A (2) La podurile amplasate peste 0 albie stabilA si neerodabils, precum gi la poduri cu 0 singuri deschidere, pentru calculele hidraulice se poate renunfa la profilele geotehnice, fiind suficiente unul sau mai multe foraje, in functie de métimea podului, amplasate in axul cai (3) Adancimea forajelor se stabileste dupa natura terenului si importanfa lucrar Capitolul 1V Alegerea amplasamentului podului Art.24, La alegerea amplasamentului podului din punct de vedere hidraulic se va urmiri realizarea unor condifii care si asigure stabilitatea construcfiei cu investifii oft mai reduse, si anume : a) Traversarea in zona rectilinie gi stabila a cursului de api. b) Lafimea cét mai mic& a albiei majore si maluri bine conturate, ©) Traversarea dupa o directie cét mai apropiata de perpendiculara la direcfia scurgerii. in cazul unei albii minore care scurge cel putin 65% din debitul de calcul, axul podului va urmati traversarea eft mai normald fata de albia minora, fn cazul unui debit aferent albiei minore mai mic de 35%, axul podului va fi cét mai perpendicular fap de albia majors. @) Evitarea traverstrii in zona de confluenga a dou’ cursuri de apa. e) incazul in care nu se poate evita traversarea intr-o zond de confluent, se va da prioritate variantei de amplasament a podului fn amonte de confluenf&, pentru a evita aparitia unor ostroave in zona podului. f) Traversare intr-o seotiune a cursului de api cat mai departatti de zonele in care se formeazi zipoare. Art.25, Amplasamentele podurilor si podefelor se vor corela cu planurile de amenajare ale cursurilor de api traversate ‘Art.26, Se recomanda ca podurile provizorii sa fie amplasate in aval de podurile definitive. Capitolul V Determinarea caracteristicilor de curgete a apelor in regim liber Art. 27.—(1) Pentra stabilirea lungimii podului, este necesar s& se determine mai inti condifiile de seurgere a debitului de calcul in albia naturald a réului, in zona traversal. Q Datele hidraulice de baz# sunt : debitul dé"calcul, coeficientii de rugozitate si panta suprafefei libere a apei. Art.28, — (1) Coeficientii de rugozitate se determina separat pentru albia minora si albia majora, (2) in cazul in care se dispune de misuratori de debite si pante ale suprafefei libere a apei ‘pentru cel pufin trei niveluri, valorile coeficientului ,,n’” de ragozitate se vor stabili trasfind curba n=fRO).8 (3) fn Lipsa acestor masuratori, coeficientii de rugozitate se vor lua din tabelul 5.1. avand la baz constatirile de pe teren. @) La podurile peste réuri mari, cu debite de caleul peste 2000 m°/s, cocticientii de rugozitate vor fi confirmafi de catre organele de specialitate (LN.M.H. sau filialele teritoriale ale CN Apele Romine). Art.29,- (1) in cel pufin trei profile transversale prin albie din zona podului se calculeaz nivelul apei si viteza medie in albie minora si major in regim natural corespunzitoare debitului de calcul precum si repartifia debitului de calcul intre albia minora si albia majord (fig. S-IV). (2) Efectuarea calculutui hidraulic se face in fiecare profil incepfind din aval, astfel : a) fn profilul aval se determina, prin incerciri, nivelul apei care asigura scurgerea debitului de calcul considerand corecta panta hidraulica inregistrati la data ridicarii, fie panta medie la ape mari, fie la ape miei; b) cu acecasi panti se transmite nivelul apei in profitul urmitor gi se verificd daca 1a acest nivel se asigura debitul de calcul. ‘Tabelul 5.1. ‘Valoarea coeficientilor de rugozitate ,,n’* pentru albii naturale Nr. Caracteristica albiei Valoarea crt. on”? pe 1 Albii naturale in conditii foarte bune (curate, rectilinii, albii curate de epi “0,025 cu sourgere liberd ) 2 _Albii ale cursurilor permanente de cmpie, in special ale rdurilor mari si mijlocii, 0,033 in condifii normale ale patului si de scurgere 3 A\bii, relativ curate ale rdurilor de ges, aflate in conditii normale, sinuoase, cu oarecari neregularititi in scurgerea apei sau réuri rectilinii, avand relieful neregulat (porfiuni putin adanci, gropi, uncori pietre) 0,040 Abii regulate, din pietris, aflate in bune condifii, in partea lor inferioaré Albii de pamént ale réurilor periodice ( albii uscate ) in bune condifii de scurgere 4 Albii ale réurilor mari si mijlocii, putemic infundate, sinuoase, partial acoperite cu vegetatie, albii pietroase cu scurgere neregulat& Albiile majore ale réurilor mari $i mijlocii, in stare bund, acoperite cu vegetatie 0,050 iarba, tufiguri) 5 Albi sinuoase ale cursurilor de apa periodice, puternic inundate. Albii acoperite cu vegetatie abundenta Albii majore in stare rea, acoperite cu vegetatie abundenta (tufiguri, arbori)0,067 si avand mai multe brafe Porfiuni cu praguti ale rdurilor de cmpie Albii cu bolovani ale raurilor de munte, avand suprafaa liberd a apei neregulata 6 Ruri si albii majore, abundent acoperite cu vegetafie, cu scurgere lent si cu gropi mari si adanci Albii de munte, ou scurgere rapida, aerafie si oglinda apei neregulata 0,080 (stropi de ap aruncafi fn sus). 7 Albii majore, la fel ca cele descrise fn categoria precedent’, cu sourgere neregulati, golfuri etc. Albii de munte, cu cascade, cu patul sinuos aleatuit din bolovani mari 0,100 (cascade-acratic att de puteric’, incdt apa tsi pierde transparenta si capati 0 culoare albii din cauza spumei; zgomotul apei domina toate celelalte sunete impiedicéind convorbirile). 9 8 Ruri de tip mlastinos (vegetafie, albii din coaja de piimant cripat, in multe locuri apa aproape stititoare, etc.) Albii majore piduroase, cu spatii mari fir scurgere, adancituri locale, lacuri etc. 0,133 9 Torengi, cu albia mobila, formatii din noroi, pietre ete. Albii majore fit comunicafie, in intregime impadurite. 0,200 Malurile bazinale naturale (3) in cazul fn care debitul scurs la nivelul respectiv prezinti 0 abatere mai mare de + 5% sat — 2% fajai de debitul dat se reia calculul modificdndu-se panta hidraulick pani céind se gaseste solufia care se inscrie tn abaterile limita. (4) Calculul se continua in acelasi mod si in profilele urmatoare. (5) Nivelul apei in dreptul podului se stabileste prin interpolare, findnd scama de nivelurile apei in profilele de calcul adiacente si de panta hidraulicd rezultat& din caleul intre aceste profile. Art.30. (1) Viteza medie a apei si debitul scurs se determina cu relatiile : ve CVRG G1) Q=vA=AC VRE (6.2) unde : i= panta hidraulicd a apei (egala cu panta suprafejei libere, la albiile cu migcare uniforma sau gradual variata ) R= raza hidraulicd (in m ) A= suprafaja sectiunii de scurgere (in m? ) C= coeficientul lui Chézy (2) Raza hidraulicé se determina ca raportul dintre suprafafa sectiunii de scurgere A si perimetrul udat P. R= 5.3.) (3) Pentru albii la care adéncimea medie ,,h” este micd in raport cu latimea albiei B, realizéndu-se relatia >20, se admite considerarea in calcule P= B siR=h. La calculul viteze{ medii in albia minora a cursurilor de apa care au si albie majors, se determind valoarea lui P ca find perimetrul udat al albiei minore corespunzitor nivelului din albia minora de la care incepe scurgerea si in albia major& (4) Coeficientul C= RY G4) unde exponentul y poate lua diverse valori in fanctic de caracteristicile cursului de apa y = 2,5 - 0,13 - 0,75 6.5.) in calcule se admit valorile constante : y= pentru cursuri de apa la ges y= pentru cursuri de apa la deal Valoarea coeficientului C se poate determina folosind diagramele din fig. 5.1. calculate pentru valoarea y=, ; (5) Calculul direct al vitezci medii se poate face cu ajutorul nomogramelor din fig. 5.1L. $i 5.0.10 Se determina mai intai viteza medie corespunzitoare pantei suprafefei libere a apei de 1%0 folosind graficul 5.1L si apoi se aplicd coeficientul de corectie Kv din graficul 5.IIJ. pentru panta i corespunzatoare a oglinzii apei. Art.31. in cazul cursurilor de api care au albie minora si albie major’, se calculeazA vitezele medii ale apei Vm $i vy $i debitele corespunzstoare Qu i Qui. Qu =VarAm (6.6) Qu=vwAM (5.7) iar debitul total este : Q= Qn + Qe (5.8) Valorile notate cu indicele “m” sunt pentru albia minora iar cele cu indicele M pentru albia majors. Art. 32. in situatia realiz&rii unor solutii mai eficiente prin amenajarea cursului pe o zoni de 3 + 5 lifimi de albie, din care 75% in amonte, Ja calculul hidraulic se vor lua coeficieny rugozitate corespunzatori caracteristicilor amenajii Fig. 5.1. Coeficientul lui Chezy (C=I/n x Ry) pentru y=1/6 Nott: pentru n > 0,04, valorile C se determina cu relafia C=0,04/n x C1, unde Cl corespunde valorii 1n=0,04 si valorii R date, Fig. 5.1L. Diagrama pentru calculul vitezei vi = £ (R) corespunzatoare pantei suprafetei libere a apei de 1% si valoarea coeficientului lui Chezy C determinati din diagrama 5.1. Calculul vitezei medii a curentului: n: - coeficientul de rugozitate R: - raza hidraulicd a secfiunii de scurgere i: panta suprafefei libere a apei 1. cuvalorile n si R se determina mérimea v; (conform fig. 5.1L) 2. ou valoarea i se determina coeficientul Ky 3. se caleuleaza viteza: v=Ky.v1 Fig, 5.III, Nomograma pentru determinarea coeficientului de corectie Ky. Fig. 5.IV. Regim natural.