Teen ULE uc el see TORE elm mirc Ea N ts cel 4 Bey Pest ee : Ponccate cr cue Te eee a eficienteentri’ ci oe any kia | rs Sas ae <<editorial ALEGETI CALEA CEA MAI SIMPLA! Natura ne pune cu generozitate la dispozitie »Medicamente” usor de preparat, mereu la indemina si de o eficienta incontestabila. AR nitro zi, un grup de cercetétori americani ce se ocupau cu studiul maladilor tropicale 2 constatat un fapt cu totul iesit din comun ~ in ciuda administra unor tratamente medicamentoase modeme, anumite bol, in loc sa se vindece, se agravau. Inexplicabl, in unele tri strace, cum ar fi Congo, aceleasi boll fusesera eradicate de niste simpli vrac, prin mijloace primitive, care frizau magia, Cum era posibil acest lucru? Ce substante folosisera? Care ‘rau dozele necesare? La toate aceste intrebairi nu s-a pututrspunde int-un mod rational. Prin urmare, s-a luat hotatirea organizari unei expeditistintfice in Congo cu scopul examina in profunzime a metodelor apicate de vrjtor, metode ce vindecaser bolle rezistente la talamentul alopat modem, Asa cum banuisera carcetétori, sugestia indus’ de incantafile vracilor juca un ‘olimportant in vindecare, dar asta nu era tot, Erau folosite in completarea ,tratamentului" tot felul de leacur I icori gin erburl, Prepararea lor necesita totusi putin’ fantezie: planta trebuia culeasé sind cu spatele la soare, vaciul, pictat pe fata, pronunfa o frazai magica, iar ciiva dintre ucenict ‘sai dansau sicintau, Dar cine arf pututreproga aceste obiceiuripitoresti unei fri salbatice, unde deseor realitatea itrece orice inchipuire? Pe scur, concluzia era ca vraci foloseau cea mai simpla rmaterie prim&: frunze, for, seminte si rédcini de plante; totusi, ei erau cei care objinuser& rezuttate, $i strmosii nostri, asemanator aborigenilor congoleri, aveau remedii simple si eficiente pentru unele bol pe care noi astizi le tratém prin mifoace complicate si costistoare, Chimia modema nu face decits& calce pe urmele vechilor alchimisti care foloseau alambicur si prafuri diverse ~ si creeazé, folosind masinatii sofstcate, medicamente pe care le-am putea objne direct din natura, f€ra s& ave nevoie de toate aceste efortur, Ita de ce 0 intoarcere la remediile naturale pure este, credem noi, ocale ce poate rezoiva multe dintre problemele dvs. de sénatate. Si pentru ca, poate de multe of, atuncicind v-af aflatin fata unei plante placut mirositoare, v-afi dott si- cunoasteti numele gio parte ¢in secretele pe care le detine, ne-am gindit c& acest mic {hid al celor mai importante plante cu vitui curative va poate fide ajutor. Vet afla cum le puteti ecunoaste in natura, cum trebule cuttvate gi care sint particulaitaile de culagere pentru fiecare intre plantele descrise, precum si care sin principaiele lor utilizar terapeutce. Astfl, veliinvata ‘& jit natura si s& pretui!tezaurul pe care ea nit pune cu generozitate la pcioar. Medicina Naturist mt bgiienn anes EDITOR: GRUPUL DE PRESA MACRI SLL. | Articole oubicate provin Director ganera: Alec Mai; Dieter exccuin: Oana-Maria Savin | in suse difet,inluzind ra caged Tet C8, OF 2 scr 8 buen Taos | Se pes Publisher: rina Ghijulescu iioriToaie tetodalty Calegu arco Gel ana, Sa Giles, aol Matesy fies po soa acl n Fedacf: tala Oda, Maru 8 uroan, Ma Sica, Vase Pop, Gabrel | intnpe Sceate tora ‘Tus, Dana Savy, lonela Chives, Anda Mat Grafica: Dan J Tudor | ie Measereense CConsutan de specatate: Mario Sorin Vasiestu, Ovdu Bojer, Octaian Popescu | Sroprctate ¢ ster ‘Gorecuré: Cana Tudor Medicina Natursta sino rector Verorca on se inapoiazi autor. Pees Ue ea Respensabiliatea juriica ‘Depertarent market publictate: Dragos Niculosc, Mina Dobra entry aticolele publicate in fonsil aparine autorior Departament abonament: Larisa Scorcea eee ea Duzare MEDIGINA NATURISTA - Tol fax: 01 300.4255 206 al Coaulu Penal PREPRESS glee - Moga Pass Hang SA ISSN: 1454-9410compat hoped Hare acute) se pre- Cynara scolymus, familia Asteraceae poaré o infuzie din 1 lingurd plant uscata cepatita cronicé, marunfité la 1/2 apa enterita, aste- nia, surmenajul sau angina pectoral’ locotit. Se las va~ sul 20-25 minute acoperit, apoi se sint numa citeva dintre strecoaré. Se bea 1 suferintele in tratamen- cana dimineata, pe tul cirora aceasté plan- 18 erbacee legumicola are un rol benefic. De stomacul gol, apoi bolnavul trebuie sé ‘asemenea, anghinarea, sreparata’ sub diferite stea culcat pe partea dreaptd circa 30 de minute. A doua cana ne, in unele {Sri eu- se bea In doud ro- ropene, cum ar fi talia sau Franfa, este consu- ‘mata in mod curent. Prize, inainte de me- sele principale. Cura dureaz 0 perioada ALTE DENUMIRI Anghinarea este una dintre.putinele plante de 20:30 de zile. A- tentie ins’, cura nu care, indiferent de zona seograficd in care se gi- e Beer) 8: are intatamentu dich neziel bilare (tard trebuie urmata de Persoanele care sulerd de afectiuni acute renale sau Seste, are aceeasi denu- hepatobilare! mie. total si amoniac, cu CULTIVARE $1 ctesterea concentratiel CULEGERE acidului uric ‘Anghinarea este ori- w Tratarea diferitelor gina din regionea forme de icter cu anghi- larii Mediterane gi nare determin§ dispari- nordul Afric. La noi in fia rapidd a sarusilor si {ard se cultiva numai in pigmentilor biliari din zona de sud (Sectorul tate, irigaile fiind e extrem de bine aerisite. tic, coleretic si colagog, nina, De azemonen, AgricolIfov sith jude- sengiale pentru supra- Se pistreazi in pungi antimicrobian, hipoce. materilefecale extn {ele Talomita, Teleor- vie(uirea ei in timpul dehhitie, la loc uscat.” lesterolemiant, adju- culoarea normals, lar man, Giurgiu, Olt, _secetelor, Preferé soluri vant in hipertensiunea pelea se decoloreaz’, Dol). Esteo planta sen- nisipoase, bine structu- PRINCIPALELE _ arterial tm Recomandaté in sibilé la temperaturi rate, bogate in humus, EFECTE tm Regenereazi celu- hepatitecronice, ciroze, Scazute (nu rezisté sub sufcientdeumede,dar _m In medicina uma-lele hepatice, mazeste congestet insufiien (°C), de aceea, pentrua nu inexces,Frunzele se na, o mare important pofta de mincare, inti- hepatic, nefte come {iprotejatd pe timp de culeg pind inmomentul 0 au partie aeriene ale reste funcfia anitonicd_ce,enterteengind pec: jama trebule acoperiti inflonri, care are locin_plantei a ficatului, creste debi- torald, ateroscleroz§, cu paie sau frunze. De lunile inied 1 Principiile active tul urinar fird'a afecta hemoroiz,astenie, su fasemenea, anghinarea such din planta au rol de- compozitia chimicé a menaj, guts, reuma- are nevole de umidi- subfire, in incdperi congestiv renal, diure- urinei in cloruri, azot lism, iatovicati coara. Ceaiul se beain3 terohului ize, inaintea_me- nec acai cana cu ‘apa cocoti, siunii apoi, dupa inci 10 zile, S prpatioinuziedin aS lingune ana 2 planta us- canacu tit cata bine ‘narunita, {aoe 0 paued de isd peste care se toami 1 de zile, dups care tata ‘and cu aps clocotité.Se mentul se reia in acelasi meee oe dreapti. Tratamentul se 0 jumatate de cand ina- i i, inte de fiecare masa. O infurie prepara iden- fic cu cea de mai sus, ‘mod. trebuie si stea 30 de perit {0-15 minute, apoi ‘mPentruscidereacoles- minute culcat pe partea Se strecoard. Se bea eteArmurariu Silybum marianum, familia Asteraceae rmuraril este o planta. medici- nala ce se folo- seste de foarte mult vyreme in fitoterapeu- fica europeans (este po- ‘menitd inca din vremea Jui Hyeronimus Bosch) pentru tratarea depresi- ei sismai ales a tulbura- tilor hepatobiliae. Sta: ai stiintitice de ultima ord au confirmat obser- vatile traditionale ale herboristilor si au evi- dentiat in mod da acti- nea remarabil 3 & cestei specii de plante Impotivaintoxicatilor ficatului cu alcool satt cualte substanfe nocive organismului uman. az fn trect, se consu- ‘mau fructe de armura: ALTE DENUMIRI Argintici de gridin’, armurar, buruiana-ar- ‘murarii, cripusnic, sca- jul Sfintei Mari,’ scai pest CULTIVARE $1 CULEGERE Armurariul este o specie cultvat nor spontang, rispindita tn regianes medters- neand pind in Asia Cen- tala. In Romania se cultiv in sudl fi, circa 2000 de hectare ‘reste si ca plant oma mental Se inmulteste usor (arenevoie de tempera- turd tiicata in perioa- eos fr ficini) gi prefera soluri- Tera fate gee avind cerinje moderate fata de umiditate. Infloreste in luna iunie pind in septembrie. Fructele se recolteaza dimineata, pesoare, dupi ciderea irunzelor. Se usuci in aer liber sau in incdperi aersite,apoi se treierd $i se. pastreazd in saci ‘nfuzia din 1-11/2 sgurité de fructe maci fale, peste care se toar- nT cand cu apa cloco- titd. Se acopers vasul 10-18 minute, apoi se strecoard. Se beau 2 Cini de cea pe 2 din ‘te care una dimineata uo jumatate de ora ‘na-inte de micul dejun, dupa care bolnavul stea culeat pe partea dreapta. A dotia cand se bed acon jumitate dup masa Prinz i rest dupa masa de seard. Cura este eficientd daca este ‘urmati timp de 2 sip- ‘tain, eee a hie ppotensivisaula cel care Inu tolereaza acest trata- de material textil sau in pungi de hirtie, la loc luscat PRINCIPALELE EFECTE = Trebuie sublini faptul cf nici o plan nu este la fel de efi- Gent ca armararal in tratarea afectiunilor he- patoblare win medicina umani si velerinard, fructele de armurariu’ au 0 im- portant terapeutica majora. Pencil active intervin eupeptic (ugu- reed digests tome amar si hepato-protec- tor 1 Actiunea antihepa- totonica, protectoare $i curativa deupra fcatu- lua fost contirmata de studi. stntitce. Sub- stantele active actionea- 4 la nivelul membra- nei celui hepatic, fm- Piedicind distrugerea ‘celulei. Mai mult, aces- tea favorizeazi recon- structia celulei hepatice aaeinaitugee ‘ment, sau semnalat e- secundare nexior- te, manifestate sub for ‘mi de clic abcomina- le, diaree, prarit local: de aceea, tratamentul ‘rebuie individualizat. w= Ammurariul atenuea- zi efectelenodivealec- tostaticelor asuprafica- tului, grabind dispari- tia efectelor secundare ale tratamentului im- ppotriva cancerului. Medicina populard utilizeaza radacina, frunzele si fructele de amurariu, preparate sub forma de ceai, sautincturd in ratarea pea. dolilor splinel. PARTI UTILIZATE ~ ee 7 Fructle sintutlizate in fitoterapie intractt contin silimarind, substang’ ce Protea fcatul Inflorescenele sint | ‘onsumate ca aliment tonifiant si utiliza in ‘anumite emedi ‘piri, sint griverz MODALITATI DE PREPARARE | Devoct din fructe Contra infectilor lcalizate la nivel fcatlui, efi 2 cost pe zi Galulele de seminte int excelente impotriva mahmurel Tinctura de fracte este effcientéimpotriva ‘ulburiilr cronice ale ficatulai Galulele din extracte uscate sint indicate tratarea tuburdlor hepatice. din fructele de armurariu se extrage 0 ‘Substan{a numit siimaring, utizata la {abricarea produsuli farmaceutic omonim? in Germania, siimarina se utlizeaza cu succes Pentru tratarea hepatitei si cirozei fcatului. Mia Natt Spinente.4 7ABC-ul cultivarii si culegerii nele plante me- dicinale pot fire- collate pe tot par- anului, dar cea are parte dintre ele trebuie culeseints-0 anumiti perioadé adez- voltiiifor, pentru a pu tea fi utilizate imediat sau conservate,astfel in sin lise piarda prin- ipille active si puterea de vindecare. Intotdea- tuna se utilizeaz3 numai plantele sindtoase din toate puncte de vedere RECOLTAREA PLANTELOR SALBATICE Natura ne-a oferit 0 urs bogats de planta ‘medicinal, pe care ar fi picats-oignoram, Pen- tru a putea beneficia Ta maximum de aceste daruri dumnezeiesti sia le valorifica calittile ‘curative, trebuie sé ur- mim niste pasi bine Seabli 3 espectim teva regal. Primal pas arf recelarea planter, In primul rine’ este bine de: stiut c& principiile active ale planteor'sil- batice sint deseori mai concentrate dectcele ale plantelor de gradina ' Identificarea telor. Recunoasterea plantelor este esentialé Peniru a evita o eventu- al intoxicare. Niciodata Si nu culegetiplante Caren le put Ker fica cu precizie. Planiele se culeg res- pectind diverse norme exologice, deoarece este interzisi cu desivir- sire. Nu culegeti plante salbatice rare sat neo bignuite, chiar dacd ele par sé abunde in caltafi terapeutice. Nu recoltafi cantitii in exces. Cule- gett plantele din Jocuri oluate si evitage pe cole care cescin apropi ere de uzine sau de culturi care au. fost stropite cu. substante chic, : plantelor medicinale nificat& cu grif, astfel Inctutilizarea sie fack in momentul cel. mai eo nel Si ai propria pradina cu plante medicinale ii permite si dispui tot timpal de plante proas- curitagi tur Unele plante de dina pot fi recoltate chiar de 23 ori pean, cum este de exemplu roinita re pot fi toxice, Aiferite = Cnd ridina de us acestea trebuie identii- cate intr-un ghid al plantelor, Pentru tier, Utilizafi_un cufit bine ascutit sau un foasfece. Folosti manusi, pentru ava proteja mine de plantle céau spini sou care provoaca alergi. me & colteazi numai plantele sindtoase, evitindu-se plantele deteriorate, ca- fentru a evita orice confuzie ulterioaré, nu amestecali_elemente provenind de la plante colar pantor eve ine ss fac pe i frumos, mai ales dime neala, dupi ce sa eva rat rus, Pantele c= ese in bune condita si ste preferabil si se cu- Jeaga frunzele primava- favorabil 1a sau vara; florile, ind ‘mCum culegem. Este fnoep i se deschid: bine si se foloseasci un fructele,cind sint coap- cogde rich pentraafi te siridcinile, oamna. epozitateplantele.Ina- wm Preparafi imediat inte de a rupe plantelc, Calegeti nu- mai cantitatea de plante care va este necesari entru a V3 prepara re- redial deoarece sint mult mai eficiente pre- paratele proaspete. De asemenea, este bine si incepeti imediat dupa ceati cules plantele pre- pararea solutilor, Unele plante, mai ales cok xomaty i ped rietatile (alelurile Sven) in cteva ore delaculegere. Deaceea, salatele sau alte prepa- rate culinare din astil de plante trebuie const tate media dps pe Re- _parare, pentru a benefi- ia ite-0 masura ct mat rare de substantele lor nutritive. In caz e acest ucru nueste posibil ele poulipisrateuntinp frigider, acoperite cu Se res pete, de a ciror calitate SFATURI PRACTICE ‘in momentul deplinei folie de plastic sau celo- Sit sigur Le pute Recoliarea plantelor maturitit au oconcen- fan, dara mai mult coltaorcind, chiar cind medicinale treba plartratiemaximadepring. 2 3ale CONSERVAREA — a Conservarea florilor. Forile din mifocu! foi yi pista e Exist diferte metode de con- servare, dar cele mai simple si mai des folosite sintuscatea la soare sau in cuptor ‘Agezati intotdeauna plantele pe Hite alba, niciodata. pe pagini de ziar, deoarece pot Bhsorbi substan tence. i Conservarea pio arene, Acestea includ’ tulpina, frun- 2ale, ford, fructle,semin(le. Suspendat buchete de 810 ‘ulpind intra oc ely bine ‘erst! Intunecos. Dupi ce sa scat sft cu mina frunzele cdeasupra unei bucii de hitie albd. Pistraile fnte-un borcan din sted colorat, inchis cu pot fi recoltate primavara sau vara, imediat dupa ce se deschid. Se pot folost fie lorile ininiregime, fie numai petalle. Soee) O6ee SOoe {iva,Int-un foc intunecos. Dups ce s-au uscat detasati petalele intra sac de hire Conservarea ridicinilor,ri-| zomilor, tubercullorsibulbitor. Pile subterane sint in major tatea cazurilor recoltate toamna, cind solu! nu este prea moale, sau inghetat. Este bine si recoltati doar cantitatea care va trebuie si sd replantafi restul Splat raicinite cu apa rece, indepartnd pirtile deteriorate {iafle in buciti miei i lsafle 23 or intran cuptor ince Gind introducetiplantele, opriti ‘oul i sal usa cuptorala Intredeschis. Dups aca, duce plantele intro incipere lisatfle teva zie pint Tauscarea completBrusture Arctium lappa, familia Asteraceae rusturele ocupi ac importa tsfor medicine dy tative Se tizeazd in Special intraarea ae Alnor couzate de 9 praincicearea organs: Plt cx toxine, Brus. turele Se flosste, de asemenea, in tatarea problemelor derma lologice eronice, Bind uta cu succes ho zane de alopect, pen- tau megenerarea por ALTE DENUMIRI Blustur, bruscalu, caftalan, Calcoceni, ca- Pitalei, captalan, capul- Glugérului, ciutin, ci- cel, clococean, ghim- asi, iarba-boierult, lapuc lipan, nidai, scai meatunt, scaiul-oi mand decctul din 4 linguri pulbere de xi- icin’ de bresturela 1 L-de api docotité. Se fierbe 2 minute la’ foc scizut,apoise trecoa- 1a, Infreaga cantitate de cei sebea indus, pe parcursul unei le. . ‘ratarea dia- betulul zaharat se pro- paca oinfuzie din Ti urd de radacina mi unjits, peste care se CULTIVARE $1 CULEGERE Originar din Europa si Asia, brusturele ces- ke intoate zonele cu c ma temperata din lu- me, Aceasta planti er Davee este rezistenté la secelé si. temperaturi extreme, find intinité pe terenuri necultivate, pe marginea drumar- lor sau edilor ferate, pe lingd garduri, in zAvoe- ie Leon ad poate i gisita de la cimpie its in zona montana idiciile se recolteaza primavera in tunile martiesaprilie, pentru Plantele' de 2 fn gi toamna,. in lunile ‘o¢- tombrie-noiembrie, pentru cele de 1 an, Se Scot din pimint cu caz- maua gi se spala ime- iat int-un curent de apa. Se curati de pértile aeriene si se indepat- teazi exemplarele seci si ciotoase. Daca. sint rose se despck in. Parfi. Se usucd la soare fn strat subj artificial, la 50'C, Frunzele se reco! teazi far petol, in lu- nile mai-iunie, inainte de inflorire. Se usucé la dlo- colts Se acopera vasul 15 minute. Se stre- coard, Se beau 2-3 ini Jor se recomanda un e- lixicpreparat din 321 uid de ra , 20 ml alcool de 95" 40ml stop simplu, Sail tinctura de v ©, 200 mil apa. Seia dite Tingurits pe 2 w= Pentru tatarea der- tatitelor si eczemelor ficient este trata- menful extern ca de- coct din 25 g pulbere umbra fnte-un singur rind si se intore zilni, sau artificial, la 40°C, Se pastreazi in saci din ‘material textil, Ia loc scat PRINCIPALELE EFECTE 1m Substantele conti- nute de ridacina de brasture proaspata au elect antibiotic. Principle active au actiune depurativa, diuretics, sudorfied, coleretica, hipoglice- miant, antitumorala, mBrusturele este uti- lizat in tratamentul ma- ladiilor renale si cuta- nate, Acestea din uurma pot fi ec- zeme cu descu- amare, seboree a foi, exantem hepatic cu ulcerati, seboree uscata a pielii caput tm Aceasti plants mai este folosita in trata- mental alopecie (cheli- ci), afectiunilor hepa- tobiliare, furuneulezei si tumorilor, Stimuleaza functii- le hepatobiliare si cres- terea parului, W Actioneaz’ eficient fn tratarea furunculozei de riddcin’ (sau 20 g ridicina taiatt_ma- runt) la 11 de apa. Se | fierbe 20 de minute. Se asa vasul acoperit 15- 20 de minute. Se stre- | Coarl si se fac spalaturi locale cu un tampon de | vat ho ale regatta din © jumdtate paar c suc de frunze de brus- ture (obfinut la mixer) sio jumatat parade | lel Se amestee bine Pinilacmogenizare, |_| asi franco Brusturele este foarte ullizat in domeniul cos- metici ‘= Pentru tratarea tenutilor graso si acneice se recomanda aplicarea de catapiasme sau spalétr locale cu suc obtinut cin radeicini proaspate sau in decoct concentrat din radeicind proaspata, sin cosmetica parului, pentru combaterea m&- {refi, a ceri péruui gi pentru stmularea oresteri lui se foloseste decoctul din 25 g radcina la 1 | do apa sau 2-9 linguri eSdaicin marunité la 1/2 | _apa. Se fierbe 15-20 de minute, apoi se strecoara Se fac frectii pe pielea capulul, dupa ce in Drealabil a fost spalata cu apa calda gi sampon. ‘= Tot pentru combaterea matrelii este bund tincture Gin 20 g r&dacing mérunfita la 100 ml alcool. Se las la macerat 15-20 de zile. So strecoara, Lojiunea se aplica local i apo’ se face rect putemica cu un prosop. PARTI UTILIZATE Frunzele g fructle (ce contin ‘seminfele) sin recoltae Iz Strsitul primiveri. Fructle sine acoperite de bractee cu tepi. OO iin multe proparate medicinal, Semingele au Propricti Frunze depurative si uscate B cisretice, MODALITATI DE PREPARARE Decoctl de sidicind este tilizat pentru tratarea artritei si problemelor peli. Se consum 350 ml 0 dati pe zi, timp de -maximum 4 spt { i — Tinturs. Tot pentru vindecarea arte sia diteritelor probleme ale piel luapi 20 de picituri de tincturi dilate naps, de 23 ori pe i timp de ‘maximum 4 siptémin Infazia din semint este folosita pentru indepartarea edi Nati Supine. 4Busuioc Ocimum basilicum, familia Lamiaceae ” runzele de busu- ioe, proaspete sau uscate sit foarte apreciate in alimentatie Ja aromatizarea mincé- rurilor, sosurilor, muri- turilor, salatelor etc. piri aerie ne ae plant Fee nip ac Sptcinetral crn REWISEICS nativ(absoarbe gavcle m Pentru combaterea intestinal), stale’ gutualuut so pot aes Pirfile aeriene ale aces- digesta, au efect anti-inhalali cu fum rezule tei plant prezinta insi vomitv, diuretic, anti- tatdin arderea inunze- sireale virtui terapeu- inflamator renal'si in- lor. Se. pun franzelo tice, in special in trata: testinal, antiseptic pul- int-un vas de metal s rea problemelor gasto- monar,febrifug. li sed foc astfelinct intestinale, dar sf in ri- cali, brongite sau pen- tru ‘calmarea durerilor de cap. ALTE DENUMIRI Basic, bisileac, bies- ‘mBusuiocul este utili- 9 ard mocrit, Se in- zat in tratamentul coli- _spira fumul de citeva ilor intestinale, balo- of pe fiecare nara, narilor, in cazuri deve- apo! pe ambele nari ma, gripa, réceali, deo-dati, bronsita acuta gi croni- De asemenea, totin i, cefalee (dureri de guturai, se poate in- nive, Borjolics, osioe cap), ulcer gastric. in Splrapulbere fin toca. rogu, bostog, bosioace, fec{iurinare,anorevie, t8. Grabeste vindeca. bosoioe, busioc de gr diaree, coliti de fer rea gi ajut la dastun- ding, busiioc, milicins, mentatie. area narior miticini, ‘mejioran, A aEicactateabusuic- ln rinie Supercale vvsileac. culuica adjuvant in tra Seagaza frunze proas- tarea unor tipuridedi- pete de busuioc pe CULTIVARE $1 meabile fertile, caren co. Se pistreazi in abel a fost evidentiati ona afectath 1 be CULEGERE fac scoar{a. Nu suporté pungi de hirtie, La tard in urma studilor stin- _panseaz cu un tion Originar din ltalia si soluri argiloase, grele, este uscat in buchete _fifice, curat. Frunzele se China, busuiocul se reci, soluri nisipoase agitate de grinda casei." winindias-ademon- Senmba dna acs ultiva in prezent in sau cu salintate mare. “Ospecieinruditéeste strat in urma unor cer. §1 alta viedooas, Bae epiuntle Tumi. Florile abe sau roz, se busuioculsilbatic(Pru- ceri efectul benefic al fara cicattioe, Se pot Este o planté pretenti- deschid din iulie pind nella vulgans), care se busulocului conta fe- alters horeare oot casi la caldurd (brume- in septembrie. Se culeg _foloseste de asemenea bei usuioc cu cele de Uetizitale primaveriio tulpinile si ramurile t+ fn bucitirie gi are pro m Busuiocul este, de brusture. Atenel No jlecteazd foarte tare) si_nere acoperite cu frun- prietatiantidiareice,an- asemenea, hipotensor, s¢ va Toioe! net Ne tafumina dar s« dez- ze terminate cu sau fa-finflamatorii si anti-antinflamator si anal: mediu dacd pleoe Ge: volté bine si fm locuri r¥ inflorescenti. Uscar —tusive ezic. te infectata si supu- semiumbrite. Arecerin- rea se face la umbra, Nu in ultimul rind, reaza, fe moderate fafa de u- sau artifical, lao tem: PRINCIPALELE s-ademonstrat ci busu- m Penitu tratarea rni- Iiditate si preferésolu-peraturd mai mare de EFECTE focul sibatic (Prunella tel alergie sau a ator file cu texturd mijloci, 35°C. In timpul uscéri, mlnmedicinaumani valgars)imiteacd pro, alee ee bine structurate, per- produsul nui se intoar- prezinté importants ducerea de sperm” Sel natule ee soon, mand inhalajile cu ‘aburul_ obtinut. prin flerberea unei lingur Penintratares in ge fermentafienuseindul- culcare), cu un decoct 20g pulbere de frunze, | de planta minftein ‘eral a bolilor reparat din 1 linguri 30g.cearS alba, 30 ¢seu | 250 ml apa. inhalatlle gest climinateaga-_w Ca fbsg i tee Glranzedeplantat de'bae. 30 tose se fac de 2 ot pe 2i, stunularea potted area bollor mle se cant api; Se fierbe tin, 60 gcolofoniu, 90g | una cimineata si cea: de mince, pentru a- folossteinfuzia de se- pind di in clocot apoi_unturd de pore Amex: | lla sears Tationns ‘meliorareagripei bron- minfe.Se pune tlingu- se acoperi pentru 10 tecul pus intzun vas | Gleere site wala 1/2lapaclocotité, minute. Seclateste bine curat Se topeste la foc lutinare se prepardoin- Se lasa acoperité 20-25 gura, apoi solutia se mie Seda iopatsise fuzie din I inguriti de de minute, apoi se stre- seus amesteci pindla rice. | pulbere de frunze la 1 coars, Se beat 2-3 ini itu vindecarea stTn combate fan: | ‘and cuapé clocotité.Se de ceai pe zi Duzelor, disii urehilor se reco. | acoperd recipientul 10- mExter, in combaterea sfircului st manda sucul de planta | ‘15 minute, apoi se stre- _aftelor se facmai multe nului,rinilor cu stors in concductul au- | ‘oar. Sebeat3cini de gargarisme pei (inch se tng parfle afecate civ si paviional ue | ‘cea pe zi.Incolitelede siv 'seara, inainte de cu alife preparats din chil, | 10 edena Natu Supine. 4Ceapa uadevirat un a- diti fn culturd pe toate losesteatft sub forms liat al sinitiqi, continentele, ccupind proaspati cit si deshi- dar si un apreci. un loc deosebit de im- dratata. (InSUA siltali- ataliment, ceapa a fost portant in alimentatie, a, de exemplu, peste culfivati ned din anti- dar iin medicina uma 60% din productia anu- chitate pe Valea Nilului na sl veterinara. Ceapa ali de ceap se pastrea- {ca aproximativ 5000 actioneszi caantibiotc, 78 sub forma deshidra- de ant inainte de Hois- in tratarea a diferite tala) tos), in Grecia Antics gi _afectiuni, cum arf g Imperial Roman, find pa, bol hepatice, reu- ALTE DENUMIRI amintta tn lucrarle lui Tatice ete. Cantine vir Arbagic, cab, cebuls, Homers ale Tul Hero- taminee A, Bl, Bz, E)ceapl de ap, cnps dot: Denumirea de ,ce- PP, C, precum i fier, gradind, ceapa hasma, clama, hag pa’ a fost dati de Pli-calci'st potasiu incan- ceap lunguiuge,ceapd_ ma, ‘hajma, Wiss Asinese tpt ilfapecable,Sefo- mirun, cope, cep ap tn cent CULTIVARE $1 impotriva i gi UTIZARIMTERAPEUTICE NTT) gutvares ose ‘m Pentru combaterea brongectaziei,astmului Atenfie! Tratamentul | fn Romania se culti- pulmona- brongic, raguselii, ‘este contraindicat per- | va in toate zonele re combaterea fuel gi cumgiatiseltebele se soanlorcavesufes de | abolilorveziciurinare beau 12 cini pe 74, ulcer sau gastrite hi- | se consuma2-3linguri dintre care una dimi- _peracide. Esteo planta iu- pe zi de suc de ceaps neafa, de infuzie din m Contra viermilor in- | bitoare de apa si Coapté in spuza. Ao bulbila Ilapiclo- testinali gi ascitel se | lumina, cu pre- mPeniru tratarea. colitg.Sestrecoard ise consumsucdin ceapa | tentiimicilacéldurd ‘atitelgilitiazel unice se induldeste cu 10.¢ mie~ he ‘jumatate | In locurile umbrite | recomand’ tinctura re sau zahat. Foarte rel la I ceagea | nu formeazd bulbi si uni respiratorii, grips, gbtinatd din ceapa_ elcent in tatarea a pte proaspat ald tulpn ontore Sedez- impotent’, diabet,rahi- | ‘drobité amestecaticu fectiunilor mai sus a- sin lulatcumiere.Se | volta mai ales pe tismetc. Coes eles Seema el eee iceatti ae) sclutecytextut rat.“ Ecr se olosegte alcool. Selasila mace- prepara din 200 geea-neata siseara, | porlutoass, cu fertilitate tmabeese, panaritiu, hu- rat 10’2ile, apoi se file pa curalata (Siala ma- mw Tot pentru combate- | mijlocie. Infloreste din runcule, degersturi,in- treza Sea Ste Tin runt la 300 mlapa.Se rea wiermilor ines iunie pina in august Se feptunl de vispt sou teste prin seminte albine, migrene, dureri rif inainte de masa fierbeca vasul acoperit naligica diureticseiau | inmul Sees Bindscade a jumatate ie blngai pe cide | sau prin teplantares dentare, sur te intedeculare Inpros Selastla tic apoise vin win de ceapa La 1/21 | bulb tine: ‘a De asemeneo, im- tatite, cura dureaza 10 strecoars. Se adauga yun 300 g ceapa povsva tininior pute e pe Lund Se fae 100g mire, Copia as mai, & induleete tu | PRINCIPALELE olosi o ceapa tiiata in Pauzi de 20 de zie 6 lingunje pe 21 iar 100 gmiere | EFECTE oud, agezata lings pat Pee ekt media (cane ripezi. mlntratamentulsurdi- | — m Bulbul deceapa are diez 6 Oe ) umicune pope Titiaza blag poaie temperatura camerel pasecombind cami | ti stimulent al Sse. [POPPE Rammer e cece ea amestect | metornervos hepato ‘mentul cu ulei de cea- dupa care se prepara bine, Se pun3 liarsirenal, diureticpu- Suoul de ceapa, in | PLUn bu aed altsroppoasat | de solale'caldy dea| teruc disclvan gic stare proaspaih, Ceapisetaie marunt sim fn cadrul tratamen- ori pe zi, in conductal | minator al ureci si al este foarte eficient lamaceratin tulti de insuficienfi auditiv al urechi,ulti- | ciorurilor, antireuma- pentru atenuarea linguri de ulei de floa- cardiac cu edeme se madata laculcare. | tismal, antiscorbutic, a- _pistrullor, mai ales a reasoarelui, Selasi 10 recomanda decoctul m Pentru vindecarea | frodiziac, antiseptic, ex celor ce 5¢ | ile. Sebeaui 2-3lingu- din 100 g de ceapa cu- retenfiei de urind se | pectorant, digestiv [eju- _datoreazé expuneri pe zi "lat si focata marant panies ae cu | 18 la digestia fSinoase-_prelungite la soare. ‘tratarea reumatis- la 200ml apa. Se fierbe ia im partea | lor), antisclerotc, hipo- pleat de 4 on pe ‘multi se foloseste dela foc moale 5 minute oes intecelti, | glicemiant, vermifug, 21, timp de 67 ze, coctul din3 bulbi mari intr-un vas acoperit Se de dinfi se | curaiv al pie ‘acest tratament da Tall deapé.Sebeacil las lari Sestreoae Pot caima deck se ine | \w Intern ceapa este rez foarte ut, cite 1 cand dimi- 1. Se adaugs froduce pe suprafata | recomandati in: aste- bune. | ee ee neg | nie, surmenajfiziesiin- De asemenea, tra- | de culeare. fea aire ened cnreaieee|| ‘elcchaledene cre | tmonmeu sale wm Pentru ameliorarea de culeare. Cura se re- vata imbibat in suc de | pizie, reumatism, litia- _ aborda in cazul capi. 28 Diliara, diaree, infec- _ negilor. ______} fiigenitourinare, afecti- Meira Natt Supimertn. 41 brongitelor cronice, peta cit este nevoiSe | GASTRONOMIE 2222 ss cea mal important toguma ain bucatarie. Aproape ci nu oxista fel de | mincare in care s& nu fie nevoie si de ceapa. \Va propunem in continuate citeva delicioase relete preparate exclusiv din produse naturale, [Salat de ceand cu ciupersi Salata se prepara din 350 9 coapa sau arpa- ic, 600 g ciuperei proaspete, foi de dati, piper Imacinal, + capatina de usturi, ull, sare. Pentru gamituré aveti nevoie de 100 9 orez, 2 lami alate fli | Ceapa si clupercile se cura si se toaca, se pala bine s se pun ino tigaie cu uel incins, Se Condimenteaza cu foi de dafin, sare, pier si se lasa sa se caleasc’. Cind sint gata (Sau inmuiat legume), so lasd s se raceascd, apol se pune deasupra usturoul pisat cu sare gi dluat cuapa Se amesieca bine Se serveste cu gamiturd de orezfiert si zeamai de lamile. De asemenea, puteli incorpora orazul in salaté, addugindu-! ‘deodaté cu usturoiu, amestecind pina se omogenizeaza. Zeama de | lamiie se pune in fiecare farturie, chiar ‘in omental consumari. — > co ‘Supa de ceapa Ingredientele pentru 4 porti sint: 3 cepe mijo- cil, 50 g unt sau margarina vegetala, 25 g tain integralé sau de soa, 1 1 supa de legume, 2 cubur Knorr sare si piper dupa gust TBiali ceapa solzigon gi calif-o in unt sau mare arind pina se rumenoste. Adaugati fina si, cind 3 devenit maro, puneti si supa de legume. Lasa) la fiert 30 de minute, dupa care adaugat sarea si Piperul. Se serveste cu crutoane si brinzd ras sau parmezan. ‘Pizza cu ceapai $i ardei Pentru aluatsint necesare 300 g fina (alba sau integrala) de gr, 150 g unt moale, taiat cubulote, ‘sare $i apa cit cuprinde. Pentru umplutura aveti nevoie de 10-15 cope mmici, 20 g unt sau margarina degresata, 150 q Siuperei, 2-3 ros miloci si 1 ard gras rosu, Din ngredientele pentru aluat, amestecate bine, se formeaza 0 minge gi se pune la rece 0 juma. {ate do ord, acoperité cu un servet. Apoi se mai fréiminté 0 data scurt si se Intinde intro foale de 3-4 mm grosime. Se pregateste o forma unsa cu unt gi tapetata cu faina. Se pune aluatul in formas in aga fel ineit s& acopere pina sus marginie formei. Apoi se pregateste umplutura Intro eratta se pun la clit cepele, taiato fin, in Lunt. Cind ceapa s-a rumenit so adauga ciupercle, tiate cubuleje. Se saroazéi si se pipereaza, se asaza pe aluat, adéugindu-se rosile si ard! talato rondele subtir. Se coace in cuptor la foc Potrivt, pind cind alvatul devine putos. Se ser. Veste imediat cu gamitura do salaté asoriata, in functie de sezon, 12 Medinet Supine ¢ | Betsey) Frunzele de ceapei us- cate sint des utilizate in vopsitul natural al fesatutlor. In tunctie de concentratia. folo- sit se pot obtine ‘huanje diferite, de la galben si bei, pina la Portocaliu sau rosu brun. '= Pentru vopsiroa In | gabon se recoteacs ‘runzele uscate (coil) | ceinvelesc bulbui i se pun int-un vas cu apa. ‘Se ferb pina cind solu: tia se coloreaza tn nu- anta dori. Se face de mai mute oF proba de culoare, dup care se Strecoara sis introdu- ‘22 matoriaul in solute. In functie de cit timp lésati materialul in vas, ‘avesta va capita culon {de la galbon-pai pind la portocaliu. Cind s-a ‘objinut nuanta dori, ‘material se sooate si se cldlesta In apa cu jet. Selasa a uscatla umbra pentru fnisarea efintva. = Pentru vopsirea in pportocaiiu se pun frun- Zele uscato in apa 51 se fiero pina cind solutia se coloreaza in uanta dort. Se stre- coard. Materialul se Introduce mai intl in apa rece, apoi se stoarce 5i se trece in Solutia de vopsit. Se las la cald ping cind ‘se objine nuanta dori- 18, apoi se clateste in ‘apa cu ofet. Se stoar- ce si se usuca la um- bra. = Pentru vopsirea in ‘ogu-brun se prepara o Solutie dupa reteta de ‘mai sus. Separat, se prepara o alla solute, ‘izolvind in apa caldu- 1€ sare de crom si Putin acid formic. Se amestec’ pentru uni- formizare, apoi so in- ‘oduce materialul si se lasa s& se patrunda bine. Se scoate si se introduce tn solutia de Vopsire din frunze de ‘ceapa. Se scoate sise | usucat ta umbré.Thymus vulgaris, familia Lamiaceae recat alit pen- Fecal te inate i nteu vrtufjleterapeu- Sy cimbraleste cult in prezent practic in oats lumea, Acestsub- arbustse numa printre remedille populare cele mai utile, cu actiune binefacatoare intr-un registra de boli_sur- inzator de lang, Timo- ul, esent’ volatile care 0 confine din bel- sug, sa dovedita fi unul inire cele mai puternice antiseptice naturale ALTE DENUMIRI Cimbrigos, cimbrisor sgrecesc, cimbrisor ade Virat, cimbrigor bun, cimbrisor de gridin§, cimbrigor mirositor, jaxba-cucului, ib’ de Tamia, limi viermilor intestinal st- mularea functiei hepa- fice, tuse convulsiva, Peony toxiinfecti alimentare, ale gftului <2 recomanda 0 infuzie din 6 linguri de plants rmarunfita peste care se toarna 600 ml apa clocatit. Se acpert se las 15 minute, strecoara si se bea pe parcursul unei ile, in 3 Feprize. La fel de efici- ent este tinctura, care CULTIVARE $I CULEGERE Originar din zonele sudice ale Europei, cu climat_ mediteranean, cimbrul sa réspindit pe intregul continent. Ulterior a ajuns chiar dlincolo de Atlantic, pind coastele Oceanului Pacific, Partle acriene ale plantei se recolteaza inainte de inflorire, care se produce intre Tunile mat-octombrie. Uscarea se face la soare saut la ‘umbra, in camere bine acrisite, sau artifical, la 33:35°C PRINCIPALELE EFECTE 1 Pirie aeriene au importants terapeutics inmedicina umand ‘ Propritaile acesto- ra sine: vermifuge, anti- septice, de regulaior al funotilor hepatic si r= nal, antiseptie pulimo- hare, expectorante, cal- mmante asupra tusei con vulsive gi spastie Se intrebuingeaza tratamentul tusei con valsive, spastice si ast- matice, dischineziei bi- lire, brongitelor, dis pepaillr usoare entero Colitelor, viermilorines- prep. 100 g plants maruntita cu 1ST de voded. de buna calitate, Se las a macerat 2 saptimini, agitindu-se din cind in ind. Se strecoard si se toarn’ intr-o sticluta ‘pac, inchis& emetic. Se iaw cite 5 ml fma- garind co seringl), de hn tratamental nei si catarului brongic se recomand’ o infuzie din 5 lingurite cu vit de planta uscaté la 11 de apa. Se acoperd si se tinal, réguseli, rior etc In uz extern, cim- bral este activ in’ gut, reumatism, seboree, pligi deschise, afte, sto- Inalitei star deepuiza- re fizica si nervoasi ‘@ Poate cea mai im- portanta dintre virtutile ferapeutice ale cimbru- Tui rimine cea de anti- septic, datoritstimolului (Care a dat si denumirea stiintificd 2 plantei), 0 Substan{a cu actiune putemnic& antbacteriand si antimicotca aromateray Principata actiune torapeuticd a vleiull de cimbru este cea antbacteriand, inhibind dezvoltarea bacteriior din specie col sia unor ciuperci din genurile Peniciium, Tnchoderma, Aspergilus ete. Uiiul de cimbru are efecte deosebite in infect d= gestive, respirator, Urinare, Se iau 10-15, pcitut n 23 reprize ziice. care se streoars si Se bea peste cada, fn 35 trange. Pentru ca uleurile volatile si se conserve estebine sise pistreze ceaiul strc Fat intrun fermos bine jinchis. Marirea eficien- {ei ceaiului se_obtine amestecind cimbrul si Cu alte erbur, dar mo- dificind corespunzitor proportia plantelor. Se ot adauga: izma, soc, coadasorcelul spur ain Ginseng sow rat de ardei iute. Poate fi in- PARTI UTILIZATE Partile aeriene, recoltate vara, contin ular esentike fu propa aniseptice g @ iri oa Frunzele au gust aromatic $i amar. SS Pf aeriene uscate MODALITATI DE PREPARARE Atenfe! Nu utilizatiuleiulesential deci cu avizul ‘medicului. Evita sl folosi in timpal sarcini Supradozete provoacs tuburie gastrointestinal, excitapi nervoase Ripotensiane. Ini. neve de fbr, boi che 1 ease, de or pe 2 Uieiesenjial Impotrva | Se ie omer coma ect Siropul este un remediv traditional Iimpotriva tusei. Bet te I Tingurit, de 3 oi pe zi. rasau de tei adhuga 8 propre calmante ale acesteia sevafolosio tonus scizut etc. Se | infzle din ingurde_umple cada de Bale cu lanta maruntit{ peste aps fierbinte in care se & a mse are se toarna scufunda un sseulet cu apa clocotti, Se acope- _cimbra scat (Sau cite- 18 sise lass 15 minute. va picdturi de ulei de Se fac spalaturi vagina cimbru) si, dupa 10-15 ede 23 ori pe i. ‘minute, Cind tempera 1 Pentru Fini- tura apei a mai scat, lor gi ulcerailor se re- se poate intra in cada. | comand undecoct din Dureta bait nu trebuie 2 linguri pulbere de 4 depaseasca 20 de plants la200 mil apa.Se minute Wein Netti Supmentn. 413Coada-soricelului Achillea millefolium, familia Asteraceae Denumirealatineasci a plane vine de eo- uf mitologic Abie \chllea). Coada-sor- celului igi datoreazd rnumele popular forme: frunzelor. Proprictaile ei curative sint cunos gate nck din vechime in farmacopee figurind ‘monograiaflosi he tregii plante. Prima da- ta, fostutlizaté pentru a opri hemoragille so datilor réniti in lupte ‘Astazi se folosesto gt in tratarea guturaiului gia gripe, precum si tn tulburirle de menstru- ate sau circulatori Sica oe ae Jasa vasul it 20- oeeanee coe sc _sttecoard, Se pur som pprese pe locul afectat sau se fac bai locale, folosinduse-un tam. @ Pentru stimularea ppoftei emincare, usu- tarea digestiei, tn ite, tse rinite gi alergii, precum $i ca sedativ se prepari 0 infuse din T Lingard de flori marungite, pes- ALTE DENUMIRI Alunele, bradatel, ciuresicé, coada-soare- ci, coada-hirtului,cres- tifea, cricalic, iarba-of lor, iarba-soarecelui, iarba strénutatoare, pri snel, rotafele albe, soro- cind, sorecie ete. CULTIVARE $1 CULEGERE oada-soricelutui es- te foarte rispindits in Europa sin Asa, iar la noi in fad se inineste de la cimpie pina in re- glunes sublpini, prin mele, poieni, margini de padre, pe solurtni- sipoase, relativ umede, {nsorite sau umbrite. Se inmulleste prin rida. ni, Partea aeriand si florile se recolteaza in Zilelesenine, inte orele 12-14, cind continual de azulen este maxim Uscarea se face la um: bri, nstrat subgie, sau axtifcal, la 33-35°C. Se Pistreazi in sac text Sau in pungi de hii, la loc useat te are se toarnd 250 ml apa clocotits. Se infue Zeaza 15 minute, se strecoard. Se bea? ini pe zi, inainte de mesele principale. zee rch gle ficients ‘hia in 2 linguri de flor rmaranfite fa 1/2 | apa clocotité. Se lasé aco- perité 20 de minute, Se Strecoard si se bea ‘ldut, in cursal unei zile, in 45 reprize. PRINCIPALELE EFECTE ‘Uieiulvolatils pro- azaleneleii confers pro- prietiti stomabice, a- Siringente, antinflama- toare, calmante,usoran- tiseptice gi tonicamare later, actioneazica bronhodilaator, expec: forant, antiseptic bron- sic, dezinfectant sic ant inflamatil ‘rointestinale,carmina- tiy ~ cu linisirea dure- tilor abcominale si ex- pulzarea gazelor din in- festin =, modifica local reacfia piel sat a mu coaselo, astringent an- tispasmodical calor liare, analgezic (supri- mi durerea), hemosta tic antiseptic si calmant al mucoasei ano-recal. 1m Exter, actioneazi antiinflamator,calmant, dezinfectant (bai sau comprese) si regenerea- 24 tesuturile win alimentagie, cru- 4 planta are proprie- taf depurative,minera lizante svitaminizante Tinguriflori marantite este care se toarna 100 ml apa clocotits. Se asa acoperita 15. mi- ute, se strecoard si se consuma caldufa. Nu se indulceste si se bea imine stoma- ge Pe afectiunile vasculare, foarte eficienta este o infuzie din 30-60 g flori uscate méruntite este care se toarna 11 se anh cocot: Se las8acoperiti 30 de minute ge ssecoad se fac bai caldute lo- ale. PARTI UTILIZATE ‘Parfile aeriene aie ‘ plane contin OES ahona $8 determing prope E, antispasmedice. ix Flr conti uli senfale < | Wass | Pl arlene Pig aeene ale oaspte MODALITATI DE PREPARARE Atentie: Coads-soricelut poate proveca reac aergice! | ‘Nu utiliza uleiulesential din aceasté plant’ Ftd avizul mediculi. [Nu se recomend sub nici o forms femetior insircinate! Incazuri de ‘gutura _ amestecayi coade-sorice- lala, menti si flori de soe. Se infuzeazi Vlingurié 2 din acest amesiec fn 1 coal crap tp / oor | Bes opis \\ Usei esenial Seextage dn fete Gaeieseaay — maniac Se uch pleas de3—_antndama | aang ee alps CCatapiasmele cu coadz-sorcoluli se aplicé pe contuzi,arsui si rani usoare. 14 Metra Naturist SiptnntDovleac Cucurbita pepo, familia Cucurbitaceae D ovleacul se nu- mara printre plantele cel mai foosite ever fag, mai ales impotriva femiel, Semingele de dovleac, datorita faptu- lui ef nu au nici un fel de efect nociv, sit re- comandate ca vermifug, chiar femeilor insérci nate sau copiilor. De a- semenea, semintele se utilizeazé in America Centrala in tratamen tul nefritelor sau in ca- zal altor probleme ale sistemului urinar. Se cunose mai multe spe- cli de dovleac, toate fi- ind folosite in alimen- tatie la prepararea unei mari diversitati de fe Juri de mincare, de la raduse de patiserie {dovleacul turcesc), pf- nila cotbe sa sos (dovlecelal). Serintele sin folosite Ta extrage- rea uleiului comestii ‘Turtele rezultate cin se- minte decojite sau de la specile de dovleac cu seminge fara coaj se in- trebuinjeaza la fabrica- rea delicoasei halvale pasta dinél gseminte decorticate. pisate $i 20 g rahi. Se amestocs pita e ob past ‘mogend. Se méninci Sntreaga canitate. La un infer de ore ein tv (ulei de ricin, feat laxativ). Cura dureaza 5zile In caz de nereusiti, tratamentul se repetd. Tot pentr eliminarea viermilor intestinal spot ons ma seminte de dovleac (cojite), bine mestecate, fnuurmatoarelecanttai: 150-250, pentra adult 100 g, pentru copii de ALTE DENUMIRI Berbenit3,bostan por esc, bostani turcesti, ostan de tard, bub buroasa, cucurbeta por ceascl, cucurbite romd- nesti, doflani, dovleci albeni, dovleci pest, ule, harbuz, lobents Tubenitg, tudan, lurbé, pepene, tabac, zbacd ‘irs scolar; 50g, pen ‘ru copii mick Se au sineaf, in prza unict 8 1-2 ore se adm nigtreaza un purgativ Bn acelagi sop se fo Joseste uletul vermifug, preparat din 50 se inj decorate Omi lei de rcin si 1 lingurs de mice, Se amestct bineseminfele zArobite, pina se obfineo pasta o- nd. Se ia cle un ‘decatit seu o jum tate de linguriti, din 10 {in 10 minute. Wt Pentru tratarea pro- statitei se recomanda consumarea de seminje cg tae, 150.200 g 2 nic, in 2 prize, di CULTIVARE $I CULEGERE Planta originaré din America Central (Me- io) dovleacul mu cres- teniciodata spontan. Se cultiva primavara,fruc- tul find sensibil la fig, (moare la temperatur! mai mici de 0°C). Do- vleacul este 0 planta neala si seara, sau de- octal din 1 Hingurs de seminfe nedecorticate zarobite, la 1 cand ca apf rece, Se fierb 5 mi nlite la foc potrvit Se asa vasul acoperit 15 ‘minute, pentraa se raci putin. Se beau 2-3 cin pe zi, Dupa o cura de3 Zile, inoep si se vad primele efecte pozitive ss In tratarea insuficen- {ei cardiace cu edeme, ‘olitelor de putrefactie ‘cu constipatie se consu- malo bata de. do- vleac Fert pregatita din 500 gmiee Het eminfe. Se taie in bucilele. Se pune lier fnt-un vas email. Se fierbe pind Be cae Dac micutl dvs, su- ‘era de viermi intesti- nail putetl folosi si omulsia dn 5 g somin- ‘edecoiite gi piste de dovleac la t pahar cu apa fart si aca, in fare adaugati 50) ml sirop din coajé de Ii- mie sau de portocal. ‘Amestecali bine cu 0 linguria pina la omo- genizare. Copilul tre- Duie sa bea intreaga cantitate dimineata, e nemincate, in 2 pz, la interval de 30 {60 minute. Dupa epro- ximatv 3 ore, adminis- frajii 2 linguri do lei de icin. Tratamentul 5 repel 0 dala pe ‘saptamina, pind la elk rrinarea parazitlor. mare ubioare de api ieprenioal aie sol puna ee vot rund. ll septembrie, Seminfle se recrlecadl Ouray God poeta a guns maturitatea deplina, Fructul se crapa, semin- fees: separ miez3 Sesuela sore sau ft tinbr in strat sabire Se piteasi hn peng de Kittie sau in saci tex- ti Taloc usa. i se immoaie miezul. Se scurge apa fnt-un vas curat, Miezul fert se freaci cu o lingura de Eee pater ppasté find. Acestui con- finut i se adauga apa scursd, Se amestec cu Jingura de lemn pind ia ‘omogenizare, Se con- sum inireaga cantitate intro singuré zi, fn 2 ize, Jumatate se ia imineata, iar restul seara, Pentru tratamen- tul insuficienfecardia- ce, cura dureaz’ 30 de rile, iar in colite de putrefactie, pind ce fe- nromenele de constipa- fie dispar. Foarte efici- ent in tratarea insufi- PRINCIPALELE, EFECTE ‘mSemintele si miezul fructului au importants terapeutica in medicina uma 1 Proprietiti: vermi: fug, Iovate, diuretic sedativ si nutritiv @ Recomandat fn: dispepsii, constipati insuitentS renal, ix fect urinare, enterite, dizenterii, hemoroizi, insomnii, afectiuni car dlace, diabet, prostate adenom de prostata, arsuri, inflamatii ale piel, ‘contra teniei si Ascarizilor. ‘§Semintele sint com- plet lipsite de toxictate, de aceea, in tratamentul viermilor intestinali, pot fi folosite in orice cantitate, win diferite tari, iar fn Romania mai ales in Transilvania, semintele sint folosite fn tratarea hhipertrofiei de prostat Tratamentel ne 8 zaltate in cancerul de prostata, cienfei cardiace ou ede- Imeeste si sucul obtinut din 500 g de miez de dovleacajunslamaturi- | fate. Se curs de coaja | iseminte, se | Za ise introducin stor- | ‘itorul de fructe sau se | dau prin magina de to- | cat, Preparatul obtinut | se stoarce. Din sucul | obtinut se bea zilnic | ‘ite 1 pahar, timp inde- | at it wer pun cate plasme cu pulps cruda peed le arsur sau apoi se bandajeaza. Se schimbé zilnic pansa- ‘mentul, pina la com- | Piet vindecare, edna Neri Supimente. 415GASTRONOMIE > im" Flori de =tou = piper -umplute = 12 flor de dovieac Proaspete 1 150 9 file de pesto slab (cod, pastrav etc.) = 2earoh le ehiarn ua in | = 12 lami Care wel le ge a prosspat tho cu cto 3 cael de usturoi = 300 9 pulpa de rosii =60gparmezan ne. 3 lingure de ulei de | PAcoperi vasul in masline ‘care gatit cu o folie = 30 g unt sau de aluminiy pentru ca margaring flonle s& nu se usuce =sere dovieac lorie de dovieo | sint foarte fragile Prin urmare, cule- Flonle se consuma fie umplute, cain reteta de mai jos, fle [intimpot prepara | Etapa 1 > Spal cartoi i, f8rd s&-i curatatl agezati+int-o cratla la bain-mari, Lasali vasul cu apa la foc potnvt timp de 15 minute > intre timp, spalatifrele de busuice. Alegeti 10 frunze frumoase, scurgeti ‘ape de pe ele cu ajutorul unei hit ‘absorbante sau al unui prosop si {iati-ie marunt. > Curajati 2 catei de usturoi si taiati- In rondele miei > Cind au fier cartoi, curdtati, apoi une intr-un vas si zdrobit-| cu 0 furcula cit inca mai sint calzi Adugati 20 g unt sau margarina. > Amestecaii piureul de cariofi cu | buoviccul 9 usturcil psa > Spalatifleul de peste si extraget eventualele oase ramase > Decupatiun patrat din folie de aluminiu si plasati pestele in mijoc, pe partea mata. Turnati deasupra 1 lingurta de suc de laimiie si restul de unt sau margarina. Sarai i piperat > Impachetati pestela in fola de aluminiu si punetit in cuptor la foc pottivit. LAsatis timp de 10 minute, ® Scoateti din cuptor, tala in bucali mmici si addugati-l peste piureul de cartol. Zeama pe care a lasat-o Destele tn folie nu se aruned, ci se une si ea peste piure, > Adéugatirestul de suc de limi, oul si parmezanul. Sarai si amestecati bina, > Aprindeti cuptorul pentru al ined ‘Spallati cu gria florie de dovieac si scoateti-le pistiul > Gu ajutorul dispoztivului pentra fomat sau cu o lingurita umplet! pe tre! stertur flonle cu piure $i r&suciti virurile Petalelor. Asezati frie pe o tava > Tumati peste ele 1 lingura de lei de masline si 2 linguri de apa. Sarat gi Piperall dupa gust. Bagat tava la Cuptor gi lasat-o 15 minute > Intre timp, fierbefi 5 minute rosile Jimpreuna cu 6 frunze mici de busuice, Cel de-al treilea c&tel de usturoi pisat gi 2 linguri de ulel de masine. > Servi tlorie de dovleac calde, cu ssosul do rosii separat 16 Mein tit Supient m4atorita principi- ilor active, frac: tele de fenicul sint folosite in special Pentru tratarea Balona- Flo akin jut la expulzarea gazelor dig intestin), Steet unilor renale, astmului bronsic si tse conval- sive. De asemenea, fructele sint recunoscu te pentru eficientalor in gombaterea obezitti mn treeut feniculul era ‘onsiderat cel mai bun remediu impotiva in {epaturilor de finfari si Un adevarat andor impotriva veijilor. serecoman- ho nf din 2. ‘Buri de fructe la I ca Ri cu apa clocolita. Se Jasi acoperita 20. mi ‘ute, apoi se strecoara, Se bea in cursul. une zie, & Pentru stimulare i de mincare si fn infection fa ringo-amigdaliene se recomanda infuzia din fructe de fenicul. Se pu- re 1/2lingurité de fruc- te prowpete sau uscate Ta T cant de apa cloco- tits Se acoperd vasul timp de 1520 minate, dupa care se strecoari Intreaga cantitate de ceai se bea inainte de masa de prinz, pentru Fenicul Foeniculum vulgare, familia ALTE DENUMIRI Anason, anason dul ce, baden, basamac, chimin dulce, chimion, cumin, fenbiel, finchil hanos, hanus, maracia de cas, maluri, moto- ‘13, secarea, toaie CULTIVARE g1 CULEGERE Feniculut este plan- ‘8 originard din boinl mediteranean, unde era culivat Incl din. ant shilate Asta! se i neste in Europa, Asia Micé si America, In Romania se cultiva pe circa 2000 de hectare Esteo plant erbacce excusiv de cultura cn re beste eildura ise deze nai n solute nisipoargiloa se, bogate in humus $i Calciu, Suporti bine iemile usoare (in regi unile ct ern gerocee nu reat), seminele sale germina minic mum 68°C. Infloreste din lie pind in sep. tembrie Hrunzele st stimalarea poftei de ‘incare sau fractional, dupa mesele principale Ingaedeamipdatie | Salseaefieldelapte ls eile care alapieazs serecomands inftia din 1/2 lingurité de fructe Ta 1 cana (200 ml) de api dlocotita. Se toarn’ apa peste fructe $i se ri vasul timp de 15420 minute. Se stre- Geer Se bem 29 ci de ceai pe parcursul tne! le ‘mBronsita astm sig, sea convulsiva gi Spastic se trateaza cu succes cu infuzie din 546 fucte zdrobite la 1 Apiaceae alungit triunghiulare, tulpina este erects, ci linda, fin strat fnal- t8 de pins la 200 cm, iar florile sint de culoare galben-aurie. Fructele, Pic ovale, se recl teaza cind ajung [a ma- tuntatea fsologiea In cantitate mare se treiers cu combina, Dupiice se curata de impuritafi, se pun la uscat in incapert intunecoase si aerisite, fn stratur subjin, intor- cindu-se timp de 46 zile, pin se usuci EFECTE ‘win medicina umani traditionali si moderna sint utiizate in special frac de fenicl re cunescute pentru pro- prietafie lor curative. ‘™Principiile active pe care le con{in au acfiu- ne antispastics, carmi- nativa, sedativa, di retica, expectoranti, vermifuga etc 18 Sint folosite in spe- cial pentru tratarea ba- cand cu api clocotts (penta sugar), 10-15 fructe zdrobite (pentru copii mari 91/2 lingu- nil fructe zdrobite {pene aul, Se ask vasul acopert tim 104 ‘mina, opal se strecoard. Se bea in3 Prize, dupd mesele § Contra acidititi gas- ‘rice si indigestict se recomandiinfuzia din fructe de fenicul, 1 Tine fue la 750 mi feria ee titate se bea fractionat Into zi Exe, fence te folosi pentru tra- farea : te, trahe- itei sub forma de garga- lonitilor abdominale, tusei convulsive, ast: rului bronsie, brong telor, helmintiazei, a- fectiunilor renae, find utiizate pentru elimi area calculilor renal gi biliari si, asociate cu un antiseptic urinar, fn ta- tarea esti Infuzia este eficace impotriva icitailor gi- sme cu infuie din fructe. Se pune 1 lingu- Hite frat adobe a can’ cu apa clocotita. Seacoperi 30 minute, ge se srecoar. Se e 3 gargare cu cea ci dutpezi dintrecareuna sear, nnte de culcare. 1 Pentru tratarea infec. siilor oculare, avind : a ftitoae se be ba Tocale cu infuzie din 2 lngunte ructezarobite la T cana cu apa cloco- tia Atentie! Feniculul este oniraindicat in cazant de ler gastric i duo- denal, enferocolite cro- nie acute: Nu inge. ‘ai all esengal de ic tului_ si constituie un expectorant usor. Sub forma de sirop se poate administra copiilor in «az de colici abdomi- nale sidureri provocate de aparitia primilor dling 4 Aceasti planta fa- vorizeaza i secretia de lapte si trateaza cu suc ces infectiile oculare, blefaritele gi conjuncti vitele. Uleiul esential de fenicul este antispas- modic, relaxant si ajuth la digestc, 1 Fructele de fenicul sint foarte bune in cu- rele de slabire, avind roprietatea de a topi grasimi Atentie! Trebuie jnut cont de faptul ci in do- ‘ze mati poate produce toxice, mani fetate sub forma de crize epileptiforme cu Falucinatit si somno- Tenfi. De asemenea,es- te contraindicat in’ ca- azul celor care sufera de ulcer gastric si duode- nal. De aceea se reco- mandi respectarea cu strife a dozei py scrise de medic sau sctisi pe flacoanele cu selule de fenicul, Mecca Nau Supinentm. 417P roprietitile cura- five ale cesta bore sint cunos- cute tinea din antichita- te cinder flositea brig intpsa chinne Frasinl ers considera fork univers cede, ca radacinile sale apartin lumi ae toy iat same ge be tnd, ivi, fo nie cele ma ciice fndepatate ale Unive sului, Tot in mitologia nordic sespune chp mal om ark fot seu. tat dintr-un lemn de fra Pi ty Seok trecut, in Scofa esta un obicel pot irae ipa fascal Ie don i bea itgunis cu sevd de frasineca creascd tral vigu- Tosh precum acest a bore Sac Pius de rasinsint foarte spine tn Eu ropa, Flo i runace ‘ebtiizeaat in ftoteree pet eecfunde renal Inpotrve gtpel sax turiululsleontradee lor reumatie gta gu fel te un arbore des se recoman- ‘ax, gutel 444 infuzia din 1-2 ine de frunze marun- fite la 1 cand cu apa locotiti, Se Iasi vasul ‘acoperit timp de 15mi- inute, apoi se strecoara, Sebeat 2-3 cini de ceai deneca rspund a te ise hit in tse de lr au fds i 0 apt tul de longeviv ~ tries fe aproximativ 200 de ani iar lemnul de frasin, foarte dur, este apreciat in industria mobilei ALTE DENUMIRI Fracgin, frapsin, fra~ sen, iasig, sic. locotita, Intreaga can- titate se bea fractionat, inlets de eon Btn amedoraret ea ‘matismului sau poliar- Si teatatbne He an cee defloricau fun pos te care se toarnd 20) ml ay esa Se lasa Se strecoara. Se begu [2 anges it Posts combaterea febrei este eficient de- coctal din 1 gust Fee eee fiarta 5 minute in 200 mil apa. Se strecoara. Se 18 Medora Nai Supine. 4 Fraxinus excelsior, familia Oleaceae CULTIVARE $1 CULEGERE Frasinul este un arbo- re foios, pretentios la Sol, preferindule pe ce- lellae pn i ued profunde, permeabile siafinate. Suporta bine inundafile, ins nu re- ea cu lingurifa, de ‘mai multe ofi pe 2. Pentru tratarea boli- lor aparatului digestiv se foloseste stcul, scurs prin taierea murilor, diluat cu apa. Sebeau cite23 cestide Suc pe zi, Acesta actio- neaza ca_un excelent purgativ . combaterea constipatiei se preparé o intuzie 12 Ungurite frunze uscate macinate 12200 ml apa clocotits Selasilla infuzat I5mi- nnute, apoi se strecoard, Se bea cflduta, inainte de culcare. Aceast i fuzie este eficienta iin zista la_geruri mari reste in’ pileuri prin paduri, lunci, zivoaie, Gin regiunea dealurilor pina in zonele muntoa. se nu prea inalte (altitu- dline circa 1400 m). Tul- pina este dreapta,cilin- rica i poate atinge limi de pind la 40 'm. Scoarta este neted8, cenugiu-verzuie, sau uot Tosiaticd in tinere- le. Coroana este ovoi dala, rara, luminoasa Seminfele de frasin ger~ mineaza foarte greu. Flonie se recolteasa ih aprilie-mai, cind se for- ‘meaz8, Se usuci la um: bra, in strat subtire Frunzele se recolteaz in mar-iulie si se usu in locuri aerisite. Usca- rea artifciala se face la 40-50°C Se pastreaza in saci textili sau de hire, PRINCIPALELE EFECTE 1 Foliolee frunzelor si Hlorile au utlizare ferapeuticd in medicina 1 Pringpille active au actuneditretic diao- relia (produce transpi- caz de gripd sau gutu- rai, In aceste cazuri se beau 2-3 can pe zi. Exiem, infuzia din floti de frasin se folo- seste pentru spalituri {in scopul vindecariile- ‘ucoreei, hemoroizilor, eczemelor, plagilor greu vindécabile, Se Seamd Ui despa doco tit peste 1 i surance. Seles a0 pest timp de 30 mic nut, dupa care se stre- coarh. In ca dew coree se fac spalaturi | ‘aginle iar i caz de | hemoroizi, eczeme, pligh se fac spalatur locale. Speci aseménatoare Frazee frasindui amercan (Fraxnus | mencana) sin foloste oa fotant | amar. cu propneth astingente Ceara Soortata de bine gi | sepuss pe scoana ‘rasmula cinecesc (Frexhus chiens) ete float la | abrcarea goiior [pentru medicamente. rafie), laxativa si antire- in compozitia a numeroase ceaiuri 1 Potenteaza acfiu- nea altor produse anti- reumatice mFrunzele constituie un bun remediu antiar tritic gi antialgic: SE yee ‘Avind in vedere c& ‘scoarta de frasin po- ‘seda_putemice pro- etait tinctoriale, ea poate fi utlzate pen- ‘ru vopsirea ibrelor naturale in negru. Pentru acest lucru va sint necesare scoarta Si calaican (sulfat do fier). Scoarla se ju- Pale de pe ramuri a= oi se introduce in- trun vas emailatsise toama apa pina ‘acopera. Se fierbe pi 1 se obtine 0 solutie coloraté intens, dupa care se strecoara. Se asa putin la racit gi se ‘adauga calaicanul pi- ssat. Se amestecd bi- ne, pentru dizolvare si ‘omogenizare. Se. in- troduce materialul tex: til pe care dorti s&-1 vvonsit si se last 24 de ore. Se mai amesteca din cind in cind. Se scoato materialul, se limpezeste gi se usu- cla umbra.Galbenele Calendula officinalis, familia Asteraceae 7 lest de secole ca remediu ficient fn diverse boli, ibenelele nu s-au in mat valoarea nici nin ziua de azi, ficind parte dintre cole mai Cunoscute si_utilizate Plante din fitoterapia din inireaga lume. Numele’ stiintific al plantei (Calendula) de- Fiva din latinescul_ ca Jenda (prima 2i a fiecs- rei luni) gise referdlao- biceiul pe care romani {1 atribuiau plantei, 2- cela de. infor ange nutul fiecdrei luni. In- Teadevir in once sux dice, cind iarna este blind, galbenelele in- floresc in cea mai mare arte a anuiui. De alt- Er aie le mumese fiori di ogni mese (flori de toate funil). Legenda spune ci Pentru tratarea infla- ‘matiilor gastrointes- tinale, gastritelor hi- fic si duodenal, cole dischineziei biliare siato- ne, in cregterea Secre- de bila a celulelor ice, contra hemo- rofzilor (antiinfiamator hemoroidal, cicatrizant inter) se prepara 0 infuzie din 2 lingurite de flori peste care se toamd o cand (250 ml) ‘cuapa clocotita. Se lasa a, zeit pidurii, atorit si a Luni, a surprins patra nimfe ce-si disputau_apri fancele dea inte ih ‘ratile fratelui sau, A- pollo, straluctorul zeu al Soarelui. Inima aspri silipsiti de sentimente 8 Dianei a fost cuprinsa de o asemenea gelozie {eft gc transformat loc insotitoarele in florile ce poarté astizi numele de gilbenele, De atunci, se pare, aceasta culoare solara, galbenul, simbolizeaza pentru toaté lumea elozia Folosirea_galbenele- Jor in situati eritice cu- noaste nenumarate exemple. Aste, In pri- mul razboi mondial, chirurgii recurgeau la Infecta si inchide rinile soldatilor. Galbenelele sint mentionate ca find eficiente. si impotriva angzenei Ma nul 2 batele Sebastian Kneipp, unul dintre cei mai ce- Jebri inaintast ai medi- cinet naturiste, pleda insistent pentru folosi- zea galbenelelor in tra- tamentul ulceratiilor canceroase. Numerosi doctori europeni si-au Dia acoperita 15-20 de mi nute, apoi se strecoara. Se bea fractionat nain- tea meselor principale, pestomacul gol i Pentru tratarea boli- lor de stomac se reco- manda decoctul din 1 Hingurité de flor i ari aeriene ale plantei tscate f marie la 11 de lapte dulce. Se fierbe pina scade la 0 treime, apoi se strecoa- 18. Se bea fractionat, in timpal unei zile. wm Pentru tratarea dis- legat mumele de aceasta planta prin comunica- sucteselor obtinute intratamentul adiverse afectiuni: keratoza. se- nila, ciuperei, abcese, tumflatun, boli de ficat si gastrointestinale etc. in cartea ,Sanatate rin farmacia Domnu- hy”, Maria Troben ii ci planta la rangul cel ma nat celal eicen- in cazul anumitor forme de cancer. Potalele acestei flori sint foarte eficiente in caz de inflamatti si iri- tafilcutanate, céct pro- prietatile lor cicatric Zante gi antiseptice piedica riscurle infec Hlor si accelereaza vin- decarea, De asemenea, galbeneiele au actiune Purficatoare si drenan- {8 sub forma de tinctu- 18 si infuzii in bolile cronice. ALTE DENUMIRI Boanece, calce, calini ci cildarusa, cilimica, coconite, crate, ftisc filimica, flare galbens, Flori osenesti, ochiul- boului, ogristene, rosi- oara, ruginele, rujinele, rugulife, salomie, s ning, silini, stincut, tBtdigi, vizdoage. ‘menoreei (tulburdrilor ‘menstruale constind in mensite neregulate si dureroase) se recoman- 5 0 infuzie din 2 lin- gumite flori peste care Se toarna I cand cu apa clocotita. Se lesa neaco- perité 20 de minute, ups care se strecoara Se curs nei Zile. 1 Pentru tratarea leu- coreei sia tricomonazei sint foarte eficiente spalaturile vaginale cu oinfuzie din2-3linguri CULTIVARE $1 CULEGERE Planta este originara din zona sud-europee- na (mediteraneana), de unde sa rispindit fn toata Europa, Asia gi A- merica, In prezent, a- cons plant se cli fn toate regiunile cu lima temperats din lume, egésincu-se iin nordul Afigi sa in Maroc, de pilda, unde creste din abundenta Galbenelele ma au ce rine ecologice mari, mu sint pretenfoase fata de de flori la 11 de apa clocotité. Se_acopera vvasul pentru 30 de mi- ute, apol se strecoars Spalaturile se fac de mai multe ort pe zi, dintre care una seara, la culeare Pentru tratarea acne- 1 eczemelor, arsuilor, cerafilor se fac bai lo- cale sau se aplic8 cata- lasme cu infuzie din flori de galbenele. Pes- fe 2 linguri de flori se temperatura si fafi de camiitat, ined a ne voie de lumina directa De asemenea, nu sit pretentioase nici inp Vinja solului, dar cresc bine mai ales pe cele fertile si profunde. Gal- benelele sint plante a- nuale, tnalte de 30-70 ‘em, cu tulpina puten %, ramificaté $l pairoa- sa. Frunzele Sint, de asemenea, aspre la pi- pit. Florite sint grupa- tein capitule terminele mati, pe manginisint de ccloare galben-portoca- toamna 250 ml apa clo- cotta. Se lasd acoperita 30 de’ minute, apoi se Strecoar’. La fel de ficient este si tinctura reparati din 20 g flor la 100 ml alcool, Se las Iamacerat 10 zie, apoi se slrecoars. Se apfica comprese locale cu 10 mitinctu divta cu apa distilats sau cu apa fanasiricts Areadi une antiseptic, stimu leazA circulatia perife- rid refaerea fest rilor ®iar florile centrale sint tubular, avind cu- loarea, galbena. Florle Se inchid seara. Inflo: ese din primavari (a- prilie-mai), pind la sfir- sital lui septembrie. Prin cultura, horticulto- sii au obfinut multe va- rietiti, de la cele cu capitlerelativ mii de celoare galen-deschis pini la cele cle un por: focal nts gist citor. Intreaga plant are un miros particular, aromatic, plécut gi este deosebit'de suculents Planta se inmuleste pin seminte. Capital le florale se rup cu mie na, eliminindusse codi- englezil foloseau cu Sule de ani in ure in ciorbe gi sosuri peta- ‘ele uscate de gilbene- le? Nemti, la fl, le in- ‘ludeau in orios min- care pentru 21a 0 sa- voare particulard, iar italien sau spaniolinu Uta niciodata s adau- ge saletelor~ si nu nu- mai un plus de culoa- reside partum cu cite va flor de_galbenele. De altel, traditaa co- board in ‘timp pind la romani, care omau cu galbenele mincacurie Senvte la banchetele luxcase. Citre sfirstul seco- luuial XVea, Michel Gérard, deputat in A- dunarea Constituants a Frantei si culivator, ola in jumalul sau de ccalatori privtor la gai- benele: in Germania, Petalele Sale uscate si Pastrate peste iama sint puse in supe, in mmincaruri, in potiuni ‘medicnale gi alto pre- arate in asemenea ‘cant, nit in unele. baicéinit pot afta butoa- jede cite 200 de itr pi- ne cu galbencle. A. ccestea sint cumplirate cu putinul de orice Cumpatrator, cic nici o rmincate nus reusité cu adevarat daca nu are galbenele." tele, dupa ce se ridica oua, cind uleiul volatil are cea mai mare pu- tere, In misura in care este posibil,galbenclele thebuie preltcrate cind sintproaspete, obtinin- use diverse’ produse de valoare maxima tincturd, unguente,ulei ‘medicinal ete Florte ii pistreaza o bund parte din principle active gi dlupé uscare; aceasta se face la umbra, pe rame slrate, gi trebuie in- toarse frecvent. Dups scare se eliming florile innegrite gi se pastreaze Insseule ce Fines ana in pungi de hte. PRINCIPALELE EFECTE Gilbenelele sint plante medicinale cu 0 extraordinars bogitie s Vatietate de principii active, avind multiple utilizar terapeutice Cu toate cd destule surse_mentioneaz’ ci Se poate folos inteaga plant, valoarea terape- tick maxima oau flor Je care contin: sapono- ide triterpene, caro- tenoide, flavonoide gi slicozide flavonice, lei Volatil, substange ama- re, mucilogi, vitamina Cete 1 Planta are actiune emenagoga, coleretics, colagoga antispastics, cicaitizanta, antiinfla: matoare, bactericidi ete © Extern, are bune rezultate in iratamentul Pasilor grew vindecs- es sn, pat ae rilor de insecte, aturilor, eczemelor, metroragiilor, leuco- eei, uleeratillor tegu- mentare, acneei gi arsu silo. Au mai fost semna- late proprietai antivi- rale, antitumorale si estrogene. Planta este folosita intern in dischinezi bi- Tiare, uloer gastric $i duodenal, dismenoree, enterocolite, hemoraizi, Provoaci aparitia. flu. xului menstrual intir 7iat. 2) Neca Natu Supine. 4 | PARTI UTILIZATE | | ori uscate Floste se folosesc la repararea infuzilor cw roprietsi terapeutice. ceai de 3 or pez, Caimante, antintia ‘matoare si cicatrizante, ‘albenelele sint mar fa: vorite ale producstorior de specialtiti cosmeti- 8: lotiuni pentru tata, lunguente, sampoane, ‘spunur, extracte hi dro-aleoolice, produce antialergice etc. Produsele casmetice pe baz de galbenele sintusor de gasit, car gi uusor de praparat, cel ulin refetele de baza: Lnguent, ule, vin sinc turd de gélbenele. De asemenea, baia Flore se recolteazi cu mina, prin ‘upere. Se separi petaele pentru repararea a diferte produ. Infucia combinata cu ule esengial. fn azul u probleme de 2-3 ori pe zi. Tincture. Contca eczemelor se iaw 30 de picitur de. Petale ye — Culoarea galbeni a petalelor cevidenfiazi un confinut bogat in prinipi active MODALITATI DE PREPARARE Crema este usor de prepara Se aplid pe arsur sa ran Infusia in c22 de micoze cronice se bea cite I ceasci de Unguentul se aplcs de 30m pe 2i Pe arsurile superfcale. de galbenele, un tonic corporal ideal, se face prin addugarea a 2 can) de decoct in cada de baie, ceea co va stimu- la functile piel si'va Produce relaxare mus- clara, Incazul unor eczeme (inclusiv pe cap) se spa 1a mal int pielea cu in- fuzio, apoise fac masa- je ugoare cu ulei de gai- Denele, Daca lojtunea de gai- benele, prin ofectul a- ‘stringent, poate ajuta la Uscarea tenului gras, n= pili uscat i rtate se aplicé pe zona Sox pe 2b cw aps fuzia de galbenele pre- parata in casa di § lin. ‘Quin de flori opairte cu 200 mi apa este indi. ‘ala pentru hranirea s1 echilibrarea. tenurilor rea uscate (prin spa- lar freevente), Tinctura de galbenele (10 mitinctura tn 100 mi apa distlati) este dez- infectanta si antiinfla- ‘matoare, utils Tn cazul pleoapelor obosite (se aplicé comprese), in cconjunctivite sau Dlefa- Tite (prin. spalaturi si Insbiati oculare)..Hamei Humutus lupulus, familia Cannabaceae ameiul are un gustamar (bine Eunoscut bia torilor de bere), care ex- plied intr-un fel pro- pital sale digestive Jatorita actiunii sale sedative, hameiul este un prefios remediu im- pottiva insomniilor_si starlor anxioase. Inain- te dea fiutilizat la. fo- bricarea beri in secolul al XVi-lea, era con- siderat 0 ,iarba rea", care »punea oamenii in P’Conurile femele sint folosite in industria berii, dar au o im tang deosebiti sh in medicind datorits'sub- stantelor amare, risi- nilor, uleiului eferic si taninului pe care le contin, ALTE DENUMIRI Amei, cumuléu, cur- pin, hamei iba nel, mulugs, peste pe dure oleae hhamei, vitd de hamei CULTIVARE $1 CULEGERE Originar din Europa sisia hameiul poate fi {ntlnit cijarat pe ar- bori, la marginea pidu- tufiguri, garduri, dea lungul’usilor, ‘de la cimpie pind la altitudi nea de 1000 m. Luat in cultura abia la incepu- tul secolului VII, mult ‘timp a fost colectat din flora spontan’, Dezvol- trea cults de hamei a Tuat amploare in se GoleleXIVE XV in Boe mia 5i Bavaria, In Ro mania a fost introdus la sfirsitul secolului XIX. Prefera regiunile cu precipitatti bogate ce Imprima_mediului un caracter ricoros. Seceta si excesul de umiditate Ii sint daunatoare. Se dezvolta foarte bine pe soluri cu texturd mijfo cie, profunde, permea- bile, bogate in calciu Infloreste_ dip iulie ina in august. In sco a mle come tile formelor silbaticd si cultivate recolteaza in lunile august-se tembrie, po vreme ft ‘moas, numai dupa ora 10. La recoltare, culoa- rea conurilortrebute sa fie verde. Se usuci la tumbra, inte-un singur strat, Uscarea artificiala se face la 40-50°C. Se pistreaza in baloti pre- Sati Peri glandular de pe bracteele conurilor Beers Pentru tratarea in: somniei, in special in cazul_persoanelor virsinica, este deose- bit do eficienta casa de ham Se fier timp de 20:30 de minute in 100 ml apa putin s2- rata 100 g radacini de hamei, bine spaiate si tocate marunt. Se fa- ce 0 infuzie scurta (5 minute) din 1 lingurité do conuri oparite cu 200 mil lapte clocott Se strecoara infuzia in lapte sise adauga de- coctul de rédeiciny, i= sind sa flarba inca 10 minute. (Daca nu a- great sarea ori va es- te contraindicala, 0 ute Inlocui cu putin mmiere.) Consumatica- sa astiel obtinuté la masa de searg, cu 0 ord inainte de culeare. femele se recolteazi dupa uscare. Plantele masculine lipsesc in planta, Comrie us fate se intind pe o pin- 2h si se bat penta desprinderea for. Se prezinté sub forma de pulbere aghutinat’, li- picioasa, Produsul se pastreaz’ la loc uscat, = Pentru stimularea poftel de mincare, recum si fn tratarea tuberculozei se prepa- 8 oinfuzie din Tlingu- 14 de comuri maruniite Ia J cand cu apa cloco- tits, Se las vasul aco- petit timp de 10-15 mi- Imute, apoi se strecoars Se bea I cana pe zi, cu 2530 de minute inainte de mass, Pentru trata- fea tuberculoze se eau 2 cani pe 7, tiny ingelungat ‘win rezolvarea proble- melor digestive se re- ‘comanda infuzia din 1 lingura de conuri usca- te marunfite la 1 cana de apa clocotta. Se las acoperité 10-15 minute, apoi se strecoara. Se bea cite 1 cand, dups mesele principale, ® Afectunile trateaza cu infuzie con- centrata din 2 linguri de conuri maruntite a 1/2 1 apa clocotita ‘Timpul de infuzare es- fe de 15-20 de minute, Intreaga cantitate se bea int-o singura i, in 2S reprze. Asean fuzie are si efect seda- 1 fn insomnii este efi- ienta infuzia din 1 lingura conuri uscate si mérunfite la 1 cana Guap’ clocoitd Selasa Ja infuzat 10-15 minu- te, Se bea dupa ce in prealabil a fost strecu- rata, intreaga cantitate seara, la culeare. wm Pentru tratarea Dlemelor de ordin se- xual (excitatiile sexu- ale, eliminarea polut ilor nocturne la tineri, starea_de erectie pre- fungita anormal, dure- roasa, neurmati de e cular, oprizea elim turetré in afara actului sexual, combaterea onaniei), precum gi fn a acneei se recomanda infuzia din 3 g de conuri uscate si arunfite la 1 cand cu apa in clocot. Se lasé vasul acoperit 1520 de minute, apoi se_stre- coara. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, Trata- ‘mentul anafrodiziac se mai practicd $i prin folosirea unui séculet de tifon, in care se pun 50 gconuri verziSacu- Tetul se asazd seara, pe smi in dreptul nast- iui. Conurile se schim- baja 1015 ale. tratarea gutei se Posse act cea Tingurd de conuriusca- fa 1 cand cu apa in clocot. Se lasa acoperita 1520 de minute, apoi se strecoara. Se beaut 2 cani de ceai pe zi Extem, ca adjuvant, in tratarea vas provocata. de fricho- ‘monas vaginalis, se fac spalaturi vaginale cu inigatorul, din care ulti- 1a sear, inainte deca care, cu infuzie din 5-6 Tinguri de conuri usca- tei marungitela I can ‘cu apa cloctit Tot extern fn tratarea | aeneei, se tecomanda tamponarea tenului cu infuzie din lingur& de | oni usategi run | fite la 100 ml de a Bleue de combatere a alcoolismului este | eficienta tincture. pre- parata dintr-un ames- tec in parti egale de radiicina de valerian’, cconuri de hamei si tal- parse a 100 ml de alcool de 70" se pun 20, din acest amestec. Se Jasd § zile Ta macerat. | Dupa filtrare, se pot Iua cite 20-30 de pick turi din aceasta tine. | tard comput de 3. | | pe zi, timp nelimitat. Media Neti Spine. 42& stsenta laminin | @ASTRONOMIE dir conta par see digedes. | 7 we tage ae oy ot cna Fruce ds ame o- | VW pingeeetans eto 5 pt ona nuriefoneke\cninu- | sate Ineeune aees ce oma Kor tice sn | Sooac lappa See cee el tun situ mineral. | CU cos do moped Se a ez Aecte prngpl wae. | fecee plana Geta, | (———— a 1 utilizaté in terapie. Se spela 200 9 verdetur (tart fragezi de hamei, | frunzo de vraica, unzo Ye patgea: eo ERINGPALELE | Sin, rates lta pile na de | EFECTE : E zmeut sau mur, in propor aproximativ egale). Se in | {32 Marunt 1 ceapa si se inabusa in 15.9 margerinas maui, rapeutick | tmpreunk cu vertetanie meee Se adauga medicina umang. {4 | supa de zarzavat ori apa, fulgi de ova $i S0-g tye reeiprinipliac: | cartoh dal po aeatoare Seen oltiveste de ‘Conurile femele au | alotziacs erty | S2"2. Se adaugs 2-3 ing Go ape oor ee | He arafrodiiacs, ant | $2 sromatzoses oa i bec atpaics, | Se 4 tonic amar — lm Gamiturd de hamei cu cupere @ Se recomanda in- = hanna ES Pentru prepararea acestei gamnitur sint necesare lumatoarele ingrediente: 300 g bution, 1 ceepa riz locie (100 g), 150 g cluperel prosspote (sat 20-4 {scate), 1 lingurité margarind sold, lingurta une 50 mi vin see, 4 linguti (cu vir) conur escate og, hhamel, sare, piper. Facetio infuzie ain hamei gi 190 Iml apa clocoti. Dupa ce se limpezoste, strecurch $i lasati-o acoperité. Cali ciuperele spalale tins ™margarind (sau unt proaspal), i Gaz de vulvovaginite si a dala pe razatoarea mare, ‘ticomonaze Stingeti cu bulionul si lésati sa flarba 16 minal Tee lina cutee oe Vin, untul si puting pay ae $3. Aromati cu un prat de piper. Dincolo de gustul ae 824 originals savures, acoasta gamitura este Wonla fern in tratamentul in. somniilor, gastropati lorde nat nervbass, nevrozelor sexuale, 2 fectiunilor renale, gute, @ anafrodiziac pentri barbali fm Extern este bun in Zz : Pentru trpturile mai grele, maiales cele do rar formi de salate, are e- | ent Motu fectul unuilaxativusor, [ D&*®eC $! po 1 /PARTI UTILIZATE | MODALITATI DE PREPARARE af | | Atengit via wtilizay Tile pot atinge 4m | hameiu in caz de stiri | i ‘conurilor trebuie si fle i i Verde. Se usucé la umbré, | x . | cman | Oe i | = Iafuzie. impotriva insomniei I hires | | a | SG@ | ea | | Loy 8 Mai des flosescels_| 20 de pictur diate i og incre lua gelsls uscate, datorits actiunii | eu, ‘apa, de 3 ori pe zi In caz de de 500 mg de 3 ori pe noc |genda spune ci Ib. Enuminea Tati neasci a plantei (helenium) provine de Ia sotia regelui Me- nelau, Elena din Troia, care purta, in ziua in care a fost rapiti de Paris, un buchet de lori de arbi mare. S-a impus in practcaftote- raped nd o plana cu proprietati tonic-a- mare. Riddcina ei este folosité mai ales in tra- tarea bronsitelor cro- nice, dar sia altor mala aii pulmonare. ALTE DENUMIRI Alaut, bruscalan, 1a- cramile-Elenei, ochiul- oului, smintinic, iar repard_un Tinguri de ‘adicind marunfitila1 cand cu api. Se fierbe 15:20 de minute, apoi se strecoars. Se iu idle ceai pe zi 2S snr lin ‘lor, ascaridiozei, se sonands decoctul din ir de pulbere de tdicint a 200 mi apa Se fierbe 15-20 de mi- ute, apoi se strecoars, lIarba mare Inula helenium, familia Asteraceae bi neaged, omag, hol- man ete CULTIVARE $I CULEGERE Este o planta origina- 18 din Europa de Sud Est Asia cidentald Se cultiva pentru cali- {itil ei medicinale, dar gi ca plants ornamen- a thmutlteste prin plantarea seminar imavara) sau prin divizateadscinton Prefers solurile umede din finete, zavoaie, Iunci,livezi, vii din re siunea dealurilor si re fiunea, montana infe- hoard Infloreste din iu nig pind in septembrie. Inscop fitoferapeutic se recolteazi cu lopata ridacina, toamna (din septembrie pind in no- iembre) Ia Sani dela cultivare. Dupa ce a fost spilata si curitata de parle actiene si ré- dlcinile sei, se tae in fragmente de 10-15 cm (cele groase se despics, apo Se fac rondele ds aproximativ 1 cm) sise uscd Ta soare saul ar- Seiau 3-4 linguri pe zi 1m Anemia, tusea, reu- matismul, leucoreea ispund la tratamentul cu decoct din 2 linguri de pulbere de ridacina Ta 1 de apa. Se fierbe 15-20 de minute, apoi se strecoard. Se’ beat 34 cdni pe zi min plus, ca adjuvant ‘ratamentul spondi melot, se recomandi dlecoctul din 20g plan- fla 200ml aps ree Se fiecbe 1520 de minute, apoi se strecoara, Se tical lao tempera de maximum 35 Planta degaji aroma suava share gustul seruamar. PRINCIPALELE EFECTE 1 Principle ac- tive ale ridacini confers proprietiti coleretice, colagoge, diuretic, antiinilama- tori, anthelmintice a Helenina si uleiul volatil modifies secre- fille brongice, actionind «3 expectorant si spas- mlitie: ‘= Princpiile amare ale lactonelor confers Proprietati general-to- nice © Ce diuretic favor zeaz’ eliminarea apei, azotair st coral Are actiune anti otic, in special asupra bacilli Koch 1 Proprietiti antin flamatoni in congesti hopatice,colecisite iti azabiliard si renal ol- rie, artrite ete Bin Ete india in a nem afectiuni croni= ceale aparatuluiurinar. ia 3-4 linguripe zi, oe ‘rinare ‘calmarea tussise bea ft fiecare.2i cite ua ppahirel de vin de iarba frare prepaat ast car Ti de in ‘Natura ints ab) se pun Bingude pulbere de radaend de roi mar Slat 10 zie la macerat, la tem- Peratura camerei. St cla se agit zilnic Se strecoara si se pastrea- 28 intro sti inchicd “Toa diicina. Se iau cite 1-2 -_Tingurie pe ah, sm Decoctel dit 34 lin fi de pulbere de ra cna e200 0 a aps are actiune sedativa Amestecul se fierbe 15- 20 de minute, apoi se slrecoard. Se bent 2-3 ite Seara, cu 1 ord ae ‘ Extem, decoctul pre- gitit din 3-4 linguri de Pulbere de ridacing de Plant la 200ml apse foloseste sub forma de comprese locale, in tra- {ates ecremelor rh ‘purulente,ulcera- {illor, uleerelor vari- coase, reumatismulti, lede pulbere de radacing gi | tuntura de pore. Se a ‘mestec bine pin cind asta devine omogend. Eiceastt aie st ung pitleatecate i In scop cosmetic, pentru impiedicarea | ‘aderit picului gf st mulareacreseri lui se | Brepasi un deoet din linguri de pulbere de rédacing la 1 api. Se fierbe, apoi se stecoa- . Se cliteste paul dupa spilare, care se face cel putin daté pe | siptim J Wedcna Nes Spinentn,4 23Jenupar Juniperus communis, familia Cupressaceae numele de enibahar, la aromatizarea muritu: rilor, lichiorurilor i conservelor de carne. Ine in afar acostor calititi, galbulele si uncor irnzele de i supa au si virtuti cura- tive ALTE DENUMIRI Anaperi, archig, boa- be de brad, bradisor, bradul-ciumei, buti- moacé, cetin’, feniar, ghimpss globurt, he imoacd,ialovat, ienu- per, inibahar, jneapan, olete, sinap, solovat, turtel ete CULTIVARE $1 ‘CULEGERE Tenuparul poate fin- init ih intng. Lane arpatic, intre 700. gi 1500 malttudine, iar cest arbust coni- galbule) din care, prin Muni Apuseni, Pod- fer risinos este fermentare si dislare, gull Transilvaniei gi ungscul maj se fabric! ginul sf pe Mnf Rodel ext pre ales datorta fructelor’ care gospodinele le zent chiar sla indltimi sale (corect numite folosesc uscate, sub mai mici (peste 200m). Stor comics ene: alan peconde fe cronice, ente- 1%, afecfiuni Te la 1 can Titelor si enterocoli-sixeumatism se prepa-_seiau 3-4linguri pe zi. felor se prepari 0 réoinfuziecamaisus, m Ca adjuvant pentru infuzie din 2 lingurite cu singurele diferente tratarea' reumatismu- frunze peste cre sei se pun 2 lingo Iusoecomandi ise toarna T cand cu apa de gelbule in loc de 1 _adauge in apa de baie clocotits, Se las aco- gi cd se beau cite 4 lin- un decoct preparat din pperité 15 minute, apoi guri pe zi Ia intervale 100 g galbule la 11 de sesirecoari.Sebeau'4 gale ape i Tot extern, fi tr SEsduanminte paiciepconicrets tates teal ea diabetului, acneei ceo infuzie sau decoct se fac frifiuni cu ule! eczemelor, foarte din lingurifemlédite de ienupar (solute 1% esteoinfuzedin finerelal cand api Se in alcool) extras din 1 lingurita de galbule bea intr-o 2i, cite 1 boabe. uscatela cana cu ap lingura din ora in ora, Pentru tratarea gutu- clocotits. Se lasa aco- mPentrutratarea gutei raiului, foarte bune pperiti1520deminute, se recomanda un de- sint inhalatile cu un ddupicaresestrecoari, coct slab (10-20 galbu- _ceai obfinut din 2 lin- Cantos se bes pe lea al), din cae guregatbulela cans pparcursul nei zile,in se beau 23 Gini pe 2i de apa. Se inspiri abu- ‘mai multe reprize. sau 0 infuzie concen- ul emanat. 2 Medica Natt Suptnnt 4 Rezistentla ger si secets, nepretentios Fata desol, acest conifer refera—— locuri fuminoase, aerisite, umede si nepoluate. Infloreste in Iunilie 2- prilie-mai. Maturizarea se produce la 2-3 ani. Semintele, cite 3, au culoarea brund. Galbu- Jele, de culoare nea- gri-albastrui cind sint Coapte, pot ficulese din Juna octombrie pind in decembrie, prin scutu- yarea usoara a ramuri- lor arborelui, sub care se agazi o prelatd. Du- a indepartarea impu- Titafilor se usucd natu- ral, in strat subtire. Galbulele se rascolesc 1a 23 zile, pentru a se aerisi PRINCIPALELE EFECTE 1 Principiile active ale galbullor au ace tune’ diuretics, sudoric fics, expectoranta, anti- tusivg, antispastics, stomabici ete. Se utilizeaz’ mai ales ca_ diuretic, anti- septic al ciilor urinare si balsamic. Se recomand celor ce suleri de artroza tendopatc. tSiicul concentrat se prescriecopillor ca to- nic, in angine si ricel. ‘Atentiel Administra- rea indelungatd.pro- oacd rita renale ca- rein prima faza conduc Ja albuminure.lenupi- rulinu se presevie in ne- frit acuta si cronied si in nefrozi deoarece provoaca hematurie si chiar hemoragitintest- nale. De asemenea, in- tem, orice tratament cu BUTE) | Edemele sint cau zate de exstenta in {esuturl a unel cant {ati prea marigdo Ii- ole par anu mite boll (de inima, Ge ficat, de sinichi Gin cauza unui regim alimentar_ dezochil- brat, de exempt im- Potiiva edemelor — de ofice natu ar fi fle foarte bune sint utmatoarele 2 ceaiuri cu fructe (gabule) de ‘enupar. | Decoct: Flerbeti 10-20 fructe uscato | int Lapa. Bos 2 céni pe i. O curd do 4 stplémini, primave- ta, face adevarate mi- ‘uni, purificinduova organism. Infuze: Punet 2 in- aurte de ructe usca- te i. 250 ml apa. Bet 3-4 linguni de-a lun- ‘qui uno ila. Ateiiel, Durata unei cure nu trebuie 58 depaseas- carmai mult d= 6 se- timini, deoarece pos. teavea cfocio socun- dare toxce. Pentru tratarea hi- dropiziel (acumula- rea de lichid seros in tunel tesutui ale or ganismuiui, cum ar pleura, percard,per- foneu, aticulai) este eficiona infuzia din 1 lingurité gabe la 1 can cu apa. intrea- ga canitale se. bea ‘in mai multe reprze, pe pareursul une ile. | aceast planté poate provocefemeilor nsir- inate avortul (din cau- 2a contrafillor uterine pecare legenereaza) 51 oate produce efecte Secundaretoxice. Nicio curd cu preparate de senupsr nu se fine mai rnulf de 6 sipeimini! bEiia este un re- il mediu natural major, un adeva- ipaieionatiee eee rane roowe vill curative Continutul ridicat de wiamina © 6080 mg) 100 ) favorizeaza 1e- zach panama lainfectii, facind dit imiie un aliat de pas in een ome Ti sripelor. “Se. consums, Prevent, in caz de gastrits, probleme cir- Calatori, gut’, obezi- eee geese (ingrogarea_pereilor snerat) Uleful esential de Timiie e antiseptic si antibacterian.Flavono- dele pe care le contine Jamiia intirese peretii pa ne vine si favorizeard dis- paritia varicelor gi re- sorbtia hematoamelor. Pentru calmarea cri- ea consumé un decoct din ‘Llamile stoarsé si tiia- ta marunt. Se pun bu- cafelele la 300 ml apa Se fierbe intr-un vas acoperit timp de 20 minute. Se strecoara, se ndulceste, apoi se ada- uugi sucul stors. Se bea {ntreaga cantitai. Pentra combaterea Lamtie Citrus limon, familia Rutaceae ALTE DENUMIRI “limi, chitrd, lemo- nie, mar de ftron ete. CULTIVARE $I CULEGERE Lénnfiul este originar din India, Se cata tn Europa del jumatatea secoluiul al SV, gt ase pnp fost egiunlecu cid manera tropical din fhe 2 muliege’ prin semin, care se calva pantera intr-un a Se aera cree euler anal confinutul de vitamina Cater oajase pasreaa de Ialamile gesunat e eae eee fie rsd) in camere ne aerisite. Se pastreazd in ung! ce hte PRINCIPALELE EFECTE © Principiile active ale pulpei ti conferd x ‘mitoarele proprietii in uz intern: bactercid, fe brifug, tonic al sistermu- >EUTICE oxiurilor se zdrobese 2 lingurite de simburi si se amestec cu miere. Se ia intreaga cantitate ddimineata, pe stomacul gol. Tratamentul du- reazi'5-7 zile. @ Pentru accelerarea sudirii oaselor fractu- rate gi combaterea ca- renfel de calcu se iau3 lingurite pe zi dintr-un mnacerat obtinat din cojide oud lasate in suc de Kimi timp de 72 le. ‘8Sucul de limiie eex- cot ate ituraiului, gripei gi Brecon paces Contra guturaiului, a rmestecali 20 ml suc de lui nervos, tonic cardiac, diuretic, alcalinizant, antireu- matismal, antiartritic, remineraizant, hemo static, vermifuy ‘ Sirurleminerale (aa les de cal potasiu) ce intra in comporitia imi facca aces rut ss insrie Incategoriaalimentelor alcaline, find util in combateren aici gestrice gia ulcerului 1 Coaja (policarpul) este recunoscuté pentru propritatie sale toni ante i carminative De asemenea, este des folosté in gastronomie, Semingele au uti- lizari terapeutice in combaterea febrei si a viermilor intestinal 1imfie cu50 ml apa cal- da si cu 1 ciel de us- turoi pisat. Beti de ort pe zi Este, de aseme- nea, un toni al fcatu- Iii pancreasului, onal aciditea gat fr ulceral ati reumatismal ln wz exter, in gar- garisme, sucul de fnliturd durerea lare. Se aplica pe zona afectati citeva pituri de suc proaspat de Tame, o data la I ord eG a in acest _domeniu ‘mila esto folosia att in propararea a diferito produse, precum si in stare naturala, deosebit de eficienta ‘= Purificator natural. Suoul de lamiie are efect astringent si anti- septic, find recoman- dat mal ales persoane- lor care au pielea gra- 8. Aplicarea pe ten in fiecare dimineata sear a unor loliuni re contin suc de li- mile va Tnlatura aspec- ‘ul unsures al piel = Reda strélucirea p&- rulul. Datorits acizilor Cconjinutl, Wamtia gra- bogie innoirea celu- lelor. Sucul de lami a- en ‘Pentru tratarea obe- “Ati sia altor tulbu- rari de metabolism se recomand’ cura de 1i- mii sub diferite forme: suc, limonads, salaté, eparate culinare. Se Incepe cu 1 Kimfie pe 2, apoi se creste canti- tatea in mod progresiv, cu cite 1 2ilnic, pi ind, ina zecea7i,se va ajunge la 10 Lami. Din a unsprezecea zi se desereste progresiv. '§ Penira traiarea aor se fac badjonst 2 oni pe zi cu ofet ‘medicinal, obfinut din coaja a 2 limit Lisate 8 zile Ta macerat in 200 il ofet de mere sau de claugat in apa cu care va dati va va face pa ul stralucitor si suplu. Tonic de. excepto. Dupa 0 zi obositoare, suc de file va poa te reda tonusul. Lasati $8 90 evepore ciieva pioitur de’ sue proas- pal sau de events de Famte nampa de aro- matorapie §t vel! con- Stata aproape imeciat stectele binetacttoare = Eficient in ingrijirea, tegumentelor. Pent ceatfelarea pie min lor, masat-van flecare sear cu un preparat obtinut din suc de lami- Ve, glcerina si apa ce colon, amesteeato in pan egal es vin alb Pentru a reda si men- {ine strilucrea spilati-vé 0 data pe siptimind pe dint cu suc de limite © Pentru calmarea | durerilor de ‘tit picurati cteva pi- cituri de suc proaspat | delamiein canal Pentru tratarea sinu- teva pic fn desue de imve tn nit de citeva ori pe zi. Pentru a opri hemo- nazale introcu- | ‘in nara din cate ‘curge singe un tampon de vata imbibat cu suc de lame Neca Natt Spinentr. 42