Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Griffin, Cap. 16 Disonanța

    Uploaded by

    Dan Bizi
    15 views7 pages

    Original Title

    Griffin, cap. 16 Disonanța

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views7 pages

    Griffin, Cap. 16 Disonanța

    Uploaded by

    Dan Bizi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    Capitolul 16 TEORIA DISONANTEI COGNITIVE alui Leon Festinger Esop spune povestea unei vulpi care a incercat in van s@ ajunga la un ciorchine de struguri care atrma intr-o vie deasupra capului séu. Vulpea armas ri ratate, vulpea iar daca as avea Disonanta: dezacordul intre comportament siconvingere Fabula lui Esop este sursa expresis ilustreazd ceea ce psihologul social Leon Fé cognitivd. Este starea mental: suparatoars »8e afld atunci cénd fac lucruri care m trugurii acri”. Povestea ger a numit disonanya ibandu-si atitudinea fata de 4 propriului comportament, fundamentala precum nevoia de siguranté sau nevoia de a-si astmpira foamea. Este un impuls de evitare a lucrurilor neplicute, care ne indeamn sa fim consecvengi, Tensiunea inerent& disonanfei ne motiveaza si ne repanja dintre comportament si convingere, td va fi magnitudinea disonanfei pe care o vom resimt extreme, disonanta noastra cognitiva se aseamana raspunsul nervos atunci céind auzim zgarieturi de unghii pe o tabla de scris ~ am face orice si scapam de sunetul ingrozitor. 272 EM GRIFFIN -0 PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIL ‘Trei ipoteze: modalitati de a reduce disonanta dintre atitudini gi actiuni Interesul teoriei disonantei cognitive este schimbarea atitudinald. feza a trei mecanisme mentale pe care oamenii Ie folosese pentru a se asigura c& a lor se afld in amonie. Deoarece pedagogia este att despre influenfa, edt instruire, gisese c4 principiile teoriei disonanfe studengilor mei cu mine si unii eu al ale teoriei pornind de la evenimente din cadrul sursul de pe insula”, ‘De doudzeci de ani predau un seminar de dou’ sAptmani care are ¢ concentreazi pe subiectul st curs de var s-a finut pe o insula izolaté din nordul Ja gide la insula a avut loc cu ajutoru) unui avion cu un singur motor pe care Iam pilotat eu [3]. Cu tofii am locuit impreun’ intt-o cabandt care e singura clidire de pe insula respectiva. Cu exceptia momentelor Fva dintre noi zburam de pe insula ca si cumparam alimente, ‘membrii grupului nu se aveau decdt pentru a sta de vorba. Ca toate ci formatul seminarului inclidea regulat lecturi individuale sipatru ore de curs pe zi, cursul de pe insula era in principal o aventura in ‘educatia experimentala. Am invatat despre dinamicile de grup propria noastrd interacjiune. Studentilor li s-a cerut s& adopte rolul de participant-observator. Orice se intémpla intre noi devenea un subiect legitim d ‘Obiectivele mele pentru cursul respectiv treceau dincolo de cunoas- terea academica. Eu imbritisam deschis valorile umaniste pe care le-a avansat Carl Rogers: congruenfa, infelegerea empatic& si perspectiva necondifionat pozitiva. (Vezi introducerea la sectiunea despre dezvo tarea relational.) incurajam studentii sa ,imbrace” aceste valori abordari adecvate ale dezvaluirii de sine, ale ascul les feedback-ul pozitiv care si sporeasci’ stima de sine. De asemenea, cam si facilitez © I care apare inevitabil atunci cand oameni Sustinatorii pedagogiei experimentale sunt adesea generosi in mularea tezelor despre influenfa care schimba viata, ins& sunt notor fe pe termen lung, pentru absenta dovezilor despre rezultatele po: PARTEA A TREIA -COMUNICAREA INTERPERSONALA 273 cursul de pe insula agenda ambitioasa? intr-un efort de 0 de fosti studenti a cdror experienfi colectiva dou decade. Raspunsurile cu final deschis al are au replicat nu numai c& ofera dovezi in reale pentru a arata cum disconfortul potent poate determina oamenii si-si schimbe convinger Ipoteza 1: Expunerea selectiva impiedicd disonanta Festinger susfinea c4 oameni babil marese disonanfa. Nu numai si programe dk curente, dar alegem de regula sa ne inconjuram de oameni ascamand. Avand grija si ,ne tinem de cei ca noi”, putem mentine confortul relativ al status quo-ului. Oamenii care gindesc la fel ca noi actioneaza ca o zona tampon in fafa ideilor care ne-ar putea pricinui disconfort. in acest sens, procesul de a ne face prieteni este un exemplu niciun interviu de treizeci de minute cu mine inainte de a se inscrie la curs. Pe de o parte, intalnirile mi-au dat sansa si ma asigur ci formez un grup precum Rodney. Rodne} wn: Pci de inl ppunct de cotinura al le. Incepusem 88 obosese si fu clovnul clase. Mi-ar fi fost, nee gtx imi at jc de Em studenti. Fi vedeau dincolo masca un tip inteligen,introspectiv. M-am bucurat de oportunitatea, de a tivea, 274 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEOR Mai mult de jumatate din respondengi au inregistrat o tensiune rela~ tions te de a ne aduna Jmpreund: s-au cAsAtorit, s-au indrgostit, au rupt 0 ‘au fost victime ale unui viol sau le-a murit un prieten. Acestia, ca si ‘au apreciat atmosfora deschisa pe care au gasit-o pe insuld si ‘au avut experienta disonantei minimale sau nule. Procesul expunerii sel A de disonanta. Kari, de pilda, s-a vvizavi de aliturarea determinata de prezenta pe in Karis Nu ma pun ta stau, Nu ag face parte nici mica fir si fu prietend dinainte cu cel putin un membru al stu. Psihologul german Dieter Frey a trecut in revisti intreaga cereetare pertinent despre expunerea selectiva sia tras concluzia c& mecanismul de evitare mu se declanseazi dac& nu privim informatia disonanta ca pe o amenintare (5). Relatile personale calde sunt probabil cea mai bun’ garantie c& vom lua in calcul punctele de vedere discordante: Jake: La inceput am erezut c& oamenii de pe insulé sunt o:mulfime lari. M& priveau ca pe cineva neserios, nesincer gi distant. Eu cul clreia e pliicut de esti, atunci cine esti? Ipoteza 2: Disonanta post-decizionald creeazii nevoia reasigura Potrivit iminente pot genera cantitafi imense de tensiune interioara dup’ ce hotirdrea a fost luati, Trei condi 4 disonan{a post-decizionala: (1) cu cit mai important este unea in cauza, (2) cu cat de mult amana individul alegerea intre Ja fel de atractive si (3) cu cat este mai mare gradul de dificultate al intoarcerii hotararii respective o dati ce a fost luatd, cu att mai mult va agoniza persoana in cauzi gindindu-se dac& a facut sau nu alegerea corect8, Céteodata pomenite sub numele de PARTEA A TREIA -COMUNICAREA INTERPERSONALA 275 jenfa o are 0 persoand dupa ce a semnat un : © contract de cumpirare a unui autoturism nou, Preful este ridicat, existé multe toodele avightoare din a alg, iaravansul obit pe cumpértor inalizeze achizitionarea. Nu este un lucru neobisnuit si gasesti cite Pe ce baz erau dispusi si pare xa mai grea hore penta ce ma rm ste a fi daca si-si exprime sau mu cu voce tare conflict fe 0 alta persoana. Soonlislesit sug Karen Un ti inser I curs aves obiceil st mbrtieze pe tat umea ~ Incru care ma deranja. Trecea peste graniele mele intime faa de persoane pe care nu le cunose suficient de bine, spus in cel mai atent mod de care eram capabi final i-am in seara respectiva, Karen a cdutat susfinere din partea celorlalte femei din grup. Reasigurirle Jor i-au Tinigtit remuscarile. Acum, ea apreciazA experienta respectiva ea fiind una pozitiva, un prim pas in nu-i fie teami de sinceritate in fata al Ipoteza 3: Justificarea minima a unei actiunii bare atitudinala in persuasiune au facut de mult di intre consim- si acceptul privat. insi inainte de aparitia teoriei diso- ei cognitive, parea natural si te gandesti la atitudinea interioara gi lacomportamentul exterior ca a inceputl i stiyitul une servente de tipul cauza-efect, De exemplu, sé presupunem ci dorese ca studentii pe 276 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIL elepciunea sunt pline de informayiirelevante care se si vor aprecia materialele. Atitudine — Comportament Ipoteza lui Festinger a justficdrii minime inverseaz8 secventa res- pectiva. Ipoteza sugereazi cA cel mai bun mod in care pot sti interesul pe termen lung al studengilor in literatura despre dinan grup este sari fac Comportament —> Atitudine 4 Festinger a adiugat 0 conditie importanta, in loc s& le ofer studentilor recompense masive pentru studierea materialelor ~ s& le zgarantez nota maxima automat, si dublez bugetul pentru mincare, si le cord laude din plin — ar trebui s@ le ofer numai minimum de stimulare necesara pentru a-i atrage dinspre plaja spre cari. “Astfel, daca cineva doreste si obting schimbarea privatd fn plus fat ‘cea mai bund modalitate prin care poate ta recompensa sau pedeapsé cit fer corespunde Iucrurilor pe care Te-am observat pe fe Riceau majoritatea lectura, ins de de ideile prezentate. in anii urmitor, testele contau doar 10 sau 20% din nota final, insa studentii ined parcurgeau lecturile, Pesemne un sentiment al responsabilitafii fata de grup sau presiunea de a se conforma in acest sens. Oricare ar fi fost motivul, acesti studenti au fost 8 de conceptele teoretice ale dinamicilor de cei care au adus interes grup inapoi in campus. Din punctul meu de vedere, j a cauzat cele mai bune rezultate. Joan: M-amn gindit din c€nd in end de-a lungul ani cfortul cognitiv la eursuri pe care 1-am realizat in timpul di fam refinut mai mul din eursul de pe insuld decét din oricare PARTEA ATREIA -COMUNICAREA INTERPERSONALA 277 Depistarea cauzelor $i efectelor disonantei Natura contraint Teoreticienii care interpretau intregul comportament ca pe un timulentelor materiale pareau ofensati de notiunea cd recom- pensele ar putea face rau unei cauze in loc sé-i serveased. Controversa a stimulat 0 multime de studii ale susfinatorilor si ale defaimato- rilor surprinzatoarei predic 18/208. (Cum as putea si te mint? urd ce fiecare barbat ajungea lca i repetitvd de a srt le cate doisprezece si si invai nig ctlige din poctia vertical eu un sfer Ge cadran i deapa Procedura era gandita s& fie atét monotond, cat si obositoare. Dupa © or’, experimentatorul se apropia de st c Chipurite, un student asistent nu aparuse c s-a promis | dolar ca si-si exprime entuziasmul fai de sarcind; altora li s-au oferit 20 de dolari, Ma consoleaza sa sti c& EA: Am auzit cd e plictisitor. EL: 0 nu, e chiar foarte interesant.” Carlsmith au practi propria forma de ingeliciune in studiul respectiv —subiectii n-au primit niciodata banii promisi.) 278 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIT ‘Ajungi aici, ar trebui s& avefio idee destul de clara despre modul in ienii disonantei analizeazi rezultatele. Ei observa c& 20 de ‘unei ,minciuni gogonate”, banii erau o justificare prompt. Astfel, el putin tensiune sau deloc intre acfiunea si aitudinea sa, ins jar au avut mult de Iueru la nivel a plictisitoare este cognitiv, Inconsecventa logici de a spune ci interesanti a trebuit st fie transatd print 1a Stanford. Sunt oare genul de om care at minfi Jind. De fapt, ce i-am spus fetei este adevirat foarte distractiv. bia ajungea cat si determine confor- au fost inca fay Festinger spune c un fea experimentatorului, aga c& st justificate. Ei si-au schimbat at ia propriului comportament. temative de a explica des- ger si Carlsini a fost replicat si modificat rearea de a acoperi goluri care ar admite alte area ipotezei |varea aparentelor: Animalul care rafionalizeaz Ja Universitatea din California era Elliot Aronson, psiholog si atras de teoria disonanfei cogni a justficdrii minimale a lui Leon Festinger. El a hotarat rapid forma sa originala exprima oarecare ,confuzie conceptual”. Nu {n care 0 persoand ar avea cu certitudine reugea si precizeze condi siguri care erau predicfile teori intreabi-l pe Leon” ‘Aronson a tras concluzia c& problema mu e jog, Nu suntem animale PARTEA A TREIA~COMUNICAREA INTERPERSONALA 279 teaziiexperimentul 18/208 ca pe un studiu despre m sine: ,Dact existé disonanta, acest lueru exista deoare lividului nu se potriveste cu i Ja Stanford erau constransi pentru c fine umane decente, cinstite. Daca s-ar fi privit ca mincinosi,trigori oh ma io tensiune. , otrivit lui Aronson, cantitatea de disonanta a carei experienta o poate avea o persoanii este direct proportional cu efo ‘ te mai dificil accesul intr-un grup, cu att mai mult inifiatul isi va apres apartenenfa Raveor se laud un jucttor de ftbal ea irenorul su a programat antrenamente prea usoare. i, Aronson subliniaz ci vulpea nu s-ar gandi acd si-ar fi petrecut intreaga dimineata sirind ile urmeaza comportamentul din pricina efortului in fiecare soar dlispozite un interval fr8 itreruperi spune povestea vie(i, Formatul cu final 4 de transparena aflat in interiorul zonei lor de confort, ins a nil d on pentru cafiva student trib timizi, precum Jason, ul, Aghcum rece cite 0 persoand av de minute pentru a Avea dreptate. A fost prima mea dezvil ‘unui grup. Nu-mi amintesc ce am spus pe 280 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIL tea personald pentru consecinfe nefaste Responsal ol isonan{ei, teama Tui Aronson de a mu prea ri gid a Ca prezicator s-a dovedit a fi mai bund decit nsa i-a revenit lui Robert Wicklund, cercetator la Universitatea din Texas si colegu su Jack Brehm de la Universitatea din Kansas si care pledoaria contra-atitudinala ‘ingerilor, Ei au precizat c& responsabil conduce la schimbarea c tatea personala pentru consecinjele nedorite este cauza fundamental ‘a disonanfei. Wicklund si Brehm au ardtat, de asemenea cl acest simt pare numai atunci cdnd intrezdrim problemele 4 alegem si mergem in aceeasiditecfie. Dowa exemple tura dintre disonanta si alegere. de pe insul s& serie despre ei, Cineva a soris despre tarea sa de a bea 4-5 litri de Larry; Am pledat pentru achizifionarea unei cantitafi mai mari de fe care si ne ajung’ pentru timpul rimas. Cand grupul s-a opus nitorul zbor s8 cumparém wu atat de mult pe de la orientarea generald.a grupului si m-am certat cu ,ct - i nu pot face nimie pe-toate’ a evita acest lucru, ‘Am ficut descoperirea care mi-a schimbat viata despre influenjé, Partenerul meu si cu mine am .grozitor ulterior pentru c& i-am manipulat unei alte persoane at ‘Acest lucru se aplicd relatiei cu soful meu in eare incerc s& fae total ‘elu meu. A fost o experientl de cumpand, PARTEA A TREIA ~COMUNICAREA INTERPERSONALA 281 ie, aga cd sina cognitiva poate avea un itudinea comp putemic. Comentarii critice: disonanta peste disonanta rul ,loviturit fara greg” a priete baschet de pe sosea. In acelasi fel, r i este predictia i, Cind functioneaza, rezultatele sunt trateaza rezultatul negativ ca pe 0 dovada tacit c& persoana in cauza ‘nu a resimiit suficient& disonanta. Cu alte cuvinte, nu se poate dovedi vreodati ci teoria este gresi Criteriile unei bune teorii de asemenea simy considera ca apel pentru schimbarea de opinie este 0 dB, Daryl Bem, psiholog la Univers |, este de acord ca atitudinile se schimba atunci cénd o persoand ne judeedm disporitile interioare in acelasi fel in care o fac ceilalti observanndu-ne propriul comportament. Bem a realizat propriul / 208 pentru a- altemativ. Oames de bobine si a invartitului de -a spus cf acesta primise un dolar pentru recrutarea subiectului-femeie. Cum acesta nu avea motiv dent si mint, au presupus cd i-a plicut intr-adevar sarcina. Altor ascultdtori li s-a spus cd omul primise douazeci de dolari ca si recru- teze femeia, Ac weina si c& cu privire fanford, I-au judecat pur acesta in circumstantele pentru a prevedea ce re: ar face-o reprezentanti lor sociale? Bem este incredinfat c& ‘282 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARH, ria disonanfei cognitive este la fel ca si cursa de soareci, mult prea 6 contributie importanta in zona schimbarilor @ ei pentru cel sau cea care incearcé s& convinga sunt clare, Tacticile insistente pot objine conformare , insa nu vor obtine jament pe termen lung. Vanzarea grea e in afard; vanzarea usoard iuntru. ‘Oamenii care dorese si stimuleze o permanent schimbare atitudinal ar putea Iu |duroase cu cei pe care doresc sa ii influenfeze. In acest fel ei pot tece pe Tanga filtrele pot fi acolo pentru a oferi reasigurare atunei ‘cand disonanja post-decizionala se declanseaz. Agentul schimbari c determine care infelege disonanfa cognitiva va oferi motive care si { s& actioneze in feluri inedite, ins nu atat de mul si considere oferta ca pe ceva ce mu pot refuuza. depune eforturi ca si se asigure ci persoanele care eleg bine implicafiile viitoare ale deciziilor lor. iau o intorsitura nefericita, noul conv: intrebari care va ajuta sa intelegefi esentialul e mentalii suparatoare. Cand at npuls neplacut? De ce s-ar putea 1. Disonanta cognitiva este 0 Note ‘Aesop, ,The Fox and the Grapes,” in Aesop, Five Centuries of Mlustrated (Fabule, Editura Junimea, lagi, 2016], Metropolitan Museum of Art, New York, 1964, p. 12 ‘eon Festinger, A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford Univ ford, Calif. 1957, p. 4 PARTEA A'TREIA -COMUNICAREA INTERFERSONALA 283 Bi-niombe 31991 {51 Dictr Fre, cet Reseach on Sete Exposure to lnfomati in Advances in Exporimenal Soca Py To Leonard Beka Academic Press, Orlando, Fla., 1986, pp. 4 singe p95 Aronson,

    You might also like