RT +T contra R. Albu la mutare L-Thd Re 2.Rb? RAS 3.Re3 ReS 4.Rd3 RS (G..RdS 5,THS+ Rd6 6Red ec.) 5. Ted! RIG 6.Re3 RES 7.RE RIG 8.Red Rg6 9.Te6+ Rg? 1O.RgS RE7 11-Tel Rg7 12.Te7+ RO 13.866 RB 14.TeS+ RAT 15.Ta8 Rh6 16. TSH, Pentru matul cu tumnul este necesart ‘oordonarea aciuni figurlor, deoarece un singur turn nu poate imobiliza reget {In ambele exemple regele pari mai puternice ‘a avut un rol activ in ralizarea matuli Albal la mutare 1.D#4 ReS 2.Rb2 (era posibilé continuarea 16 Sjudiv individval Albul muti si cAstigh La prima mutare indicat a lind cel mat puteric 1.DK7. Albul muth si dX mat in 3 mutdri rice mutare de tur, de exemplu 1-Tat, 1onRPB 2.7gI si 3.738 Lectia nr. 10 Exercfii de mat ‘Continutu esti Exemplul 1 Albul mut gi di mat intr-o mutare Exemplul 3 Exemplul $ Atbel sett fda ant to 2 mutt NNegrul math si dX mat in 2 mutiri 1..C12+ (mai inti un gah dublu) 2.Rgt Exemplul 4 Chay. ‘Stugiv individual Albul mut dk mat fa 2 muti |LNS6+! (mai inti un sah prin descoperie) LRP 2.7 8A, Decenu se poate .Nes+? ‘Abul muti si dt mat fnte-o mutare Negra mut i di mat in 2 muthri Lecfia ar. 11 ‘Cum se incepe partida (Partea 1) Indicati metodice pentrs lesile nt. 11-12 La examinarea partidelortrebuieacordattio atenfe deosebitd respectariprincipilar de baz ale deschideri Continutul tet |, Mai inti trebuieintroduse in joc figure ‘usoare. Dezvoltarea calor se realizearA ‘irk difculai, dar penta dezvoltarea nebunilor este nevesar8 in preslabil 44. Dupa I..0-02-Tel din nou nu se poate ..Drd, din eauza 3.Nxh7® Exemplul 4 Albul mut i edtigh LLDh2+ RS 2.64 sau Red 2.034 PPoziie din pantida Trifunovici-Aaron, Bewerwijk, 1962 [et be ‘Albul la mutare 1.CaSt Dxd2 (din pacate nu este posibils utarea |..Dd8), Acum elbul, cu ajutorul a a (veri diggama) (vezi diagram, pag, $0) 49 ‘Abul ajucat1.Nxa6? i dup lovitura duble L..Dedt a pierduto figura Albul la mutare L.Dbdt Ta8 2.TedS TA3 3.75xa3. Studi ! & 1. Pozitie din partida Janowski-Bura Lectia a. 33. Combins (Partea a ‘Continuta teste Exemplul 1. Variant din partida Nimzovici— Capablanca, New York, 1927. ‘Albu ta mutare LDxd7 Dud 7 2.747 5 nu 2.Texd7, din cauza 2..Tad7 3.Txd? Tel+ 4.C11 Cod 2. Pozite din patida Guldin-Bapdatiev, Baku, 1963. Negrul a mutare 1. .Dxe3t 2.fse3 Ty2+ 3K Teh2+ Rel Tega, ‘Siun singur tur pe penultima orizontala poate rea posbilitaticombinative. (vezi diagrama) 30 Exemplul 2 Pollok-Cigorin, New York, 1889 Exemplul 4 Pillsbury-Maroczy, Paris, 1900, [Negrul la mutare La.Neh3 2.geh3 T8 Neb 11.Nxe6+ Rie6, dar dupa 12.NF¢ albul are atac) 10.Cc3! dxe3 11.Tel+ CeS 12.NF4 {6 13.NxeS NxeS 14.TweS#! RueS 15.Tel+ Rd$ 16.Ned Tef (nici alte mori nu salveazl, de exemplu 16.,xb2 17:Ted) T7.Dd3+ ReS IR.b4+ Rxb4 19.D46¢, cu mat fort. {In aceasta paras Morphy a demonstrat idee de bez a atacului asupraregelui rimas in entry, si anume deschiderea la maximum a joculu Lectia ne. 50 Atacul Ia rege cu rocade pe acelasi lane (Partea 1) Continutl lectci Scurt biografe lui Steinitz (38, pag. 343+ 346) ‘Steinitz-Mac Donnel, Dublin, 1865 (12, pag. 35.37) 14 5 2.C13 46 3.Ned Ne7 4.03 Cf6 §.43 0.0 6.0-0 Ngd 7.h3 Nxf3 (ultimele dou mutari ale negrului constitu o pierdere de timp) 8.Dx03, £6 9.NbS (protejeara nebunul impottiva schimbului) 9..Cbd7 10.De2 Ces L1.Ne2 Ce6 12.g3 De7 13.4 (inceputulasaltului de pioni) 13..Tfe8 14.042 Tad8 18.00 Rh8 16.5 C8 17.g4 b6 (conduce la deschiderea coloane! .g") 18.g5 lnegS 19.CxgS Rg8 20.Rh1 C6h7 21.C83 (pentru a putea folosi ziti inghesuita 4 adversaruluitebuie evtateschimburle) 21.147 22.Tgl Nd8 23.NN6 {6 24.72 dS 28.Tagl Tee7 26.exd5 exdS 27.Nad TA6 28.Teg7+ Tog? 29.Txg?+ Dg 30.Nxg7 Rxg7, si albul si realizat treptatavantajl Partida constituie un exemplu de atae de pion {in prezenja unui eentra solid, Acestatac a condus la deschideres une coloane importante Pe care au actionat figuile gree ale albu Lectia nr. 51 Atacul Ia rege cu rocade pe acelasi lane (Partea a Ha) Continutlleetied Scurttbiografie lui Em, Lasker (38, pag. 266.268), Porges-Em. Lasker, Nomberg, 1896. Led €5 2.013 Cob 3.NDS Cf6 4.0-0 Cxed S.d4 Ne 6.De2.Ca6 7.Nxc6 bxe6 8.4€5 Cb7 9.43 (0-0 1O.Nb2 45 1.exd6 exd6 12,Cbd2 Te8 13.fel Na7 14.Ced? (era necesar st se decid 4a 14,Df1) 14..d8 15.Ced2 Na3 16.NeS {6 17.DaG txeS 18.Dxa3 04 19.C44 Df6 20.03 #8 21,63 DgS 22.Del CeS 23.Cf Dg6 24.Te3 Ca3 25.Dal Cf 26.Cg3 5 27.Cded Cg?! (combinayia de cétig) 28,.Rxg2 exf3+ 29,13 Nh3+! 30.Rxh3 BORO Txt 31,80 Be 32.Re5 hi ete.) 30..Dg4+ 31.Re2 Dxt3+ 32.Rgl hd 33.ChI (33.C17 3) 33.De3+. Albul cedenzt Un model de atae dat de figuri cu concursul pionilor marginal, &£ n Lect ne. $2 ‘Atacut la rege cu rocade pe lancuri diferte Cartes t) Continot let ‘cura biografie a lui Capablanca (38, pag 244-247) CCapabianca-Inowski, Petersburg, 1914 (17, pag. 88-89). Led eS 2.C£3 Cob 3.NDS a6 4.Nxe6 dxc6 'S.Ce3 NeS (wal bine era 5.16) 6.43 Net 71Ne3 Nxe3 (un schimm nefavorabil) 8.0:€3 De79.0-00-0-0 10-Del Cr6 11.Tb1 (preeltesteatacul de pint) 1.-f6 12.b4 C17 13a NB 14.TeES B6 15.05 exbS 16.2xbS a5 (previne deschiderealinilo, dar slabeste iamportantul punet 85") 17.CaS DeS 18.04 {acum In fafa albuui se idica problema propatiré mutrfor d3-d4 si cf-c5) 18..Cgs 19-792 Ce6 20.De3 TA7 21.741 Rb7 22.84 1Dd6 23.Ted exe 24.0%d4 CFA? (0 resend In pozite dificil) 255 CxdS 26.ex45 DxaS 27.064, $i negrul a cedat dupa citeva mutt ‘Suooesulstacului de pion’ ~ ce! mal raspingit plan de atac tn port cu rocade pe flancuri fiferite~a contribuit a sabia zdului de pion! din fa reget negra Lectin ne. $3 -Atacul la rege cu rocade pe flancuri diferite (Parten a 1-0) tu ‘Scart biografe ui Alehin (38, pag 183- 186), Alehin-Mindena, Olanda, 1933, ed €5 2.013 Co6 3.NDS 6 4d exalt S.Dxd NAT 6.Nxc6 Nee6 7.Cc3 Cf6 8.NeS [Ne79.0-0-00-0 10.846 1.645 hxg5? (extrem derscant eorect ea 11. xd VexdS N47) 12.Cxe7#! (la 12 bees irmeaz B 12,.Cxd 13.0045 Nxg5+) 12..Dxe7 1Sbags (Cxed 14.ThS (matareadecisiv) 14.Deb IS Tah £5 16.CeSt(ideea combinajiei— Tarea posit de refugiu a rege negra pe ‘mpl ,{7°) 16.xeS 17.6. Negru cedeara, deoarece dups 17..Dxg6 18,Do4+ mat este imparabi Partida demonsiea78 roll jucat de coloanele deschige Tn ataculasupra repel Leetia ne. 4 Particularittile finalurilor. Realizarea pionului in plus pion ‘inalurile de Ingicatii metodice Finalurile practice cu desfsurarea logicda sctunilor constituie un material util In vederea ssudieri insu, in cadral unui plan bine Sabi jocului in acest statu a patie, ‘Acest studi si va demonstra utilitaea tn vitor, cdnd se va pune problema aleturi unor planet strategice mult mai complexe. La preciercaIndrumaiorului studiereafinalurilor [poate incepe mai devreme, altematv eu lefille detects ‘Continutul ested CCaracteristca deascbita a acestor fnalui cons in erestereaactivitii regia sa posibi- Trio lor de ptrundere,precum iin valoa- ‘ea pionilor (datoritposiilitailor mate dea se tansforma in damd) ‘Avantajul unui pion in plus fn finalurile de ‘oni asigurl aproape intotdeauna eéstigul ‘Exempla 1 (28, pag, 69). (sez diagram) Planul de cdstig este slatit din wet past 1. Aducerea regelu tn centr, 2. Formarea unui pion liber pe Nancul ‘damei, care 8 atraghregele avers, 3. Pétrunderea regelui lb inte pionit adverg de pe fancul regu LRAL ReT 2.Re2 Rd6 3.54 RAS 4. RAB 1S {negra tnde s& menjna epee int-0 pozitic activa) 5.64 g6 6.93 N6 7.M6 BS 8.23 96 9.04 [Re6 (mutarile de pion s-au epuzat) 10.Rad Rd6 11.65 axbs (11.25 12.Re#) 12.axbS Re? AB.ReS (tai simplu deca orce) RDG 14.RO6 ee Exemplul 2(31, pag. 42-43), ‘Albul Ta mutarg in aceasta pozitie negroljoacd de fpt cu un pion in plus, deoarece din cauza pionilor dub de pe coloana c*albul nu poate objine un pion lier. 1.e8 bxeS 2bweS af 3.c4 Re6 san 1.5 eS sau J.aS €8, Pena cists naine de orice trebuie ads pionul la" gin situa in care regi sung la set" se” mutarea..Rd3 decide. Studiv individual Analizaipoziia, la mute find at albul eft Si negra 8) LRH hS2.Rgl hd 3.RhI g3 4.xg3 (GReI 2) dahxg3 Rl g2 6.RE Rh2. by Tash 2.RI HS te In ambete cazuri negra citiga Leefia nr. $8 Pionul liber depirtat Continutu lesiei Exemplul 1 (11, pag. 135). Pionul 5" este pion liber deptrtat. Cu auto 9 rul stu negrul reugestes& cstge, cu tata povi-- Studi individual tia mai slabs a regeui stu Planul de cdstig: 1. Avansazea pionuli liber dep&rat, prin ‘are se reugesteindeparirca regeutalb si se determina schimibulpionilor .b” si" Tniructtregele negru seal mai aproape de pion de pe flanculregeluinegral ‘Astig4 pionul gs obfine un final cfstigat de rege s pion contra rexe™ Res (si mai rau este 1.064 Ra7 2.RdS b& 3.Red Rxd6 4 Rb ReS) 1.-RA6 2.Rd4 bs 3.Red b3 4.Rxb3 RxdS SRC Red 6.Rd2 RG 7iRel Regs BRA RAS si negrul cise. Exemplul 2(9, pag, 153) “Material redus nu permite abului st obfind victoria. Remiza este inevitabilé dup& 1..D6 (In primul rnd se nainteaza candidatul care tinde ‘4 devin liber) 20, pag. 103-104). © gresealt rosoland arf fest 186, din cauza 2.28, dupa ‘care albul educe regele nezra in poziie de pat pe elmpul .28" si obliga mutarea b7-b. Abul la mutare Forti tecerea int-un final de pioai citizat Taf Txe3 2.1174! (acum abul are posiblitateas8 obtind un pion liber dep&rat pe ‘ancut rege) 2. In continuare este posibil 3.05 4.R2 RA® 5.Red RES 6.N3 Re 7,24 RUO BIMd ReS 9.04 xed 10.03 RAS TLREFeS+ 12.865 ef 13.RE ‘Comparativ cu pioaul liber depasat, pion liber apatasigur8 o superioitate incontestabila. Acesta nu necesitdo precupare ) LTa2+ 2.80 TaD Leotia nr. 62 Finalur ia care nebunal este mai puternic echt calut Indica metodice ‘Se subliniaz8 din now legatura existent inte agezarea pionilor $i actvitatea figurilor ugosre. ‘Aceasta poate fi util eursanilr In elaborarea unor planuri corete de joe in jocul de mijloe,

    You might also like