22 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIE Note Capitolul 13 erpersonal Communication: Contact Betwe: - edifia a 5-, John Stewart (editor), MeGraw-Hi PERSPECTIVA INTERACTIONALA 30. a lui Paul Watzlawick [1] John Stewart, Persons,” Bridges New York, 1990, pp. Familia Franklin are necazuri. Un observator atent ar depista difi- cultitile cu care se confiunti, in ciuda aparenfelor superficiale. Sonia fratele mai mic al lui Laurie a abandonat orice interes fata sport sau viata socialé. Singura sa pasiune este distractia: si fumeze marijuana. Franklin reactioneaza la abuzul de iu ar avea vreo pr din aceasti faz’ o dati cu maturizarea, Singura data cand el si Mike au discutat concret problema, Stan a spus: ,,Vreau si reduci biutura, nu pentru mine si maic’-ta, ci pentru tine insu ‘mereu responsabild pentru fratele ei mai mi speriaté pentru cd Mike se imbata o dati Ta cdteva zile Ea face Promitd cd va renunja la abuzuri si continu si-l prezinte prietenilor sii, in speranta c& Mike va intra intr-o comunitate mai bund. Sonia ¢ ingrijorata cA alcoolul si drogurile vor ruina viitoral fiului cénd acesta s-a trezit mahmur, ea a scris un bilet scolii spundind c&i Mike are gripé. De asemenea, a chemat un avocat Si-l ajute pe Mike cand acesta a fost oprit in trafic pentru c& sofase sub influenfa aleootului. Cu toate c promisese c& nu-i va spune despre aceste fe, il ceart& pe Stan pentru acesta din urma, ajutl st se relaxeze, lucru il face sa vrea :pul unei conversatii tensionate la ce folosesc substante? Ui sde pe Mike ca find pro! si fumeze mai mult, lucru care. -a rstit La ai sai: ,,Vreti s& jinda”. Desi restul fam226 EM GRIFFIN - PERSPECTIVA ASUPRA TEORILOR COMUNICARIT modele disfunctionate din cadrul fam despre comunicarea sinatoasi. Familia ca sistem ceva mobil care atarna din tavan. Fiecare intr-o sfoara putemic’ legati fir i intreaga constructie se va inclina sau dezechilibra, reprezinti regulile comunic&rii 4, pentru a infelege examinate mode- jider ca deosebit © au unii ow despre relatile dintre ei ick este cercetator senior la Institutul de Sandtate Mentala . California si membru al departamentului de psihologie la tea Stanford. El este unul dintre cei aproximativ douazeci de 1 Tost inspirati de gi au Tucrat cu Gregory trasaturile de persor in cadrul unei fa tem. Ei resping idea c& mot tate ale individului determina natura De fapt, cercetitorilor de la Palo pas prea mult de ce fo persoani acfioneaz& intr-un anume fel, ins sunt foarte interesati de ‘modul in care comportamentul respectiv influenteaz’ tot Jimbajul corpului susfin cB un int este sceptic in privinta celor spuse de cel care vorbeste. Watzlawick este {n mod sigur interesat de reactia sa el mu crede c& e are trebuie privit ca parte a unui lant de evenimente de tipul a baesd PARTEA A TREIA -COMUNICAREA INTERFERSONALA 227 um sugereazi tea: sunt functii complexe in acelasi sens le matematice leaga variabile multiple: X= b+ 2ela~ Sd _ Tot asa cum x va fi afectat de valorile lui a, b, ¢ sau d, postu le in gold” se poate datora unei varietati de ati ic pe parcursul cari sale Pragmatica comunicéi iminti din introducerea la wea despre mesajele verbale ca termenul de pragmatica se refer’ dintre semne si comportament 5i nt la eficacitatea cuvintelor. Impreuna cu co-autorii Janet Beavin si Don Jackson, Watzlawicz prezint& cinci axiome care descriu analiza ipotetici a iportamente guvernate de Cu toate c& Sonia si Stan sunt implicatiintr-un nociv ,joc firs ” de cearti-retragere-cearti-retragere, ei continu si il joace pentru ca serveste o fu cazul fiecdruia dintre ei. (Soni superioar’, Stan eviti ciondinelile cu fiul sau.) S-ar puted ca niciuna si nu recunoascd ce se petrece, insi regulile lor sunt un targ dau ceva. Consumul de alcool al se potriveascd in aceeasi homeostazd familiala pentru a descrie ceea ce multi con: cad de acord cd reprezinta complotul ta 4 menfine status quo-ul, Teoreticienii nu vom reugi sf recunoastem aceasta rezist deci nu injelegem cine’ axiome sau reguli208 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIL Axioma 1: © persoani nu poate si nu comunice obligat de a rispunde, Fara indoiald, afi fost prins in situatii in care v- cu toate cd afi fi preferat sa evitati oblis inerenti oriearui act de comunicare. De pilda, veniti acasi ‘ama dumneavoastra va asteapti la usd spundind: ‘Sau poate ci doriti si invatati, iar colegul de camera vrea si stea la taclale, .cercarea de-a evita si comunicati, puteti declara direct cd testul din dimineafa urmitoare face invatatul mai important decat sociali- ‘cA dati voce dorinfei dumneavoastré de intimitate poate pune la incercare regulile bunei cuviinfe si are adeseori drept ‘consecinta o ticere apisatoare care vorbeste cat se poate de clar despre relatia ca atare. Puteti s-o bombardati pe mama dumneavoastra cu un torent de ccuvinte fird insemndtate despre cum v-ali petrecut seara, puteti spune pur si simplu ,a fost bine” in drum spre camera dumneavoastra sau 8 acuzati oboseala, o durere de cap ori de gat. Watzlawiez. acest comportament strategie simptom” si spune cd sugereaza: ‘mi deranjeazii sa vorbese cu tine, i decit mine ma impiedica s-o fac pentru care nu pot orice afi face, afi fi naiv s& nu realizati ci mama dumneavoastré va va analiza comportamentul, in cdutare de indicii cu privire la activitatile ri din seara respectiva. Cu fata ca o masc& impasibili, si-ar putea intalni parintii fra si le vorbeascd. ins& el ca cu toate acestea prin expresiile faciale si prin ticerea lui. Axioma 2: Fiinfele umane comunici att numeric cit si analogic Masina pe care 0 conduc define © combinafie de instrumente analogice si numerice. Urcarea si coboritea acului pe indicatorul de loagi nivelului de benzin din rezervor. ins o privire rapid’ este suficient pentru ji, Contorul de PARTEA A TREIA-COMUNICAREA INTERPERSONALA 229 asupra crora s- anya ymunicarea ana- le prin aseménare; comunicarea numeric’ se distrugere a anvelopelor sau de valoare comerci logic’ reprezinta obi pringii sau de sora lui, Starea lui general proastae eviden non-verbal Potrivt hui Watzlawick, problemele apar atu actele non-verbale care reprezinta analogic sen presupunem c4 Mike fi ofera mamei sale flori de ziua acesteia. Oare ar trebui ca Sonia si defineasc& darul drept semn de afeetiune, mit vederea primiri de ajutorcénd Mike va da din nou de necaz, compen: pentru suferinta din trecut sau...? Dacd transpira i ut pro} , oare comportament non-verbal constituie un semn de falsitae sau de teama? Este dificil st traduci cu precizie de la un canal verbal Ia unul non-verbal si invers. pit de mai sus ste versiumea prescrtatt a axiomel formale »Orice (act de) comunicare are un aspect legat de confinut si unul legat Comanda sau relatia existd o diferenti esent computer si include cuvintele, purtind numele de comunicare. Pe cand relatia sau comanda se referit la felul cum se spune ceva. e analogic’,230. EM GRIFFIN - 0 PERSPECTIVA ASUPRA TEORHLOR COMUNICARI afectiva, presupune un canal non-verbal, se refer Ia programul care preluereaZ4 informafa dintr-un computer si inelude punetuatia avid numele de meta-comunicar ‘Nici eouatia de mai sus, nici termenii aflafi in contrast nu surprind chiar exact modul in care relafia inconjoard continutul i oferd un context sau 0 ambianta interpre vorba despre diferenta dintre jnformatia introdusd intr-un computer si programul care regleazk mo- care informatia trebuie sa fie procesata. In comunicarea scris’, punctuafia indica modul in care trebuie infelese cuvintele, Schimbarea Unui semn de intrebare cu un semn de exclamafie modifica infelesul ‘unui mesaj. Asa este? Asa este! in comunicarea oral sublinierea anumitor cuvinte, indicile faciale si asa mai departe ‘care indic& modul in care s-a intentionat s& fie interpretat mesajul respectiv. Watzlawick se referd la aspectul relational al interactiunii ca find meta-comunicare”. Este comunicare despre comunicare, Meta-comu- hicarea spune: ,,Asa mi vad eu pe mine i vad pe tine, asa te vad pe tine privindu-ma pe mine. Watzlawick, comunicarea paleste in fandal atunci cand relatiile sunt sénitoase. Inst cand o familie are probleme, meta-comunicarea domind conversatia Izbucnirea lui Mike Franklin la cin este un exemplu de meta-comu- nicare patologicd ce clatin’ intre -m familial. Grupul de la Palo ‘Alto este convins cd ar fio greseala de partea familie’ Franklin 8 ignore ftacul hui Mike in speranta cd tensiunea va dispirea. Relatiile familiale bolnave se insdnitosese numai cnd membrii familiei sunt dispusi st ‘vorbeasca unii cu altii despre modelele Jor de comunicare. ‘atura relafiel depinde de modul puneteazi seeventa comunicirit Axioma, ambele pit Gandii-va la triunghiul relational descris intr-una din Bu britanic R. D. Laing pentru a descrie compuse cfnd exist atéta suferints in lume Ea mu poate fi fericita dacii el este nefericit Ea vrea sf fie fericita El simte ca nu are dreptul si fic fericit PARTEA A TREIA~COMUNICAREA INTERPERSONALA 231 Ea vrea ca el si fie feric iar el vrea ca ea si fie fericita El se simte vinovat daca e feric si vinovat daca ea nu este fer Ea vrea ca amandoi si fe fer El vrea ca ea si fie fericita Aga cf amandoi sunt nefer Poem descrie un ciclu descuraja vina lui (p) - depresia ei (g) -v lui (*) - ~ depresia ei (s) - vina lui (®) Observ: afara vad un model care nu are inceput sau sfarsit. Insa femeia prinsé seevenaincepand din puncte p, rsa Ath etait e cauza nefer de prins in eapeana de ci sistem, barbatul puncteaza secventa prin desemnarea depre fn punctele q sau ul vede vina drept consecinti ea crede cd egoismul "n-am face altceva decat si le dam apa la pentru control Watzlawick observa ci cea ,ce e transforma in problema de punctuatie este c& persoana ingrijorata se jonand, nu ca provocand ati e adevarat in privinta ambi Franklin, Stan se percepe Sankln, Sane perepe pe sine c reigns din a Soni ms insista asupra a bauturii Axioma 5: intreaga comunicare este fie simetrici, fie complementara , ud si se concentreze asupra comunicari ; ical ana ssice, Dac definitiile relasie’ includ chestiuni precum sentimentul de imitatea, perspectiva interac- Bates entry comunicare analogic era tereral Watdavick interactiunile si c leractiunile simetrice se bazeazi pe putere egalii; comunicarea comple-232 EM GRIFFIN -0 PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIT fenfe de putere. El nu incearca si o califice f rea, Relatile sinatoase contin ambele mentard se bazeaza pe di pe una ea buna si pe ce: tipuri de comunicare. termeni de competente, femeile din familia Franklin au o relatie 4 una nu incearcd si o controleze pe cealaltd. Sonia ¢ pian; Laurie exceleazi pe terenul de tenis. Fiecare dintre tds pretinda c& 0 domin8. Din fericire, ‘competentele lor se afla in zone diferite, Prea mult asemanare poate crea condifii pentru o competitie de genul orice-faci-tu-eu-pot-face- Soniei cu Mike este complementara, Tipul ei de abordare a i are ca punct tare controlul. Ascunde misura in care bea Mike le scolare si angajeazé un avocat pe 1 cu polifia. Continudnd si-l trateze de tip dominare-supunere. distructive, diferenta ascuns ca si-gi scape fiul de necazul tut intre Mike si restul fami familial Perspectiva interacfionala susfine c& nu se poate califica o relatie pe fundamentul unei singure afirmatii verbale. Aprecierea c& o inter ctiune este fie simetried, fie complementari necesita o seeventa ds putin doud mesaje: o te a unei persoane si un rispuns al al timp ce lucrau pentru Universitatea de stat din Michigan, spe ar si Richard Farace au inventat © schema de codificare pentru a clasifica interactiunea i de desftisurare potrivit criteriutui esenfial al persoanei care controleaza relatia ‘Comunicarea in sus este miscarea in vederea obfinerii contro! asupra schimbului in cauz’. Oferta de dominare include mesaje care instiinjeaz’, ordond, intrerup, contrazic, schimba subiectul sau nu spri- {ti persoand. Comunicarea in jos este migearea fa controlul asupra schimbului in cauzi. Oferta re se exprima prin acordul cu ceea ce spune z c& intregul discurs in termeni de st cealalta persoand. in ciuda tezei lui Walz este fie simetric, fie complementar, Rogers-Mi ugese 88 codifice comunicarea in diagonal. Ei o definese ca miscare in vederea peutralizirii, Cercetarea ulterioara a lui Roger-Millar a demonstrat c& fe dominirii nu au cu necesitate ca rezultat controlul cu succes PARTEA A TREIA ~COMUNICAREA INTERPERSONALS 233 Prins intr-un sistem fara i Sisemle familial sunt pueni resent a schmbae, Aven inertie este in mod special evident in ciminul a dependenti. Ficeare membru al fa a un ro care serveste lescris-o Bateson. Mesajele parintesti de tipul sau fii spontan” plaseazd copii intr 3 rs pili intr-o situagie paradoxalé de modul in care raspund. (Di ragostea nu poate fi ofe libertate; spontanitatea la comand este impos me cconstrdingeri este cd partea cu statut mai ae la bauturi pentru sine insusi il pune pe Mike intr-o i ru poate reusi, Nu-] poate asculta pe tatal sw si ram: acelasi timp. Schimbarea jocului prin schimbarea regulilor familici Franklin elibera de jocul lor fird sfarsit schimbari reale in modul in care se Watzla pentru intreaga fe sunt ajutati s& paseased in afara sistemu anihilatoare a regulilor potrivit cirora joaca respect acest proces de schimbere a punctust ul joc. El numeste234 EM GRIFFIN ~O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNICARIT famna a schimba contextul sau perspectiva Watzlawiez compara re-conditionarea cu procesul trezirii dintr-un impul unui cosmar putefi alerga, va putet a face situatia mai bund, ins’ nimic nu se jimbarea survine numai atunci cand pasifi in trezindu-va, Fara interventia unui ceas desteptitor sau pasi, schimbarea se poate lisa mult e edind privim luerurile ym Sawyer, plicere, dar si de a obfine profit, ,ingaduind” prietenilor si-i pentru sansa de a le veni randul la galeata si la pensula ranklin, re-condi seamna cf trebuie schimbe radical perspectiva. in trebuie si accepte ci dependent aceasta nu are niciun control. Al ‘morale sau o riposti voluntard fat este alcoolic. in al doilea rand, fami cutarea inutilé a cuiva pe care si dea vi “witatieva in oglinda”, membrii familiei sale nu sunt respons: Icoolieii Anonimi (AA) fi asigur’ ¢ mu au cauzat-o, nu o pot simu o pot controla. Este 0 boal. erinta la contro! sugereaza o a treia sarcina ce fine de re- Franklin. Ei trebuie s admita cf asa mi ce este 0 i mu este semnul slabic familiei. El bea pentru cd in trebuie s& abandoneze familia continua si-l apere de conseci Re-conditionarea 0 va ajuta pe Sonia si vada ci a serie motivari si @ angaja avocati poate demonstra mai putin’ grij& decat sA-si lase fiul si fie dat afard din scoala sau sé i se suspende permisul de conducere. ve mai dure asupra dragostei se poate + din afara, Pentru Watzlawicz, aceasta PARTEA A TREIA - COMUNICAREA INTERPERSONALA 235, un terapeut. Grupurile care igi oferd propria ajutor, numite le Anonime (FA) ofera un mod alternativ de a re-condi Tefeaua familiei, Tot aga cum AA ofetd sprijin alcoolicilor afl recuperare, FA oferd sustinere celor care se confrunta cu dependenta de substanfe chimice in cadrul proprilor fami. La iecae i € angajeaza sa evite manipularea, cont ismul si orice incercai de a face membrul fa in interiorul sistemului Janet Beavin Bavelas a fost co-autorul volui umane impreund cu Wat cinci de ani mai tarziu, ea a revizuit st interesul central al perspectivei intera luj de cercetare pe care Ia desfisurat i Pragmatica 1967. Douazeci gi axiomelor care constituie jonale [8]. Pe baza programu- tea din Victoria in Bavelas este fascinata de felul in care oamenii evita contactul vizual sau se pozitioneaza fizic astfel incat si comunice altora c& nu doresc si comunice, ea admite acum Yt comportamentul non-verbal inseamna comunicare, Observatorii pot face inferente pornind de la cea la Palo Alto a tratat canalele verbale si non-verbale ca furnizori de ipuri diferite de informatie. in prezent, Bavelas erede c& notiunea de canale separate dedicate utilizarilor diferite este gresita. Ea sugereazd un ,model al intregului mesaj”, care trateaz actele verbale si pe cele236 EM GRIFFIN -O PERSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR COMUNI non-verbale drept complet reunite gi adesea interschimbabile, Aceasta ins, ea consider’ c& acestea au produs confuzit in prin faptul c’ uneori s-a echit yenul de meta-comunicare Cu fntreaga comunicare despre o relatie. in prezent, ea doreste si rezerve ‘ul ,comunicare” explicit procesului comunicarii. Exemplele de ‘meta-comunicare definite restrans ar fi atunci cand Laurie Frankli spune fratel ineorporate. Una peste alta, teoriile sistemice sunt dificil de evaluat deoarece ‘cd un anumit comportament poate fi cauzat de cdtre unul din fi. E greu sa slit cand sistemul Precum Roland Barthes si-a tigiduit propria teorie semioticd (vezi Capitolul 9), gasesc in deziluzionarea lui Bavelas vizavi de un sistem teoretic la a clrui constructie a contribuit un motiv de a chestiona interpersonale. Publicarea Pragm g a moduli surajat spe icare si depaseasca explicat de tip cauzi-efect. Problemele pe care le descrie Watzlawicz reflects vr din viaja reali, pe care cei mai multi dintre noi te precursoarea perspe: pe care o prezint in urmatorul capitol. intrebari care va ajuta sa intelegeti esentialul 1. Care este diferenta dintre comunicarea numericd si cea analogica? Care tip de comunicare inlaturd optiunea de a nu comunica? 2, Decade intregi, Statele Unite gi fosta Uniune Sovietica au fost PARTEA ATREIA -COMUNICAREA INTERFERSONALA 257 3. Puteti inventa 0 mo v-ar pune intr-o dubla cons pur si simplu hilard, mai degraba dec: Ann Landers” sau Hianului dumneavoastra. Cum afi putea re-condi- ia descrisi de scriitor? Don Jackson, Pragmatics of Human ‘area umand. Pragmaticd, paradox si pau , W. W. Norton, New York, 1967, p. $4. New York, 1970, p. 27. [6] Paul Watzlawicz, John H. Weaklund, § , John H. Weaklund, si Richard Fisch, Change, W. W. Norton, New York, 1974, p. 95. Cranes. 1992, pp. 15-29,