Examen de admitere —21 iulie 2022 Grita nr. A 1 8 % 10. uu. Fie fraza: Cd subiectele sunt usoare e ca sit le rezolvati repede, dar mit tem ca nu cumva sit nu fifi atengi, desi, pind ta ‘urmé, cine sunt eu ca sa vé dau sfaturi, asadar m-am decis ca de acum inainte sé nu mai scot o vorbé, ca nu am dreptul ‘ca mereu sii imi dau cu parerea. Felul propozitilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. subiectiva + principal ‘+ cite, de scop + principal + compl. indirecta + circ. concesiva + cire. consecutiva + principal + compl. indirecta + circ. de cauzi + atributiva; b. subiectiva + principala + predicativa + principala + compl. indirect + circ. concesiva + circ. ‘consecutiv + circ. consecutiva + compl. direct + cire. de cauzi + compl. indirecta; ¢. predicativa + principal + cire. de seop + principal + compl. indirecta + circ. concesiva + circ. consecutiv + principal + compl. direct + circ. de cauzi + cire. consecutiva; d. alt interpretare. Fie fraza: Din momentul céind s-a transmis la stiri ca in zondi fuseserit inundagit si pe motiv ci, oricum, de mult nu ‘mai stiam cum o duce, mi-a fost in gand sit merg si si vad ce face si daca are unde se adaposti de urgie. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. circ. de timp + compl. direct& + atributiva + compl. directa + principal + subiectiva + cire. de scop + compl. directa + compl. direct + compl. directa; b. atributiva + subiectiva + circ, de cauzi + compl. directé + principala + subiectiva + subiectiva + compl. directa + compl. direct&; ¢. atributiva + subiectiva + atributiva + compl. directa + principal + subiectiva + subiectivl + compl. directa + compl. directa + compl. direct; d. alté interpretare. Fie fraza: $tiu cd tu mereu pleci cind si unde vrei, dar acum, pe cildura asta, nu ai unde iesi in Bucuresti si nu ai nici cum pleca la mare, prin urmare, mai bine kai la mine! Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a, principal + compl. direct + cire. de timp + circ. de loc + principal + compl. directa + principal + compl. directs + cire, consecutiva; b. principal + compl. direct + circ. de timp + principal + principala + circ. de mod + cire. consecutiv; . principal + compl. direct + circ. de timp + cire. de loc + principalt + prineipalé + principal; d. alta interpretare Fie fraza: Nu ma mird neaparat cit ai ajuns la aceste concluzii, ci de ce $i pe ce ipoteze te bazeri, mai ales ct, injelege si tu, argumentele tale sunt aberante si dictate de oameni lipsifi de moralitate. Fetul propotitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. principala + subiectivi + subiectiva + subiectiva + principal (incidenta) + subiectiva + cire. de cauz8; b. principal + compl. directa + principala + compl. directa + compl. directa + principal (ncidenta) + cire. de cauza + circ. de cauzd; e, principala + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva + principala (incidenta) + circ. de cauzd + circ. de cauzA; d. altd interpreta. Fie fraza: Nevenindu-mi st cred cele ce mi se intémplaserd si neputind accepta nici ce auzeam la stiri, dar neaviind, otusi, ce face, mai cd imi venea sit imi iau lumea in cap. Felul propozitilor, in ordinea succesiunii predicatelor, est ‘a subiectiva + atributiva + compl. directd + principala + subiectiva + subiectiva; b. circ. de cauza + compl. directa + cic. dde cauzi + compl. direct + circ. concesiva + compl. directa + principala + compl. directa; c, compl. direct + compl. directa + compl. directi + compl. directa + compl. directa + principala + subiectiva; d, altd interpretare, Enunful: A mu se vorbi fn timpul examenului, cici unit se pot concentra asa, dar alti, nu, deci hai si nu facem sgitligic ci liniste? este format din: a. patru propoziii; b. sapte propoziti e. trei propoziti; d. att interpretare. in enunful: De voie sau de nevoie, trebuie sa infelegem tofi cit nici studensii, nici profesorii nu au intotdeauna dreptate, or tu nu vrei niciodata sa iti recunosti greselile, deci poate ar fi mai bine sd te retragi., existi, in ordine, urmitoarele relafii de coordonare: a. disjunctiva, copulativa, adversativa, concluziva; b. disjunctiva, disjunctiva, adversativa, disjunctiva; c. disjunctiva, copulativa, adversativa; d. alta interpretare. ‘Adverbul relativ cum poate introduce propozitii: (1) circumstantial de mod; (2) circumstantiale de timp; G) circumstantiale de cauzd; (4) subiective; (5) predicative; (6) completive directe; (7) atributive. Dintre variantele date, sunt corecte: a. toate, in afard de (7); b. toate, in afard de (3); ¢. toate, in afard de (4); d. alt interpretare Fie enuntul: Nu-mi displac provocarile, dar nici nu miza mereu pe rabdarea mea, caci aici e la treaba de ma doare capul si0 si ajung o nesuferitd, daci ma mai deranjezi. Substantivele din enunf au, ‘in ordine, funetiile sintactice de: a. compl. direct, compl. indirect, nume predicativ, compl. direct, compl. direct; b. subiect, compl. direct, subiect, compl. direct; c. subiect, compl. indirect, subiect, subiect, nume predicativ; d. alta interpretare, Fie enuntul: Pare greu sit intri la facultatea asta renumitd, unde mereu sunt candidat bine pregitif, de ajungi si te intrebi cum vei intra cu asa concurenta redutabila, dar linisteste-te, dragule, cdci soarta va fi in favoarea ta $i a celor ‘care aut invifat. Acesta confine: a. cinci adjective in acuzativ gi un adjectiv in nominativ; b. dout adjective in acuzatv, tun adjectiv in nominativ gi un adjectiv in genitiv; e. gase adjective in acuzativ, dou’ adjective in genitiv si un adjectiv in d. alta interpretare. Fie enuntul: Desi ajunsese numidrul unu in lume si nu era nici macar un singur turneu pe care si nu il fi céstigat barem o data, nu trecea o zi fard si fie vazuti cé, de fapt, cu un ochi réde, dar cu altul plénge. in intregul enunt vocati 1Examen de admitere — 21 iulie 2022 Grita nr. 1 exist: a. un numeral cu valoare substantivald si trei numerale cu valoare adjectivala; b. cinci numerale cu valoare adjectival; e. patru numerale cu valoare adjectivala si un numeral cu valoare substantivala: d. alta interpretare. 12. Fie enuntul: Fata ai cdrei paringi s-au mutat in casa care a fost a ta m-a rugat sétti spun ce cadou fi-ar plicea si fi se ofere, in semn de recunostinfé pentru cit ajutor le-ai oferit. ‘in enunf exista: a. trei adjective pronominale relative in nominativ si un adjectiv pronominal relativ in acuzativ; b. un adjectiv pronominal relativ in nominativ si un adjectiv pronominale relativ in acuzativ; ¢. un adjectiv pronominal relativ in genitiv, un adjectiv pronominal relativ in nominativ si un adjectiv pronominal relativ in acuzativ; d. alta interpretare. 13. Fie enuntul: A fi admirat de colegi nu e putin lucru si nu-i cum riméne indiferent la asta, mai ales cit n-au de ce pirea asa, dacé nu chiar asta este ceea ce gdndesc. Acesta confine: a. sapte verbe, din care trei predicative si patru copulative: b. opt verbe, din care cinci predicative si trei copulative; e. gapte verbe, din care trei predicative, trei copulative si unu auxiliar; d. alt& interpretare. 14, in functie de context, cuvantul inainte poate numai adverb de timp gi adverb de loc; b, numai adverb de timp si prepozitie; ¢. numai adverb de loc gi prepozitie; d. alté interpretare. 15, Fie enuntul: Poate (1) ci nu fi-ai dat inca seama cum poate (2) st fie cdnd e nervos si poate (3) nu stii ca poate (4) ss se intample orice din cauza reactillor lui, chiar daca poate (5) regreta apoi ce a facut. Cuvantul poate este adverb cu funcfia sintactic& de predicat: a. numai in (1), (2) i (4); b. in toate; ¢. numai in (1); d. alt interpretare, 16, Fie enunful: Mai vorbim dupa (1), dar, de (2) vei fi merew contra (3) si unde (4) nu vei ingelege cit omul de (5) Iai viizut inainte (6) iti poate schimba soarta, vei ritmane mereu asa (7), adicii un om fard viitor. Cuvintele subliniate sunt: a, adverbe in (1), (3) $i (6), conjunetii in (2) si (4), pron. rel. in (5) si adjectiv in (7); b. adverbe in (1), (3), (4), (6) si(), conjuncti in (2) si (5); . prepozitii in (1), (3), (6) si (7), conjunetie in (2), adverb in (4) si pronume relativ in (5); d. alta interpretare. 17, Fie enunful: fmi vine adesea dorul de mare, dar nu-mi surdde ideea ci, filnd mereu la lume pe plaja de nu te poti ‘misca, niciodatt nu sti ce se poate intimpla si nu vreau si vid faja cui nu-mi place. Acesta contine: 2. doa subiecte exprimate prin substantiv si dou’ subiecte exprimate prin pronume relativ; b. dou subiecte exprimate prin substantiv si un subiect exprimat prin pronume relativ; ¢. trei subiecte exprimate prin substantiv si dou subiecte exprimate prin pronume relativ; d. alta interpretare. 18, Fie enunful: fn fafa ochilor mei se intindeau valurile albastre, asa cum le visasem toatd iarna, dar pared acum, vara, erau si mai fascinante, incdt imi doream sé nu mai plec vreodatat acasé, ca sii nu mit indepartez de toatt (frumusefea asta, Acesta confine: a, un substantiv in genitiv, un substantiv in nominativ si doud substantive in ‘acuzativ; b. un substantiv in genitiv gi cinci substantive in acuzativ; c. un substantiv in genitiv, un substantiv in rnominativ gi un substantiv in acuzativ; d. alta interpretare, 19. Fie enuntul: in vremurile de acum, face care cum crede si bate cat bate Ia portile altora, cit timp i se permite, dar ‘asta merge ce merge, insi nu la nesfarsit. Acesta confine: a. dou pronume relative; b. un pronume relativ; e. patru pronume relative; d. alt interpretare. 20. Fie afirmatiile: Pronumele posesiv poate indeplini functia sintacticé de: (1) subiect in nominativ; (2) nume predicaiv in nominativ; (3) complement circumstantial de foc in genitiv; (4) atribut im acuzativ; (S) atribut in genitiv, Sunt corect .. toate; b. numai (3) gi (5); ¢. numai (1), (2), (3) si (4); d. alta interpretare. : (1) articol nehotiérat; (2) formant (3) numeral cardinal cu valoare 1), B) 1s 21. Fie urmittoarele variante referitoare la valoarea morfologicd a cuvantului invariabil al viitorului; (3) adjectiv pronominal nehottrat; (4) interject ‘adjectivald; (6) pronume personal cu valoare neutra. Sunt corecte: a. toate, in afara de (6); b. num ¢. toate, in afard de (2); d. alt interpretare. 22. Fie enungul: Chiar dacd te superi, fot (1) vin, ed a tot (2) insistat xi sora ta si, pfind a urmid, gi eu ar trebui si fie tot () atit de binevenit ca oricine, din moment ce tol (4) omul are dreptul sa se considere parte a unui tot (5) ae vonios. Cuvantal tot este: a. adverb in (1) $i 2), adjectiv nehotarat in (3), (4) si (5); b. adverb in (1), (2), (3) si (4), substantiv in (5); ¢. adverb in toate; d, alta interpretare. 23. Fie enuntuls Eu am incercat siti explictotul de la capat si cu frumosul, dar nu m-a ascultat catusi de pugin, iar eu, de treabi sd fiu, si tot nu pot nici pe departe sta tanga el clipa de clipa sist o iau mereu de la capét. Acesta confine: a. gapte locufiun’ adverbial; b. cinci locutiuni adverbiale; . patra locuriuni adverbiale; d. alta interpretare 24, Fie afirmatia: 0 interjectie poate avea ca termen subordonat: (1) un subject; (2) un complement direct: G) un complement indirect; (4) un complement circumstantial de mod; (5) un complement circumstantial de scop; (6) un complement circumstanfial de cauzi; (7) un complement circumstantial de timp, Dintre variantele date, Sunt corecte: a. toate, in afard de (1); b. toate; e. numai (3), (4), (5) si (6): dalt& interpretareExamen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita nr. 1 25, Fie enuntul: Te rog sd nu ifi mai bati joc de cei din jur, ci nu se cuvine, $i-mi dau seama cd md pot astepta la orice din partea ta, asa ci mai bine revino-fi si poartd-te frumos. Numirul pronumelor reflexive cu functie sintacticd . trei; b. cinci; ¢. patru; d, alta interpretare. 26. Fie enuntul: fn ziua de azi, facem care ce putem. Cuvantul subli compl. direct; e. pron. nehot., N / subiect; d. alt interpretare. este: a. pron. rel., N// subiect; b. pron. rel., A / 27. Fie enuntul: Ma ia cu fiori cdnd ma intreb ce putea si ajungd, asa aiurita cum este. Cuvantul subliniat este: a. pron. rel, A/ compl, direct; b. pron. rel, N / nume predicativ; e. pron. int, A / nume predicativ; d alt interpretare, 28, Fie enunful: Sa nu rezolvati grila asta perfect ar fi paicat, Cuvantul subliniat este: a, subst., N / subiect; b. subst., N ‘J numele predicativ; c. subst., N / fr functie sintactica (parte a unei locutiuni adjectivale); d. alt interpretare. 29. Fie enungul: Datorita acestei initiative a voastre ne-am clasat printre primii. Cuvantul subliniat este: a. pron. pos. sg.,G /atr, pron. gen.; b. adj. pron. pos., sg., G/atr. adj.; e. adj. pron. pos., pl., D/ atr. adj. d. alta interpretare. 30. Fie enungul: Nu pune mana pe mine, cit nu imi place sa fiu atins! Cuvantul subliniat este: a. pron. pers., A / compl. direct; b. pron. pers., A / compl. indirect; e. pron. pers., A / att. pron. prep.; alta interpretare. 31, Fie enunful: fi rezolvata corect de toatit lumea aceasta grild ar fi o mare bucurie, Secvena subliniati este: ‘a. verb, inf. prez., d. pasiva / subiect; b. verb, inf. prez. cu valoare de conjunctiv, d. pasiva / pred. verbal; e. verb cop. (inf. prez, cu valoare de conjunctiv) + nume predicativ (adj. part, sg., masc., N)/ pred. nominal; d. alta interpretare. 32, Fie enunful: Dupd ce I-am cunoscut mai bine, mi s-a parut corect si apreciat de cei din jur. Cuvantul subliniat este: a. adv. de mod / nume predicativ; b. adjectiv, N / nume predicativ; ¢. adjectiv, A / compl. circ. de mod; d. alta interpretare. 33, Fie enuntul: Far s-a schimbat mult, de la atétea operatii estetice. Cuvantul subliniat este: a. adj. pron. pos., N / atr, adj.; b. pron pos., G / atr. pron. gen.;¢. pron. pers. D / atr. pron. datival (in dativ); d. alt& interpretare. 34, Fie enuntul: imi ajunge atéta invatat! Cuvantul subliniat este: a. subst., N / nume predicativ; b. verb la participiu / compl. direct; ¢. adverb / subiect; d. alt interpretare. 38, Fie enuntul: Durdindu-mé tristetea ta, voi face orice si te ajut. Cuvantul subliniat este: a. subst., A / compl. direct, b. subst,, A / compl. indirect; c. subst., N / subiect; d. alta interpretare. 36, Fie enuntul: Fi curajos si nu mai zi cil nu esti instare, cii nu pofi sti ce va urma, cum sii $i tu cd sunt, stiu ed tii descurca in viaga, Acesta confine: a. cinci gresel 4, altd interpretare. ca $i un binecunoscut psiholog, i; b. gapte greseli; ¢. opt greseli; 37, Fie enunful: De cénd se lumineazé $i pénd se inopteazd, elevii parcurg operele lui Caragiale, studentii cele a tui Balzac iar profesorii fie creazii teste, fie corecteazi esee, proiecte, portofolit, etc. Acesta confine: a. patru greseli; b. sase greseli; ¢. cinci greseli; d altd interpretare. tru ica 38. Fie enunful: Dragii mele mame i-am spus cit nu vroiam sa plec la prietenul ai cirui parinti mda invitaserd, per cd, din punctul meu de vedere, sunt prea sobri si, din cauza firil lor dificile $i a comportamentului rigid, mi ini-or strica vacanfa. Acesta confine: a. cinci greseli; b. patru greseli; e. o gresealA; d, altd interpretare. 39. Fie enuntul: fn cele ce priveste banii furati azi noapte din casa prim-ministrului, ma sfli sit le spun cd totul s-a intimplat din cauza acelei erori minore, dar ins impardonabild din partea serviciului de paza: Acesta consine: a. sase greseli; b. patru greseli;c. trei greseli d. alta interpretare, 40. Fie enuntul: Desi e 0 doamnd bine (1) si prinde din zbor (2) orice informatie, mereu e lasd-mé-si-te-las (3) $1 ceva (4) imi spune cit doringa ei de a candida (5) (6) asta la alegeri e complet nerealisti. Dintre cuvintele fate, sunt obfinute prin mijloace interne de imbogitire a vocabularului: a. (1) si (6) prin conversiune, 2) s (5) prin derivare regresiva si (3) si (4) prin compunere; b. (1) prin eonversiune, (2) prin derivare regresivd si 3) prin compunere:¢. (1) (2) $i (6) prin conversiune, (5) prin derivare regresiva, (3) prin compunere;d. alta interpreta, 41, Fie enuntul: Reportul dintre noi nu ii dt dreptal sit mi te adresezi cu acest termen, mai ales cd iar mu ai predat raportal fa fermen, iar eu nu accept asa ceva. Acesta confine: a. doud perechi de omonime; b. o pereche de ‘omonime; e. nicio pereche de omonime; d. alt interpretare. 42, Se dau urmitoarele seri: (1) éro, fidsco, (a) adiice, méto; (2) zerduri, fdscoul, adiserim, méttourls (3) rédio, Ssmindo, ambiguu, dmbii; (4) radibul, coméndoul, doudcéc, teicéci. Sunt corect accentuate toate cuvintele fin: ‘a. (1) $i (3); b. (2) $i 4)s €. toate; d, alta interpretare,Examen de admitere — 21 iulie 2022 Grita nr. 43, Fie seriile de cuvinte: (1) ricoseu, castel, raport; (2) indemn, model, repaus; (3) reper, resort, ritual; (4) inscris, compromis, tunel, Confin numai substantive care la plural au (si) desinenta yuri”: a. toate; b. numai (4); ¢, numai (2), G) si @); 4. alta interpretare. 44. in enuntul: Uneori sila si mila sunt sentimente amestecate, dar bunul-simy si omenia trebuie sii prevaleze, ca dreptatea si poatl invinge., numéral substantivelor defective de plural este: a. cinci;b. doi; e.trei; d. alt interpretare, 45, Se dt enunful: Drag prieten (1) al meu, nu fi furios (2) ca asti-iarnd (3), e& esti prizonierul (4) propriilor iluzit si imice (5) cd vei injelege curdnd cd viata (6) nu ¢ o piesis de teatry (7). in secventele subliniate exist: a. diftongi in G), (5) si (1), hiaturi in (1), (2), (3), (4) 51 (6); b. diftongi in (1), @), (4), (5), (6) $i (7), hiat in (2); e. diftongi fn (2) si (4), hiaturi in (1), G), (5), (6) $i (7D; 4. alta interpretare. 46, Se dau urmiitoarele definiri/expliciri de cuvinte: (1) fapta ilegald; (2) exces; (3) eroare care constt din exagerarea unui fapt, a unei pireri etc; (4) ingeliciune; (5) delict. Care dintre acestea poate/pot constitui sensuV/sensurile cuvntului abuz, in diferite contexte gi expresii? a. numai (1), (2) si (5); b. toate; e. numai (2), (3) si (4); d. alts interpretare 47. Se dau seriile: (1) inavuabil, nedemn; (2) mutual, reciproc; (3) vindicativ, rizbundtor; (4) amiabil, intelegdtor. Contin sinonime: a. toate; b. numai (2) si (3); e. numai (2), (3) si (4); d. alt& interpretare. 48, Se di enuntul: Pentru cd nu doar cit au eludat in mod grosolan si intenfionat legea si au contraficut in scop ‘fraudulos dovecile, ci, dimpotrivi, au mai si instigat provocator, vor suporta consecinfele rezultate. Acesta confine: ‘a. un pleonasm; b. trei pleonasme; e. cinci pleonasme; d. alt& interpretare. 49, Fie enunful: Legile au fost deja formulate, dar mai este necesari (1) aprobarea lor de cittre seful statului, pentru a le face executorit, iar apoi se va putea trece atdt la aplicarea (2) pedepselor fata de cei vinovati de trddare, cét si a @) represalil contra {irilor invadatoare. Dintre secventele subliniate, constituie sensuri ale cuvantului sanctiune: ‘a. numai (2) gi (3); b. numai (1) si (2); € toate; d. alté interpretare. 50, Fie enuntul: Desi, in general, dorm dupi-amiaza (1) / dupd-amiaza (2), azi am ales sit urmiresc Ia televizor ceremonia de investiturd (3) / investiturd (4) a presedintelui, dar, pe lingd ca nu mi s-a parut nimic malestuos (5)/ ‘majestuos (6), auzind comentariile jurnalistilor, m-am intrebat daca vreodatd vom ajunge si noi sit avem o media (7) 7 medie (8) independenta, Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte (potrivite) in contextul dat: a, numai (2), (3), (5) si(1); b. mumai (1), (2), (4), (6) $i (7; €- toate, in afard de (8); d. alté interpretare, B. 51. Identificafi activitifile care nu au caracter comercial: a. acordarea de credite de catre unitaile bancare; b. prestarea de activitati de aptirare nafionala; . vanzarea bunurilor economice; d. transferul unor sume intre conturi din unitafi bancare diferite. 52, Reprezint bunuri substituibile: a. stiloul si cemeala din el; b. lipiciullichid si cel sol de alimentare; d. caisele pentru dulceata si musefelul pentru ceai. . aparatul radio si sursa lui 53, Dacd factorii de producfie necesari fabricdrii unor bunuri se scumpesc, atunci, cel mai probabil: a. prefurile pbunurilor respective se vor majora; b. cheltuielile de productie aferente se vor reduce; ¢. cererea pentru aceste bunuri va reste; d. bunurile create cu ajutorul acestor prod-factori nu se mai pot fabrica. 54, Intre funcfiile profitului regisim: a. convertibilitate; b. mijloc de plata; e. asigurare parfialé sau totald a autofinanfarii agentilor economici; d. diminuare a eficientei economice 55, Efectul concurenfei dintre producitori trebuie si fie: a. cét mai bun satisfacere a necesitatilor de consum; b. eresterea continu a preturilor de vanzare; e. cooperarea dintre producitorii unor bunuri si furnizorii altora; 4. majorarea preturilor factorilor de productie. 56, in calculele legate de salariul real, ne intereseaza: a. clemente legate de concurenta dintre producitori; b. prefurile bunurilor de produce; e. evolujia prefurilor bunurilor de consum sia salariului nominal; d. utiitatea bunurilor. 57. Cresterea economici se poate misura in mod relevant prin intermediul: a. proftului agentilor economici; b. dinamicti Produsului Inter Brut real pe locuitor; e, veniturilor din sectorul public; d. costurlor Ia nivel de agent economic. 458, Existi un model general al ciclului economic? a. da, pentru cd intotdeauna, alternanta fazelor cient economic ¢ aceeasi; b. da, pentru ck modelele sunt cele dupa care se cuantifick realitatea; e. mu pentru c& modelul ar genera ‘iniformitate in aplicarea politcilor anticriza; d. nu, pentru c& ciclurile economice nu sunt identice-Examen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita nr. 1 59, Ce se infelege prin crestere econo . cresterea economic se realizeazi prin exporturi mai mari decét importurile; b. crestetea economicd se realizeazA prin cresterea salariului real; c. eresterea economicd inseamna sporirea productiei totale $i pe locuitor; d.cresterea economica se realizeaza prin diminuarea fiscalitati 60. Dacd la majorarea venitului, cantitatea ceruta pentru un bun X ereste, inseamnii cil X face parte din categoria bunurilor: a. normale; b. personalizate; e. personale; d. libere. 61. Introducerea monedei euro s-a realizat la sfarsitul anului : a. 1997; b. 1998; ¢. 2007; d. 2008. 62. Dac preful bunului Y se reduce (¥ find singurul substitut al bunului X) si nu se cunose modificari ale altor factori ai piefei, putem afirma doar ci: a. oferta lui X va fi majorati; b. preful lui X va fi majorat; e. cererea pentru X va scdidea; d. cererea pentru Y va scidea. Cand apare starea de absorbtie a economiei’ agregati este mai mic& decat cererea agregatas datoria exter a unui stat. . atunci end comertul exterior este deficitar; b. atunci cand oferta . atunci cand scade datoria extern a unui stat; d, atunci cfnd creste 64. Ca factor de productie, piméntul tinde si devin’, pentru activitatea economicd, un element restrictiv? a. deoarece este limitat; b. pentru ci intotdeauna permite exploatarea sa cu eficient& maxima; ¢. deoarece este un factor de productie pasiv; d. pamantul nu ate cum sa fie restrictiv, ca factor de productie. 65, Cfind un indice de 102% al prefurilor bunurilor de consum se dovedeste a fi mai mic decit indicele salariului real, inseamnii ci salariul nominal: a. a crescut mai mult decat salariul real; b. a crescut mai putin decat salarjul real; c.a sclzut; d. a crescut mai putin decat prefurile bunurilor de consum. 66. Care dintre urmitoarele afirmafii cu privire la procesul de globalizare este adevirati: a. se bazeazi pe o intensificare a comerjului mondial; b. conduce Ia egalizarea veniturilor dintre yarile dezvoltate si cele slab dezvoltate; ¢.a stat Ia baza dezvoltirii rapide a tuturor {Zrilor aflate in curs de dezvoltare; d. presupune o incetinire a fluxurilor de capital la nivel mondial. 67. Ce reprezinti factorii de producie?: a. ansamblul elementelor care determina nivelul cantitativ al productiei; b. ansamblul elementelor care intra in componenfa calitatii vietis e. ansamblul elementelor care participa la producerea bunurilor si serviciilor; d. toate variantele de mai sus sunt false. Pe piata bunului X, funcfia cererii este C(X) = 20 Pa, iar funefia ofertei O(X) = 2-Px+ 5 (unde Px este preful la ‘care au loc tranzacfiile). Ca urmare, Ia preful de 4 u.m., impus de stat, pe piafii se inregistreazd: a. exces de cerere fata de ofert#, egal cu 3 bucati; b. echilibru; e. exces de oferta fata de cerere, egal cu 13 u.m.; d. exces de cerere fafi de oferta, egal cu 16 u.m. 69, Partea din venitul de care dispun indivizii, ce depiseste mirimea consumului, constituie: ’b. cconomiile; ¢. salariul; d. amortizarea. 68, dobanda; 70, in perioada curenti, actiunea X are o valoare nominali egali cu 40 u.m., fiind cu 20% mai ieftind decit actiunea Y. Rezulté cd valoarea nominali a titlului Y este: a. 48 u.m.; b. 80% din valoarea nominalé a lui X; e. 32 uum.; 4. 50 usm. 71. Sedderea costului total mediu de la o perioadi Ia alta are loc atunci cdnd, in acest interval: a. productia creste cu 5%, iar costul total cu 10%; b. productia scade cu 4%, iar costul total creste cu 2%; e. costul marginal este mai mare decat costul total mediu; d. productia scade cu 3%, iar costul total scade cu 6%. un impozit platit statului de c&tre posesorul titlului; b. 0 parte din profitul iti cao 72, Venitul anual adus de o obligatiune es emitentului, negociata cu definatorultitlului; e. 0 recompensé ilegala pentru posesorul unui asemenea titl, pr obligajie morald; d. corespondentul unei dobanzi ferme. 73. in cursul unei perioade de timp, productia unui agent economic creste de 1,2 ori, dar preful de vanzare/produs thu se modifica. Daca celelalte elemente ale piefei rimén neschimbate, in acest interval: a. sporul venitului este tual cu 120%; b. indicele venitului produedtorului este 1,2; ¢. venitul producitorului scade cu 20%6; d. indicele vvenitului este egal cu indicele pretului de vanzare. 74, Banca X acorda un imprumut de 5.000 uam., pe timp de un an, unui agent economic. La scadenfi, suma restituita bancii de eitre debitor este 6,000 u.m., ceea ce inseamnd c& rata anual a dobinzii cu care s-a operat este: a, 20%; b. 10%; c. 1296; d. 100%. 75, intre reperele definirii unei piefe nu remareim: a. cererea si oferta; b. obiectul tranzactiilor; ¢. politica de promovare a produselor i publicitatea facut produselor fabricate; d. preful.Examen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita ne. 1 ‘de 10,000 u.m., acordat pe 3 luni, o banc percepe o rati anual a dobanzii de 40%. Dobinda 1,000; b. 4.000; e. 11.0005 d. 16.000. 77. Un agent economic produce gi vinde, pe termen scurt, 10 bucdfi din bunul A Ia un pret de 150 wm. / bucati. Canoastem ci marimea costului fix unitar este 50 u.m. / bucati gi ci ea reprezinti 4/10 din marimea costului Variabil mediu, Rezultatul economic pe care-I inregistreazi in acest caz producitorul este: a. profit de 1.500 uum, b. profit zero; e. pierdere de 250 u.m.; d. 0 rata a profitului de 16,6% calculat& in raport cu costal total. 76, Pentru un er achitata de debitor pentru perioada dati este (in u.m.): 78. in cazul unui agent economic, masa profitului este egal’ cu marimea costurilor fixe si cu cea a costurilor variabile, Rata profitului calculata la costul total este: a. imposibil de calculat; b. 10%; e. 50%; d. 33,33%. 79, Pe termen scurt, in cazul unui agent economic inregistram urmitoarea situatie: cantitatea produsi in perioada de referinta (100 buciti din bunul X) creste cu 100% in perioada curenta; preful de vanzare igi pistreard mirimea (200 u.m. / bucati); costul fix in perioada de referinté este 500 u.m.; costul variabil mediu in perioada ‘curenti este 125% fag de cel din perioada de referinfa, cfind era 140 u.m, / bucatd. Comparand rata profitului Ia cifra de afaceri in cele douk momente de timp (RPro, respectiv RPr.), constatim ci: a. RPr (CAo) a rlimas neschimbata; b. RPr (CAs) este mai micd decat RPr (CA); ¢. RPr (CAs) este mai mare dect RPr (CA\); d. RPr (CAo) 14.82% si RPr (CA1) = 12,67%. Costurile de productie pot fi: a. fixe, variabile gi totale; b. directe, indirecte, elastice si inelastice; e. fixe, constante gi circulante; d. amortizabile, partiale si de echilibru, cL 81. Termenul elev sub 18 ani este: a. general din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional; b. singular din punct de vedere intensional, vid de jure din punct de vedere extensional; e. general din punct de vedere intensional, compus din punct de vedere extensional; d. vid de jure din punct de vedere extensional, singular din punet de vedere intensional. 82, Fie clasificarea bucurestenilor in urmitoarele clase: elevi, pensionari, oameni cu ochi albastri si studenti la drept. Ce reguld a corectitudinii in clasificare este respectata? a. regula completitudinii; b. regula criteriului unic; c. regula raporturilor de contrarietate; d. niciuna. 83. Propozifiile Toate vietile sunt vesnice . contrarietate; d. subcontrarietate 84. Care este obversa conversei prin accident a propozitiei Tofi cei neatenfi sunt studenji? a. Niciun student nu ¢ atent. . Toti studentii sunt ateni. e. Unii studengi nu sunt atenti. d. Unii dintre cei care nu sunt studenti sunt atenfi Unele vieyi nu sunt vesnice se afl in raport de: a. alternare; b. contradictie; 85. Fie silogismul: Tofi marinarii sunt oameni curajosi, dar unii marinari nu sunt argentinieni; prin urmare, unil oameni curajosi sunt argentinieni. Ce lege a validititii silogismelor incaled acesta? a. legea conform careia un silogism valid trebuie s& aiba exact trei termeni; b. legea conversei simple; e. legea conform careia un silogism valid nu poate avea doua premise afirmative; d. legea conform cireia dintr-o premisd afirmativa si una negativa' nu poate fi objinuta valid o concluzie afirmativa. 86. Fie propozitia: Nu este adevirat ca George este deopotriva fericit si lipsit de datoril. Care dintre urmitoarele propozitii de mai jos este adevarati in aceleagi circumstanfe cu aceasta? a. George nu este fericit sau are dator b. George nu este feriit si are datorii. e. Daci George este fericit, atunci nu are datori. d. George este feriit daca si numai dacd nu are datorii. 87, Inducfia prin simpli enumerare: a. este un tip de rationament deductiv valid; b, este un tip de rafionament identic cu indutia completa; e. este un tip de rajionament inductiv; d. este un tip de sofism. 88, Fie urmatorul text: Lonut, trebuie st-fi faci temele, pentru ca alifel ai fringe inima bunicii tale! Textul exemplified: a. un argument deductiv valid; b. un sofism numit argumentum ad misericordiams e. un polisilogism; 4. un sofism numit afirmarea repetatd. C2, Fie textul: ,Media de la Evaluarea Nafionala are o pondere in media finalit de admitere de 80%, asa cit aceasti ‘medie obfinutt Ta examen de elevi are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergitears etapei repartcarii computericate [a liceu. O analizi a datelor de anul trecut sia celor de anul acesté; realizatt de Edupedu.ro pe baza rezultatelor de 1a examene, aratii ci numarul suplimentar de elevi din generavia actuali: (0 generatie de elevi coon dectt cen anterioard cu 30% in Bucuresti si 18,5% la nivel national), fafa de cea care a sustinat Evaluarea Narionala anul trecut, plus mediile mai mari objinute anul acesta, fajd de cele de anul irecut, duc ta o ierarhizare semnificti diferta; practic, note mari vor ocupa Locuri inferioare in ierarhie, ceea ce ya face co elevi cu medi peste 9 Sa nu poatd intra ta prima opjiune, daca se ghideazd dupa ultima medie de anul trecut.” (Mihai Peticilé, 25 iunie 2022, 6Examen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita nr. 1 hutps://www.edupedu.ro/analiza-devaloricarea-notelor-la-evaluarea-nationala-pozitia-in-ierarhia-de-la-evaluarea- nationala-in-bucuresti-s-a-schimbat-anul-acesta-cu-peste-1-200-de-locuri-fata-de-anul-trecut-pentru-un-elev/) 89. Textul este cel mai bine interpretat ca sustindnd cd: a, elevilor cu media de gimnaziu peste 9 le va fi imposibil, la ctapa repartitiei computerizate la liceu, si intre la prima optiune; b. dac& elevii cu media de gimnaziu peste 9 se BhideazA mai ales dupa ultima medic de anul trecut, atunci, la etapa repartiiei computerizate la liceu, va fi improbabil ‘ch vor putea SB intre la prima optiune; ¢. daca elevii cu media de gimnaziu peste 8 se ghideaz mai ales dup& ultima medie de anul trecut, atunci, la etapa repartitici computerizate la liceu, va fi cert c& vor intra la prima optiune; d. dac& clevii cu media de gimnaziu peste 9 se ghideazA exclusiv dupa ultima medie de anul trecut, atunci, fa etapa repartitici computerizate la liceu, va fi garantat c& vor intra la prima optiune. 90. Unul dintre temeiurile oferite de text in favoarea afirmatiei ,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in jerarhie” este: a. ,,Media de la Evaluarea Najionala ... are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor ‘premergitoare etapei repartizdrii computerizate Ia lieu”; b. mutarea mai multor familii in Bucuresti fafa de ani anteriori; e. ,numdrul suplimentar de elevi din generatia actuala (0 generagie de elevi mai mare decdt cea anterioard cu 30% in Bucuresti si 18,5% la nivel narional) "; d. fixarea numarului maxim de elevi ce pot constitui o clasi la 25. 91. Textul este cel mai bine interpretat ca susfindnd, referitor la cresterea mediilor de gimnaziu de la un an Ia altul, ci aceasta: a. este un temei in favoarea afirmatiei practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”;b. este ‘un temei pentru a respinge afirmafia ,,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”; ¢. este un temei pentru a ramane indiferent si neutru fafa de afirmatia ,,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”; 4. este irelevanta pentru afirmatia , practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”. C3. Fie textul: Andra si Felicia sunt intr-o libre si fiecare trebuie si se hotérascit daca alege un roman politist, 0 carte de popularizare a stiintei sau o carte de poecit. Fiecare dintre Andra si Felicia poate alege mai multe citi. Dar si ‘Andra trebuie sii aleaga cel putin o carte, si Felicia trebuie sit aleagat cel putin o carte. Una dintre ele alege un roman politist daca si numai daca cealatta alege o carte de popularizare a stiinfei. Jar Felicia alege 0 carte de popularizare a stiingei daci $i numai daca Andra alege 0 carte de poezit. Inst Felicia nu alege o carte de popularizare a stiintei. Felicia mu alege nicio carte de poezii. 92. Care dintre urmatoarele propozifii este ade it? a. Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de popularizare a stiinei, dar Andra alege o carte de poezii. b. Nici Andra, nici Felicia nu aleg un roman politst, dar Felicia alege o carte de poezii. ¢. Nici Andra, nici Felicia nu aleg 0 carte de popularizare a stiinfei, dar Felicia alege un roman politist. d. Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de poezii, dar Andra alege o carte de popularizare a stiintei. 93. Care dintre urmitoarele propozitii este adevarati? a. Daci Andra alege o carte de popularizare a stiintei, atunci Felicia alege o carte de poezii. b. Dac Andra alege un roman politist, atunci Felicia alege o carte de popularizare a stiinfei. c. Dac& Felicia alege un roman politist, atunci Andra alege o carte de poezii. d. Daca Felicia alege un roman politist, atunci Andra alege un roman politst. 94, Ce decurge din alegerile ficute de Andra si Felicia si din ce stim despre situafia lor? a, Felicia alege un roman poliist dacd si numai daca Andra alege o carte de poezii. b. Andra alege carte de popularizare a stinfei dact si numai daca Felicia alege o carte de poezii. e. Andra alege un roman politist dac& si numai dacd Felicia alege o carte de poezii. d. Felicia alege o carte de popularizare a stiinfei daca si numai daca tot Felicia alege un roman poliist. CA. Fie textul: Maria si Lili petrec, fiecare, seara in oras si trebuie sa se hotdirasca dact merg, fiecare, la un concert de muzicé rock, la un film cult sau la o grédind de vari. Flecare dintre Maria si Lili poate alege mai multe dintre aceste “optiuni, dar flecare poate si si nu aleagd vreuna dintre cele tei optiuni enunjate. Maria merge (a un film cult daca si semi dacit Lili merge la o gridind de vard. Maria merge la o gradind de vard dacé si numai daca tot Maria merge la lin concert de muzica rock. Lili merge la un concert de muzicit rock, dar merge sila un film cult. Oricare una dintre ele merge ta un flm cult dacd si numai daci nu merge cealalté la un film cult. $i oricare dintre ele merge la o griiding de yard daca si numai daca nu merge la o gradind de vara ceatalta. 95, Care dintre urmAtoarcle propoziti este adevairata? a, $i Maria, si Lili merg la un film cult, dar Maria nu merge la 0 tridina de vara. b. Si Mara, si Lili merg la 0 grBdind de vari, dar Maria nu merge la un concert de muzici rock. €. $i Maria $i Lili merg la un concert de muzica rock, dar Maria nu merge Ia un film cult. d. Nici Maria, nicl Lili na rmerg la un film cult, dar Maria merge la o gridind de vari. 96, Care dintre urmitoarele propoziii este adevirata? a. Daci Maria merge la un concert de muzicl rock, atuni Lif merge la o gridin& de vari. b. Daed Maria merge Ia un film cult, atunci Lili merge la un concert de muzicd rock. ee Decd Lili merge la un concert de muzic& rock, atunci Maria merge la un film cult. d. Daca Lili merge la un coneert ide muzicd rock, atunei tot Lili merge la 0 gridind de vara.Examen de admitere — 21 iulie 2022 Grita ne. 1 97. Ce decurge din alegerile faicute de Maria si Lili si din ce stim despre situafia lor? a. Maria merge la un concert de ‘muzicd rock daca si numai daca Lili merge la un film cult. b. Maria merge la un concert de muzic& rock dacé si numai dacd Lili merge la o gridin& de vara. c, Maria merge la o grading de vara daca si numai dac& Lili merge la gridin de vara. d. Maria merge la un film cult daca si numai daca Lili merge la un concert de muzic& rock. C5. Fie textul: Gabriela, Ioana si Viad isi cumpari, individual, ceva pentru casa fiecdruia. Fiecare dintre ei poate alege intre o bicicletd, un televizor $1 0 masind de spalat. Fiecare dintre Gabriela, Ioana si Vlad poate alege sii cumpere ‘mai multe dintre acestea, dar fiecare dintre ei poate alege si sii nu cumpere nimic, Exact doi dintre ei cumpiira cate 0 bicicletd, Exact unu dintre cei trei cumpari un televizor. Exact unu dintre cei trei cumpard o masind de spalat. Joana cumpiré: un televizor daca si numai daca Viad cumpari o bicicletd, tar Vlad cumpiira o biciclerd daca si numai dact Gabriela cumpiré 0 masina de spalat. $tim ci Viad nu cumpérd 0 masind de spatat, si cd Gabriela cumpard un televizor. 98. Care dintre urmatoarele propozifii este adevarati? a. Gabriela cumpard o bicicleta daca si numai daca Ioana ‘cumpara un televizor. b. Ioana cumpéra un televizor daca si numai dacé tot Ioana cumpara o masina de spalat, ¢. loana cumpara o magind de spalat daca si numai dact Vlad cumpard o bicicletd. d. Gabriela cumpaira un televizor daca si numai dacd Toana cumpara.o masind de spalat. 99, Care dintre urmitoarele propozifii este adevarata? a, Dack Gabriela cumpara o bicicleta, atunci Vlad cumpara 0 masind de spalat. b. Daca Ioana cumpard un televizor, atunci Gabriela cumpira o masina de spalat. e. Daci Gabriela cumplra o bicicleté, atunci Viad cumpara un televizor. d. Dac& Joana cumpari o masini de spalat, atunci Vlad cumplira o bicicleta. 100. Care dintre urmatoarele situafii este exclusi de scenariul prezentat? a, foana cumpard o bicicleta si o masind de spilat. b. Vlad cumpara un televizor si Gabriela cumparé o bicicletd. c, Gabriela cumpard un televizor si loana cumpara 0 masind de spalat. d. Vlad nu cumpara nicio biciclets, si nu cumpir& niciun televizor.