ISTORIA IEROGLIFICAa STUDIU INTRODUCTIV 1 CARACT ISTORIEL IEROG. ERUI, $1 SCOPUL IFICE Datorita caracterului sau complex, Lstoria ieroglifica nu a putut fi incadrata intr-un amunit gen literar. Pentru A.D. Xenopol, este 0 yluerare morali-filozofica" si fn acelasi timp 0 ,satira politica"! N. orga 0 considera atat ,roman istoric, cat si ,carte de memorii, imbricata in zabranicul glumet al unei fantasti alegorice" saut ,memorii imbracate in haina alegorica a aces politici urate, prefacura in fabula hazlie si in feerie ideala®, Pentru ,memorii scrise in forma alegorica” s-a pronuntat sillie Minea, considerand ca ,nu se poate numi roman social sau istoric aceasta povestire alegorica®® P.P. Panaitescu a subliniat in mod deosebit caracterul de apamflet politic" al Istoriei ieraglifice’, in timp ce Panaitescu- Perpess jus o inscrie intr-o arie mai larga, considerand ca este VAD. Xenopok, lorie romanilor, VIUI, ed. a May p. 212. 2N. Torga, storia literaturiiroméne in sec, XVII, Bucuresti, 1901, P. 329, 380-381 Urmandu- pe N. orga, Sextil Puscariu considera ea este ,intdia seriere care cuprinde memorii* (tara litenturii rome, Epoca veches ed a TL-a, Sibiu, 1930, p. 170) 31, Minea, D. Cantemir, p. 27, 33. 4 PP. Panaitescu, D. Cantemin, p. 79. Tn prefata la storia ieroglifica, p. XXXV, se afi c hucrarea we inrudeste cu pamflecul satiric", gen foarte raspandit i Apusul Europei.320 STUDIU INTRODUC nv »foman social, memorii i roman de aventuri... toate acestea la un loc, cu precizarea numai cd modul in care toate acestea se realizcaza e unul perpetuu alegoric*S, Dupa alte opinii, Istoria ieroglifica ar fi un roman satirico-politic", indreptat impotriva mari boierimi® sau sroman alegoric eu personaje din lumea anima de Renart* si pamflet politic, asemenea ylstoriei i, ca Le Roman secrete despre domnia imparatului Justinian de Procopios din Cesarea"’ Precum vedem, /storia ieroglifica a fost considerata atit roman, cit si memori sau pamiflet politic find, foarte probabil, Cate ceva din toate acestea la un loc. Dupa cum se remarca de curand, afirmatile categorice cu privire la incadrarea oper intr-un anume gen ,risca sa exagereze sau si nedreptateasca’® Legata de aceasta problema este accea a canacerul alegorit al lucritrii. Tinand seama ca dezval tea unor fapte urate, & Mai deparce se spune ca gpoace fi asczata ca gen in randul pamnfletelor politice-lirerare* (p. XXXV); cu toate acestea, lap. LXXXIV se sustiae 2 este .roman autobiografic® si cd apartine, fematic, gun gen nou in literatura veche romaneasci, genul romanului istorico-social"! Concradieria a fost remarcata si de Doina Curticapeanu in (eimasa in manuscris pana la 1883) a fost ca, fara ,Scara (asa cum ar fi putut si 0 publice), nu-siatingea scopul, acela de demasca adversarii (si chiar pe fratele stu) publicarea nu conducator . iar cu ,Scara® +2 posibila datorita indeoscbi atacurilor la adrest lor Imperiului otoman, Il. DATAREA SI REDACTAREA Data ti imprejurarile cand a fost scrish keoria ieroglifice, constituie 0 problema in cate opinille sunt inca impartite Dupa parerea lui N. lorga, istoria ievoglifica a fost scrist vimediat dupa numirea lui Antioh (ca domn — S.), in cursul "2 Vei si N. lorga, op. cits p. 356-357, care considera ca invacacul domn a scris lacrarea ca ys8-si arate inva 1st desfasoare farmecul unui stil invatar fumoasa, 34 contribuie prin carea sala imbogatire imbii prin rermeni tchnici, prin neologisme stiintifice” si ,st imite pe Heliodor, stl localizeze”. ' Se tie din prfata la Dinu (ed. de V. Candes, 1974) cat de mult dorea D. Cantemir sisi editeze lucracile, 2" prin maximele adunate, din manualele de scriere STUDIU INTRODUCTIV 323 anului 1705, desigue inaintea anului 1706, cand vechea rivalitate incepu din nou*!4, / Plecind de la unele fapte povestite in Istoria ieraglifica, Nic Minea consiclera a Iucrarea a fost inceputa ceva mai devreme, dupa mai 1704 (data testamemtului lui Hie Tifescu, despre moartea caruia aminteste D, Cantemie)!>, find terminata inainte de 26 octombrie 1705 (cind autorul ei ar fi implinit 31 de ani)!®; ,asadar dupa mai 1704 si inainte de 26 octombrie 1705 scria D. Cantemir Istoria ieroglifica" Reluand problema dararii, P.P. Panaitescu afirma: »Carteaa fost inceputa probabil indata dupa acest eveniment (impacarea cu C. Brancoveanu ~ N.S.), tn tunie 1705% ultimul eveniment povestit flind moartec lui Cornea Brailoiu (dupa 28 noiembrie 1705), ,este limpede ca storia jeroglifica a fost scrisa intre mai si decembrie 1705", pencru WN é pinia a fost adoptara “EN. lorg, dora literaturiromine p. 380. Op Side Sextl Puscariu, tori lterarurit romaine, p. 150, i ese destl de engnot f PP. Pane ee cre vr ok ind "51D. Cantemieafir ca pre aceast vreme (este vorba de donna Ii M Racovi) Vulpes le Tis) pn nar cares rr ee 26 dc 171 pra ie oie marine pie dpa din 179. Trier ta paginatia mansserisului. PA Se wie oD, Canes fein til cari ca avea 31 de ani sin ini put se aver va nv esteste fapte petrecure in 1705, f, Minea a considera ca fn donon ile st dea la 26 cori 1705 i mac etna aes Fapul ea D.C uamineste "Line: opt p27, 3, ap D. Canon nu aminese pre ovrvirea lui Lupu Bogdan ese interpreta de I. Mineac2 0 dow Se ee ee 2.58) NC. Machich, Dinitie Canter, Bueurests 1972, . 119s afr — austin pce eh net craters fee ncpuralsfe 1706 Siterminaca in decemibvie 1705.324 STUDIU INTRODUCTIV aproslavirca" banzii Cantemirestilor impotriva lui C. Brincoveanu!®, Daca termenul final (sfarsitul anului 1705) poate fi in general acceprat ~ desi D, Cantemir nu respecta tordeauna cronologia faptelor'? ~ ew pr ire la dat ind a inceput elaborarea /storie ieroglifice ni se pare mai intemeiata opinia lui 1, Minea, care a observat c4 D. C: ce domnea inca Miha ncemir scria deja in timp i Racovita®, de inainte de impacarea principelui moldovean eu C. Brancoveants ‘Trebuie st avem in vedere faptul a 0 lucrare atit de mare, nearcata cut atdtea ,sententit si teorii ilozofice, nu putea fi alcatuita numai in sase sau opt huni de zl, asa cum considera P.P. Panait perioad cu. De aceea credem ca ea a fost scrisa intro. mai indelungata, in etape, pe baza unor materiale stranse in timp. La ac std con luzie ne duce si fapeul cd D. Cantemir arata el insusi ca tinea un ,catalog sau ,izvod" fn care insemna ,pre amanuntul ,viclesugurile" savarsite de dusmanii sai (F. 524), ca si afirmaria autorului ca ,sententiile” din lucrarea sa au fost stranse prin osteninga a cftava vreme", uncle foarte probabil inainte de alcatuirea lucrarii. Nu trebuie uiram, de asemenea, ca in anii 1703-1705, in afara de activitatea politica, D. Cantemir nu a seris o alta opera, coea 8p, Panaitescuy D. Cantemtir, p. 76. Opinia saa fost impartasta apoi si deal’ autor. In nor devnglifica I, p. 27, nota 3, PLP. Panaiese cred fsa cata fost serisa dupa februarie (1705) sinaince de octombrie 1705" Astfel, dupa moartea lui Comea Brailoiu (petrecuta spre sfarsieul anuilui 1705, £.579.-580), Cantemtir povesteste faptefntémplare inate de aceasta data, in prinvul rind numirea ea dom 2 lui Ansioh Cancemir (F581) si tratativele de impacare ew C. Brancoveanu. Vezi si nota 370. editia N. Stoiceseu, 2°1D. Cantemir spune in parteaa VI-a a lucrari sale cd M. Racovitd ‘si pina astadzi, cu minunea a roata lumea stapanéste” (F. 382) STUDIU INTRODUCTIV 325 ce dovedeste ca in aceasta epoca si-a strans materialul pentra lsvoriaieroglifica. Intrucat cuprinsul lucrarii este in general cunoscut”!, nu vom zabovi prea mult asupra lui (veri notele de la finele lucrarii, ditia N. Stoicescu, p. 293-387). Lucrarea incepe prin prezentarea unei adunari a boieriny: muntene si moldovene, tinuta la Anautchioi, langa Adrianopol, in anul 1703, cu scopul dea alege pe noul dom al Moldovei, Autorul foloseste acest prilej pentru a ne infaisa pe principalii discursuri alcatuite de D. Cantemir. Au loc lungi discu indeosebi despre originea Strurocamilei (Mihai Racovita), candidatul la teon sustinut de C, Brancoveanu (Corbul), care croi ai povestrii, dintre care unii sunt pusi sa tina Feuseste sa atraga de partea sa majoritatea boierilor moldoveni sis@ faca sa fie ales domn pretendentul sau. Dupa primirca investicurii (prile| pentru a fi demascata licomia dregatorilor Porti), noul clomin si boieri sai pleaca in Moldova pe care 0 supun nei exploatari singeroase. Pentru a-si consolida pozitiile, domnii si boierii Moldovei si Tarii Romanesti incheie o intelegere, indreptata indeosebi impottiva fratilor Antioh si Dimitrie Cantemir, dintre care ukimul va fi urmarit apoi cu inversunare, Cand boietii si domnii se bucurau de succesul lor, Cantemir aduce in scena o rascoala a categorilor mijlocii, Nemulrumite indeosebi de amestecul lui Brincoveanu in treburile clin Moldova Este povestita apoi, pe larg, prigoana pornité impottiva lui D, Cantemir (Inorogul), care este atras la o intrevedere cu 21 EL a fost povesticde numeroase ori de: N. lorga, op. cit, p. 357-380; |. Minea, op. eit, p. 35-525 G, Pasar ap. cit, p. 34-405 P-P, Panaitescu, D. Cantemin, p. 76-79, acelasi in incroducere la Itaria ievogifca |, P. XXIII-XXXI ete326 STUDIU IN rroDUCTIV ino (Soimul), cu scopul de a fi prins. Cu aceasta ocazie au loc lung discutii intre cei doi despre motivele discordic i dintre 1). Cantemir si C. Brancoveanu, prilej cu care sunt trecute in revista relatiile dintre conducerile celor dou tari ineepand din vremea dommniei lui C. Cantemir Pana la urma, darorita masinatiilor lui Searlat Ruset (Hameleonul), D. Cantemir este prins siinchis de bostangii, dar reuseste sa scape dnd bani si se refugiaza la ambasada france din Constantinopol. Datorita schimbarii vizirului, care-i era favorabil, D. Cantemir se poate intoarce apoi la locuinta sa In aceasta vreme, C. Brancoveanu ~ convins de Toma Cantacuzino si silit de schimbarea raportului de forte in favoarea Cantemitestilor, sprijiniti de dregacorii otomani ce le rau favorabili ~ consimte sa duca tratative cu D. Cantemir prin reprezentantii sai, care realizeaza intr-adevar 0 impacare temporara. Prin ingelegerea stabilita, C. Br sa acorde unele despagubiri lui D. Cantemir, din averea lui Serban Cantacuzino, si nu se mai amestece in treburile coveanu accept Moldovei si sa inceteze prigoana impotriva Inorogului. Cu aceasta ingelegere ~ considerata de D. Cantemir drept o victorie asa~se incheie [storia ieroglifica. IIL, ISTORIA IEROGLIFICA ~ OPERA LITERARA storia ieroglifica este si o importanta opera literara, fiind considerata de numerosi specialist drepe primul roman din lirerarura noastra Cu toate ac valoarea licerara a acestei opere interesante sidernd fie ca ca nu poate raméne in literatura noastea davorita feluli tea, unii cercetatori au incercat sa diminueze complexe, con- »ciudar* in care a fost compus’, fie ca autorul ef nt 2 Sextil Puscariu, op. eit, p. 170. STUDIU INTRODUCTIV 327 3 6. poate fi socotit juin mester al condeiului"? sfirsit, c@ Inoria ieroghfica ,este 0 carte cu multe frumuseti, dar nu este o carte framoasa"4, Critici literari de renume — ca George Galinescu sau Panaitescu-Perpessicius — au dovedit insa ca lucrarea invatatului principeseste si 0 opera literara valoroasa. Primul a considerat ‘ste [storia 4 singura ,opera literara viabila* a lui Cantemir ieroglifica si a scos in evidenta citeva pasaje izbutite din punct de vedere artistic, ,dovexi de maicstrii caligrafice", ca si snumeroase «eleghii» in aceeasi cadenta populara si cu o nespus de inteligenta tratare a metaforei taranesti, premergind pe Eminescu“?>. Cel de al doilea a aratat prin céteva exemple c& opera, a Ja prima vedere, este, tonusi, in ciuda ornamen- tatiei prea incarcate,... rodul viabil al unui artist", care ya folosie insusi sucul limbii si intelepeiunii populare, tecuta prin | socoteste storia ieroglifica 26, sinacces alambicul eruditei sale fantasii*. un ,summum al serisului cantemi Considerand ca Itoria ievoglifiea ,a insemmat anereu tun mic scandal estetic si lingvistic", ca .a aparut ca o ciudatenie de specie nedefinita, un fel de «strurocamila» literara, ca in jurul 2 Dan Badarau, op. cits p. 213. 24 PP. Panaitescu, D. Cuntemir, p. 91 2G. Calinescu, fsoria literaturii romdne, p. 44-47. 26 Panaitescu-Perpessicius, op. cit, p. 295, 302, 304. Veri si Serban Giocutescu, Despre stlul lui Dimitrie Cantemir, in vol. Varietat eritice, Bucuresti, 1966, p. 55, care crede ca principele yau s-a gindic si facd lieraeura, dae postericatea sa literard sil anexeaza prin e emencal limbii Si prin ceca ce s-a putut strecuea ca Fancezie si creatieanistica in lucrari de alea incentic” (sorte ieraglfica Find pamfec politic!) Ukerior, acclasi autor considera Jstoria drept .capodopera scriicorului” (Cantemir— retor 4 artis, in, Romania literara”, 25 octombrie 1973, p. 7) Dupa Al. Piru, Loria ieroglifica este ,inttia creat lieracura noastra” (op. cit. p. 351). adevarara dinmeee 328 STUDIU INTRODUCTIV ei wa strins o adevarata crena de prejudecati*? Tanasescu a cautat sa im, intreprinzind prima 7, Manuela Prastic aceste prejudecati si, analiza literara mai ampla, ©@ D. Cantemir yn-a fost numai un interesant filo erudit, si dovedeasca ozof, un istoric Gi si un scriitor de geniu' si ct opera sa trebuiie sa-si rela locul ce i se cuvine printre capodoperele literaturi ae Aprecierile variaza deci intre scriitor care mu es condeiului si unul de geniu! noastre’ te mester al 1, MODELE SI IZVOARE O problema care inteteseaza in mod deosebit este aceca 2 modelului, influentelor si a izvoarelor existente si folosite de autor in scrierea Istoriei ievoglifice. Opinia lui N, lorga, dupa care Joria ieroglfica ru este altceva, eu alte personagii, deci prefacerea in romaneste a «Etiopicelor» lui Heliodor29, a fost respinsa ca nefondara de toti care au artat ca Jucrarea lui Heliodor nua fost deca juin model formal, privind constructia, ucrarii, disteibuirea f altfel, side athicectonica prelor*™. Acest fapt este recunoscut, de aucorul insusi, care declara in introducere 3, dup modelul ,Istorii ethiopicesti* a asezat si inceputul la mijloc, iara sféesieul In afara de acest imprumut pur forn este 0 opera absolut originala, in care Canemie da drumul unel Fantezii bogate,oferindu-ne o seriere pina de alegorit, de animale fabuloase, de pov. nijlocul istorii la tnceput unul sau pazindusi® mal, /storia ieroglifict «stiri frumos spuse, de portrete izhutite, de proverbe si cugetari Lui Cantemir fi place sa spun istorii, anecdote si are limbutia lui Creanga in debitarea oy Manuela Tanasescun DepreItoriaderalfsn, p. 10, 18 °° biden, p. 44-47. SBN: lorge, Oniinaltatea lui D, Cantemin, ps 18. °° laoria terol ed. cit Lp. LXXXIV-LXXXVI, ps notele STUDIU INTRODUCTIV zicttorilor populare“#!; ,inventia verbala extraordinard, portretistica grotesca cau istorii o savoare rara — In Loria ieroglifier se simt puternice influente a itera populace, literatura bine cunoseuta lui Cantemit, Dat S-aremarcat, este vizibila ity Istaria ieroglifca att asi. cu cartile populare care uzeaza de scheme alegoric= (ded ae universul ierarhizat), cat si cu acelea care folosese ae substratalegoric(Varlaa ons. sau eu celetn es ticul animalier esee legat de motivul calatoriei* (Alexandria| ; alta carte care |-a influentat pe Cantemir este Filan care cuprinde povesti despre animale, unele exotice, pring are flu sinorogul, care apar si in Loria ieroghfica a ca considerat ca ,adoptarea alegoriei animaliere ca modalitate de intregi “ar fic influenta constructie unitara,a intregii opere ar fi c influent as in unele versuri din Lo Influenta populard se resimte si in unele ve-su 7 it proverbe si ,sententii ria ierogifica, i inaba sin numieroase proverbe si ,sentent presirate de D. Cantemir in eussul povestici, eate O problems a carei cercetare ete de abia la inceputurile sal ntei orientale, Dupa cum se stie, D. Cantemir le, primul 5. Dupa este aceea a influc : a fost un foarte bun cunoscator al culturii orienta in profunzimea acestei cult european care a pacruns in profnzime: 3G, Calinescu, op. cits pe 4 8 fhidem, p. 44 von Mi Mon Algeria nimi fia ae oa © si eorie literara”, 1972, nt. 3, P. rete eg 480, Ait i a pronune pent 0 fou % biden p. 482. Ali aor’ au P Paani Gece atric aszmani x Le ean de Rear (Sala Sra itera elemente occidentale in opera tui D. Cantemir, in Preocup literare*, 1942, nr. 8-9, p. 452). abi ° Vig Cane, Diag Orion- iden, ie rt Diva fu Dini Caen. Le dee Orin Ode, rdtionnain drs ale Din" de Dente Catenin lesion Come aoa RP. Romine pentru UNESCO’, VI, 1964, ne, 1-2, p. 41-61330 STUDIU INTRODUCTIV unele cercetari, influenga orientala se resimte in stil, in proza rimata si ritmata, in unele maxime, ca si in unele povestiis de pilda, povestea spusa de Brehnace (C. Cantacuzino stolnicul) in partea a 1V-a a lucrarii prezinta unele asemanari ou Qalila sf Dina, traducere araba, apoi si turca, din Panciatantra®, Dupa cum se stie, /storia ieraglifica comtine si numeroase versuri, care au constituit si ele obiectul unor studii®”, in care insé opiniile asupra valorii ¢ influentelor indeosebi sunt diferite Unele versuri din Itoria ieroglifica ,sunt primele adevarate poeme romane“38; ele ,il recomanda pe Dimitrie Cantemir drepe unul din primii nostri manuitori de versuri? (dupa Miron Costin si Dosoftei)*®, Judecatile de valoare asupra acestor versuri sunt destul de diferie dupa unii cercetatori, ,versificatia sa este in general dificil, poticnita,lipsita de efervescenta, alyii au remarcat, pe buna dreprate, ,vizibila usurinta a versificatiei...,Cantemir vadindu-se mai ales un maestru al combinatiei ritmiice*; ,zeci dle pagini din Itoria ieroglifica sunt adevarate poerae.de mate %© Mircea Anghelescu, Dimitrie Cacttemir i liteaasura oriental, i Revista de istorie si teorieliterara", 197.3, ne. 2, p. 195-200, © M, Sirbulescu, Pocttl Dimitrie Can tent, in «Pesocupariliterarc”, VI, 1941, ar. 8 p. 307-311; G. Calinescu, op. cit p. 45 sinirons M. Sirbulescus, Poceia lui Diitrie Canter, in «Tanacul servos", VI 1957, nr. 5, p. 91-93: Nichita Stinescu, Poesié deavelite din {aria deroglifca a newsemnitului Dinisrie Cantemiz si puse in vedere de cure, in ,Laceaficul", 1968, nr. 30, p. 8: St. Giosu, op. cit; Olimpia Serbaw, Dimitrie Cantemi si inceputuaile poesieiaritce romiines 17 mai 1973, p. 4 38.G. Calinescu, op. cit, p. 47. 3 M, Séebulescu, in .Panarul scriitor", 1957, ne. 5, p. 91 “© Dupa unele opinii, «Cantemira profitar de versificatile lui Miron Costin si mai ales ale lui Dosofte, de a caror factura amintese uneori foarte apropiae stihurile /uoreiiraglifce (M. Tanasescu, op. cit p. 188) 41M, Sirbulescu, art, cit Orizone", STUDIU INTRODUCTIV 331 rafinament si subtilitate“, motiv pentru care D. Cantemir este a considera juin mare poet", ; Printre cele mai realizate si cunoscute versuri se citea Eu m-am vechit, M-am vestejit Si ca florile de bruma m-am ovilit. Soarele mau lovit, Caldura m-an palit, Vanuturile m-au negrit Druanurile m-au ostenit Dailele m-au vechit, Ati m-au imbarranit, i 4, sau versuri fn care se simte influenga poeziei populare*, sau: Muni, erapati, Copaci, va despicati Pietri, va fardmnatil etc care amintesc de versuri din descaintece de deochi si de serisa* S-a remarcat, de asemenea, muzicalitatea frazelor din Ixoria ieraglifica, prin potrvites maiaseed a cuvintelor, care transforma paginile in ,adevarate polifon de mare abilitate technica“, 2M, Tana 189, 192-193. Verisi Al int, op. cit 42M, Tarte, of cits p. 188-189, 192-193. Veris 350, care consider pe Cantemirca find dupa Miron Costin si Dosofte 1 race sau burlest’ intdiul nostra poet lirie de mari resurse elegiace, 43 Se, Giosu, op. cits p. 261. - 41, Chinn Revista de str ors Hen 197 tone p20. Dap ate opi, a vorba de infuent ale Hera recs ems arent” (sri efit ei Tp. 437, nota 2), Pe care fins Cantemir lea turnat in vers de factura populara (Se. Giosu, op. cit, p. 26 a tansy typ 192-19, Ve i reife, cd. cit, p. XCI332 STUDIU INTRODUCTIV 2. LIMBA O problema careia i s-a acordat o mare atentie in uhima vreme a fost dimba utilizata de D. Cantemir. Dupa cele mai indrepratite opinii, in Istoria ieroglifica D. C dleste ,un foarte bun cunoseator al limbii sale materne, atic al sraiulsi popular, cat sal clu regional®, pentru care specialist Hau comparat pe drepe cunt cu Neculce si cu Creanga. In opera sa gasim nenumarate expresti populare wtilizate si dle noi astazi, de genul: a ride pe sub mustati* (F, 34 bis), ,a face din tangar armasat* (F. 48), yde-a fir a par* (F. 129, 340), »a ramdne cu gua cascata (f. 164), ya atinge la fica (F226), ~odata cu capul" (F. 249), ,pna intr-un cap de aa (f.268), »prin ciur si prin darmoiu* (F. 313), 4a lega teie de curmeie” (F. 351), yednd se ingana ziua cu noaprea" (f. 362), ,nas de ciara (£391), ya schimba fete" (F. 409), ,a-si musca buzel »a-si fringe mainile" (F. 421), ya se abate ca pestele pe uscat™ (£425), «st trai parte de copii (434), scat negra sub unghie™ (£. 468) (utilizat paralel cu cit negrul bolului®), ,cu o falea in cer si ct alta in pamént* (f, 493), .a cauta cu coada ochiului* (F562), ,a avea ac de cojocul cuiva' (f. 584), ,cu cond picioare* (F. 597), .a bate apa in piua (F, 609) ete Tot asttel, in itoria ieraglifica, D. Cantemit utilizeard humerosi zermenti pe care-i intalnim si in opercle eareurarilor moldoveni din secolele XVI-XVIII: Grigore Urech Dosofiei, Miron Costin, I. Neculce, ceea ce consti ntemir se dove- tre c, Varkaam, casi in cirtile populare, i 0 alta dovada cerca ca principele Moldovei cxmostea foarte bine limba vorbita in vremea sa, lata citiva dincre acesti termeni: asupreala, asezamant, basna, banat, blem, boa, brudiu, buiguire, capiste, chiteala, dodeiala, dosada, de “6 St. Giosu, op. cits p. 17-18, Veri si Cap. Elementul popular p. 241-274, unde se traccaza pe larg problema. N. lorga afirma ca D. Cantemir sscria rau roméneste* datorita usilizari neologismelor si altel sincaxe™ (Originalizatea Ini D. Cantemir, p. 14), STUDIU INTRODUCTIV 333 iuvoava, imponcisare, mesernita, mazda, de naprasna oli, porvolenie, prepus, probodite, prostatec, rein simeay Sep, stepena, stidire, tocmala, tenchiu, varta, vipe oo Daca adaugam la aceasta numeroasele proverbe populare, casi versurile de factura populara presarace in cussul povestirii intelegem cit de intemeiata este afirmatia lui Sefan Gion bazata pe studi atent al eavuror aspectclor probleme lim utilizate de marele carturar rom Dar limba cunoscuta de D. rit (recoapra) penta paca expr intenga gama de pro bleme~ indeosebi de filovofie ~ pe care le tata invaratul principe, Cunoscind limbile greacd si latina, D. en incereat introduc in mba roms numeroaseneolgisme (cele mai multe dinere acestea utilizate pentru prima oara de €)), urmarind prin aceasta ysubsierea" limbii si inbogatien ei prin ,imprumutarea cuvintelor streine®. in soest Scop ela aleaeuit o ,scara* in care explica numerosi termeni de origine straina (indeosebi latina si greaca) folositi de el, east considerata de specialisti drept prinanl dietionar de neolagisme rib Contenis a ioe al st eformare limba, creeze o Tima stiinifica. El s-a straduit sa ridice limba noastra literara la nivelul celorlalte limbi literare existente atunci in Europa, capabila si exprime notiunile cele mai abstracte, “8 inca ,brudie* niem filozofice si stiintifice + Veri nocele Fa de Al, Rosetti si B. Caracu, htoria limit rome lterare. 1 Dela orig ‘ina la incepun secolulat al XIX-ler, acute, 1961, p. 306-310. “Eni evi Lh fi Dinar Game. al. Dee Vara fe Suave, Sri dere ln sta serlr, Beet 1958, B. 1204p M133: P, Vapi p 139-164 inde St, Gio £P its px 175-187, care peti cologne pe deme flmfi Josaral, editia N. Stoicescu, Vez silistaintocmira inuzica, geografic medicina,flofogi,literat vatican din editia N. Stoicescu despre uni termeni de origine greaca util de Radu Greceanu,334 STUDIU INTRODUCTIV Folosirea acestor numerosi termeni strai sintaxe speciale, cur verbul la sfar autorul Jtorieiieroglifice, af pe alocuri greoai mula Incercarea sa asprime. Dupa cum s-a aratat de curind. fincercare ca atatea altele, materna, a vrut sa dea singur limbii romane ceva 0 intreaga epoca*?. Cum Istoriaierogl a circula in manuscris, au patruns pe alte dea le fi uilizat prim romana. De aceea ni se 5 in privinea lexicului, Joria ieroglifen in deavoltarea limbii romane literare"39 Cat priveste sintaxa, care vorbit mai intai de o influenta orientala, D. Cantemie pune uneori verbutl | Literatura orientald a influentae scriitor (D.C ntemir): sintaxa turcease: me si cu verbull final se oglindeste in a sa Aceasta idee a fost reluata mai tirziu de Alexa care considera ca plasarea verbului la sfarsitul 2 Se. Giosu, op. et, p. 155, 158, jibes. 306. Vex. Nasescuy Formarenterninolege flbcafie roninesti moderne, in vol. Contribui la istorialimbit rome renege see. XIX, 1, Bucuresti, 1956, p. 171 204; Peteu Vaida, Caleul lingvistic ct procedeu decrearea terninalogieiflozofice la. Cantemir, in .Fmba romana”, XV, 1966, ne. 1, p. 3-12 2G. Calinescu, op. cin, p. 42, 1. Stinean, biflaenta ovientald asp 1, Bucuresti, 1900, p. LXXXVI, ra limi sé culturid romaine, ts ni, ca si a une! siitul propozitiei, de catre ca limba acestei opere si devin nu trebuie insa privita cu prea |, na fost o +» pornita din dragostea pentru limba pecare siel o dorea cat mai bogata si mladioasa*. , EI ce mai tarziu fi va da lifica s-a vipavie foarte tarziu (1883) si mu neologismele utilizate de D. Cantemiir i in limba noastra, El are totusi meritul ul si de a fi cautat sale si explice in limba pare intemeiata afirmatia dupa care, oteprezinta o etapa noua a »speriat™ pe unii carturari!, s-a darorita fapuului ca a sfarsivul frazei. Primul care exprimat o asemenea opinie a fost Lazar Saineanu, care aftr profund spiritul domnescului petioadele-i enor- storie ieroglifica?, dru Rosetti, frazci se face r 33 STUDIU INTRODUCTIV 5 i i curcesti* si ca, tn unele fraze, dupa modchul frazei latine si turcesti* si ca, in Aes lordinea nefireasca a cuvintelor s-ar putea explica prin int iF 5653, limbii turcesti / mil Petrovici, care Impotriva acestei opinii s-a pronuntat Er Uae an nsidera ca perioadele lungi si ordinea uneori nefireasc oe influ ci orien- cuvintelor din Itoria ieroglifica nu se datoreste ee fs latina (a Ini D. Cantemir — i edue: vono-greco-latina ( tale, ci educatiei ,slav pas : ii ul siu de greaca, INS), in care jneat un 10 importa profesorl stu deg ‘ eremia Cacavela"* latina si filozofie, cretanul leremia Cac en Reluand problema, Dragos Moldovanu eer i actin v“ i Can ir, Jocarile sunt reautatul unei actiuni voluntare a lui ; 4 i e il lentifica. cu de stil unic, pe care il purem id fiind sun procedeu de stil unic, fen { inal ui Hus facilis. intr-o figura retorica apartindnd asa-zisului ornaris fa z tb ‘ lati rf vorba de ceea ce grecii numeau hiperbat..., iar latin ve transgresio”. veemie ne aar Dare sce explicati, ,dislocarile ni Cantemir ne ap ale fancriei unui i e sunt actualizari sintactie mai putin sbizaren; eles sma afew ni 1 retori greco-latin, realizandtu-se in conditi analogs ou ada crit influenta arile lelalte literaturi care au cu adaptarile din celelalee Peer Tin aceasta perspectiva, ele sur ie “5 si mai departe yextensia normale ale noului stil romani"; si mai departe Al Rows, Obra ape ini i Dini Cane ri ieghfe (Buen soe, Setunes de tine Kobi Caer Reads Ronse 1951. ne V2 pe 2-22). ai dec ene lot tn uaa inhi ome lierare 1 Del oni i la incepunl scold alX1%len, pbicaa in eolaborare cu B. Cazaes, Pere Perovic, opis p13: ideo, Limba lai. Catenin ee em sili t Camonr Ara linge wee G8, p. 35) ane se pune ca tor oe coneravi a336 STUDIU INTRODUCTIV frecventa hiperbatului la Cantemir sunt primele indicii ale unei folosiri constiente* a acestuia®, 3. PROVERBELE SI MAXIMELE. Una din problemele inca putin studiate este aceea a pro- verbelor si maximelor, a ,sentenniilor® presarate de Dimitrie Cantemir in tot cursul lucrarii sale. In prefara (F. ITL-IV), auto- rul declara ca si-a ximpodobit* lucrarea cu 760 de sententii>”, aputen- le-am dzice cuvinte alese", pe care le-a strins yprin osteninta a catava vréme*, plasindu-le in cursul povestiii gla loc eu cuvina *. Dindu-si seama ea aceste ,sentensii® intrerup Povestirea, el le-a pus intre paranteze, sfatuind pe cei care vor s@ urmere snecurmat® naratiunea propriu-zist sa sara cu pric virea textele cuprinse intre paranteze. Judecénd putin cam aspru opera, N. lorga considera ct D. Cantemira scris-o, printre altele, ca ysi-si arate invatatura prin abundenta, felurimea si aritatea maximelor adunate pen impodobirea mini unui public simplu*, El afirma mai departe % Dragos Moldovanu, Influente ale manierisnndui grevo-latin in sintaxa lui Dindtrie Cantesnir: biperbatul, in vol. Studi delinba literart 4 filologie,[, Bucuresti, 1969, p. 38, 40, 45. Vari si articolul aceluiai, Oriental si elasic.... p. 56-57, unde se dovedeste woriginea clasica (greco-latina — N.S.) a constructilor lui Cantemir, sustinuca de scritor,fnteleasa ca atare de eatre contemporani (Cacavela i verificaa prin analiza silistia interna acasta ca un elles 3 encod “v orenarea umanist a mel omanes cue’. Tor aici se afirma ca ,la nivel frazeologic este imposibil de probat existenta tumor elemence specific orientale” ' . ag, De pt st tai purine deoarece uncle se repeta de 2-3 of. De Fld scala ered conme sa pert si urecile', un espns blind lomoleste mania", wa scoate sarpele din borta cu mana altuia" P mana altuia", ups unghie se cunoast) lel” et. sunt uizate de cit wei arin inp ee sul deaur zidiul paerunde” sau spicatura ploii piacea gaueéste” de doua ori ete STUDIU INTRODUCTIV 337 c@ ,sententele nu se potriveau cu cartea*, dar secunostea cl atorul ,le-a spus cu sartul intelept al aleatuitorilor ce proverbe", Marcle istoric nu a timut seama de faptul cd aceste ssententii* erau la mare pret in epoca lui Cantemir, cand circulau numeroase lucrari cuprinzind asemenea produse ale intelepciunii omenesti. Dupa cum s-a aratat”, la 1697 lerorei Comnen (Papagaia din Isoria ieraglifical) cferise lui C, Brancoveanu o culegere in limba greaca de smaxime de regi, generali, filozofi si oratori*, aranjate in ordine alfabetica; in 1700 s-a tiparic la Snagov Floarea darurilor, cate cuprinde numeroase sententii atribuite unor oameni celebrf®, jar in 1713 Antim [vireanul edita la Targoviste Pilde flozofist, waduse de Joan Avramie, predicatorul Curtii domnesti din Bucuresti, dupa versiunea italiana a lucrarii Maximes des orientate, in care gisim ,cele mai alese pilde ale filosofilor celor de demult*, maxime culese de Antoine Galland din autori arabi, turci si persani®!. Aceasta Iucrare a fost tradusa din greceste ,pentru folosul politic si al norodului* dupa versiunea greaca tiparica in acelasi an la Targoviste; lucrarea era considerata ,folositoare tuturor pentru multele si deosebitele sfaturi* ce cuprindea®, Mai tarziu, la 1715, Antim Ivireanul a alcatuit si el 0 santologie de sentinte din diferite carti de sentinte, in care a strins din ,sentintele vechilor filozofi si dascali pe cele mai 58 N. lorga, op. cits p. 356-357. 59 AL. Dura, Carle de intelepcinne in literatura roména, p. 24-25. Autorul amintit omite dintre aceste carti Astoria iereglifica, davorita caracteeului ei mult mai complex decat lucraile prezentate. 6 Despre circulatia eaetii Floarea darurilor in Moldova inca div sec. XVI, vezi N.N. Smochina si N. Smochina, O traducere romineas din sec, XV a cartii -Floarea darurilor” (Bis. ort. ro1.", 1962, P-712-741), © Qeconomides, Loan Avramie (Bis. ort. rom.", 1944, p. 151). © J], Bianu si Nerva Hodos, Bibliografia romineasca veche, 1, P. 487-491. a338 STUDIU INTRODUCTIV excelente si mai potrivie" si le-a dedicat lui Stefan Cantacuino, domnul Tarii Romanesti®, Unele din acestea se gasesc, in alti forma, sila D. Cantemir; de pilda sfaturile ca domnul ea fe modest, bland si drepe cu supusii buni, st iubeasca pe supa vspre a te iubi si ei din toata inima*, sa alunge ndeparte de domnie pe cei ce comit scandale" si aiba ca, i pasnici*, sapere sisa respecte legile, side marire desarta, si invasatura etc, i ai cetatii pe sa fuga de ingamfare aprecieze stiinta care creste prin Dintre contemporanii greci ai lui D. Cantemir, Alexandnu Mavrocordat ( Camilopardul din dtoria ieroglifica) este aucorul unci lucrari @povt(oparre, publicate de abia la 1805, in care astrans ,concluzile unei experiente dramatice"4 D. Cantemir 0 cunostea probabil. Fiul Exaporit Mavrocordat, devenit prinvul cat si in Tara Romaneas , oper pe care tului, Nicolae domn fanariot atat in Moldova, | a urmat pilda tatailui sau, alcatuind © colectic de 966 de cugetari si maximeS, »sfacuri® a si 0 serie de catre fiul sau, Constantin, cu privire la modal cum trebuia condusa tara etc, Am insistat asupra acestor ,sententii* pentru a dovedi cd asemenea produse utilizate de D. Cantemir in opera sa cireul intens in epoca, multe din ele find intalnite si in alte texte contemporane’”, putaind fi deci considerate dusneri comume ale 6, Publicate de. Exbiceam in Bis ore, rom. 189, p 333-385 S4 A}, Dutu, op. cit, p. 83. & Publicace in Hurmuzaki, XII, p. 417-457, then, p. 415-816. Arhiva", I, 1890-1891, p. 372-377, Vex SAL, Datu, op. cit, p. 83-84 &° Versi M. Gaster, Literatura populara romiind, Bucuresti 1883, f,201-206; idem, Cresomatie romina, Ml, Bucuresti, 1891, ps 4-8 Pentru cele privind unele vicii omenest(setea de mative, ‘pizma, zavistia,nestiina,licomia ec.) veri si notele noaste 69, 165, 199, 317 asin, editia N, Stoiceseu. we 7 3s STUDIU INTRODUCTIV 339 Jilor vremii. Cantemic i-a depasit insa pe tori acestia Dupa cum sa remarca®, a oes a a ot imparti in trei mari categorii: 1) ¢ : 2) de orig ine culta si 3) creatii personale ale Ea i ae derogifice. In stadiul actual al cercetari rte ge set © proportic intre aceste categorii. Dupa eee _njoritatea covarsitoarea material paremologe (nia in general de D. Cantemir—NVS.) este de limba romana, exe normal tsusinem orgines pa folloreg as". Dintre proverbele populare amintim: 0 ese -byatoarest mandnc (F281) cine nu wens fide rat ziua cérne* (f. 599); ,lenesul mai mult aliarga ompal rs mule pagubéste* (f. 620); ,cine cu sorbitura dineai pres gine tarde in lingura de pre urma de doa ori side ei or aoe sicade" (F.94); din razsarive daua si de pre incu fas canoaste (F151) socotesl de acast nu se pot = din tary (F 529); yudul de ploaie nu se pease 230) pra buna din prime S ponte st sap Gas er singura pre sine sa lauda pute’ I a e a vasul ineaca* (f. 256); yobrinteala ranii ce pe margin sa cunoaste" (F. 529); pre cela ce-l musca sarpele si desopact sa fereste® (f. 576); cine sap’ groapa ania cx sing intr-insa (F591); cum iti asterni asa vei dormi* (f. 5: LS D. Cantemir cunoaste si foloseste si unele proverbe Populare turcesti; de pilda: piatra din Bie sepa fa a 2idhee (F489), uliza si in Desrerer Moldve , pentru 2 anata ca turcii cinsteau pe domnii mazili care puncte domini titulari, satt ,apa doarme, dusmanul nu ( ‘emografic si folclor", IX, 1964, nr. 2, p. 121). Veri toracolo ise dectaifeae 2 proverbelor dupa oigine (este vorba de proverb lizate 70 Bd. Academiei, 1973, p. 193.340 STUDIU INTRODUCTIV Totastél,foloseste unele proverbe de origine polona, ca ,sula de aur zidiul patrunde* (f. 141, 487), despre care M. Costin ae cd era un ,cuvant lesesc*”! etc, __Intrucat ~ spre deosebire de Divanul — D. Cantemir nu citeaza de unde a luat cutare prov: ‘ tb sau maxima, multu- mindu-se si spu ae uuneori: .precum si dice dzicacoarea" sau sprecum si dice evantul® (F284), cane dea one el ptclucreaza sau parafrazeaza proverbele sau expresile ate din cliversiautori strain, identficarea acestora este deosebit de dificila”?, Lectura atenta a acestor maxime siproverbe ne amet insa ca o serie dintre ele provin de la scritori s filozofit antic greci sau romani: Aristotel”, Cicero”, Ovidiu”, Horatiu™ Vergiliu’?, Martial”®, Boetius”, Quintus®® etc., fara aa avem insa certitudinea ca D. Cantemir le ct din anor respectivi sau priner n luat direct din autorii 0 intermediar®", Este posibil, d i . Es il, de asemenea, ca unele clin acestea si provina de la Etop, Daca ni s-ar fi pastrat un catalog al bibliotecii invatatului domn al Moldovei, fara indoiala ca recunoasterea sursei 7M. Costin, Opere, ed. PP. P op ita. 20-121 Vezi numeroascle note ee in N. Stoicescu 23 Veri nota 275, ect % Veti notele 203, 440, 774, 849, ed. cit. D. Cantemie a nut fin deosebis fad de Cicero, considera in predostovia a Hone (itunes! ne. 4 vrei anon nia pl, ma 73 Veti notele 538, 815, edita N. Stoicese, 28 Veri notcle 223, 534, ed. cit 2 Ve notele 241, 577, ei 25 We no 622, eth nora 247, ed. ct 5° Ver nora 812. od. it, Dupa cum a aritat V. Candea, D. Cantemir ~ ca si al intelectual ~ avea acest obiceis de pil, pe Seneca il folosste dupa Reductoriun morale a lui Pierre Ber ae tea lui Pierre Bersuite (Divanul, editia 1974, p. 491, 'anaitescu, p. 56. Veri si A. Fochiy sorese aceste proverbe, in edigia ts STUDIU INTRODUCTIV 34 acestor maxime si proverbe ar fi fost mule usurata, Cum i lui C, Cantacuzino — alt mare invatat al epocii ~ au existat opercle lui Ovidiu, Horatiu, Vergiliu, ca si ale lui Esop®, este foarte probabil ca ele eraut cunoscute si It D. Cantemir la data alcatuirii [storie ieroglifce. Mai amintim, in sfarsit, cd invatatul domn cunostea si uncle redeapsa a idem", sau ca gure mar- principii de drept roman; el spune: ,pedepsitul st indoi nu trebuie* (f, 217), adiea ,non bis i nu se poate dao sentinea vinovatului pe baza uneisi uri (27), ceea ce concord’ cu ,testis unus, testis nullus"®? O problema deoscbir de importanta este aceza a ysenter tiilor* cu caracter moralizator care abunda in [storia ievoglifica Tntrucat D. Cantemir considera ca lupta sa impotriva lui C. Brancoveanu este dreaptd si morald, a caurat sa 0 funda- menteze si pe asemenea ,sententii® cu caracter moral, menite st condamne viciile adversarilor sai si sa laude calitatile celor asemanatori Inorogului. De aceea ni se pare intemeiata constatarea lui Dan BadarauS ca ,cele mai multe din aceste paranteze contin indreptari morale, car nu aut teferire fa morala joritatea cazurilor in Divanul, crestina, asa cum apare in unde preceptele sunt imprumutate de preferina de la evanghelisti, ci au un caracter profan, laic*®?, 8 Mario Ruflini, Biblioteca stolnicului C. Cantacnaino, Bucuresti 1973, p. 74-75, 76, 81, 82. Nu trebuie sa wicam, de asemeneay ct prietenul ui D. Cancemir, Toma Cantacuzino, cites Principele lui Machiavelli dupa o editie din 1680 (senmnalac de A. Pippidi, op. city p. 929, nota 32, si inaincea sa, de M. Ruffini op. eit. p. 84) 83 Sub forma qdictum unis, dictum nullius" se gases sii rane, . 368. Veri si Dan Badarau, op. cits p. 347, 8 Op, cits p. WGL, 296-297, 85 nm adlauiga aici ca si expresile imprumutace din texte religioase sune utilizate ror cu scopuri profane: de pilda sraspunderea moale fringe mania” (57), dupa Pilde, 15, | (aun réspuns bland domoleste mania") farurior, iara siracu ingelept denafara cap. 10, 6 etc sau ,puternicul nebun in france pragurilor® (E139), dupa Eclesias342 STUDIU INTRODUCTIV Un alt bun cunoscator al acestor probleme, Petru Vaida, a remarcat si el ,cotitura spre profan" din ior ieroglifca, manifestatd indeoscbi pe taramul moralei aplicate; aici Viata morald nu mai este judecata prin perspectiva vietii viitoare ~ ca in Divanul — locul vireutil fiind luat de virtutile profane’, In numeroase ,sententii* din storia ieraglifica sunt con- damnate vicile fundamentale ale clasei conducatoare din vreme, indeosebi: Lacomia®?, zavistia'®, minciuna®? $i setea de marire®, vicii despre care vorbesc, de altfel, si cronicarii?! si Pe care le-a biciuit cu asprime si talent si invatatul mitropolit Antim Ivireanul lor ascetico-religioase cea In opozitie cu aceste defecte grave, pe care D. Cantemir le atribuie adversarilor sai politici, stau calitatile, ,vredniciile® demne de lauda, pe care autorul bore’ ieroglifce le apreciaea in mod deosebit: iubirea de dreptate si credinta in biruinta ci Punatatea si omenia, modestia, dorinta de liniste, de pace, lupea pentru folosul public, Tata citeva exemple. Autorul isi manifesta deseori credinta in dreptate astfel: ,dreptatea toate biruiaste* (F. 384); ,inima pre lesne socoteste a fi focul cu apa a si amesteca decit cu strambatatca drepratea a se calca* (F. 221); ,mai tare iaste singuratatea in dreptatea unuia decat toate taberile in strmbatatea a dzaci de mii de mii* (£. 328); 5 veri in lucruri sr Vaidas op cts p. 91. Vers p. 96-97, unde se reproduc pasae moralizatoare impottiva comiei,zavisie, pizmel 5 Lacomia a fost condamnata sin Divanu, ed. V. Candea, 1974, p49, 165-167, 185. 8 Iroriaievoglfic, 409, 421-422, 452 ® Cine spune minciune inca obrazul isi rusinead turn suflecl isi cide” (Ubidem, f. 590). °° sNesatioasapofia cinsti pre ce ce o dorescorbése ce penurcisul unui ceas de astidei plinsul unui an ce vine nu sovoréste™(Ibider, € $17} *' Veri notele 69, 165, 199, 317, pusin, edtia N. Stoicecc jara mai pre ns STUDIU INTRODUCTIV 343 lucruti iusoare, cumpana drepratii tot va birui gree, veri (£496) ete. - Apreciaza modestia, fuga de publicitate: ,obi ie adevirati vrédnici vredniciile sale de privala ochilor si lauda gurilor a-si ascunde* (f. 73) sau ,cel ce cut tor sufletul aievea in faa Lauda poftéste nici o deosabire nu are dela eel carile prin gurilerururor pre drept si hulest™? (& 79-80), in In sfirsit, autorul [storie ieroglifice considera dept una d marile ,vrednicii* cand cineva yindata galciava iolpaes incoarce® (F216); aceasta deoarece tulburarea a nebun ee inpacarea a inteleptilor mestersug iaste®(F. 1255 vezi si 160, unde se lauda ,asedzamantul la rascoala*) ; ntelegere, ID. Cantemir cere i unire, con- ine din ,neimpreunarea” si siti sint cet Pe langa pace si siderand ca raul ,publicai* i p a vrcksugul” dinlauntrw gait wou atta suiaciune public adunarea nepriiatinilor den afara, pre cata a cetenilor dinluntra a inimilor int-un gind neimpreunare aduce’ i105), 140)°. . or canenr conta inl (38), poporain in schimb slujirea yfolosului de obste" (f. 160) sau ,folosul publicai*®, care aminteste de umanismut civic al Rei sei, legat la D. Cantemir de lupta pentru independemta si de Politica sa antioligarhica”®. cul acesc} sententii, 92 Mai circu se vede c& a uitac de continu a deoarce anceps placa f laud. Cind et dow al Moose crue pis faut" pune Nectes(eb ci 206. Conientind acest ctat, N,forga se intreba: i care e oare orm su Cee ta con ate cine ot adored in viaga? (Practica donmneas, 6). ; 93 Verirnotle 254, 338,843, eta N. Stocescu - 9 sIntre nuitori mai cinstsd si maj adevarata Lauda ast go woate decat carea en folosul a toatd publica s-au cstigat* (J 520). Principiul etic al folosului de obsee in Lzora ieroglifica vex si exemplele dace de P. Vaida, ap. cit. p. 93 si 211344 STUDIU INTRODUCTIV Am starui staruit asupra acestui aspect al Ltoried ieroglfice pentr a ara ai ta ca ea este, pe lang un adevarat sezaur al intelepciunii ; : populare, si o carte de morala profana, care ne ajuta si conturam mai bine pr area bine profilul moral a autorului ci, st intelegem lcoscbirea neté dintre morala religioasa din Divanul si cea laicd din Ltoria ieroglifica®, si sa elifca™, si sa apreciem considerabilul spor de Cunostinte realizat de D. Cantemir intre 1698 si 1705, canoe timp 1 care a citit— se pare — foarte mult " IV. GANDIREA CANTEMIRIANA IN ISTORIA IEROGLIFICA 1. IDEILE FILOZOFICE Ca si i it i ot! ideile social-politice, ideile filozofice expuse de ). Cantemir it ifica in (storia ievoglifica au format obiectul a nume- roase studii si monografii”, fc ogralli”, in care aceste dei au fost cercetate % Desi s-aafrmat ca alicmat a lorie ieroglifit este 0 care 4c . (D. Badirau, op. cit, p. 365), ae touusisiuncleseminne (©. ap i. 365. tunel eeminiscente din sptamsiec egos ahi D- Caen. 70, 7,199,214, 200) “toon tele feces police ale aD. Caner in fore efor (Cesc ono’ Il 1986, we. 6p. 79-99) a ne Catena, indir om dint no Din ‘egiefaeRonins Bucs 199. 9.35110 Dan Baar Cat te Din: Can Bacrsis 16 Me, Mal filezofice ake ha D. Gnesi tra gin scale flea din Rom Pret No ie Eh + Cantemirs aristotelisnnl (Revista de Flogafie™ XUIL, 1966) 5p 49-661: Iden Dimi Camenars agin Pose 1972 (nde pagal Commi sin ate Conon imu; Lora flcafe rominestl Bucutest, 1992, p. 96-102 (capiolul scris de P. Vaida, care ne~ erae ie-a fost de mare folos in redactarea Ne STUDIU INTRODUCTIV 345 in corelatie cu cele din alte opere ale invacatului domn al Moldove, Prima constatare care ni se pare necesara inca de la inceput este aceea Facuta de Dan Badarau, dupa care cugetarea lui Cantemir ,atesta 0 oarecare dezorientare specifica epocii de tranzitie in care traieste", c& el a rimas strain de marile curente filozofice care aut revolutionat cultura secolului al XVIL-lea, aceasta datorita faptulti ci a trait iner-un mediu ,incapabil sa teze si sa reinnoiasca el insusi“, din care pricina a trebuit si apcleze la imprumuturi ,dar cut 0 intarziere de secole"®. in schimb, C.1. Gulian a afirmat ca, in unele domenii (rationalism critic, gandire sociala etc.), D. Cantemir este un santicipator* in filozofia curopeana a secolului XVIII. Dupa opiniile lui D, Badarau, uncle aspecte filozo fnaintate care apar in Istoria ieroglifica ,wadesc o clarificare cugetarii lui Cantemir si o eliberare fara de miscicism ortodox, caruia i s-a aratat tributar in Divanul, ca si in alte 100. serieri ale sale din tinerete Dupa cum s-a remarcat!!, o importanta deosebire intre Ivor ieroglifca si Sacrosanctae constain schimbarea pozitiei lui D. Cantemir fata de aristotelism. Asiscotel nui mai este ,parintele pagine®, ciun ,greu si deplin invataror*s unele din obser tezele si notiunile aristotelice, respinse in Sacrosanetae, sunt acceptate in Lstoria ieraglificas notiunea ,materiei* sia yformel”, asubstratului, a esentei, accidentelor, a celor patru pricini sau cauize (materiala, formals, eficienta si finala)"®. ,Chiar acolo 98 1), Badarau, Filozofia lui D. Gantemir, p. 365-366. 99 CL Gulian, Gainditorul Cantemir in comeext enropean in Contemporanul", 26 oct. 1973. 00 D, Badarau, Filosofia lui D. Cantemir, p. 162 101 fsoriafilzofick roniinest, lp. 79. Ve si P. Vai si amanisyul, p. 218-242 (par. Cantemir si aristoteisnnd. 102 Veri, pe larg, Dan Badarau, op. city p. 227-234. D. Cantemir346 STUDIU INTRODUCTIV unde Cantemir criti in Istoria ieroglifica, pe Aristotel, nu mai Ei vorba de o respingere in bloc si de principiu a flovofi Stagiritului de pe pozitii teologice, ca in Sacrosancrae, ci de tunele aspecte speciale ale peripatetismului cauzei finale din fizica, sub motivarca ca dom fn problema creatiei lumii, C + de pilda eliminarea neniul ei este etica!? Cantemir considera ca ,creato- ful divin a zidit lumea cut toate cite fi apartin ca 6 relives xterioara lui", iar dupa creatie nus a mai intervenit fn vise Acestela, care tries independent de inga diving, dar pouivie poruncli Initiale, sAici apare dublul caractr al conceptic neinterventia divinitatii in mersul naturii odata create, ca la deisti, pe de alta parte, elennental voluntarist, specific teismului, sublinierea inferioreern si dependentei creaturii fata de creator'!05 O problema controversata este aceea a struct a Cantemir. Dupa uni autori, cantemitiene: pe de o parte, materiel Cantemir este un atomist in ce briveste modul in care concepe structura materiel", da satonismul stu nu se impact bine cu tera creationist", Dy Badiarau a respins inst aceasta tera, afirmind ca D, Cantene a fost ostil atomismului, pe care 1 T-a purur asimilal0”, Sin Brora ier se simte ined influenta lui Van Hehnont Depilda, una din ideile Fandamentale ale lui D. Cantemir, cea Priviroare la miscarea ciclica sau la legea miscatii cielice, inspirata de Van Helmont, schitata in Sacrosanctae, este Prezenta si in Istoria ieroglifica8, unde se sustine ca ,vesnica Si neobosita® miscare a naturii, pornita de divinitate, eimane Moria filbzafiei, lp. 80 * Dan Badaeiu, op. ct. p. 235, Vedi si nora deroglifct, ed. cit, Lp. XLV ‘© Itoriaflezofie’ rominesti, 1, p. 75. Dan Back concepria deista (9p. cit, p. 161). tie tori ierolifica, ed. city I, ps XIV 10) Dan Baderau, op. cit, p. 249.250, '° ior flozoficiy |, p. 80. 03 larau remarca doar rv 347 STUDIU INTRODUCTIV i, Al iclul, cedeaza locul imbata iva, parcurgand celal, cede dar speciile ran ° vie ieleaa dupa eparadignan (model) soareui sit pe cer" 109, unul ale naturii trebt a c ciclica Fira sf parcurge 0 miscare oe Ten celica, preluata de Arstoel de a Heracles or cl C. Cantacuzino!'”. mati si stolnicului C. a antemiir ya fost ‘Teza cicl cunoscuta in lini ‘ Cat priveste cunoasterea, sa afirmat ci BS —- i a a abordat la nivel pro imul ginditor roman care a primul gan iit", Tn acest domeniu filozofic problemele cunoasterii*""", In ace i incre Sacrosanctae ~ unde Cantemir a facut pasi importanti intre Sacrosanet E mk re nu se intemeiaza nici pe ratiun considera ci ,stiinta sacra, ca ieee Ear i pe sit pe contactul mistic c » este nici pe simeuti, cif peers sing. ra aurenica si Btoia jeroglifica, unde yrea fs enzualismul", adoptand unele axiome respinse ae 2B spicat ci simeurile sau senzatia su 112, B sustine rasp f unos de cunoastere! 3, cunoasterii, prima faza in procesul de a De asemenea, afirma superioritatea expe nie supe : i pita lucrului ma peculatiilor sterile: ,caci experientia si ispita luc spec s ii si argumenturile ee ears ommeiian pa varata poate fi deci « ig agument ardtarii de fata mai tari sunt decit toate chi Eo ae Ca filozof, Cantemir considera ca fenomen eis ai observate, ci si explicate: sufletl filozof, nu numa umai observate, ci si supra é s-au facut cercetiadza’ sice s-au facut, ce si pentru ce asé s-au ficu fel, D, Cantemir in (F. 108). Aceasta metoda o va aplica, de alefel, D. Cantem celelalte scrieri ale sale! 4. p. 53-355 . 10 Dan Badact, op. ct p. 3 sate vip 386 Un Cone SEN erg, ri rn, Ceres an. Cen mani. 233s cate 2 Veui iP. Vaid, D. Camtemir si wnant Sea evened penne shinbart cu 180° ft de Serene, oS alla vif les. Lill, Dan Badr op 113 Vea i ltoriairoglifcd, 303-304 PONT nn float p82. _£_$<$<$<_ ee348 STUDIU INTRODUCTIV O alta deosebire marcanta intre Sacrosanctae si Istoria ‘eroglifica se simte in conceptia lui D. Cantemir despre om: aici stenunta... la cadrul teologic din Sacrosanctae: el nu mat "aporteara problema omului si a naturii umane la pacavul originar sila manauite, la cadere sila regenerarea prin hat*"'5 Omul este pentru el cea mai ,evghenichi* (nobila) dintre toate fiintel, el singur avand constinga scopului la ineepuctl fiecarei lucrari si putand alege intre scopurile bune si cele rele El are ~ cum spune D. Cantemir ~ ydinceputul Incrulu sovoteala sfirsivului". Aceasta inalitate constienta, proprie oamenilor, este © urmare a faptului ca ac cu ratiune (,socoteala* si ,intelegere*)"16, Pentru Cantemir obiectul filozofiei trebuie sa fie cunoas- ferea omului: tot capul si sfirsitulfilozofi iaste cineva pre sine ce iaste a sa cunoaste" (F, 64). In afara de influenta lui Aristotel si Van Helmont, se re- simte in Ltoria ieroglifica si o influenta stoica, ceea ce a facut pe specialisti sa considere ca avem de-a face cur ,o asimilare autentica a stoicismului antic, printr-un contact direct cu sursele*!'7, Ca exemple se citeaza principiul ,sa urmezi firea" (sequere natura), conceprul ,socotelii drepte® (ratio recta), unele maxime influentate de Epietet, sau lungul excurs filozofic din partea a Vill-a, prlejuic de prinderea Inoroguli, ce poate fi intitular pe drept cuvant Despre statornicia inteleptului in fafa vicisitucinilor soartei". »Stoicismul din Aeoria ievoglifica, ca si credinta in fortuna, care pare sa guverneze treburile oamenilor independent de brovidenta, atesta 0 oarecare slabire a sentimentului religios la umanistul moldovean*!'8, ia sunt inzestrati "8 (biden, p. 86-87. "6 thidem. " idenn, p.91 8 Tbidem, p. 92. Veni si P. Vaida, p. 205. D. Cumenin sé unanisnnd, 17 (par. Cantemir si soicismul antic), unde se aratd et nora STUDIU INTRODUCTIV 349 incipe isi expune si concepria in lori ieroglfica invaatul principe isi expune si concep sa despre istorie, conceptie pe care 0 va dezvolta mai a alte opere ale sale, Dupa opinia sa, istoriografia pastreaza faptele , wutirea; din aceasta cauza, istoricti croilor, asigurandw-le 1 sori merita mai multa lauda decit eroil, deoarece fir ei faptele mar 1 ni ar fi fost cunoscure!. -a spus ca in Istoria ieroglifica ee *rerioave!2, © deasebieaatentie se ligt faa de opel anterioate!®, O dose tent acorda D. Cantemir singel in general, considerdind ea sti ne este ficliia adevarului* (f. 167) sau ca: ,precat lumina soar a lucra poate in organele vadzatoare, pre atata agin ' denainte stiinta in mintea adulmacatoare® (F. 48). nb, condamna cu asprime nestiint, consider ina mind, a3¢ nestiinta lor nceptia despre cultura iderind ca srilor taste lun »pfecum stinta Iucrurilor ast pena lor iaste intunccarea cunostinti® (F. 34 bis) sau ct ae ‘odata pre slove au cautat... nestiinga fn intunérecul si in ta necunostingii i-au vardt* (f. 63). 2, IDEILE SOCIAL-POLITICE ici a fost studiat ou Acest aspect important al Storie’ ieraglifice a fost stud ; \u ut si unele deosebita atentic in ultima vreme!?!, desi s-au facut si “n wuindu-i-se lui D. Cantemir idei pe care nu lea exagerari ati st ea mai. profana a lui i cactea cea mai «paginide, cea mai p i Ca ee tesa cosa sincers a concep le ese Va °° beri lei lop 98 120 p. Vai, op. cit p. 12 via bean 121 Ve Vere He lp sia politic ae Die Canin eri ei (Cees He’ 19566 7887): PP, Panaitesc, D. Canton, p. 82-86: tora erik Sipe Pec Vrs rere. FVIDSKI: ra op cit, p 71-75, 156-158; Vasil Rad, Consider asa ia poliion acele ale ai Dimitvie Canter pan", Wl 1967, P-379-392) ere350 STUDIU INTRODUCTIV avutl??, Toticercettori care s-au ocupat de ideile social po- Ttice exprimate de invayatul domn au remarcat fal cd ace ide erau inaintate pentru epoca sa, ,marcurie a unui spire Progresist”, Tor ase, s-a subliniat faptul ca aceste idei gnu sunt pareri de moment, teorii ocazionale*!23 si ca D. Cantemir a fost, in general, consecvent ack prima oara in Itoria ieroglifi Saafirmac ci yin aceasta licrare apare pentru prima data © prezentare a claselor si categoriilor sociale din societatea romiineasca din acel timp — si, ccea ce este mai important, apare sio caracterizare a lor"!4, Fara indoiala cd afitmaris ce intemeiata, dar in aprecierea acestei caracterizari trebuie st tinem seama de atitudinea antioligarhica a lui D. Cantemir, ca si de caracteral de pamflet al acestei opere, indreptat in primul rnd impotriva marilor boicri sia domnilor Moldovel si Tarii Romanesti din acea vreme. Fata de taranime, D. C: stor idei, marturisite de el pentru antemir are o atitudine de intelegere, de compasiune, fiind considerat pe drept cuvant scriitorul cate De pilda, s-a spus ca D. Cantemir ar fi nurric sidei de dezrobire Prsonalé a trailor srbi,ceea ce nu poate f accept (P.P. Panaites D. Comemir,p- 84 D. Badarau, op cts p. 75) sau cay afemind ct i sunt sniste atomuri putredzicoare" (F. $40), D, Camtemir at 6 Proclamar cgalitatea inere oamenil (D, Badarau, op cit dara, op cts p. 373), De fap ina departe Cantemir spune: tri cin nemit in neste poser ee in inca tn puregiune pre o parce calator si recator ne afl, variant a lui spay ext in eae &e vei tntoarce" (Narterea, 3, 17, 18, 19, utilizat g th Divan 0 18, 19, utiliza sin Divan, ed. V Gandea, 1974, p. 157), sau spulvs ct umbra sumus" (Horan Ode TV. 7, 16) sat! smemento, homo, quia pu reverts" (Geneza, ti, ets lan Cae sr 2 Poruned, iar pre alii in ascultare, pre uni in stipanire, ard pre Tal P suppunere, viédnici pusinciosi si suffericor i-au aratat™ sau ch Canter aiadinea faa de wranime oh cae pa anismal i, cas de poria sa socal de ae Pamane si tarani aservigi!35, este porit marea boierime, “or lui D. Cantemir in ce priveste sre tirine fat de care « nuit o aversinne jostenita se pare de la tatal sa al sau sine fanascuti Dupa cum [2 Dan Badarau, op. cit, p. 76 Sa nu aia Cancem uitim c@ D. Cantemie ie neem fnsusi afi plo era nerltumie de pal cn jeri, ca nu erau consulate in = 1 A aceste categori Pp sbagate in seama de sel ope eat fa cbr importane prin conducerea i eg depres eon ai M,Racovia : cule, Letopisetd, ed. 1. lordan, e Sa Neca lordan, ed. tha, p. 10-111, Despre unitarea dintreatitudinea antioligarh si umanismul sau, vezi P. Vaida, o 257-258. ane "86 Despre bitrinul dom al Moldset sg ao feciori cei de boier sa m Moldovei se 5 i spunea ea i i vada inochi, de pe cum fi cra nine at din care pricina yer Ta cure beeing eat a" eae a pant a cure boierinsi, tor fio’ de moj cadens Soar enc mal pues suf tf eae de 5 ed. cit, p. 110), temir, care le provoc: Nee le provocagmultenacaur™(Nesules pt STUDIU INTRODUCTIV 353 remarcat P.P, Panaitescu!3?, la baza acestei aversiuni stau originea si starea sociala modest a familiei Cancemir, ca si faptul ca invatatul principe scria dle pe poritiile unui fost si viitor domn care urmarea limitarea puterii marii boierimi"8 ‘Asa se explica de ce nu intdlnim asemenea accente de critic’ lacronicarii mari boieri (Grigore Ureche, Miron Costin), care indreptau mai adesea critica impottiva unor domni autoritari cu boierii. Dupa cum s-a mai observat, nici o opera a vech oastre literaturi nu cuprinde atacuri att de violente la adresa marii boierimi, atat moldovene, cit si muntene. distinge in randurile boierimii trei categorii: boierii mari, cei mai singerosi si cei mai lacomi; boierii .din oranduiala doua* (mijloci), care traiese si ei din exploatare (din ruda altora agonisita), dar care se em de mari boieri, mai puternici; ultima categorie este formata din boierii de tagma aIll-a (boierii mici), lipsiti de drepturi, care sunt ,pururea supusi* si carora ,cordeauna in cumpana mortii dramul viet |i sa spandzura*!39, Cantemir a prins bine nu numai relatiile boierimii cu taranimea, relatii bazate pe exploatare, dar si raporcurile dintre categoriile boieresti, tntre care au existat totdeauna contradictii generate de lupta pentru putere, Iscoria ieroglifica ofera prilejul invaratului domn de a-si expune ideile sale privind organizarea staruluiyidei asupra cirora 0 va reveni mai tarziu in Descrierea Moldovei' 137 dsrora ieroglifiea, |, p. LVL 138 Veri si Dan Badarau, op. cit. p. 373, care a remarcat ca D. Cantemir saw are eultul bogaculu 59 Aceleasi tei caregorii de boieri-dregatori apar si ‘Moldovei, parea a tla, cap. VE THO [espe aceasta vezi: Istaria ieroglific, ed. P.P. Panaitescu~ | Verdes, 1, p. LXVI-LXXVIIl; Ton Platon, Unele idei inaineate in gindiren politicjuridica a tui Dimitrie Cantemir (Justia, 808", 1966, ne. LL, p. 69-80). Deserierea354 STUDIU INTRODUCTIV D. Cantemir pleaca de la ideca necesitatii unui conducator: sprecum la multe maidulare un cap, asé la multe gloate o minte incriagt a nu lipsi trebuie“ (F. 241)". Conducatorul este necesar pentru ct — spuine Cantemir~ »gloatele®singute, lipste de orientare, pot ajunge in prapastie,!42 Pentru epoca, D. Cantemir nu intrevede decit dou moduti deconducere a stanuluisrizania (sau despotismnl) si monarhia'’> El se declara adversarul tiranici, pe care 0 condamna in cAteva randuri in Ltoria ieroglifice: junde tiraniiastapanéste, acolo dreptatea sa izgonéste" (£, 235); unde talpa tani calcd, acolo poala dreprati sa calea si unde sa eup legiturile drépti stapanii, acolo sa pun obedzile vrajmasii tiranni* (f. 221) sau + tot tianul una si acéia iste socoteala ea ori cu ce mijloc ar putea stecinele ale sale a face", iar cand nu reuseste i st pare ca cu mare nenorocire de la sine li-au pierdut* (F. 85). El opune deci »stapanirea dreapra" tiraniei, bazata pe nedreptate! Tiranul (intruchipat de C. Brancoveanu)!#¥ nu admite st fie contrazis, poruncile sale trebuind indeplinite fara mucmur: nasé va, asé poruncéste, asd sa sa faca" (f. 56), au las {sees in Dina. V. Ces, 138), sub ora luna sare nevoic de conducere (cai ceea ce nu este condus nu poate progress)” sen Dupe cans na react D- Can a fear tou ono alepocii sale, cu vederi mai inaincate decit multi din concemporanii st La sScara* el amintese si ydimocratia’, pe care otilmnicerts ox Pe ogeapanien carea pales nu ase ce ot ara poate nan sft n text D. Cantemir il foloseste o singuea data, cu sensul probabil de boierimea de sfat (star Find boici ' IS Tecbuie remarcat faptul csi alti careurari ai vremii au facut ‘cca diferenticre. Dupa opiniafnvatatulul stlnie C. Cantacuzino tran este cel care vrea a imparati cum va fi voia, nu dupre cum legile si obiceaiurile lor era puse (adica stabilte); in schimb, stapanirca adlireapea si milosiva” exe -priveghetoare in toate cle cuvioase si deep (Cronicari munreni, Ly Bucuresti, 1961, p. 19) ‘Se impune precizarea ca D. Cantemir acuza de tiranie (= sapinire nedteapa) pe dna ai politic! (C. Brancoveanu, C. Duca), in timp. ce pe C. Cantemir i considera tipul de monarh ideal, asa cum at fv cece p Wr ideal, a fi veuc STUDIU INTRODUCTIV 355 ir se pronunt Istoria ieroglifica Condamnand astfel tirania, D, Canter pentru forma monarhica dle conducere. gisim prima dovada a dorintei sale ~ manifestata si mai cirziu in timpul domnici, ca si in tratatul din 1711 ~decreare a unei monarbii absolute. E] mu o spune aici direct — cum o va face la 171146 — ci indirect, cand lamureste sensul monarhiei, ,sta- Pinire carea singura stapanéste, precum iaste a turcului, a niamtului, a moscului* (£.7)!4”, Cum in tot ce se refera mai apoi la monarhie D. Cantemir lauds aceasta forma de guvernare!, renulta ca invacatul domn se gindea la monarhia aosoluta, con- dusa inst de un monarh luminat, pe care supusii si-l asculte. 1D. Cantemir considera ci monarhul trebuie sa fie drept si milos cu supusii, sa-i apere impotriva dusmanilor, sa respecte legile si si nu urmareasca tendinte expansioniste. Pentru el, domnul este un cirmaci, iar tara 0 corabie, pe care trebuia st. conduca cu multa pricepere si intelepciune, cu chibzuiala si cu pradenta in hotirari'*?. fn impzejurari grele, dl trebuia si actioneze repede, zabava in luarea hovirarilor fiind WGN. Torga, Carol al Xilclet, Petru cel Mare si tarile noastre. 1709-1711, in ,Analele Acad. Rom., Mem. Sect. istorice", . XXXUI, 1910, p. 102. Veri si ,Studii", 1973, nr. 5, p. 1076; Descrierea ‘Moldovei, Ed. Academiel, 1973, p. 130, si Andrei Pippi, Politica sf tore in proclamatia Ini Dimitrie Camemir din 1711 (,Studii", 1973, nr. 5, p. 923-946) 187 Vari si P.P. Panaitescu, D. Cantemir, p. 84-85; Dan Badarau, op. cit. p. 72, unde se arma e& D, Cantemir ,vede sctparea intr-un regim dupa modelul statelor absolutiste" 48 Penccu a dovedi superioritacea dontnici autoritare, Cantemir considera cé exploacarea singeroasa din vremea domnie lai M. Racovita 2 fose posibila numai datorita sabiciunii domnului, care era dominat de mari boieri (F. 264-265). El ironizeara si pe frarele sau Antioh, ce sa lasat influenear de unii din dregatori sai, care il purtau wincotro le era voia" si care stiau ca jincotro vom pofti a crage, intr-acolo va merge”. 1 Veai si nota 146, editia N. Stoiceseus Manuela Tanasescu, Despre Loria ievoglific Bucuresti, 1970, p. 40-41356 STUDIU INTRODUCTIV foarte daunatoare statului!®, Acesta este portretul suveranult ideal dupa opinia lui D. Ca tatul prinej ntemir. In parte, cel putin, inva a indeplinit aceste calitati ca domn al Moldovei!5! Daca monarhul este dator a fie bun si blind cu supusi sti, el trebuie si fe aspmu si neindurator cu cei cre proce ra ti, in primul rand cu intriganti; impotriva acestora D, Cantemir cere masuri radicale, tindnd seama de puterea cxemplului negativ: -in statul publicai!®2, unul nestararoriu si de rascoale si gilcéve scornitoriu... ca un rau beteag madulariu din trupal monathiii curmat si taiae afi sa cade" (F. 50), deoarece ~mai mult folos aduice publicai din sine un chip rau a izgoni decat dzéce bune in sine a primi, un om rau fiind ca aluatul mi ntt-o covatd mare, care pre toti cu rautatea hi amésteca i tulbura* (£23). : O problema care nu trebuiie trecuta cu vederea este accea a modului cum prezinta Cantemir drepeul de succesiune la tron. Dupa opinia sa, intrucit C. Cantemir — desi de origine modest ~ ar fi fost ales domn pentsu meritele sale, ronull a Veri si nota 287, ed. N. Stoicescu. 'S Veri N. lorga, Practica domneasca Practica dovnneticd wn ideoogs Dire Canemir, Bucuresti, 1995 (exes di em. Sc i (extras din ,Analele. ‘om. Mem. Sectici istorice", t. XVI, seria III). aes : Dupa opinia lui Neculce, Cantemir era bun, bland, nemarct petican naa milos (ed. cit., p. 205-206), , eri si M. Tanasescu, op. cit, p. 44-45, care aratd cd principe Leen 34a concep D- Cate amine a ova dorita, nerealizata, a fiintei sale“. Nu trel fl fants imprejurarite i-au fost potrivnice. ‘ Sue clan scat letra cu acs rrmen, seu arta ct. Canenit 0 concer prea cl uuneor fi da acelasi inteles ca monarhici, iar altcori il opune monachiei, De pilda, despre Imperial i her op Imperial roman in sip rscoalei spune cd gnu monarhie, ce publica iasce® (F182); a sear sa apres ee liar prin wean spl Ta gencah, sensulacondat de Canter public" eae acl deta se spune: ,politie, sfatul a toara cetatea, boierimea") - STUDIU INTRODUCTIV 357 Moldovei se cuvenea mai departe urmasilor sai, considerati in Inoria ieroglfica dreps singurii mostenitori slegali*(tronul fiind mostenire parinteasca"). Din aceasta sa nascut mai tirziu orinea sa de creare a unei monarhii ereditare, idee sustinuta siin cratatul din 1711, ca si in Descrierea Moldovei. ,Dreptul stu ereditar la tronul Moldovei apare, de alefel, si intr-un document din decembrie 1710, unde se spune ca Dumnezeu La invrednicit ,a urmare parintelui si fratelui nostra spre stipanirea si ocirmuirea mosneanului nostra pamant, cu 153, voevodzia tarai noastre a Moldovii Nu aceleasi drepturi recunoaste insé D. Cantemir si lui C. Brancoveanui; acestuia ~ desi era de origine boiereasca — reproseazi ci nu avea dreptul la tron fiind din ytagmat* a doua, D. Cantemir eauta astfl sa ,dovedeasca ca el este mai indrep- tatic sa ocupe tronul Tarii Romanesti, ca urmas al lui Serban Cantacuzino. Ideea domniei ereditare si absolute preocupa deci pe D. Cantemir inca din 1705, foarte probabil sub influenta politiciisocrului sau! D. Cantemir a fost considerat un precursor al despotis- sninat, pentru modul cum concepe el suveranul drept mului siblind cu supusii. Mai mult inca, el ,acorda supusilor unui stat dreptul la rézvratire fatt de abwatti side incaleari prea grave “55, E] considera ca unde pravila in si socotiala si dreptate sa sprijenésee, din partea carmuirii sin tarie, iara nu in bun acolo nici o ascultare a suppusilor trebuiroare nu isste" (F. 59)", In sfarsit, Cantemir se pronunga impotriva libertatii totale A supusilor, care putea fi utilizata in scopuri rele: ,caci voia sloboda obiciéuita iaste mai mult spre rau si npotriva 153 Buletinul Comisiuniaistorice a Romaniei* 1, 1915, p. 306-308, 154 Vexi Eugen Seanescan Ineroducere la Cronicari musteniy |y Bucuresti, 1961, p. LXXVIIL 155 D, Badardu, op. cit, p. 373. Veui si p. 72.si 292-293. 156 We si nota 189, editia N. Stoicescu.CC, 358 STUDIU INTRODUCTIV adevarului decat spre bine si spre placerea sa arsi arata (£, 46)!97, O deosebité importanta acorda D. Cantemir sfétnicilor domnici. In citeva pasaje din Itoria ieroglfica el sublininza importana sfatuluiin conducerea tai, considerind ed sorte cineva de intelept si oricdt ce bine a hucrurilor socorhente ce fi, singur numai eu socotiala sa imbland si in faturile sole Prealtul neintrebnd, in cea mai de fea putinea iaste* (f. 140) 458, El constata insa — ca si mai edcit adeveringii putérea pre urma a nu gresi peste 4, intrucét marii drega es ; regatori erau alesi dupa avere si dupa pozita social se gaseau printre sfetnici numerosi oameni necinstit ‘acomi, intriganti si incapabili'®, care cauzau mule rau »publicai*. Solutia pe care o propune Cantemir este alegerea Aregatorilordintre oameniiintelepysicu minteaascurfa ch daca acesta nu faceau parte din casa boiereasea, Necesiaca dregatorilor intelepti este subliniara de catev: cuvinte: Necesitatea i a oft cu aceste toate politiile nu staturi inalte si pantece lasate, ce omoni nedespartita si minte ispitica si ascutita cauta (F, 24 vezi si f. 58)!6"; sau 4 vei 8.58)! say satu caile poate da saraculinvatat si clept tori imparatii nebuni si neispititi nu-l por nemeri, Ca 1 Ve g ae Sri regis ect hsp. EXXY. care it Mivee cial utiliza pe acceasi pagina despre gra sloboda* Ge nu poate fl sugrumata eu inchisoatea si lanvurile, in care . Panaicescu si. Verdes au viz yiddeea ca impotrva beret onal i impotriva lupe ui pentru dobindicea libecati nu se poate lapa cu »specificepictetian ca libertatea vointei usin este acel bun cu adevarat propriu © constrangere exterioari nu ° ees ere exter iH poate rapi top Vetisi nocle 314, 437 etc, edita N, Stoicescu tae Neti editia Academiei, 1973, p, 285, Veui si nota 308, editia N. Stoicescu. lot y, Vezi si P. Vaida, op. cit, p. 257-258. a STUDIU INTRODUCTIV 359 aunele trufase si inalte, ce in stiinta intelepciunii nu in capetele plecate si invarate kicuiaste" (F. 61). Plecand de la constatarea c& inelepciunea nu este apanajul celor bogati si ca ,vrednicia* sufletului nu trebu'e caurata in frumusetea trupului (f. 58)'%2, D. Cantemir propune ca drega- torii sa fie alesi dupa ,vredni je“ fart a se ine seama de origine!®. Aceast’ poritie a invatatului domn fara de dregatorii de origine nobila are o puternica traditie tn familia Cancemir, ata tatal, cit si fratele sau aratind o preferinea deosebiti boiernasilor sficiori de mojici"!, In [storia ieroglifica D. Cantemir a mai remarcat si faptul ca sfatul domnesc al Moldovei din acea vreme era dominat de citiva mari boieri (,cinci jiganii*) care ,in locul a voara valfa si fn chipul a roata stema a alaltor cu patru picioare era, Intr-insele toata lauda in chivernisale si toata nedéjdea in nevoi si primejdii i sa sprijeniia* (f. 134). Tn concluzie trebuie sa subliniem ca D. Cantemir nu pro- poviduieste in Astoria ieroglifica decit limitarea practicilor abuzive ale stapanilor din acea vreme; cat priveste organizarea statului, ela aratat pentru prima oar’ in aceasta oper’ necesitatea nstitutiilor sale, prin instaurarea monarhiei absolute si innoit creditare, care si restabileasca ordinea si dreptul si si supuna auoritati sale ,nesupusee jiganii* care provocau rau tari. © problema care ar merita putina atentie este aceea a relatiei dintre modul cum vedea D. Cantemir organizarea 82 Veri si nota 185, editia N. Stoicescu. 163 Veri si nota 160, editia N. Stoicescu. CE. si Pilde filbzafeti, 1713, lund se spune: de multe oF an ob este vrednic de mai nha cinste decit un boier* (apud Al. Duvu, Carle de intelepeiume in cultura roman, p. 25). 164 |, Neculce, Letopisetul, ed. cits p. 203. Veri si D. Badarau, op. it, p. 74.360 STUDIU INTRODUCTIV statului si ideile expuse de N. Machiavelli tn faimoasa sa lucrare A Principe. Cu alte cuvinte: a cunoscut invayacul domn lucrae rea amintita si, daci a cunoscut-o, a influentat? Tinand seama de faptul cd opera lui Miachiavelli era citita in acca vreme de intelectualii din tara noastra (0 avea in biblioteca sa Toma Cantacuzino, iar Nicolae Mavrocordat a facut si uncle insem- nari pe exemplarul sau)!©5, este foarte posibil ca si D. Cantemir si o fi citi. Daca nu este vorba doar de locuri comune pentru intelec- tualii din acea vreme, in opera lui Cantemir recunoastem uncle ‘dei pe care le gasim si la Machiavelli; de pilda, ca un monarh ales de tot poporul (cum ar i fost ratal lui D. Cantemir, dupa opinia acestuia!) este mai puternie si mai indreptatie sa dom- neasea decat cel ales de nobili ; ideca ca dragostea poporului poate fi pastrata numai dacd monarhul nu-l asupreste si poporul este multumits necesitatea ca sfetnicii sé fie alesi numai dinere oamenii ingelepti si credinciosis dreptul domnului dea acorda onoruri dupa voia sa, sau indemnul de a actiona repede, fortuna fiind o femeie care se supune celor indrazneri!, In acelasi timp, trebuie sa aratam ca intre conceptia celor doi invatati exista si deosebiri, De pilda, pe cand D. Cantemir sustine ca raporturile dintre suveran si supusi trebuie sa s¢ bazeze pe .dragostea adevarata a acestora, N. Machiavelli este de parete ca monarhul este ,mai bine sa fie temut decat iubie*, aceasta deoarece teama se pistreaza prin frica de pedeapss, iat "©? Vezi: M. Grigoras, Machiavel si N. Mavrocordar(.Adeviel iterar staristic*, 25 martie 1923, p. 4); Conse. Radu, Apostilele lui lon Neculai Mavrocordat peo edivie a operelor ni Niccald Machiavelli (,Roma*, VIL, 1928, nr. 25 p. 32-35): T. Sotivescu, Aposilele domnitorului Nicolae Mavrocordat la 0 editie a operelor lui Nicolae Macbicvell, in vol. Prima seviune stiinifica de bibliologie si documentare, Bucuresti, 1957, 283-285. SSN. Machiavelli, Princpele rad. Nina Fagon, Bucuresti, 1960, P.39-4, 69, 84, 86, 92 etc 361 STUDTU INTRODUCTIV i n upd cum vrea camenii giubesc asa cum vor ei si se tem dupa e ‘ncipele"67 principele*!°’. oo. snlunos ' Cie pivee bertarea ceo att prin afoot yp ce 4 mij intemit ivarea ca scopul scuza mijloacele, D. Cai .ce cu motivarea ca scopul scuza mij a o ler cd aceasta era morala dusmanilor sai (Scarlat Rt c ala dusmanilos nsidera cA aceasta era C C cau in lacuri dela u i Ive 1), care nu se dadeau in ie si atinge scopurile (F. 446), cd jloace pentru ; oricaror mijloace pentru asi a ile wea In ceea ce-l priveste, D. Cantemir considera ca trebul In ceea ce- : le I arul nepriiatinilor iaste ca cu oarba fiileal si cu dusmanii: ,hotarul nepriiatin « ta izbanaii din pravila dreptati si hotarale cinstii sale s& in pravila dreptati si pofta izbanaii iasa* (f. 335). V. ISTORIE $I AUTOBIOGRAFIE IN ISTORIA IEROGLIFICA Degi D. Cantemir dectara de la inceput c& smu atata cursul a constituie in minte mi-au fost" (F. I11), storia ieroghifica consti en ada anilor si un important izvor istoric indeosebi pentew perio: a 1700-1705, perioada despre care ,este expunerca i mal ati dat pentru tronul Moldovei®, detaliata a luptelor care 168 observa I. Minea!®®. sea Iori Primul care a remarcat valoarea de ydocument™ a /s vesteste pe larg faptele ieroglifce a fost N. Longa, care, hupa ce povesteste pe bee P F , ci ci fera 0; cunoscute din alte izvoare ale epocii la care se ref om invaqatului dom, le infatigeaza apoi pe cele cuprinse amintica!®. i vat ci, desi sopert Mergind ina depart, Minea a obserat cs des oper el wvor al itor beletristica“, lucrarea are si_pretul de izvor al "16 ipiden, p- 62-63, 64 %68 Op. city p. 59-60. unm LONE hn baer p 329362 STUDIU INTRODUCTIV nationale, finde adauga informatiunea,largeste cadrul aproa- pe exclusiv politic al cronicilor vremii, dandu-ne informatii de istorie sociala“!”°, despre care nu ni se spune insi nimic, »Memoriile lui D. Cantemir lumineaza asadar parti din isto. tia vremii, despre care informatia cronicareasca a vrem! nedumerita*!”, Dj poate s este pa parerea accluiasi, storia ieraglifca istoric indeosebi_ pentru a cunoaste »generatiunea boereasca contemporana!”2, 1. Minea exagereaza insa cand afirma ca avem de-a face cu ~o simpla expozitie de fapte* si ca tendinta de a schimba forma rea eetitorilor altfel""73, Cu tote! alta este opinia lui P.P. Panaitescu, care, tinand seama de caracterul de pamflee politic al Itorietieroglifce, considera ca, vi ca izvor wht se vadeste niciodata vreo litatii intamplate si a 0 oferi in privinta faptelor si personajelor prezentate, Hucrarea ,nu poate fi socotita fara mari rezerve un izvor istorie", ea ne nd, acel putin in parte, © povestire exacta a faprelor istorice"!74, Aceasta rezerva trebi vorba de instirutiile vremii si d informasiile hui Cantemir sune demne de crezare!75, ie sa inceteze insa cind este lc luptele interne, despre care spretioase’, yinteresante si PT, Minea, op. it, p. 53 " Ibidem, p.57. " dbidem, p. 34. Sextil P considera 0 p. 170), "51, Mines, op.cit, p. 28 si 33. Pe aceeasi pagina 33, insa, acela ‘autor se intreaba: .putem oare cere acitudine impersonala, necoloeata lu D. Cancemic cand ne comunica cu graba si geoaza sulecului,seapat de Primejdi, miniscentele sale, tor aticea bucati rupte din suffer sau", ceea ce ~ se jngelege ~ nu mai merge cu ,simpla expocitie de fapte" de care se vorbise mat inainte, toy Itoria ierglifica, ed. ci. 1, tneroducere, p. XXXVIL 17 Ibidem, p. XXXIX, X1.. Veti si P.P. Panaiteseu, D. Cantenir, p. 86-87 uscaritt are mai multa drepeate 3 do sslescriere ampla a inregi societari contemporane* (op STUDIU INTRODUCTIV 363, Editor si criticit storie’ ieraglifice au insa dreptate cind considera ca nu avem de-a face cu ,0 expunere besanatct faptclor ci ew o ,lucrare de atmosfera a timpulu, atmosfera ro reda destul de bit in linii mari, Canten ; cu acelea aflae in izvoarele contemporane, eronici si docu- mente ~ comparatie Facuta pe larg in nocele acestei eit ~ ne dovedeste ct — pe langa rearea atmosferei generale a cro intrgile si excesele sivirsite de boieri ~ Cantemir ne ofe o sumedenie dealt stiri pretioase, unele unice, care ~ asa cum c pe cele cunoscute din celelalte sa mai observat — intreges izvoare ale vremii. Fara a avea intentia de a intocmi un invencar al faptelor - stabili proportia intre exacte din Lioria ieroglifica sau de a stabili proportia ; i pe, vom aminti i cele prez wtatul principe, vom ami acestea si cele prezentate atfl de im 68 aceasta originald opera ne oferd stil previo relatil dintre D. Cantemir si Toma Cantacuzinol”®—n = cute din alte izvoare~ despre pretendenta si peronlitatea Iu Marco pseucdo-beizadea ~ eu privire la care strile din coors sunt foarte sarace!””; despre incercarea lui C, Brancoveanu d F a inseauna ca dom al Moldove, la 1703, pe Vergo clucerul (f. 381-383, 557-558), si ea necunoscuca altor iavoures despre relaile bune dinere C. Brancoveanu si M. Racovita in cp primei domnii a acestuia (desi ,tracatul" dintrecei doi domni de laf. 276-278 pare a fio ereatie a hui D, Cantemi) can In aprecierea valoril informative a lorie’ ieralifice,erebui “ 88 tinem seama ca D. Cantemir omite sau transforma in mod dliberat unele fapte pe care, fir indoiala, le cunostea, de \ectnos- 16 Tadeosebi in partle a Vi-a sia X-a. sm 17 Ver Parcs, Mars pe beizade in preteen ; in vremea li Constantin Brincoveann, Bucuresti, 1936 (extras din vl magia pene Fatt Alexandra si fon Tapedat)364 STUDIU INTRODUCTIV care ~ prezentate asa cum se petrecusera~ fi fk en av oprene ines noment “m stfel, desi sta desigur ca Lupu Bogdan a i vomie de che Mihai Racovia te pins dons mae afizma cai sar fi fix un gen de domi i inceris «din barlogul saw afara a ies a dovedi leaitatea cumnatul “i serveau in lucrare obligatoriu, fiindu-i (F277), aceasta pentru sau fara de familia Cantemir. Cantemir si domnii Tari ae noe Seen eee el nadnesti incepuse inca de pe cind " azino, omite sa aminteasca considerand Tot astfel, desi stia ca despre ac a pre aceasta »incepatur a “ : ae weepatura raucatilor dateaza numai din tinpul domi lui Constantin Brancoveanu, Cantemir proce- deaza astfel pentri — Y pentru ca sotia sa Casandra — care nu era strain desigur de preocuparil anaczin sale — era fic Sees a lui Serban Cantacwzino; dupe moar sale insa, in Viata lui Constantin Cantemir, ra lomn va vorbi pe , rae bi pe larg si despre acest conflict!”8 ns fel, nu trebuie sa uitam cf unele din s tele pe care Cantemir le reproduce in cu sunt creatia invatatului domn”, st-si ponegreasca adversar isorile saut sul [storii ieroglifice ”, care urmarea si pe aceasti cale sai politici. 174 Vet pe leg nora 598, eda N, Seoicexcu snug Bete serre pe cre Cantemir declaca el in wet mink et luat cunostinta de ele; de pilda, el arata cd ia pais int cress cuprindea ca in curanda vréme toata a in mare razsipa si prapadeniia Filului si a Inoros j apiapet™ 558i fel, ia cunostina despre ojala eo pe a acter mite corgi Gum ep sagen sible bel sunt foarte probabil creata sa Dope sil. Verdes, 1, p. XXXVIL an cee sictlea P. Panaicescu STUDIU INTRODUCTIV 365 sunt si portetele pe care Interesante pentru istoricii epoc le face D. Cantemir eroilor principali ai povestirii sale, per- ‘un rol de seama in viata politica si cultural sonaje care au jucat Je cunoastem mai bine din aceste a acelei epoci si pe care portrete, unice in literatura noastra veche. or, istoricul nu trebuie sa uite in aprecierea acestor portrete, ca si in aceea a faptelo 'aD, Cantemir, ca participant la luptele politice, mu purea fi biectiv in aceasta prezentare: in general, el exagereaza caliratile celor apropiati lui siingeoast trasiturile negative de dusmanilor sti, indeosebi ale lui C. Brancoveanu si M, Racovita Dintre toate personajele, tata sa, Constantin Cantemir (Monocheroleopardalis), i se face cel mai frumos portret, in care s-a denvoltat mai tarziu acea calda evocare care este Viata lui Constantin Voda Canremir. Din pietate filiala, dar si pentru a dovedi mericle familici, bateanal si modestul dome teste considerat ,din toate jiganiile pamdncului mai vestit si mai ales* (f, 361), care avea ,blandétea oii, inrelepciunea lupului, cunostinta pardosului, grewimea filului, iutimea inorogului si vartutea leului, calitati care ar fi determinat pe moldoveni cu tun duh sicu o inima® sa-l roage ,ca oblduitoriu, purtatorit si despre tot impotrivnicul pavicoriu sa le fie“ !89, El ar fi fost, dupa 1D. Cantemir, wn clomn ideal eae ,cinsts, ramos, drept pri toate, iganiile si dobitoaccle sicu inelepciune, cum sa cade, giudeca, indrepta, ocrotiia, paviia si stapania® (£366). “Tor astfel, cumnaul hui D. Cantemir, Lupu Bogdan hhatmanul (Lupul), este considerat ,intre roare jiganile purares (gindurile — N.S.) sale" ai socotie si mai grijliv in chitélele (F, 168). ins impacare separara cu C. Br himb, pentru fratele sau, Antioh, care a fncercat 0 ancoveanu si a refuzat s-l ajute pe 18” Despre necemeinicia acest’ afirmacii veri nora G10 (ed- N, Seoiceseu), Despre modul cum D, Cantemie previnta pe carl st si D. Gantemir, p. 27-31 deapre exageririle sale vedi si PP. Panaitesctn366 STUDIU INTRODUCTIV D. Cantemir cand a fost prins de turci, invatatul domn are cuvinte destul de aspre dar, foarte probabil, meritate cel putin fn parce!8!, Cat priveste pe dusmanii sai sau pe partizanii acestora, D. Canemir are cuvinte de lauda doar pentru aceia, putin la humar, care erat inzestrati cu unele ,vtednicii (merite) de netagaduit, indeosebi cultura, porni id de la credinta autorului 4 wvredniciia, macara sila nepriiatin (de) ar fi, pururea laudacs* trebuie sé fie (f. 334), Asifel, invatatul C. Cantacuzino stolnicul (Brehnacea) era vin multe stiinte si mestersuguri deprins* tanarul . constatare ce oferi autor reflectia ca mult sa indrepteadza cu invatatura tinerétele, dara si stinta mule crése ssi adaoge cu batranétcle® (fF. 103)"82. Spre deosebire de fratele sau, M. Cantacu spatarul (Cucunozul)"* politica: 110 + stolnicul era intelept si masurat in wde multe ori partea adevarului tinea” (f. 166), »tordeauna spre cele mai line si odihnite lucruri indemna* (f. 289) si ,de multe ori cu mare indrazniala impotriva indraptnicii voii Corbului (C. Brincoveanu) sa Punea, ce in desart“ (fF. 136)", Cantemir cauta deci st isocieze pe stolnic de uncle fapte ale lui Brancoveanu, invata si IN Veui norele 173 si 803, editia N. Stoicescu. Schimbarea de atitudine a lui D. Cancemir faa de Fatele sau este viibila comparind ‘extul Lstoried iereglifice eu prefata la Metafzica din 1700, unde Antioh este ined sdulcele meu frate", cel care, xprin mijlocirea lui amabila si Frateasca", ii recituie averile ete. (trad. N. Locusteana, p. 19) '® Parafrara dupa Ovidiu, Metamorfoce, VI, 2 (varsta aduce experienta) 'S Veai nota 177, editia N. Stoicescu. Despre D. Cantemir adversari vezi si Stefan Giosu, partcularitate a sili lui Dinninie Cantemir br. U1, p. 87-88). smodul cum isi prezinca Violenta linbajiudui, 0 rivorbir ierare", 1971, 'S* Vedi si notele 32, 250, 274 si 299 si p. 41 nota 2, N, Stoicescu editia STUDIU INTRODUCTIV 367 Desi era adversar si eoncurent la tron Renee ce Llipsit in 1693 cu sprijinul lui C. Brar nomen D. Cane recunoaste ci C. Duca (Vidra) ,nut putine cli topise asuy carilor flosofesti® (F. 27), ceea ce era aclevarat. seo Foarte aspru ~ dar pe drept cuvant ~ este eed derglifcecu ysemintia Cuparului, eu fat Es Boe siMihalache Ruset, care au indeplinit, inr-ad fever un al fo> nest in itoria politica a Moldovei si Tarii Romanesci, ae Bio considera side cronicrt mates euuror auton > In Jstoria ieraglifica, lordache Ruset (Pardosul) — cue a inc tun rol de seama in alegerea ca domn a lui Mihai aco tridind pe Antioh Cartemir ~ grimadeste »fautate pes F i Tateste ypasii kacomiei pana rautate, viclesug peste viclesug" s el * (f, 169). peste hotarele simtirii* (F ; sa tn Personajul caruia i se atribuie un rol odios ; ae ieroglifica este Scarlat Ruset (Hameleonul), ,organul fara es vasul otravi, Tingura vrajbit, rocul minciunilor, silta Cou amagglii, cursa viclesugului, vapsala strambacati si vandzioriul nut se sia yfaralége peste Farakége si rauitate peste 186 depeati", car : (E323) rautate a gramadi* (f. 322 cb Camemie Foarte aspnu, am spune exagerat de aspru, este D. Canten ‘cu marele sau dusman, C. Brancoveanu (Corbul), cel amesteca in treburile Moldovei, unde schimba ne wpa Woie si care a incercat sil piarda chiar pe ee ieroglifice. Cantemir cxagereara mult trasaturile negs vedi justetea luptei domnului Tarii Roménesti si pentru a dovedi justetea lup Ve Stoicescu. $i Neculee "5 Ves vnc 2224, 260 313s ia Soe. S Neue di ina pe Rast ind spn: «Cau de acne (vob de dora C- Cater 1S) de vedi ceva raza | ates in Moldova sim Tara Munteneascé, de pizma lui Serban y Cuptreston ce-u avi veche” (dct, p. 100) Vedi ip. 102. ; Pee Ven ganas facuta de Manuela Tanascse of cit, p. 110s uum, (ap. Demoniacul Hameln).368 STUDIU INTRODUCTIV ce ducea impotriva acestuia, Brancoveanu apare ca un ware ator al tronului Tarii Romanesti (cuvenit — dupa D. Cantemir— urmasilor lui Serban Cantacuzino), tron pe care Lar fi ocupat diner-o fericita intamplare (f. 475-477), smacara ca din tagma a doua (a boierimii — 1V.S.) cra (F. 32), afirmatie ne- adevarata. Brancoveanu este acuzat de tiranie, de utilizarea celor mai murdare manevre in lupta contra lui D. Cantemir etc. Ta fel de aspru este Cantemir sii cu Mihai Racovitl (Strutocamila), cel care— sprijinit de C. Brancoveanu —a reusit st fie ales domn al Moldovei la 1703, impotriva candidatutil hui Antioh Cantemir, tradat de Cupatesti. In storia ieroglifica domnul apare ca un om prost si incult, ,cu mintea tampa" (F 63-65), care — in prima domnie ~ ,ceva a grai de prost nu stia“ (f, 265) etc. Totusi, asa cum remarca N. lorgal®’, M. Racovita ,a putut domni bine intai si pe urma a stiut si domneasca mult, pe cind alii mai invarati decat dansul au inteks iu spiriul i nevoile impului si valurile nenorocitii-au inghiti. Dar, dintre toti eroii povestiri, se ingelege ct ccle mai bogate si mai pretioase stiri il privese pe D. Cantemir insusi Datorita caracterului autobiografic al acestor memorii, ele constituie principalul izvor pentru cunoastera viet tanarulul Principe in perioada 1700-1705, perioada plina de zbucium si de primejdii, dar care s-a incheiat ~ afirma el ~ cu victoria sa temporara asupra lui C. Brancoveanu, redutabilul sau adversar politic!88, Jn afara de numeroase detalii despre participarca saa pele politice clin aceasta epoca, in Astoria ieraglfic invacacl principe | Isoria lteraruni, p. 360, "SS De fap nua fosto victorie, ci un compromis: D. Cantemir, scare ravnise a tronul muntean, trebuia acum sé se multumeasca cu 0 oiied pensie de la ivalul sau" (PP, Panaiteseu, D. Canter p.71)-Se intclege 4 tebuie i tinem seama tordeauna de faprul cd Inorogul niveraatat de Pur pe cit vrea st para. Vezi si Manuela ‘Tandsesctt, op. cit, p. 44-45. STUDIU INTRODUCTIV 309 marcuriseste citeva din gandurile si sentimentele sale. In prim rind, din partea a VIiI- (cu prilejul prinderié sale de eatre bostangi) aflam ca se considera un om far noroc. Din anumite pasajeintelegem ca — la Tarigrad flind — principele moldovean sesimtea un destarat, care tinjea de dorul tarii sale, considerind ca ymai fericit iaste cineva cu strame trai la lacasul sau decat cu toate desfatarile in casele streine* (F. 125), deoarece socorea .coliba in tarina sa si bordeiul fn panantul sau decat palaturile in streinatate mai desfatate si mai frumoase a fi* (F 370). In sfursit, ot aici isi expune si crenul sau politic, considerind ca gloria adevarata se céstiga numai prin slujirea neamului: toata slava si lauda numelui cea mai de frunte iaste cand cineva

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Ortodoxia-Forma Dominantă A Civilizației Ruso-Europene Creștinarea Rusiei Sub Cneazul Vladimir Sfinții Ruși

  

  Document11 pages

  Ortodoxia-Forma Dominantă A Civilizației Ruso-Europene Creștinarea Rusiei Sub Cneazul Vladimir Sfinții Ruși

  Victoria

  No ratings yet
• Untitled

  

  Document381 pages

  Untitled

  Victoria

  0% (1)
• Manoperele În Cadrul Realizăriii Protezelor Fixe

  

  Document17 pages

  Manoperele În Cadrul Realizăriii Protezelor Fixe

  Victoria

  No ratings yet
• Refract o Metru

  

  Document11 pages

  Refract o Metru

  Victoria

  No ratings yet
• Materiale Utilizate Și Tehnica Turnării Modelului Preliminar

  

  Document6 pages

  Materiale Utilizate Și Tehnica Turnării Modelului Preliminar

  Victoria

  No ratings yet
• Timpul

  

  Document3 pages

  Timpul

  Victoria

  No ratings yet