Cum Sa-I Asculti Pe-Adolescenti Ai Cum Sa Te Faci Ascultat

Adele FABER & Elaine MAZLISH Cum sa-i asculti pe adolescenti TE Rc tes coColectie coordonaté de ILEANA ACHIM‘Adele Faber a studiat dramaturgia la Queens College, are studii de master in pedagogic la New York University si 1 fost profesoara de liceu la New York timp de 8 ani de ile. Elaine Mazlish a studiat teatrul 1a New York University, fiind cunoscut’ si ca artist profesionist si compozitor. Adele Faber si Elaine Mazlish conduc de mai bine de zece ani atelicre de lucru cu parinfi si fin conferinte pentru tofi cei interesafi de educatia copiilor ~ p&rinti, profesori si specialigti, Lucrand la inceput alaturi de dr. Haim Ginott, specialist in psihologia copilului, autoarele au devenit in scurt timp experti de renume international in comunicarea dintre adulti $i copii Experienfa lor in cactrul acestor ateliere de tucru a dus la sefierea unor cirfi de mare succes, printre care Liberated Parenls/Liberated Children (cdstigdtoare a_premiului Christopher Award), How To Talk So Kids Will Listen & Listen So Kids Will Talk si Siblings Without Rivalry (carte care sa plasat pe primul loc in lista de bestselleruri a ziarului New York Tantes. {La Curtea Veche Publishing a apirut cartea lor Conn caren eficientt cu copiit. Acast si la scoalt (2002), scris& in colaborare cu Lisa Nyberg si Rosalyn Anstine Templeton. Adele Faber ¢ Elaine Mazlish Cum sa-i asculti pe adolescenti si cum sa te faci ascultat ‘Traducere din limba englezA de Antoaneta Olteanu Cocks BUCURESTI, 2007Descrierea CIP a Bibliotecti Najionale a Romani FABER, ADELE Cum si-iasculti pe adolesceni si cum si te faci ascullat / Adele Faber & Elaine Mazlish; trad: Antoaneta (Olteanu.— Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2007 Index ISBN 978.973-669-419.6 1. Maatlish, Elaine H, Olteanu Antoaneta (trad.) 1599227 Coperta: Giirron AND SwANs PRODUCTIONS wwwwgrifon 10 Copyright foto: Izabela Habur — Problem ‘ADELE FABER, ELAINE MAZLISH Howto Talk So Teens Will Listen & Listen So Toons Will Talk Copyright © 2005 by the Adele Faber and Elaine Maalish Published by arrangement with HarperCollins Publishers, Inc. All rights roserved. © Curtea Veche Publishing, 2007, pentru prezenta versiune in limba roman ISBN 978-973-669-419.6 Ca patringi, dorinta noastra este ca altii sit aibit nevoie de noi; ca adolescenti, dorinta lor este sit nu aibit nevoie de noi. Conflictul este real; avem de-a face cu el in fiecare zi pe mitsurit ce fi ajuttim pe cei pe care ii iubim sit devintt independenti de noi. Dr. Haim G. Ginott, Between Parent and Teenager, The Macmillan Company, 1969AM DORI SA MULTUMIM... Familiilor si prietenilor nostri, pentru c& au fost rabdatori si injelegatori in lunga perioada in care am scris cartea i pentru ca au fost suficient de draguti s& nu ne intrebe: ,,Si cand estimati c& veti termina de scris cartea?” Parintilor din grupul nostru de lucru, pentru dorinta lor de a incerca noi ci de comunicare cu famili- ile lor si pentru c& au impartisit experienta lor mem- brilor grupului. Povestile pe care ni le-au spus au fost 0 sursa de inspiratie si pentru unii, si pentru altii. Adolescenfilor cu care am lucrat, pentru tot ce ne-au spus despre ei si despre lumea lor. Descrierea lor sin- cera a fost pentru noi o ocazie extrem de pretioasa de a privi din prisma lor preocuparile pe care le au. Lui Kimberly Ann Coe, graficianul nostru extraordinar, pentru faptul c& a luat toate schifele personajelor noastre si cuvintele pe care le-am atribuit lor si le-a transformat intr-o palet& variat’, extrem de minunati, de personaje ale cSror cuvinte prind via’. Lui Bob Markel, agentul nostru literar si dragul nostru prieten, pentru entuziasmul manifestat chiar de In inceput fafa de proiectul nostru si pentru sprijinul stu ferm cand ne cdutam drumul printre nenumiratele variante pe care le-a avut aceasta carte.8 CUM SAL ASCULTI PE ADOLESCENT Lui Jennifer Brehl, editorul nostru. Ca un ,pirinte perfect”, a crezut in noi, ne-a sustinut in ce aveam mai bun si a scos in evident cu respect locurile in care am putea transforma ,binele” in si mai bine. A avut dreptate, de fiecare data. Doctorului Haim Ginott, mentorul nostru. Lumea s-a schimbat dramatic de la disparitia lui, dar convin- gerea sa ci ,pentru a atinge obiective omenesti avem nevoie de metode omenesti” raméne adevarati pentru totdeauna. DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTE Nevoia exista de mult, dar o mare perioada de timp nu am v&zut-o. Apoi au inceput s& apara scrisori ca aceasta: Draga Adele si Elaine, AJUTOR! Cand copiii mei erau mici, How to Talk So Kids Will Listen era Biblia mea. Dar acum, cand au 11 sirespectiv 14 ani, m-am trezit in fafa a cu totul alte probleme. V-ati gandit s& scrieti o carte pentru parinti despre adolescenti? La scurt timp dupa aceasta, am primit un telefon: Asociatia noastré civicd intentioneazA si organizeze conferinfa anuala , Family Day” si speram c& ne veti oferi c&teva indicii prefioase despre cum si ne descurcim cu adolescentii. ‘Am ezitat. Nu am mai prezentat niciodat& un program care s& se fi concentrat exclusiv pe adolescenti. Dar aceast’ idee ne intriga. De ce nu? Am putea prezenta o trecere in revista a principiilor de baz ale unei comunicari eficiente, numai ca de data aceasta vor fi folosite exemple cu adolescenti si vom arata, prin rolu- rile jucate, care sunt tacticile.10 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Prezentarea unei lucrari noi este intotdeauna o Provocare. Niciodata nu poti fi sigur daca publicul va rezona cu ea. Dar a facut-o. Oamenii ascultau cu atentie si raspundeau entuziasti. in timpul intrebarilor si al raspunsurilor voiau si afle care sunt opiniile noastre despre tot, de la interdici si gasti, pnd la rispunsuri obraznice si esecuri. Dupa aceea am fost inconjurate de un mic grup de parinti care doreau sa stea de vorba cu noi in particular. Sunt o mami singuré si baiatul meu de 13 ani a inceput si-si piard& vremea cu cei mai rai baiefi din scoala. S-au ocupat de droguri si de cine mai stie ce atceva. fi tot spun mereu s& stea departe de ei, dar nu vrea s4 ma asculte. Ma simt de parca lupt intr-o batilie deja pierduta. Cum s8-1 fac si ma asculte?” Sunt aga de suparatd. Am vazut un e-mail primit de fetita mea de 11 ani de la un coleg de clasa: «Vreau si fac sex cu tine, Vreau si-mi bag cocoselul in pasirica ta» Nu stiu ce si fac. Sa le dau un telefon parintilor lui? Sa fac 0 reclamatie la scoala? Ei ce ar trebui si-i spun?" wTocmai am descoperit ci fata mea de 12 ani fumeaza marihuana. Ce ar trebui s8-i spun?” Sunt speriata de moarte. Ficeam curafenie in camera fiului meu si am gisit o poezie, scrisi de el, despre sinucidere. La scoala inva bine. Are prieteni. Nu pare s& fie nefericit. Dar poate este ceva ce nu am reusit s& vad. Si-i spun ca i-am gissit poezia?” Fata mea isi petrece mult timp pe chat in ultima perioada cu un baiat de 16 ani. Cel putin el a zis cS are 16 ani, dar cine poate sti? Acum vrea si o intlneasci. M& gandesc si merg $i eu cu ea. Ce parere avefi?” iW DE CE AMSCRIS ACEASTA CART in magina, pe cand ne intorceam acas%, am vorbit frd intrerupere: uite cu cAte trebuie si se confrunte parintii acestia!... in ce lume diferita traim ast&zi!... Dar oare vremurile chiar s-au schimbat aga de mult? Oare noi si prietenii nostri nu eram ingrijorati de sex, droguri si de presiunea prietenilor si, da, chiar de sinuci dere, cand copiii nostri erau la varsta adolescentei? Dar, oricum, ce auzisem in seara aceasta prea a fi mai rau, mai infricosaitor. Erau si mai multe motive de ingrijo- rare. $i problemele incepeau mai devreme. Probabil pentru ci pubertatea incepea mai devreme. Dupa cateva zile am primit un alt telefon, de data aceasta de la un director de coal’: -Acum desfasuram tn program experimental pentru un grup de elevi atat de la gimnaziu, cat si de la liceu. Am dat cate un exemplar din cartea dumneavoastr’, How to Talk So Kids Will Listen, fiecarui parinte inclus in program. Deoarece cartea dumneavoastri ne-a fost de mare folos, ne intrebam dact nu afi dori s& va intélnii cu parinfii si 8% moderati céteva intélniri de lucru cu ei.” Lam spus directorului ci ne vom gandi la propune- rea lui si vom reveni. in zilele urmatoare ne-am reamintit de adolescent pe care i-am cunoscut cel mai bine — copii nostri. Ne-am intors in timp gi am inceput s& ne amintim anii din adolescenta copiilor nostri, pe care de mult iiingropasem — momente intunecate, pete luminoase si clipe in care am fost cu sufletul la gura. incetul cu incetul, am reintrat pe terenul emotional al anilor trecuti si am retrait aceleasi nelinisti, Inc o dati ne-am gandit la ce anume facea ca acesti ani si fie atat de dificili. Nu era vorba c& nu am fi fost prevenite. inci de la nasterea copiilor nostri am tot auzit: ,Bucur-te de ei acum, eat sunt ined mici”, ,Copii mici, probleme mici; copii mari, probleme mari.” Mereu gi mereu ni se tot spunea ci, la un moment dat, acest copil dragalas al nostru se va transforma intr-un strain posac care ne va critica gusturile, ne va contesta regulile si ne va res- pinge valorile. Deci, chiar daca fusesem oarecum pregatite pentru schimbari in comportamentul copiilor nostri, nimeni nu ne pregitise pentru sentimentul c& am pierdut ceva. Pierderea unei relafii vechi, stransa. (,,Cine este per- soana aceasta ostila din casa mea?”) Pierderea increderii. (,De ce se comport’ asa? Am facut oare ceva... sau nu am facut?”) Pierderea satisfacfiei de a fi util. (,.Nu, nu trebuie s& vii. O s mearga cu mine prietenii mei!) Pierderea sentimentului c& suntem niste protectori atotputernici care fi pot fine pe copii lor departe de pericol. (,E trecut de miezul noptii. Unde este? Ce face ea acolo? De ce n-a venit inc’ acasi?”) Si chiar mai mare decat sentimentul de pierdere era frica noastra. (,Cum s& fi ajutém pe copii nostri sA depaseasc& fra probleme aceasta pericada? Cum sa depagim noi aceast’ perioada?”) Daca asa stiteau lucrurile cu 0 generatie mai devreme, ce se intamplé oare cu mamele si tatii de ast&zi? [si ctese copiii intr-o societate care este mai saracd, mai brutala, mai eruda, mai materialist’, mai sexualizats, f AM SCRIS ACEASTA CARTE 13 mai violent& decat era inainte. Cum s& nu se simti p&rinfii din ziua de azi depasiti? Cum sa nu se simt& impingi la decizii extreme? ‘Nu este greu de infeles de ce uni reacfioneazi mai dur — instituie reguli si pedepsesc orice abatere, chiar dac& e mic&, finandu-si adolescenfii strans in frau. Putem, de asemenea, s& infelegem de ce alfii renunti, de ce nu ridic’ mana, cautd o alt& perspectiva de intelegere si sper la ce e mai bun. Dar ambele abordari — /F4 cum fi-am spus” sau ,F& ce vrei” — inl&tura orice posibilitate de comunicare. De ce ar vrea un ténar si fie deschis cu un parinte care il pedepseste? De ce ar cduta el indrumare la un parinte care fi permite orice? Dar totusi bundstarea adolescentilor nostri — uneori chiar siguranta lor — presupune tocmai a avea acces la ideile gi valorile Parinfilor lor. Adolescentii au nevoie si-si poat& exprima indoielile, s8-si impartageasc temerile gi s& exploreze opfiunile alaturi de un adult care s-i asculte fara si-i judece si s4-i ajute s& ia decizii responsabile. Cine altcineva decat mama si/sau tata vor fi alaturi de ei zi de zi, in toi acesti ani critici, pentru a-i ajuta si reziste mesajelor ademenitoare din mass-media? Cine ii va ajuta sA reziste presiunii anturajului? Cine fi va ajuta si se descurce in fata gistilor si a cruzimii, a dorintei de acceptare, a fricii de respingere, a terorii, excit&rii si confuziei adolescentei? Cine fi va ajuta si se lupte cu impulsul de a se conforma si cu efortul de a fi sinceri cu ei ingisi? Poate fi extraordinar de greu sa traiesti al&turi de un adolescent. Stim. Ne aducem aminte. Dar, de asemenea, ne aducem aminte cum, in tofi acesti ani tulburi, ne-am impus anumite tactici care ne-au ajutat s& navi- gam pe cele mai agitate ape, fara si ne scufundam.4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCEN’ Acum este momentul si transmitem mai departe tot ce a fost atat de util pentru noi. Si si invajaim de la aceastA generatie de astazi tot ce este util pentru ei. Lam sunat pe director si am programat primul grup de lucru pentru parintii adolescenfilor. NOTA AUTORILOR Cartea aceasta se bazeazi pe numeroasele ateliere pe care le-am finut prin fara si pe cele pe care le-am finut pentru p&rinfii adolescentilor, separat si impreuna, in New York si Long Island. Pentru a spune cat mai simplu posibil povestile lor, am comprimat toate aceste grupuri numeroase intr-unul singur, iar noi, autoarele, am devenit o singur& voce. Desi am schimbat numele si ordinea evenimentelor, am pastrat cu sfintenie esenta adevarului experientelor noastre. Adele Faber si Elaine Ma: ish1 A FACE FATA SENTIMENTELOR Na stiam ta co s& mat astept in timp ce alergam prin parcarea din fafa scolii imi fineam cu greu umbrela din cauza vantului si ma intrebam dacé alteineva si-ar fi parasit c&minul caldut intr-o noapte asa de rece side urat& pentru a veni la un atelier despre adolescenti. Sefa departamentului de consiliere m-a intémpinat si m-a condus intr-o clas unde m& agteptau doudizeci de parinti, vorbind animat. ‘M-am prezentat, i-am felicitat pentru curajul de a infrunta aceast vreme urdt& si leam dat ecusoane pe care fiecare sa si le completeze. Cat timp scriau si dis- cutau unii cu alfii, am avut ocazia s& studiez grupul. Erau persoane foarte diferite, un numar aproape egal de barbafi si de femei, cu origini etnice diferite, unele cupluri, altii singuri, unii in costume, alfii in blugi. Cand mi s-a parut cd tofi erau gata, i-am rugat s8 se prezinte si s4 ne povesteascé despre copiii lor. Au fcut-o fara nicio ezitare. Unul dupa altul, parinfii isi descriau copii a cror varst’ era cuprins& intre 12 si 16 ani. Aproape tofi subliniau dificultatea de a se intelege cu adolescentii in lumea de ast&zi. Dar mi se parea totusi c& sunt oameni care se controleaz8, care nu se deschid, avand grija si nu dezvaluie prea mult, prea curand intr-o sala plina de straini.18 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI — fnainte de a merge mai departe, am spus, vreau si va garantez ¢& tot ce vom discuta aici va fi confidential. Tot ce va fi spus intre acesti patru pereti va rimane aici. Nu este treaba ninvinui al cui copil fumeaz’, bea, chiuleste sau face sex mult mai devreme decdt am fi dorit noi. Suntem toti de acord cu acest lucru? Oamenii au dat din cap in semn de aprobare. —Suntem cu tofii parteneri intr-o intreprindere extraordinar’ — am continuat. Sarcina mea este si vi prezint metode de comunicare pentru a vA ajuta si avefi relajii mult mai satisfacdtoare inte pArinti si copii. Sarcina voastra va fi s& testati aceste metode, si Je puneti in practic acasf la voi si s& ne spunefi tuturor care este rezultatul. Ce a fost sau ce nu a fost de folos? Ce a mers sau ce nu a mers? Unindu-ne forfele, vom gisi cele mai eficiente c&i de a-i ajuta pe copiii nostri sk depaseasca aceasta perioada de tranzitie dificil de la copilarie la maturitate. ‘Am facut aici o pauz& pentru a urmari reactia grupului. — De ce trebuie sa fie 0 ,tranzitie dificili"? a protestat un parinte. Nu-mi amintesc si fi avut o perioad’ asa_de dificil’ pe cand eram eu adolescent. $i nu-mi amintese sa Ie fi dat alata bataie de cap parintilor mei. — Asta pentru c4 poate tu ai fost un copil cuminte, a spus sofia lui, mangaindw-l si batandu-l usor pe mana. — Da, poate ci a fost mai ugor sf fii ,,cuminte” cand eram noi adolescenti, a comentat alt barbat, Azi se intampl& chestii de care nici nu putea fi vorba inainte. — S& presupunem ci ne intoareem toti ,inainte”, am zis eu. Cred ca sunt lucruri pe care le putem invita din adolescenja noastra si care ne-ar putea ajuta si ne facem o idee despre lucrurile cu care se confruntA azi AACE FATA SENTIMENTELOR 19 copiii nostri. Haideti sa incepem prin a ne aminti ce era cel mai frumos atunci pentru noi. aie Michael, bairbatul care fusese ,un copil cuminte”, a inceput si vorbeasea primul: fF —Cele mai frumoase lucruri pentru mine au fost sportul si prietenii. Altcineva a spus: . —Pentru mine a fost libertatea de a pleca si de a veni cand doream. Mergeam singur cu metroul. Plecam in oras. Luam autobuzul si ma duceam la plaji. Ce mai, distractie! Au intrat si alfii in discutie: : —SA mi se permit s& port tocuri inalte gi si ma machiez, si faptul c& asta producea o puternict im- presie asupra baiefilor. Eu si prietenele mele aveam o pasiune pentru acelasi baiat si tot timpul ne intrebam: Crezi c&-i place de mine sau de tine?” : — Pe atunci viata era mai usoara. In weekenduri puiteam s& dorm pana la pranz. Nu aveam nicio grija legat8 de serviciu, de plata chiriei, de intretinerea familiei. $i niciun fel de grija pentru ziua de maine. Stiam ca ma puteam baza mereu pe parintii mei. —Pentru mine a fost 0 perioad’ in care puteam vedea cine sunt si experimenta diferite identitati, puteam visa la viitor. Eram liber si ma ipostaziez dar, de asemenea, aveam securitatea dat& de familia mea. O femeie a dat din cap: —Pentru mine, a spus ea trist, cea mai frumoasi parte a adolescentei a fost cand am iesit din ea. M-am uitat la numele de pe ecuson. —Karen, am spus, se pare ci adolescenja nu a fost cea mai frumoasa perioada din viata ta. —De fapt, a spus ea, a fost o mare usurare s& scap de ea.20 CUM SA- ASCULTI PE ADOLESCENTI — Sa scapi de ce? a intrebat cineva. Karen a dat din umeri inainte de a rispunde: — Sia scap de grija de a fi acceptat... si de a ma stra- dui prea mult... si de a zémbi prea mult pentru ca oamenii si ma placa... si de a nu m& adapta niciodats.. de a ma simfi mereu ca un strain. Si alfii au inceput si brodeze repede pe aceasti tema, inclusiv unii care numai cu cdteva minute inainte vorbeau atat de frumos despre anii lor de adolescent’: — Pot si confirm si eu. Imi amintese ci ma simteam asa de ingrozitor si de nesigur. M-am ingrasat foarte tare si uram felul in care aritam. — $tiu ca am vorbit mai inainte de pasiunea pe care le-o provocam biietilor, dar adevarul este cA era mai mult un fel de obsesie — si-i placi, si te desparti de ei, s&-fi pierzi prietenii din cauza lor. Ma gandeam nurai la biiefi gi asta se reflecta in notele mele. Era cit pe ce s& rman repetenta. — Problema mea din acele zile era presiunea la care eram supus de niste tipi, ca si fac Iucruri care erau periculoase sau rele. Am facut o multime de prostii —Imi aduc mereu aminte ci eram confuz. Cine sunt? Ce imi place? Ce nu imi place? Sunt autentic sau sunt 0 copie? Pot si fiu eu insumi si s& fiu totusi acceptat de ceilalti? imi placea acest grup. I-am apreciat onestitatea. — Spunefi-mi, i-am intrebat, in timpul acestor ani nebuni, v-a fost de folos ceva ce au spus sau au ficut parintii vostri? Oamenii isi riscoleau amintirile. — Paringii mei nu au strigat niciodata la mine in fafa prietenilor mei. Daca ficeam ceva rau, cum ar fi sé vin tarziu acasd, iar prietenii mei erau de fat’, parinfii as- AFACE FATA SENTIMENTELOR 21 teptau pana cand acestia plecau. Abia atunci ma mus- truluiau. — Tata avea obiceiul s4-mi spuna: , Jim, trebuie sa te lupfi pentru convingerile tale... Daca ai dubii, consul- constiinfa... Sanu te temi mereu c& gresesti, pentru ca altfel nu vei avea niciodata dreptate.” Ziceam mereu: ,,lar incepe”, dar uneori chiar mi-au prins bine vorbele lui. —Mama m& obliga mereu si ma perfectionez. ,Poti mai mult... Mai verified... Mai f 0 data.” Nu ma lasa in pace in nicio privin{a. Tata, pe de alta parte, credea ca sunt perfect. Asa c& stiam la cine sai ma duc in diferite situafii. Am avut parte de o combinatie bund. — Parinjii mei insistau s8 inva tot felul de lucruri — cum sa fin socoteala economiilor mele, cum s& schimb un cauciuc. M-au obligat chiar s& citese zilnic cinci pagini in spaniola. Uram atunci acest lucru, dar pana la ‘urma am obtinut o slujba buna tocmai pentru c& stiam spaniola. —Stiu c& nu ar trebui si spun asta, pentru ci probabil aici sunt multe mame care lucreaza, ca si mine, dar chiar imi facea plicere si stiti ci mama era acasé cind ‘veneam de la scoala, Daca mi se intampla ceva suparator in ziua aceea, puteam sa-i povestesc totul. —Deci, am spus, multi dintre voi afi avut experienta unor parinti injelegatori in perioada adolescentei. — Ei, asta e numai o fata a lucrurilor, a spus Jim. Pe lang& vorbele bune ale tatdlui meu erau destul de multe lucruri care ma afectau negativ. Nimic din ceea ce féceam nu era suficient de bun pentru el. Si avea grijS s&-mi spund asta. Cuvintele lui Jim au deschis z4gazurile. A tagnit un torent de amintiri neplacute:22 CUM SA-I ASCULTIPE ADOLESCENTI Mama m-a sprijinit foarte pufin. Aveam o gré- mada de probleme si aveam mare nevoie de indrumare, dar tot ce primeam de la ea erau aceleasi povesti vechi: ,Cand eram la varsta ta...“ Dup& o vreme am invafat sa fin totul in mine. — Parintii mei obisnuiau s&-mi induca acest com- Plex de vinovatie: ,Esti singurul nostru baiat... Astep- tam mai mult de la tine... Nu dai tot ce pofi.” Nevoile pirintilor mei erau mult mai importante decdt ale mele. Faceau ca problemele lor sa fie problemele mele. Eram sage copii si eu eram cea mai mare, si trebuia sa gatesc, sii fac curat si si am grija de fratii si surorile mele. Nu mai aveam timp sa fiu adolescent. — La mine a fost invers. Am fost asa de cocolosit si de protejat, incat nu eram capabil s& iau niciun fel de decizie fr& aprobarea piirinjilor mei. A trebuit s& fac terapie ani de zile pentru a incepe sX am putin incredere in mine. — Parinfii mei erau din alta fara, cu o cultura total diferita. La noi acas& totul era strict interzis. Nu puteam cumpara ce voiam, nu puteam merge unde voiam, nu puteam purta ce voiam. Chiar cand eram major, la liceu, trebuia s& cer permisiunea pentru orice. O femeie pe nume Laura a vorbit ultima. — Mama era la extrema cealalta. Era mult prea ing’- duitoare. Nu impunea niciun fel de regula. Veneam si plecam cand voiam. Puteam s& stau afara pana la ora 2 sau 3 dimineata si nimanui nu-i pasa. N-am avut niciun fel de interdictie, n-a intervenit in niciun fel. Chiar mA lisa si ma droghez in cas’. Cand aveam 16 ani, lam cocaina si consumam alcool. Cel mai ingrozitor a fost cand a inceput sa-mi fie rau. {ned mai simt furie fata de mama pentru cé nu m-a ajutat deloc si ma structurez. Mica distrus mulfi ani din viata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 23 Grupul tacea. Oamenii simteau impactul vorbelor pe care le auziser’. In sfarsit, Jima comentat: — Poate c& p&rintii au intentii bune, dar ei chiar pot istruge un copil. : Dar am aisravienal tofi, a protestat Michael. Am crescut, ne-am c&sAtorit, am pus bazele familiei noastre. Intr-un fel sau in altul, am reusit si devenim niste ‘adulti functionali. — Poate ca aga e, a spus Joan, femeia care ficuse terapie, dar ne-a luat mult timp si multi energie ca s& uittim lucrurile rele din trecut. ap — $i totusi rman lucruri pe care nu le poti uita niciodata, a adaugat Laura. De aceea ma aflu aici. Fata mea incepe s& se poarte intr-un fel care ma ingrijoreaza §i nu vrean si repet ce a ficut mama cu mine. Comentariul Laurei a readus grupul in prezent. Incet, oamenii au inceput si dea glas nelinistilor euurente legate de copiii lor: ; — Ce ma preocupi este noua atitudine a fiului meu. Nu vrea s& traiascd dupa regulile nimanui. Este un yebel, Asa eram si eu la 15 ani. Dar am ascuns acest lueru. El da totul pe fats. Continua s& forteze nota. —Fata mea are numai 12 ani si, in sinea ei, doreste foarte mult sa fie acceptata, mai ales de catre ‘Dilefi. Mi-e teama cA va ajunge intr-o situatie compro- Mnl|Atoare, numai pentru a fi mai popular’. : —Pe mine mi ingrijoreaza activitatea scolar’ a fiu- Jui meu. Nu se mai concentreaza deloc. Nu stiu daca tute prea pasionat de sport sau pur si simplu este lenes. —Singurul lucru de care pare preocupat fiul meu Sunt noii lui prieteni si dorinfa de a fi cool. Nu-mi place Mel vid in compania lor. Cred c& au o influentd proasta Abupra lui,24 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI — Fata mea pared are dubla personalitate. in societate este 0 printes’ — dulce, plicut’, politicoas’. Dar acasi — nici vorbi de aga ceva. Dac fi spun c& nu poate face ceva sai nu poate avea ceva devine foarte obraznica. —Parca ¢ fata mea. Numai ci devine obraznici tocmai cu noua ei mami vitrega. Este o situatie foarte tensionata, mai ales cand suntem toti acasa, in weekend. —Sunt ingrijorat de tofi adolescentil. Copii de astizi habar nu au ce fumeaz& sau beau. Am auzit atdtea povesti despre petreceri la care baietii strecoart droguri in bautura fetelor. Atmosfera era inc&reati de anxietatea colectiv’ a grupului. Karen a ras nervos: — Ei bine, acum ca stim care sunt problemele, avem nevoie repede de niste raspunsuri! — Nu exista raspunsuri rapide, am spus. Nu si cand e vorba de adolescenti. Nu puteti si-i protejati de toate pericolele din lumea de ast&zi sau sd-i crutati de agita- fia emotional a anilor de adolescenja, sau s4 sc&patide cultura pop care ii bombardeazi cu mesaje nesin’- toase. Dar daca putefi s& le creati un anumit tip de climat in familie in care copilul vostru si-si poata exprima liber sentimentele, existé marea sansi ca ei s& fie mai dispusi si vA impiirtageasca sentimentele. Mai dispusi si ia in considerare perspectiva voastr’ de adulfi. Mai capabili s& v4 accepte restrictiile. Mai dor- nici s& fie protejati de valorile voastre. —Spui c& mai exist’ inci speranta! a exclamat Laura. Nu e prea tarziu? Siptimana trecut&é m-am trezit cu acest teribil sentiment de panic’. Nu ma puteam gandi decat la faptul ci fata mea nu mai ¢ 0 fetita si c& nu mai e cale de intoarcere. Stateam in pat, paralizats, FACE FATA SENTIMENTELOR 25 gi ma gandeam la toate Iucrutile pe care nu le-am facut cum trebuie cu ea, si apoi m-am simtit foarte deprimat& gi foarte vinovata. Apoi am avut o revelafie. Hei, inc’ n-am murit, inc’ nu a plecat din cas’. $i eu o si fiu mereu mama ei. Poate voi reusi si fiu 0 mama mai bund. Te rog, spune-mi ci nu e prea tarziu. a — iti spun din experienja mea, am zis, c& nu e niciodata prea tarziu s8-ti imbundtatesti relatia cu copilul tau. — Adevarat? — Adevarat. Era timpul s& incep primul exercifiu. —S& zicem ci eu sunt adolescentul vostru, am spus grupului. O si vai spun cateva lucruri gi o si va rog st-mi raspundefi in felul in care este cel mai sigur co 88-1 enervati pe copilul vostru. Haideti si incepem. Nu stiu dacd vreau si ma duc la colegiu. P&rinfii” mei au sarit imediat: Nu fi ridicol. Binefnjeles cé te duci la colegiu. —Este cel mai prostesc Iucru pe care |-am auzit vreodata. u ; —Nu pot s& cred ca fi-a trecut prin minte si spui asta. Vrei s& frangi inima bunicilor tai? sent Toti au inceput s& rada. Am continuat si-mi exprim ingrijorarile si doleantele: Dee trebuie siduceu, mereu, gunoiul? — Pentru ci nu faci nimic aici, decdt s& mananci si si dormi. — De ce trebuie sa te plangi tu mereu? — De ce fratele tau nu face atatea nazuri cand il rog peel si ma ajute?26 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Astiizi, un polifist ne-a finut o lunga prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a ficut decat sf ne inspiménte. — Sate inspaimante? A incercat sa te ajute siti bagi mintile-n cap. > Daca te prind vreodata c& iei droguri, abia atunci © st vezi ce inseamma si fii inspaimantat. — Problema cu voi, copiii de azi, este c& voi credefi cé stifi totul. Ei bine, afla c& mai aveti incd multe de invatat. Nu-mi pas& daci am febra, in niciun caz nu voi lipsi de la concert! — Aga crezi tu. in seara asta nu te duci nicdieri, decat in pat. — De ce vrei si faci ceva aga de prostesc? Inca esti bolnav. — Nu e sfarsitul lumii. O s& mai fie destule concerte. De ce s& nu asculfi tu frumos ultimul album al trupei, sf inchizi ochii si s&-ti imaginezi o& esti la concert? Michael a pufnit: —O, da, asta ar trebui s& ajute foarte mult! — De fapt, am spus, in calitate de copil al tiu, n-am auzit nimic care ar putea si ma ajute. Mi-ati ignorat sentimentele, mi-afi ridiculizat ideile, mi-ati criticat rafionamentul si mi-ati dat sfaturi pe care nu vi le-am cerut. Si a fost atat de usor pentru voi toti. Cum asa? — Pentru cd asta e in mintea ne stra, a zis Laura. Asa am auzit si noi cand eram copii. Vine de la sine. — $i eu cred cA e natural, am spus, ca parintii 8 alunge sentimentele dureroase sai supAr&toare. Este dificil s4-i asculttm pe adolescenfii nostri expriman- du-si confuzia, resentimentele, dezamagirea sau descu- rajarea. Nu suportim s8-i vedem nefericifi. Aga ca, A FACE FATA SENTIMENTELOR 27 plini de bune intenfii, le ignorém sentimentele gi le Impunem logica noastri de adulfi. Vrem s& le arkt’m. felul ,corect” de a simfi. Si totusi, faptul ca fi ascultam Je poate da cel mai mare confort. Faptul c& putem sa le acceptim sentimentele nefericite fi va ajuta pe copii ‘Nogtri si se confrunte cu ele. —O, Doamne! —a exclamat Jim. Dac& sofia mea ar fi fost aici in seara aceasta, ar fi spus: ,, Vezi, asta incercam flsfi spun si eu. Nu-mi vorbi de logic’. Nu mai pune fonte aceste intrebari, Nu-mi mai spune unde am gresit stu cum ar trebui sé fac data viitoare. Doar ascuiltal” —$tii de ce mi-am dat seama? a spus Karen. Cea mai mare parte a timpului ascuft pe oricine, in afara de coplii mei. Dac& unul dintre prietenii mei este sup4rat, fn niciun caz nu ii spun ce ar trebui sa facd. Dar cu opiii mei este altceva. Preiau controlul. Poate pentru ef fi ascult ca un parinte. $i, ca un parinte, simt cf tre- bule sa rezoly lucrurile. —Aceasta este marea provocare, am spus. SA ne Achimbim felul de a gandi din cum trebuie ew s& Wolv lucrurile in ,cum fi determin pe copiii mei si tezolve singuri lucrurile”. ‘Am ciutat in servietd gi am scos desenele pe care le pPregitisem pentru aceasta prima intlnire. — Aici, am spus, sub forma desenelor, sunt cateva principii de baz& gi tactici care pot fi utile pentru adolescentii nostri cand sunt nelinistiti sau suparati. in flecare situatie puteti vedea contrastul dintre felul dis- iiflel care le poate accentua supdrarea si cea care fi Ponte ajuta sa treacd peste ea. Nu exist nicio garantie #K toate cuvintele noastre vor produce reactiile pozitive Fedate aici, dar cel putin nu au cum sé facd rau.28 ‘CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A-FACE FATA SENTIMENTELOR: 29 in loc sa respingi sentimentele... Identificd gandurile si sentimentele acd 0 $4 vorbest, OSA) ppaibine. ‘Abby, cova e-a nec Tiebuia sim) astept la asta Mereu tite cu ate fete. | Mama nu vrea ca Abby si se simta riu. Dar, ignorand supirarea fetei, fara si vrea, o sporeste, Damian sp sunt singuala care {ine cu adevarat, Mama nu poate alunga toata durerea lui Abby, dar, ficind-o si-si exprime gandurile gi sentimentele, © ajuta pe fatd sX fack faf& realit3fii si si prinda curaj ca si treaci peste acest incident.30 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 31 Fa-le cunoscute printr-un cuvant sau sunet In loc s8 ignori sentimentele... (Oh... mmm... of... inteleg) (0, nal Maina trebuie s& prezint locrarea Sespre Shakespeare acd ru-t planific {otul dinainte, tm Dar acu Febuia so Termin Doha ach it cd infra cia si 02, A Mama are intentii bune. Vea ca fiul ei si aibs R&spunsurile minimale, empatice, ale mamei il fac rezultate bune la scoala. Dar, criticandu-i Pe fiu sx se sim’ infeles si-] ajutX s& se concentreze comportamentul, ignorandu-i nelinistea pe ceea ce trebuie si facd. si spunandu-i ce sa facd, ajunge ca totul si fie si mai greu pentru el,32 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! fn locul explicatiilor logice... =| Et pd Ayes Cand tatal raspunde Ia cererea nerezonabil& a fiicei sale cu 0 explicajie rezonabil4, ea devine si mai frustrata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 33 Ofera in planul fanteziei ce nu poti oferi in realitate Daci ai favut vole, a § ‘vst chiar aoum permis Oferindu-i fetei in planul fanteziei cea ce-si doreste in realitate, tatal o face si-i fie mai ugor sa accepte realitatea.a4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 35 Accepta sentimentele si schimba comportamentul inacceptabil In loc sa renunti la decizia mai buna... Darruma mai | Tolnu eed deo oare deloc. 7 idee bund. Sti ce a I Darcy pce mal ca che Torogh A hoe {cere in rine! O s&:am gr}a!0 si md controle, Bale, OF | [acumincicafa medicubi ferct cand glezna] |g te adhinegi cite mui po, face! seva el : ‘pind dispare umf “a iY Ea a zl Pentru a-] face fericit pe fiul ei si pentru a evita Aritandu-si infelegerea faté de situatia neplacuta un conflict, mama nu fine cont de judecata sa in care se afl fiul, mama face ca acesta 54 accepte mai buna si adopta calea minimei rezistente. mai usor regulile ei clare.36 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT Comentariile au inceput chiar inainte sa-si termine tofi lectura. — Parc ai fi fost la mine acas&! Tot ce nu trebuie spus este exact ceea ce zic eu! — Ce mi nelinisteste este ca toate aceste scenarii au finaluri atat de fericite. Copiii mei nu vor renunta deloc Sau nu vor accepta atat de usor. — Dar nue vorba de a-i face pe copii si renunfe sau s& accepte. Este vorba de a incerca s& asculfi cu adevarat care sunt sentimentele lor. — Da, dar ca sa faci asta trebuie s& asculti in cu totul alt mod — $i s& vorbesti in cu totul alt mod. E ca si cum ai invaja o limba complet noua. — Si, ca s4 te simti bine cu o limba straina, am zis, ca S& tito insusesti, e bine s& exersezi. SA incepem de acum. $a zicem ca joc din nou rolul adolescentului vostru. © s&-mi exprim aceleasi ingrijorari, numai ca, de data asta, mama si tata vor reactiona apeland la una dintre tacticile pe care tocmai le-ati vazut in ilustratii. Oamenii au inceput imediat si risfoiasci paginile cu desene. I-am lisat cateva clipe, inainte dea le expune din nou lista mea de nelinisti. Unele dintre raspunsurile grupului au venit destul de repede, pentru altele a fost nevoie de timp. Oamenii incepeau, se opreau, reformu- lau si, in sfarsit, tsi gaseau cuvintele potrivite. Nu stiu daca vreau si ma duc la colegiu. — Mise pare c& ai niste indoieli reale referitor la asta. — Te intrebi, probabil, daca intr-adevar colegiul este potrivit pentru tine. — Stil ce ar fi misto? Daca ai putea sa te uiti intr-un glob de cristal si ai putea s& vezi cum ar fi viata ta dacd nu te-ai duce la colegiu... sau daci te-ai duce. AFACE FATA SENTIMENTELOR 37 De ce trebuie si duc eu mereu gunoiul? — Baiete, am inteles cat de mult urasti acest lucru. —Nu este activitatea ta preferata. Maine vom vorbi despre rotatia sarcinilor. Dar acum am nevoie de ajtito- rul tau. —Néar fi minunat daci gunoiul s-ar scoate singur afara? Ast&zi, un politist ne-a tinut o lung’ prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a facut decat si ne fnspaimante. —Deci crezi c& a exagerat incereand sé-i sperie pe copii s& stea departe de droguri. —Tactica asta a infricosrii chiar c& te-a enervat. —Mi se pare cA ai vrea ca adultii si dea copiilor o informatie clara si s& aiba in acelasi timp incredere in ei ¢X vor lua hotirari responsabile. Nu-mi pasa daci am febra. fn niciun caz nu voi lipsi de la concert! —Ce ghinion sa fii bolnay, tocmai azi, din toate zilele! Doar astepti acest concert de atatea saptamani! —Stiu. fn sufletul tiu, erai pregatit si mergi. Pro- blema este ci, la o temperatura de 39°C, trebuie sa stai fn pat. —Chiar dacé stii c& vor fi multe alte concerte, sunt sigur c& nu ai fi vrut si-l ratezi tocmai pe sta. Cand exercitiul s-a incheiat, oamenii s-au uitat mul- sumifi unii la al — Cred ca am inceput si inteleg, a zis Laura. Ideea e 88 incerci sa exprimi in cuvinte sentimentele pe care38 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT crezi ci le are copilul thu, dar s&-ti pastrezi sentimentele tale. —Este un aspect la care eu am obiectii, a zis Jim. Cand o sa incep s& vorbesc despre sentimentele mele, s& spun ce vreau et si spun? De exemplu: ,,A-ti indeplini sarcinile este 0 contributie la viata de familie”; ,,A te duce la colegiu este un privilegiu, {fi poate schimba viata’; ,E 0 prostie sa te droghezi, iti poate distruge viata”. —Da, a intervenit si Michael, la urma urmei, noi suntem parintii. Cand vom incepe s& vorbim despre ce credem noi sau despre valorile noastre? — O sa aveti destul timp s& va transmiteti mesajul, am spus, dar veti avea mai multe sanse si fiti auzifi dac& vefi incepe mai intai si va ascultati copii. Chiar daca nu exist garantii. Bi vi pot acuza ci nu-i infele- geti, cd nu sunteti rezonabili sau c4 sunteti de moda veche. Dar sa nu facefi nicio greseala. in pofida pune- rilor la punct si a protestelor, adolescentii vostri vor si stie exact care e pozitia voastr’. Valorile si convingerile voastte joacd un rol vital in determinarea alegerilor lor. Am respirat adanc. Am atins o grimada de probleme in seara aceasta. Era vremea ca p&rintii si se duca acasa si si testeze ceea ce invajaser’. Pan’ acurn ei se descurcasera cu ajutorul convingerilor mele. Doar punénd in practicd aceste tactici cu adolescentii lor si observand singuri rezultatele isi puteau forma convingerile proprii —Pe siptimana viitoare, am spus. Abia astept s8 aud cate ceva din experientele voastre. A FACE FATA SENTIMENTELOR 39 Povestile Nu stiam ce va iesi din prima noastré intalnire. Una ¢ sf incerci sA aplici noi principii la niste probleme ipotetice cand te afli la un atelier, inconjurat de parinti. Este cu totul altceva cand esti singur acasa, incercand 8X te descurci cu copiii si cu probleme adevarate. Si totusi multi dintre pSrinfi chiar asta au facut. Iata, cu putine modific&ri, o mostra experientelor lor. (O s& observati ci majoritatea povestilor provin de la aceiasi oameni care au participat activ in clas’. Dar unele apartin si p&rinfilor care au luat parte la discutie mai rar, dar care au dorit st impirtiseasc& in scris cum au influentat noile tehnici relatiile lor cu adolescentii). Jone Fata mea, Rachel, parea in ultima vreme la pamant. Dar de fiecare data cand o rugam s&-mi spuna care e problema, ea raspundea: ,Nimic"; cand ziceam: ,Cum pot si te ajut dact nu-mi spui?” ea spunea: ,Nu vreau 84 vorbesc despre asta”; eu ziceam: ,Poate daca ai vorbi despre asta te-ai simti mai bine.” Apoi imi arunca 0 privire si totul se termina asa. Dar, dupa discutia noastra de la atelierul de sapta- ména trecut, am decis s& incerc ,noua abordare”. Am spus: Rachel, pari aga de nefericitA in ultimul timp. Orice ar fi, e ceva care te face si-ti fie foarte rau. Ei bine, lacrimile au inceput s&-i curgi pe obraji si putin céte putin a iegit la Jumind toata povestea. Cele doua prietene ale ei din scoala primara si gimnaziu ficeau acum parte dintr-o noua gasck si pe ea o dadeau la o parte. Nu-i mai pistrau locul pentru masa de pranz, asa cum fSceau pana acum, n-o mai invitau la40 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI petrecerile lor. Abia o mai salutau cand treceau pe lang& ea pe coridor. $i ea era sigura c& una dintre ele a trimis un mail tuturor copiilor in care spunea c& hainele obisnuite pe care le poarti 0 fac si arate grasa gi c& nici micar nu are haine de firma. Eram socat&. Auzisem cA astfel de lucruri se petree la scoala si ci unele fete pot fi foarte crude, dar nu mi-am imaginat niciodata ca asa ceva se va intampla cu fata mea. Nu voiam decét si-i alin durerea. Sa-i spun si le uite pe fetele alea pretenfioase, mizerabile. O s8-si facd noi prieteni. Prieteni mai buni. Prieteni care vor vedea ce copil bun este. Dar nu am spus nimie de genul asta. in schimb, am vorbit numai despre sentimentele ei Am spus: —Vai, draga mea, este foarte neplicut. S& afli c& oamenii in care ai crezut si pe care i-ai considerat prieteni nu sunt deloc asa este foarte dureros. —Cum au putut si fie asa de rele? a spus ea sia inceput si planga si mai tare. Apoi mi-a spus despre alta fata din clasi, pe care o ,,barfeau” pe chat, spunand c& trupul ei pute gi miroase a pipi. Nu-mi puteam crede urechilor. Fam spus lui Rachel c& acest comportament spune totul despre ce fel de oameni sunt ele si nu despre ceilalti. Evident, singura modalitate prin care aceste fete se puteau simti spe- ciale, o parte a unui grup cu circuit inchis, era si se asigure ca ceilalfi sunt tinuti la distanta. A dat din cap si am vorbit mult timp dupa aceea despre prieteni ,adevarati” si, falgi” si despre cum pofi face diferenta. Dupa un timp am vazut c& incepuse deja s& se simt& mai bine. Dar nu puteam spune acelasi lucru despre mine. Asa ca, a doua zi, dupa ce Rachel s-a dus la scoali, am A FACE FATA SENTIMENTELOR 41 contactat-o pe consiliera lor. Iam spus c& telefonul era confidential, dar ci aveam conwingerea ca ar fi dorit s& afle ce se intampla. Nu binuiam ce rispuns voi primi, dar eaa fost foarte receptiva. A spus ci era foarte bucuroasé cA am sunat, pentru ca auzise din ce in ce mai multe povesti in ultima Vreme referitor la ceea ce ea numea_,,denigratorii electronici” si c& intenfionase si discute acest Iucru cu directorul, si vad& ce s-ar putea face pentru a-i ajuta pe levi si inteleaga cat de diundtor poate si fie un astfel de abuz electronic si cate neplaceri poate provoca. in incheierea conversatiei noastre ma simfeam mult mai bine. Chiar mi-am dat seama ci ma gandeam: Cine tie? Poate va iesi ceva bun din asta”. Jim Baiatul meu cel mare are un serviciu part-time la un fast-food. Duminica trecutd, cnd s-a intors de la servi ciu, sia aruncat rucsacul pe masi si a inceput s&-i injure pe sefi. Fiecare cuvant carci iegea de pe buze i uf sau p. era ou ides, atunci cand geful la intrebat daca e844 puna ore suplimeniare in weekend, fiul meu ia rispuns: ,Poate”. Dar cénd s-a dus la munc& duntinicé dimineat’ si se preg’tea s&-i spund gefului cd le va face sigur, ,nenorocitul”’ (ca sé-l citez pe fiul meu) daduse altcuiva orele suplimentare. Ei bine, baiatul a avut noroc ci nu m-am enervat si nu am spus ceea ce voiam si zic: ,.De ce te mira? La ce te asteptai? Maturizeaza-te! Cum yrei ca omul s&-$i conduca afacerea cu un angajat care fi spune ci «poate» va veni s& lucreze. «Poate» nu intra in discutie.” Dar nu i-am spus aga ceva. $i nici nu am pomenit de injurdturi, de data asta. Am zis doar:42 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENT — Deci nu ai crezut c& trebuia si-i dai acpbeie i dai un raspuns Ela spus; —Nu, trebuia sai ma gandesc bine inainte! Am spus: —Aha —Am si eu viaja personala, nu crezi?! Chestia asta n-o si meargi” ma gandeam. Apoi, din senin, a spus: ie Cred c& am dat-o in bar’. Trebuia s8-l fi sunat sand am ajuns acas3, nu si-l las sa ma astepte. _ Ce zici de asta? I-am aratat putina intelegere si el a $i recunoscut ce ar fi trebuit s& facdi de fapt! Laura La cateva zile de Ja atelierul nostru am mers cu fica mea sa-si cumpere blugi. Mare greseala. Nimic din ce a Probat nu era ,bun”. Nu era masura bund, nu era culoarea, nici chiar marca. In sfargit, a gasit o pereche care i-a plicut, cu talie joasé, cu un numar mai mic, incat abia putea si traga fermoarul si care-i punea in evidenta fiecare parte a fundului. N-am zis nimic. Am lsat-o in cabina de proba si mam dus si caut un numar mai mare. Cand m-am intors, Inca se admira in oglinda. A aruncat o privire la Pantalonii pe care i-am intins si a inceput si url é —Nu pun dia pe mine! Vrei s& arat ca 0 idioata! hens Tien esti gras crezi ci toat’ lumea Poarte haine mari, Ei bine, n-o si-mi trupul asa cum faci tu! a Fusesem aga de ranit, eram asa de furioas’, incat eram cat pe ce s&-i spun c& eo scorpie. Dar n facut-o. Am zis: et eee A FACE FATA SENTIMENTELOR 43 —Te astept afar’. Era tot ce puteam face. Eaa zis: — Si cum rdmane cu blugii mei? Am repetat: — Te astept afar’. $i am lisat-o in cabina de proba. Cand a iesit din cabina, ultimul lucru pe care-I voiam era si ,,vad care-i sunt sentimentele”, dar pana la urma ‘am facut-o. Am spus: — Stiu cd iti pliceau blugii 4s rat{ c& nu sunt de acord cu ei. Apoi am facut-o sa stie cum ma simt: — CAnd mi se vorbeste aga, ceva se inchide in mine. Nu mai am niciun chef de cumparaturi, nici s8 ajut pe cineva, nici m&car s& vorbesc Niciuna dintre noi nu a scos niciun cuvant pe drumul de intoarcere. Dar, chiar inainte de a intra in casi, a baiguit: ,fmi pare rau.” Nu era cine stie ce scuz4, dar totusi am fost bucu- roasi si o aud. De asemenea, am fost bucuroasa ci nu i-am spus altceva, pentru care, mai apoi, eu ar fi trebuit si-mi cer iertare. . Si stiu c& esti supa Linda Nu stiu daca relatia cu fiul meu este mai bund, dar cred c& fac progrese cu ajutorul prietenilor lui. Sunt niste gemeni de 13 ani, Nick si Justin, amandoi foarte destepti, dar cam nestipaniti. Fumeaza (cred ci mai mult decat niste simple figiri), fac autostopul si odat’, cand parintii lor tau consemnat acasa, au iesit pe fereastra de la dormitor si s-au dus la mall. Bajatul meu este magulit de interesul lor pentru el, dar eu sunt ingrijorati. Sunt sigur c& si el face44 (CUM SA-I ASCULTIPE ADOLESCENT! autostopul cu ei, chiar daca neagi. I-ag interzice s& se intalneascd cu ei in afara scolii, dar sotul meu spune c4 asta ar inrdutati lucrurile si ci fiul nostra va gasi o modalitate s& se vada cu ei si ne va minfi. Aga c& strategia noastra in ultima lun’ a fost s&-i invitim pe gemeni la cina in fiecare duminie’. Ne gandeam ca, daca vor fi aici, vom putea sa-i supraveghem pe toti si sti ducem cu magina oriunde vor ei. Cel putin o noapte vom sti sigur c4 nu se afl in vreun colt intunecat, cu degetul in sus, asteptand ca un strain si-i ia in magin’. Oricum, ce e de refinut deocamdat’ e ci pani acum nu am putut inchega o conversafie cu niciunul dintre gemeni. Dar, dupa atelierul de siptémana trecuti, am Ricut deja cAteva progrese. Cei doi il vorbeau de riu pe profesorul de stiinte, numindw+ ,tampit prost”. in mod normal am fi luat apirarea profesorului. Dar nu si de data asta. De data asta am Incercat s& ne dim seama ce simt gemenii fata de el. Soful meu a spus: Acesta este un profesor de care chiar nu va place. Siau inceput si ne spun mai multe: —Este asa de plictisitor. Si mereu tipa la noi far& jun motiv. Si daci te strig& si nu stii rispunsul, te face de ras in fafa tuturor. Am zis: —Nick, pun pariu c& daca tu si Justin afi fi fost profesori, nu afi fi fipat la copii si nu i-afi fi umilit pentru c& nu stiau un rispuns. Au spus amandboi: ,,Aga el” aproape in acelasi timp. Soful meu a adaugat: $i niciunul dintre voi nu ar fi fost plictisitor. ar fi fost norocosi sa va aib& pe voi doi profesori A "ATA SENTIMENTELOR, fee ARICERA ASS S-au uitat unul Ja altul si au ras. Fiul meu se wita la ei cu gura deschis&. Nu-si putea crede urechilor ca prietenii lui cool purtau o astfel de conversatie cu parintii lui care nu erau cool. Karen Noaptea trecuti, Stacey si cu mine ne uitam pe un vechi album cu fotografii. I-am aritat 0 fotografie cu ea pe bicicleta, de cand avea 6 ani, si am zis: — Vite ce draguta erai atunci! — Da, a zis ea, atunci. Am zis eu: — Cum adied aenci? — Acum nu mai arat chiar aga bine, a zis ea. —Nu fi prostutd, arati bine, am zis. —Nu, nu arit. Arat ingrozitor. Parul e prea scurt, sini sunt prea mici si am fundul prea mare, a spus ea. Mereu ma enerveaza cand vorbeste asa despre ea. {mi aminteste de nesiguranta mea cand aveam varsta ei gicum mama mea era mereu alaturi de mine cu sugestii despre cum mi-as putea imbunat&ti imaginea: ,Nu sta cocosati... ,Ridicd-fi umerii”... ,FA ceva cu parul” Da cu niste farduri”...,,Arati ca urgia lui Dumnezeu!” ‘Aga ca ieri, cénd Stacey incepuse s& se ia la bani m&runfi, primul meu impuls a fost sa o asigur: — Nue absolut nici o problema cu fundul tiu, parul fi va creste, la fel si sdinii. Si, dac& nu, poti mereu s&-fi pui nigte vat’ in sutien. Ei bine, cam astea erau lucrurile pe care as fi urut si. Je spun. Dar de data aceasta m-am gandit ,OK, hai s& fi ascult sentimentele”. Am cuprins-o cu mana si am zis: —Nu prea esti incantaté de felul in care arti Sti ce as vrea? Ag vrea ca data viitoare s& stai in fata urtei coglinzi si s& vezi ceea ce vad eu.46 CUM SA-I ASCULTI FE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 47 Deodata a parut interesata: —Si ce vezi? Tam spus adevarul: — Vad 0 fata care este frumoasi si in interior, si afar’. — Of, esti mama mea, a zis sia plecat din camera. Peste un minut am véizut-o sténd in fafa unei oglinzi mari, din hol. {si pusese mana in gold gi chiar isi zambea. Michael Mai tii minte ci am vorbit de atitudinea negativa a fiului meu fata de scoala? Ei bine, in dimineata de dupa atelier a coborat la micul dejun cu atitudinea lui obis- nuité. Topaia prin bucdtarie plingandu-se de presiunea sub care se afla. Trebuia si dea doua teste importante — cel de spaniol& si cel de geometrie — intr-o singur& zi. Era cat pe ce sa-i spun ce-i ziceam mereu cand se plangea asa: ,Dacé ti-ai fi fAcut temele si ai fi invatat aga cum trebuia, n-ai fi avut de ce si te ingrijorezi cu privire la promovarea acestor teste”, Dar sofia m-a inghiontit si mi-a aruncat o privire semnificativa si mi-am amintit de chestia cu fantezia. Aga c& am zis: — N-ar fi minunat daca ar anunta deodatt la radio: _Astizi este pad’ mare! Se asteapté o furtund uriasa. Toate scolile sunt inchise!”? Asta l-a luat prin surprindere. Chiar a zémbit. Asa c& am continuat: —Stii ce ar fi cu adevairat minunat? Daca de fiecare data testul pe care ar trebui s&-l dai s-ar amana din cauza zpezii. Aschitat un zambet sia spus: —Da...ag vrea eu! Dar, cand a plecat la scoala, avea deja o atitudine mai pozitiva. Steven M-am recasatorit de aproape un an si Amy, fata mea de 14 ani, a fespins-o pe noua mea sofie chiar de la inceput. De fiecare dat’ cand o luam pe Amy de la mama ei pentru a petrece weekendul cu Carol si mine, se repeta aceeasi poveste. Imediat ce se urca in masin& gaisea ceva de criticat la Carol. Si indiferent ce i-ag fi spus lui Amy, nu parea sé inteleaga. Am subliniat cat de nedreapt este fafa de Carol, ci nu fi da nicio sansa, gi cit de mult se straduieste Carol si fie prietene, Dar, cu cat vorbeam mai mult, cu atat ea incerca si ma convinga ca nu am dreptate. Am facut bine e{ am venit siptimana trecuta la atelier, pentru ci duminica urmatoare, cand am luat-o din now pe Amy, a inceput-o din nou: —Urisc s& merg la voi. Carol tot timpul se invar- teste prin casi. De ce a trebuit sa te cisitoresti cu ea? Nu aveam cum si ma descurc si cu asta si s& si conduc, asa c& am tras pe dreapta si am oprit motorul. Nu mi puteam géndi decat la un singur lucru: ,, Usurel, Nu te pune cu ea. Nici macar s& nu incerci sa te explici. De data aceasta numai asculta. Las-o st spund tot.” Asa c& am zis: —Ok, Amy, se pare c& ai o grimada de sentimente puternice. Mai vrei s& adaugi si altceva? —Nu cred c& vrei si auzi ce am de zis. Nu o faci niciodata, a zis ea. —Acum 0 fac. Pentru ca pot auzi cat de suparata si de nefericits esti. Ei bine, a mers. Aaparut o lista lung’ de nemultumir —Nu e chiar aga de dulce cum crezi... Este 0 mare mincinoas&... Nu-i pas& decat de tine... Doar se preface cai place de mine.48 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCEN’ Nu i-am fuat nici macar o data apararea lui Carol si nici n-am incercat s-o conving pe Amy c& mu are dreptate. Am zis numai ,o!” si,mmm’ si am ascultat. La sfarsit, a oftat sia spus: — Of, dar ce rost are? — Are rost. Pentru ca este foarte important pentru mine s& stiu ce simfi, am zis. S-a uitat la mine gi am putut s& vad & are lacrimi in ochi: — Stii ceva? am zis. Trebuie si avem grija sa petrecem mai mult timp impreuna in weekend, numai noi doi. —Dar cum ramane cu Carol? a intrebat. Nu se va supara? — Carol o si inteleag’, am zis. Oricum, mai tarziu, in acea zi, Amy si eu am iesit cu cainele la o plimbare lunga in parc. Acum nu pot sa demonstrez c& este o legatura, dar acel weekend a fost cel mai frumos pe care I-am avut vreodata Carol, Amy Nu uita! Afla care sunt sentimentele adolescentului tau Adolescenta: O, nu! Ce ma fac? Lam promis familiei Gordon c& 0 si stau cu copilul lor sambat’, si acum Lisa m-a sunat si mea invie tat si rimén la ea peste noapte! Parintele: Va trebui s&... in loc s& ignori sentimentele adolescentului tu si si dai sfaturi, Identified gandurile gi sentimentele: Se pare c& esti prins la mijloc. Ai vrea si sf te duci la Lisa, dar nici nu vrei s& dezamagesti familia Gordon. Ta cunostinta de sentimente print-un cuvant sau cu un sunet: —o! Oferd in planul fanteziei ce nu pofi oferi in realitate —Nu ar fi mai bine dac& te-ai putea impérfi in doua? O parte si se duca la copil si cealalta si ra- mina la prietena ei peste noapte. ‘Accept sentimentele prin redirectionarea unui comportament inacceptabil — Am auzit cat de mult ai vrea s& te duci la Lisa. Problema este ca fi-ai dat cuvantul in fata familiei Gordon. Ei se bazeazi pe tine.VREM ,,SA NE ASIGURAM” ram nerbdiitoare sé incep sedinta din seara aceasta. Es sfarsitul ultimei noastre intalnir, Jim m-a luat la © parte pentru a-si exprima frustrarea de a nu-i putea obliga pe adolescenti si facd cea ce voia el, chiar cand el dorea acel lucru. Am infeles problema si i-am spus ci, dact va putea si mai reziste o siptimand, o si discutim mai mult pe acest subiect. Imediat ce s-au adunat tofi, am scris pe tabla su- biectul seri: Tactici pentru o cooperare angajanta —Hiaideti si o lum cu inceputul, am zis, Cand copii nostri erau mici, cea mai mare parte a timpului ne-o petreceam cu ei pentru ,a ne asigura”. Ne asiguram c& se spalau pe maini, ci se spalau pe dini, c& mancau legume, c& se duceau la culcare la timp si c&-si aminteau sa spuna ,,te rog” si ,mulfumesc”. Mai erau si lucruri de care ne asiguram ca nu le fac. Ne asiguram c& nu iegeau in fuga pe strada, ci nu se urcau pe mas§, nu aruncau cu nisip, nu se bateau, nu sculipau sau nu muscau. Ne asteptam ca atunci cdnd vor ajunge la varsta ado- lescenfei cea mai mare parte lectiilor sé fie invatata. Dar, spre frustrarea si exasperarea noastra, am descoperit c& fnci mai pierdem timpul cu aceste ,asigurari”. E REM _,SA NE ASIGURAM" 51 adevarat, adolescensii nostri nu mused si nu se mai ure’ pe masa, dar cei mai multi inc’ mai au nevoie s& li se reaminteasc& s&-si faci temele, s&-si indeplineasca sarcinile, s4 ménance rational, sA fact baie periodic, si doarmé suficient si s& se trezeasca la timp. Inc& ne mai asigurim c& sunt lucruri pe care nu le fac. ,,Nu-ti arunca hainele pe jos..”, ,.Nu bloca telefonul..”, ,Nu ridica ‘yocea cand vorbesti cu mine!” Fiecate familie este diferit8. Fiecare pirinte este diferit. Fiecare adolescent este diferit. Care sunt lucrurile pe care simtiti cd trebuie s& le verificati dacd adolescentul dumneavoastra le face sau nu in timpul unei zile? Hai si incepem cu dimineata. —Sa mA asigur ci nu adoarme din nou dup’ ce sund ceasul. —Saui ci nu uit si m&nance micul dejun — Sau ci nu poarté aceleasi haine trei zile Ja rand. — Sau ci nu sta prea mult in baie si nimeni nu mai poate intra. —Sau c& nu ajunge tarziu la prima ord pentru cia pierdut din nou autobuzul. — Sau cA nu se cearta cu sora lui. — Sati ci uit si-gi ia cheile si banii de mancare. — Dar care e situatia dupa-amiaz&? am intrebat. Ce se afla pe lista voastra de asigurari? —Sun’-mi la serviciu cum ajungi acasa. — Scoate cdinele la plimbare. — Incepe si-ti faci temele. —Nu manca prostii. — Sanu vii cu prieteni de sex opus cnd nu sunt acasa. —Nvu uita sd exersezi Ja pian (vioara, saxofon). —Nu pleca de acasa fara si-mi spui unde te duci. —Nu+ti tachina sora.52 (CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI —Acum, seara, am zis. Din nou, ce trebuie sd facd si nu trebuie sa faci adolescentii dumneavoastra? Oamenii s-au gandit o clipa si apoi... —Nu te inchide in camera ta. Petrece putin timp si cu familia. —Nu bate darabana in masa. —Nu te legana cu scaunul. — Nu sta la telefon toat& noaptea. Termini-ti temele. —Nu sta pe net toat& noaptea. Termind-ti temele. — Micar 0 dat spune si tu ,bine, cind te rog s& faci ceva. — Macar o dat raspunde-mi cand te intreb ce s-a intamplat. —Nu folosi toata apa cal’ numai la dusul tau. —Nu uita si-4i pui aparatul dentar inainte de a te duce la culeare. —Nu sta pana tarziu. O sa fii obosit dimineata. — Am obosit numai ascultand toate astea, a comentat Laura, Nu-i de mirare c& sunt aga de epuizata la sfargitul zilei. — Sinu se termina niciodata, a adiugat o femeie, pe nume Gail. Mereu sunt cu ochii pe baietii mei — imping, ii bat la cap, fi inghiontesc s& fac& una, alta. Si este din ce in ce mai greu de la divort. Uneori ma simt ca un sergent la instructie. — Eu sunt de alti parere, a zis Michael. Cred c& esti un pirinte responsabil. Faci ceea ce trebuie si fack un parinte. — Atunci de ce, a intrebat Gail cu durere, copiii mei nu fac cea ce trebuie sa fack? — De ce fata mea crede c& trebuie s& se comporte asa, a spus Laura, si-i faci mamei ei viata grea? Se cearta cu mine din cauza celui mai neinsemnat lucru. fi spun: ,Te rog, ia-ti farfuriile murdare din camer&” si VREM ,SA NE ASIGURAM” 53 ea-mi spune: ,,Inceteaz4 s4 m& mai bati la cap. Mereu esti cu gura pe mine.” In grup se auzeau murmure de sustinere. —Cu adolescentii, am zis, uneori cea mai simpli, cea mai normald rugiminte poate declansa o mica cearti sau o batilie indelungat’. Pentru a injelege mai bine punctul de vedere al copiilor nostri, haideti si ne punem fn locul lor. Hai si vedem cum am reactiona noi Ja metodele tipice folosite pentru a-i forfa pe acestia s& fact ce dorim noi. S& zicem c& eu joc rolul parintelui. Deoarece ma ascultati cu ,urechile unui adolescent”, vA tog si imi dati un rispuns imediat, necenzurat, visceral. Tata care sunt abordarile diferite pe care le-am exem- plificat si iat& care a fost reactia ,,copiilor” mei: Reprosuri si acuzat — Ai facut-o din nou! Ai pus ulei in tigaie, ai dat aragazul la maximum si ai plecat din camera. Ce e cu tine? Puteai sa ne dai foc! Nu mai fipa Ja mine!” »Nu am lipsit asa de mult!” A trebuit si ma duc la toalets.” Apelativele: —Cum ai putut uita s& pui lacttul la bicicleta ta nou-nouta? A fost o mare tampenie. Nu e de mirare c& fi-a fost furata. Nu pot s& cred c& ai fost aga de iresponsabil! Sunt un prost.” , Sunt iresponsabil.” Nu fac nimic bine.”54 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Ameninjari: i —Daca nu crezi c& este destul de important si-ti indeplinesti sarcinile din gospodarie, atunci nu cred nici eu cd este destul de important s8-ti dau bani de buzunar. Esti o scorpie!’ ule urasc.” ,O s& ma bucur cnd 0 sa plec din casa asta.” Ordine: —Vreau s& inchizi televizorul si si incepi si-ti faci temele. Gata cu scuzele! O faci acum! Nu vreau si fac asta acum.” Nu ma mai bate la cap.” 70 si-mi fac temele cand o sa fiu pregiitit pentru asta." Predici si morala: —Trebuie si vorbim despre ceva. Este vorba de ragaitul la masa. Poate c& pe tine te amuz&, dar de fapt este vorba de un obicei prost. $i, fie c& ne place sau nu, oamenii ne judect dupa obiceiurile noastre. Aga cA, dac& trebuie si ragai, macar acopera-fi gura cu un ser- vefel si spune: ,,Pardon”. Ce ai spus? Nu te-am auzit.” Am impresia c& 0 st rgai.” NE att de meschin. Bunele maniere or fi impor tante pentru tine, dar nu ma intereseaz& pe mine.” Avertizazi: —Te avertizez. Dacé te prind c& umbli cu gasca aia, sii vezi ce te asteapta, )Nu stii nimie despre prietenii mei.” REM ,SA NE ASIGURAM” 55 »Ce au aga de deosebit prietenii tai?” Putin imi pasa de ce spui. Stiu eu ce fac.” Victimizare: —Te rog si eu s faci un lucru neinsemnat pentru mine si pentru tine deja e prea mult. Nu inteleg. Eu muncesc asa de mult pentru a-fi da tot ce-ti trebuie si aga imi mulfumesti tu. Ok, deci sunt un copil ru.” 1 vina ta c& sunt aga. M-ai rasfatat.” Ma simt aga de vinovat...” Compara —Existi 0 explicatie pentru faptul c& sora ta este sunata de atata lume. Poate dac& ai face un efort s8 fii mai prietenos si mai deschis asa cum e ea, ai avea si tu a fel de mulli prieteni. nE.o mare mincinoas’.” 0 uriisc pe sora mea.” /Mereu ai iubit-o mai mult decat pe mine.” Sarcasm: — Deci intentionezi s& te duci de la antrenamentul de baschet direct la dans, fir sa faci dus. Ei bine, probabil c& o s& mirosi extraordinar! Fetele vor roi in jurul tu! Ha, ha... crezi c& esti foaaarte amuzant.” »Nici tu ma mirosi mai bine.” De ce nu vrei s& spui mai degraba care e problema?!” Profefie: —TTot ce faci e si dai vina pe alfii pentru problemele tale. Niciodata nu-fi asumi responsabilitatea. Iti promit,56 CUM SAI ASCULTIPE ADOLESCENT! VREM ,SA 57 daca o fii tot asa, problemele tale vor fi si mai mari sinu vei mai avea pe cine si dai vina. ,B&nuiesc c&4 nu sunt dec&t un ratat.” ‘Sunt irecuperabil.” Sunt blestemat.” — Destul! Sunt cuprins’ de remuscari, a strigat Laura. Seamand asa de mult cu lucrurile pe care i le spun fetei mele! Dar acum, cand am ascultat ca un copil, am urat felul in care suna. Tot ce am auzit ma face sa-mi fie rusine de mine. Jim arta complet nefericit. — La ce te gandesti? I-am intrebat —Cred c& multe dintre cele exemplificate de tine suna dureros de familiar. Asa cum am spus saptimana trecut’, tata niciodat’ nu a ezitat si ma puna la punct. incerc si nu m& port asa cu copiii mei, dar uneori aud cum ies din gura mea cuvintele lui. —Stiu! Uneori si eu simt cum mi transform fn mama! a spus Karen. Si doar am jurat c& n-o 4 se intample aga ceva. — OK, deci acum stim ce mu trebuie sf spunem, a zis |. Cand vom ajunge la ce pute spune? — Chiar acum, am raspuns, ridicind ilustratiile pe care le pregatisem. Dar, inainte de a le distribui, va rog si refineti cd niciuna dintre tacticile de comunicare pe care le veti vedea nu functioneazi mereu. Nu exist cuvinte magice care se pot folosi pentru orice adolescent, in orice situatie. De aceea este important si cunoastem cat mai multe tactici de acest fel. Totusi, cand vefi privi aceste pagini, o s4 vedeti c& principiul de baz’, comun tuturor acestor exemple, este respectul. Atitudinea noastra plina de respect si limbajul cuviincios fi fac pe adolescentii nostri sa asculte si s coopereze. Gai in loc si dai ordine... Ordinele creeazi adesea resentimente si rezistenta.58 CUM SA-IASCUI 11 PE ADOLESCENTI Descrie problema “Jef, este opiza micd. Nu putem primi deco singua fle fecare, Ot, Baus ey Descriind problema, ne invitim adolescenjii si gaseasc& o solutie. VREM ,SA NE ASIGURAM" 59 in loc s8-1 ataci pe adolescent... ‘Pentru cl rigodati nu mi potbaza pe tne! ‘Alpromis Ginga ci vel eva aleea, Cand suntem suparati, uneori le aruncim adolescentilor cuvinte care fi atac& sau fi umilesc. Rezultatul? Ei fie neaga tot, fie contraataca.60 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Descrie cea ce simti Ken, sun dezaragi: Wal pris cpa ‘wing acest aleea acura. | “Da. Due nur pu acum dg Cand descriefi cea ce simtiti, este mai usor pentru copii si ne audi si sine rispunda plini de solicitudine. VREM ,SA NE ASIGURAM” In loc s& reprosezi... Tie cea Ganon sil Nuam facut nimicl De unde era sé gi cAvaina la apa? Cand adolescentii sunt acuzati, de obicei devin defensivi. 6162 Cand li se explicd, simplu gi decent, adolescentii sunt mai dispusi si-si asume responsabilitatea pentru treburile pe care le fac in casi. CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Ofera informatii Drage mea, rf bine 5 veil eicheta nite da pune puower in masina de splat. spel de mn, numa napa ‘a, bine, de acum iat. VREM ,SA NE ASIGURAM* in loc si ameninti sau sd dai ordine... No‘ porticou la uzat a restaurant! arch eo zcreanla. Daca nu te imbraci cu ‘ceva decent, pot sf rami acasd. Bine.O sé stauacasé, E Multi adolescenfi reactioneaza la amenintiri sfidator si pe un ton ascultitor, dar suparati. 6364 CUM S&-I ASCULTI PE ADOLESCENTI WREM ,SA NE ASIGURAM” 65 Ofera-i posibilitatea de a alege An loc sa-i tii o predica lungi... Chris, mergers la un restaurant unde 1 cil or Fam spus 6 nu pul uesacl men sentra oh ta murda pe masa dn Ducati, Asa ca pitea spl tn cau mal pun Ni esieigenic Probab a stat zat... sau poate if pui un sacou peste cel pe pe os in autobuz, in toaleta soot sicine mi sie pe unde! Avem o sans mai mare sd ii facem s4 coopereze Adolescentii au tendinfa si nu auda predicile lungi. dac& fi propunem o varianti si pe placul nostru, si pe al lor.CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT VREM SA NE ASIGURAM” 67 Spune-o cu mai putine cuvinte | in loc sa scofi in evidenta problema... Epi asa de rea ou sora ta. O csi mareu. ine evrbe de lia are se bred gd och ia rosie pe car oat. ‘Sipretenl el Tok pricier mel red c& pretrial sunt cat. Destll Pretei th cuntla fl doi cas ine! O scurtd atenjionare le atrage atenfia si ai Adolescentii au tendinja de a fi iritafi de mai multe sanse si coopereze. comentariile critice.68 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Fi-ti cunoscute valorile sif sau asteptirile Nurmi place s& aud ion in familia noast. acd este ceva c& wei ca sora tas tie s crezicd 0 so gute... ‘Ani ma aslpt i to spi int-o maniera care s nu réneascd sentimental Cand parintii igi fac cunoseute asteptirile, in mod clar gi decent, adolescentii sunt inclinafi s4 asculte si sd incerce s pund in practica aceste asteptari. VREM ,,SA NE ASIGURAM* in locul unor observatii nervoase... Adolescentii pot fi extrem de sensibili la dezaprobarea patintilor. 6970 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI FA ceva neasteptat Pow0c pe orcine dela masa asta finance un bol pin cu supa... (PFS Was 3 Face soul Pose ca So aca? Eupot) 8G 25) Sieu pot 1 folosifi umorul, ca sa schimbam dispozifia si sx incurajam spiritul ludic al tuturor. REM ,,SA NE ASIGURAM” 7 In loc sa cicalesti... [le crea degra sect afr pe Pepper ‘isu spe mal tai. eZ Ha, ha, foarte amuzant. Vorbesoseros, Jef. Nu ‘este 0 pls pentru ai face nevole in ivi Da, da, da y, Unii adolescenti reacfioneaza mai lent la o atenfionare rezonabil. #3)72 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Adesea, in scris, pofi obtine mai mult decat vorbind. VREM ,SA NE ASIGURAM” 73 Comentariile au inceput s se auda dupa ce oamenii au rasfoit paginile gi au studiat desenele: —Nu este valabil numai pentru adolescenti. Nu m-ag supara dack soful meu ar folosi cdteva dintre chestiile astea pe mine. — Pe tine? —Bine, cu mine. Pentru mine. Treaba e c& probabil ar imbundtati relatia in multe cis&torii — Cred ca sunt oameni care s-ar uita la aceste tactici si ar spune: ,,Nu e nicio noutate. Este vorba numai de bun-simt ”. — Dar nu e ceva obignuit. Daca ar fi fost, nu ne-am fi aflat aici, in seara asta. —Nco si le tin minte pe toate. O sa lipesc desenele astea pe usa dulapului meu. ‘Un tat care era nou in grup si care nu mai vorbise pana acum a ridicat mana: — Buni, sunt Tony si stiu c& probabil mai bine mi-as fine gura pentru c& n-am fost aici siptimana trecuta. Dar pentru mine aceste exemple arat’ cum sa te descurei cu méruntisurile cotidiene, obisnuite — un ruesae murdar, un trieou rupt, lipa de maniere la mas. Am venit aici in seara aceasta pentru ci am crezut c& voiafla cum s& fac fata unor lucruri pe care adolescen{ii le fac, ingrijorandu-i de moarte pe pArinfii lor —cum ar fi fumatul, bautul, sexul, drogurile. —Acestea sunt cele mai mari probleme din zilele noastre, am fost de acord. Dar in funcfie de felul in care abordim ,mérunfisurile cotidiene” vom pune bazele abor- ditrii_,celor mai importante”. Este vorba de cum tratim problema unui rucsac murdar, a unui tricou rupt sau a unor maniere urate la masa, care pot imbundtati sau inrdutiti relafiile. Este vorba de cum rispundem la plu- surile si minusurile copiilor nostri, care fi fac si se74 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT REM ,SA NE ASIGURAM” 75 indeparteze de noi sau si se apropie mai mult. Este vorba de cum reactiondm la ce au ficut sau nu au fScut, fapt ce poate starni resentimente sau crea increderea $i intari legaitura cu noi. $i uneori numai aceast4 legAturA fi face pe adolescenti s& fie in siguranta. Cand sunt tentafi de ceva, pusi in situatie de conflict sau confuzi vor sti unde sa revina pentru indrumare. Cand vocile nocive din cultura pop fi cheamé la ele, ei vor avea o alti voce in interior, a voastra, cu valorile voastre, dragostea voastra, cu increderea voastr’ in ei. Dupa o hunga ticere, Tony a intrebat: — fntalnirea noastra s-a terminat? M-am uitat la ceas. — Aproape, i-am spus. — Bine, a zis, rasfoind setul de desene. Pentru c& vreau si incerc céteva din astea diseard si vreau s& ajung acasa inainte de a se culca copii. Povestile in povestile care urmeaza veti vedea cum au folosit p&rintii noile tactici, singure, in combinatii si uneori in situatii care depageau ,,maruntisurile cotidiene “. Gail Ultima sedin}a a fost special pentru mine. Am divor- fat recent, tocmai am inceput s& lucrez cu norma intreaga si daca este ceva de care am nevoie disperat& este cooperarea. Am doi biiefi adolescenti, dar ei nu prea mi-au fost de mare ajutor niciodata, lucru despre care stiu c& e vina mea, pentru ci nu-mi place s& cicdlesc pe nimeni, aga c& mereu sfargesc prin a face totul singura. Oricum, sambat& dimineata i-am rugat si ia loc si Te-am explicat c& nut aveam alt’ solutie, nu aveam cum s mA descurc si cu slujba mea cea noua si sd si continui ‘si fac tot ceea ce féicusem pana atunci. Le-am spus ci am nevoie ca ei s& se implice gi c& tofi va trebui sa tragem din greu pentru a fi din nou o familie. Apoi am citit toate sarcinile pe care trebuiau sa le facd in casa si i-am rugat pe fiecare s8-gi aleaga trei dintre ele, de care ar dori s& rispund&. Numai trei. Ar putea chiar s& faci schimb intre ¢i la sfargitul fiecarei saptamani Prima lor reactie a fost una tipic’. Lamentatii puternice legate de presiuinea de la scoala in care trdiau side cum , nu au niciodata timp pentru nimic”. Dar pana la urmé fiecare dintre ei a ales trei sarcini. Am pus lista pe frigider si le-am spus cd era pentru mine o mare usurare fie si numai sA ma gandesc cd voi veni acasi de la serviciu si voi gisi rufele spalate, magina de spalat vase ‘goal si masa curat4 si pregitit’ pentru cind. Ei bine, nu s-a intamplat tot timpul aga. Dar ei si-au indeplinit unele sarcini, o mare parte din timp. $i, cand nu au f&cut-o, doar le-am arilat spre lista si s-au si apucat de treaba. Daca as fi stiut asta acum cativa ani... Laura Fata mea are o noua modalitate de a ma informa ca am facut ceva care a ,nemulfumit-o”. Apeleazi la pro- testul tacerii, Daca indraznesc s-o intreb ce s-a intimplat, ridic din umeri sie uit’ in tavan, lucru care ma infurie. Dar, dupa intainirea de saptimana trecut’, eram pregatita si hotarata s& incerc ceva nou. Era la masa din bucétarie si manca atunci cand am ajuns eu. Am tras un scaun si am spus: — Kelly, nu-mi place ce se intampl& cu noi. $i-a incrucigat brafele gi s-a uitat intr-o parte. Nuam. Isat-o si ma opreasc4. Am spus:76 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI —Fac ceva care pe tine te scoate din mini; nu mai vorbesti cu mine, lucru cate pe inine ma scoate din minti; apoi am ajuns si tip la tine, lucru care ma innebuneste si mai mult. Deci, Kelly, imi dau seama acum ci am nevoie si-mi spui direct daca e ceva care te deranjeaza. Aridicat din umeri si s-a uitat din nou intr-o parte. Copilul asta nu-mi facea situatia prea usoar’. — $i daca este prea greu, am spus, atunci cel putin da-mi un semn, orice fel de semn. Putin imi pasa ce fel. Ciocaneste in masa, flutura un prosop, pune-ti o bucati de hartie igienica pe cap. Orice. —O, mami, nu te prosti, a zis si a iesit din camera. Am crezut of intr-adevitr suna prosteste, dar peste cAteva minute a venit inapoi in buc&t&rie cu o expresie amuzantd pe fafa si ceva alb pe cap — Cee chestia aia pe... 0, da... hartie igienicd, am zis. Améndoua am inceput si radem. $i pentru prima data dupa o lungi perioada de timp, chiar am stat de vorba. Joan Noaptea trecutd, fata mea de 15 ani m-a anuntat ca vrea si-si facd un piercing in nas. Am turbat. Am inceput s& strig la ea: — Ai innebunit? Dumnezeu ti-a dat un nas frumos. De ce vrei si faci o gaura in el? De ce vrei si te mutilezi? Este cea mai proast idee pe care am auzit-o vreodatd! Giea a inceput sa strige: — Vreau numai un mic cercelus in nas! Ar trebui s& vezi ce au alti copii. Kim are un cui in limba, iar Briana are un cercel in spranceani, iar Ashley are unul in buric! — Ei bine, siele sunt stupide! am zis. —Nu pot s& vorbesc cu tine. Nu intelegi nimic, a tipat ea si a tasnit din camera. VREM ,SA NE ASIGURAM” 77 St&team acolo si ma gandeam. $i sunt o mami care se duce la un curs de comunicare. Minunat! Dar nu aveam de gand si ma dau batut’. Aveam nevoie numai de o modalitate mai buna de a ajunge la ea. Asa ci am intrat pe net s& vad ce as putea gasi despre body piercing. Ei bine, reiesea cA este ilegal pentru cei sub 18 ani, in tara noastrd, si-si faci piercing, si se tatueze fara o scrisoare autentificata a unui parinte sau tutore. Singura exceptie se ficea pentru piercingul urechii. $i mai era, de asemenea, o intreaga sectiune cu boli care puteau fi c&patate prin intermediul unor instrumente nesterilizate sau din cauza unor conditii neigienice — hepatit&, tetanos, infectii, abcese... Ei bine, cand a revenit mai tarziu in camera, i-am spus c& imi pare sincer rau pentru lucrurile pe care le-am spus despre ea si despre prietenii ei, dar cX am gasit niste informafii pe internet pe care cred c& ar trebui s& le vad’. Apoi am aratat spre ecran. Sa uitat la el sia spus: —Ei bine, nimeni din cei pe care fi cunose nu s-a imbolnavit. Oricum, vreau s4-mi incerc norocul. — Problema este c& eu mu vreau si-mi incerc norocul, am zis. Sanatatea ta este mult prea important’ pentru mine. —Bine, atunci m& duc la un doctor obignuit si-1 las. s-0 facd el. Am nevoie numai de acordul t&u scris —a spus ea, —Nu pot fide acord cu asa ceva, am spus. Obiectia mea inifialA raméne inca fn picioare. Mai mult, ma cunose. Numai daci mi-as vedea fata purtand un cercel in nas as fi foarte suparata. $i nu vreau s& fiu suparata de fiecare data cand ma uit la tine. Cand o sa ai 18 ani, daca tot mai este important pentru tine, poti decide atunci daca vrei sau nu s& 0 mai faci.78 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Ei bine, n-a fost prea incantata de decizia mea, dar se pare c& a acceptat-o. Cel putin deocamdata. Tony Baiatul meu de 14 ani, Paul, umbl& prin casi de pare’ ar fi de pe alt planet’. Daca il rog s& faca ceva, imi spune: ,Da, sigur, tat si asta-i tot. [i intra pe o ureche si pe alta fi iese. Asa ci in weekendul trecut ,,am facut ceva neasteptat”. De doud ori. Prima data: cu glas tare, precum contele Dracula, am spus: — Iki poruncesc s& duci afar& gunoiul! S-a uitat la mine gia clipit. —$i nu ma lasa si astept, am zis. Asteptarea ma face rull! Aras si a zis: —Bine, atunci mai bine o fac repede. A doua oar’: am observat un bol cu resturi de cereale pe podeaua din camera lui. Am ardtat spre el si, cu vocea mea obignuitd, am spus: — Paul, stii ce e asta? —Da, a zis, un bol. —Nu, am zis. Este 0 invitasie la o petrecere. —Ce? —O invitatie pentru tofi gandacii de bucdtirie din ‘imprejurimi s& vind in camera lui Paul si s petreacai. A zambit. — Bine, tat&, am priceput, a zis si chiar a ridicat de jos bolul si l-a dus la bucatarie. Stiu c& ,amuzamentele” nu merg mereu. Dar e bine cand functioneaza. VREM ,SA NE ASIGURAM” 79 Michael Fata mea m-a trisnit cu o chestie saptimana asta. Azis: —Acum, tati, 0 s& te rog ceva si nu vreau s& te enervezi isi spui nu. Asculté numai. — Ascult, am zis. — Pentru petrecerea de la aniversarea mea de 16 ani vreau sa servim vin. Acum, inainte s& te enervezi de tot, trebuie si stii ck mulfi copii de varsta mea au avut vin la petrecerile lor. Este o modalitate de a face aceast& noapte mai speciala. Probabil c& a citit pe fafa mea dezaprobarea, pentru c& a inceput s& bata in retragere: — Ei bine, poate nu vin, dar, daci nu am nici macar bere, nimeni nu va mai veni. De fapt, nu ar fi nevoie s& fac eu rost de ea, ci prietenii mei ar putea s-o aduca pe a lor, tot ar fi bine. Hai, tati. Nu e mare lucru. Nu se va imbata nimeni. Promit. Vrem numai s& ne distram. Era cat pe ce s& scot un ,nu” chinuit, dar am_zis in schimb: —Jenny, vad c& e foarte important pentru tine. Tre- buie sd ma gandesc. C4nd i-am spus sofiei ce vrea Jenny, s-a dus direct la insemnérile de sptména trecut si a aratat la ,,spune in scris". — Dac o sa scrii, 0 sa citeasca, a spus. Dacd doar ii spui, numai o sa se certe cu tine, Tata scrisoarea pe care i-am scris-o: Draga Jenny, Mama gi eu ne-am gandit serios la dorinta ta dea servi vin la petrecerea ta aniversara. Din urm&toarele motive nu putem fi de acord:80 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI 1.In acest stat este ilegal consumul de bauturi alcoolice pentru orice persoand sub 21 de ani. 2.Daca ar fi s& ignorim legea si cineva de la petrecere ar avea un accident de magin& pe drumul spre casi, noi, ca p&rinti ai t&i, vom purta rispunderea legala. $i, chiar mai important, ne vom simfi responsabili din punct de vedere moral. 3. Dac& privim din alta perspectiva si-i lism pe Prietenii tai s&-si aduct bautura, ar trebui si spunem: ,,Nu e nicio problema ca tinerii si incalce legea atta vreme cat parinfii lor pre- tind c& nu stiu ce se intampla.” Lucru care ar fi necinstit si ipocrit. Aniversarea ta de 16 ani este o zi importanta. Hai s& discutim despre cum 0 vom celebra in moduri sigure, legale si amuzante pentru toata lumea. Cu dragoste, Tata Am strecurat scrisoarea sub uga de la camera ei. Nu a pomenit niciodat de ea, dar mai tarziu, dupa ce a vorbit la telefon cu prietenii ei, a venit la noi cu cateva propuneri ,,care s-ar potrivi cu lipsa unor bauturi reale” — cineva care si-l imite pe Elvis, 0 petrecere karaoke sau cineva care face horoscopuri. Totul este inca la stadiul de discufie. Dar eu $i sofia mea stim un singur lucru, c&, indiferent ce vom decide, in noaptea aceea s& fim in preajma. Am auzit c& uneori copii pleaca de la petrecere, beau cate ceva din bautura ascunsa prin masini si revin, zambitori si inocenfi. Am mai auzit c& unii copii isi aduc propria lor sticla de apa la petrecere, numai cai ,apa” de fapt este votc’ sau gin. REM ,,SA NE ASIGURAM” 81 Asa c& nu, nu vom fi niste intrusi. Vom incerca sa fim discreti. Dar vom fi cu ochii in patru. Linda Stii am zis c& © s8-mi lipesc desenele pe usa dulapului meu? Ei bine, chiar am facut-o. Si mi-a fost de mare folos. Ori de cate ori eram gata s& tip la copii siptiména asta, mA abfineam, fugeam pand fn dormitor, deschideam dulapul, m& uitam la desene si, chiar daca situafia mea era diferitd, giseam o idee mai bund pentru a m& descurca. Dar vinerea trecut baiatul meu a intarziat la scoal’, ceea ce insemna ca si eu voi intarzia la serviciu. Si am izbucnit: — Ai 13 ani gi inc nu apreciezi timpul. De ce trebuie s4-mi faci mereu asta? Ji-am cumparat un ceas nou. fl porti vreodat4? Nu. Si s§ nu cumva s& indraz- nesti s& pleci de aici cand vorbesc cu tine! S-a oprit, mi-a aruncat o privire si mi-a spus: —Mami, du-te mai bine i citeste ce scrie pe usa dulapului tau!Nu uita! Cum si-i faci pe adolescenti si coopereze in loc s& ordoni (,,inchide muzica! $i fa asta acum!”), poti: Sa desecrii problema: ,Nu pot s& gandesc sau si port o conversatie cnd urld muzica.” ‘Sa descrii ce simfi: , MA deranjeaza la urechi.” Sa oferi informafii: ,O expunere frecventi la su- nete puternice poate distruge auzul unei persoane.” Sa oferi o alternativa: Ce vrei mai bine — s& inchizi muzica sau s& o dai mai incet si s& inchizi usa?" Si spui cu un singur cuvant: ,, Volumul!” Si-fi faci cunoscute valorile si/sau asteptarile: Toti trebuie s& respectim gusturile celorlalfi pentru muzica tare.” Sa faci ceva neasteptat: Pune-fi mainile pe urechi, f& gestul inchiderii volumului, uneste palmele si apleac’-te in semn de recunostin}a. Sa 0 faci in scris: ,O muzica asa de tare Poate fi misto pentru o gasc3, Dar pentru mine si tine Este mult, mult prea TARE!!!” 3 A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI Cc de-a treia sedin{A nu incepuse inci. Oamenii erau strangi in mici grupuri, adancifi in conversa- sie. Fragmente de propozifii rizbateau pandi la mine. — Dup’ ce a facut, am pedepsit-o pentru o lun’! —Asga ci mi-am spus: gata, domnule Dragu}, am fost prea indulgent cu copilul asta. De data asta va fi pedepsit. »Bine, m& gandeam, inck n-am vorbit despre pedeaps’, dar se pare c& unii dintre ei sunt mai mult decat pregititi pentru asta.” — Laura, Michael, am spus. Vreti si ne spuneti tuturor ce au facut copiii vostri de sunteti asa de furiosi pe ei? —Nu sunt numai furioast, a izbucnit Laura. Am fost ingrijorata de moarte! Kelly trebuia sé fie la ziua de nastere a prietenei ei Jill la ora 6. La 7 am primit un telefon de la mama lui Jill. ,Unde e Kelly? Stia ca trebuia s8 ajungem la sala de bowling la 7.30. Scria pe invitatie. Acum stim tofi imbr&cati si o asteptim.” Inima a inceput si-mi bata tare. Am zis: , Nu inteleg. Aplecat destul de devreme. Ar fi trebuit sa fie acolo de mult”. ,Ei bine, sunt sigura ci nu e ceva grav. Sper numai si ajungi in curand“, a spus mama lui Jill gia inchis.84 CUM SAI ASCULTIP DOLESCENTI Am asteptat 15 minute inainte de a o suna eu. Jill a rispuns. ,Nu, Kelly nu a venit inca. Si chiar i-am spus azi la scoala s& nu intarzie.” Acum chiar c& intrasem in panic’. Imagini oribile imi treceau prin minte. Dupa 20 de minute de agonie telefonul a sunat. Era mama lui Jill. ,Cred ca te-ai bucura s& stii c&, pnd la urma, Kelly a ajuns. Evident, s-a intalnit cu un biiat pe drum si a fost asa de preocupata s& vor- beasc’ cu el, incdt a uitat c& o asteptam. Sper doar c& nu am pierdut rezervarea la sala de bowling.” Mi-am cerut scuze pentru fata mea si i-am multumit pentru telefon. Dar cand Kelly a venit acasi dup petrecere, m-am n&pustit asupra ei: ,,lfi dai seama prin ce m-ai ficut s& trec? Cum ai putut si fii atat de indiferent&? Cum ai putut si fii atat de iresponsabil&? Nu te gandesti niciodata decat la tine. Era ziua de nastere a lui Jill. Dar te-ai simtit tu cumva obligat’ fata de prietena ta? Nu! Nu-ti pas& decat de baieti si de distractie. Ei bine, distractia s-a terminat, domnisoar. Esti consem- nata pentru restul lunii! Si sA mu crezi cA 0 s§ ma raz- gandesc, pentru c& nu 05-0 fac.” Ei bine, asta i-am spus. Dar acum nu stiu... Poate am fost prea dura. —Mi se pare, a comentat Michael, c& a primit ce merita. Asa s-a intamplat si cu fiul meu. Toate capetele s-au intors spre el. —Ce's-a intamplat? a intrebat cineva. Cea fAcut? —Tocmai, c& nua facut, a rAspuns Michael. E vorba de tema pentru acasi. De cand Jeff face parte din echip’, il preocupa doar fotbalul. in fiecare zi vine tarziu de la antrenament, dispare in camera lui dupa cind si, cand il intreb daca isi face temele, zice: , Nu te ingri- jora, tata. Nu e nicio problema!” A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 85 Ki bine, duminica, atunci cand Jeff era plecat, am intrat in camera lui si am zarit o scrisoare pe jos. Am ridicat-o si am vazut c& imi era adresata. Fusese deschis’; fusese expediata acum o s&ptimana. Ce s& vezi? Era un avertisment de la profesorul de matematic’. Jeff nu facuse nicio temé, niciuna, in ultimele doua sépta- mani. Cand am vazut asta, am luat foc. Imediat ce a intrat in casi eram pregatit. Am luat scrisoarea si am spus: ,,.M-ai mintit c4-ti faci temele. Ai deschis o scrisoare care-mi era adresata. Sinu mi-ai aratat niciodat& acest avertisment. Ei bine, am noutafi pentru tine, domnule. Nu te mai duci la fotbal panda la sfarsitul semestrului. O si-l sun maine pe antrenor.” , Tata, nu poti si-mi faci aga ceva!“ a zis. , Nu eu ifi fac ceva tie, Jeff”, am zis. , Tu fi-ai fAcut singur. Discutia e inchis’.” — Dar intr-adevar e inchis&? a intrebat Laura. —Jeff nu se gandeste aga. A incercat toaté saipta- aména si ma conving’ si-mi schimb hot&rarea. Ca $i sotia mea. Michael a privit-o semnificativ. Crede c& sunt prea dur. Nu-i asa, draga? — Ce erezi tu”? |-am intrebat pe Michael. — Cred ci Jeff stie acum c& vorbesc serios. —Da, Tony a fost de acord. Uneori pedeapsa este singura cale de a-l face pe copil s& se supun’, s& fie mai responsabil. —MA intreb — m-am adresat grupului —, oare pedeapsa il face pe copil mai responsabil? Luati o pauza si gandifi-va la propriile voastre experiente din tinerete. Karen a raspuns prima. —Pedeapsa m-a facut mai pufin responsabila. Cand aveam 13 ani, mama m-a prins cu o figar si nu m-a mai lsat s vorbesc la telefon. Aga ci am inceput si

Cum Sa-I Asculti Pe-Adolescenti Ai Cum Sa Te Faci Ascultat

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cum Sa-I Asculti Pe-Adolescenti Ai Cum Sa Te Faci Ascultat

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like