| SITUATIA POLITICA 4 [ARILOR ROMANE (mij. sec. XIV - mijl. sec. XVII} | ine in lupta antiotomana § 2. Tarile Roma de la mijlocul Secolului al XV-lea Situafia european la mijlocul Secolulul al XV-lea Ascensiunea lui lancu de Hunedoara Primele ciocniri ale lui tancu cu otomanii, Cruciada de la Varna (1444) si de la Koss. Lupta de la Belgrad (1456) Lupta antiotomand a lui Viad Tepes Inchinarea de fa Vaslui a domnului Moldovei Petru Aron (1456) “Campania cea lunga” ‘ovopolje (1448) Situagia internationalé spre nijlocu secolului al XV-lea a contiuat confruntrile dinte lumea erstind si cea musulmand, sdindse cu instaurarea dfinitvla dominafiiotomone inPeniens Bucanict. Sultanul Murad II (1421-1451), dupa ce pierdelupta naval ox Veneta, ig ndveapti fortele sale spre Ungaria gi Trile Romane. Inurma incursiunilor otomane in Transilvania in ani 1435-1436 wu fost asediate orasele Sibiu si Brasov si arse ‘Sighisoara $i Mediagul. Pericoful otoman gi pierderea influenei police tn Peninsula Bal ‘anicd au determinat Ungaria s& fie principalul factor al organizsri unei cruciade antiotomane, Cruciada era susfinuti de papalitate, republicile ‘adiene si Polonia. In susfinerea cruciadei antiotomane au fost angajate ‘i Tanle Romine, prin coalizarea lor cu forfele crestine. in ceca ce pri- ‘eye alle fini crestine, susfinerea de etre cl a lupteiantiotomane era doar declarativa. Imperiul Bizantin, redus la un teritri in jural Con- Santinopoluui nu se mai putea opune expansiuni turcilor Anglia si Fran, precum si statele italene (Venetia, Milano, Flo- ‘enfa si Neapole) erau angajate in lupte uncle impotriva altora gi nu ris- Purdeau la apelurile papei de a organiza o cruciad& antiotomand in aceste condipi, la lupti activa impotriva expansiunii otomane se "dca in primul rnd, farile aflate nemijlocit in pericol de a fi cucerite: Ungaria§i Tarile Romane. in fruntea luptei antiotomane de la mijlocul ‘colli al XV-lea se situeaza lancu (loan) de Hunedoara, de numele Gv sunt legate ulimele mari incectri dea respinge tui din Europa Rolul lui Tancu de Hunedoara in stivilirea inain- ‘irii otomane pe linia Dundrit, Yancu de FR Hunedoara provenea dintr-o familie de mici bili romani | © PRanstty, (in Hag, care au participat la luptele Ungariei cu Impe- el “ul Otoman, Ela ocupat consecutiv functile de ban de Se- Nenn (1438-1441), de voievod al Transilvaniei ('841-1446) de guvemator (1446-1453) side cptan ge- ‘eral al repatului (1453-1456). . |i virtutea fine’ sale de voievod i guvemator Ian- ‘ide Hunedoara si-a creat un imens domeniu, situat in cea alte parte in Transilvania, Elavea mul vasali(numi- ‘ fonitires, iar venture cipatate din di, din minee gi {cists pe domeniu au permis shine un corp Luptleantotomane ol i, pe care il utilizeazd in campaniile sale milta- {encu de Hunedoara gi Ved Tepes © Scanned with CamScannerSAPITOLUL 1X Castolutcetate ridicat dn porunce ful lane de Hunedoara (1453) + Deserie stilul in care @ constrult caste- lul lu lancu de Hunedoara. Localizea- 234 pe harta. Documentar [Find totpl(lancu de Hunedoara—n. ns.) schimbacios in norocul rizboaielor, ca nu Jcumva 88 fe Impledicat in planurio sale, lin pémérntul Huniazior pe care primise locinioar in dar de la Sigismund, a zit un lcastel, pe un munte inait pe care 1 mangle réuriniste, acesta este, att de linus prin mlestia cad gl prin stuaia ea, naturals, Incat nu se inspBmanls do nic un stac din pertea vrémaslor, Astel, loan Corvin, dupa ce savargt mal multe fepte vrednice de lauds, ca résplalé pentr toate bunele servic a primi provin:| cia Translivenia ou drept do etépénie t de sid inainte cu upurinl sa rcicat gl mal Imare, De acoea 8: fost numit volevod| \dobéindind prin aceasta mul autoriate gi pxrere’, Antonio Bontin!, ‘ronlcar italian (despre Jancu de Hunedoara). + Lamurogte, co functil a detinut lancu do Hunedoara In diferite perloade, te. Bara social Tui Jancto ale&tuiau nobilimea mica gi orale, cro Je-a aconiat noi privilegii. ‘Avind 0 bog expericn( militar’, lancu a organizat o armaty putemicd, pe care a fnzestrat-o cu arme de foc, a intiri-o eu unit dg cavalerie. Prima clap a actiuni antiotomane a lui lancu s-a desfiqurat inca. dru! internafional creat de dou evenimente importante: proclamarea de ‘etre Sinodul de la Florenfa (1439) a unirli Bisericilor de la Roma 5 ‘Constantinopo! (nerecunoscutl de patriarhul de la Constantinopol) gi re- alizarca wnitii personale intre Ungaria si Polonia prin alegerea commun a ‘regelui Viadis 1v Jagicllo (1440). Aceste evenimente contribuiau la cre- ‘area uni coalfi a tuturor forfelor ameninfate de expansiunea otomani, ‘Sultanul Murad al II-lea, urmarind scopul de a contracara actiunile fortelor crestine, numeste la tromul muntenese pe Mircea al I-1ea (1442), credincios turcilor, i atac in acelasi an Transilvania. Dar in Jupta de langa Sibiu oastea otomand este distrust de ea a hui fancu, ‘Acesta il aduce la domnie in Tara Roméneasc’ pe Basarab al T-lea, din familia Dinestilor,favorabil cauzei crestne.. jouanal 1443 voievodul Transilvanici adopt tactica ofensiva si intreprinde campanii militar la sud de Dunire, Papa Eugeniu al [V-lea cheami curjile europene Ia o cruciad’ an- tiotomand, dar ea nu este susfinutd de puterile Europei de Vest. in aceste imprejuri, in septembrie 1443 lancu, ajutat de regele Vladislav, rece Dundrea si ocupi orasele Nig si Sofia. Rezistenfa turcilor in trecitorile muntilor si condifiile grele ale timpului de iama il silese pe Tancu in fe- bruaric 1444, dupa ce parcursese o distanfi de 300 km, si se retragh. ‘Aceasti expeditie militara de 6 luni a fost numit’i Campania cea hung. In julie 1444 sultanul Murad al I-lea, confruntat cu lupta albanezi- lor condusi de Skanderbeg (numit si Gheorghe Kastriotul), cu riscoala ‘emirului Caramaniei din Asia Mic’ si ingrijorat de pregatirile flotei ve- nefiene de a veni in ajutor Constantinopolului, incheie la Seghedin pace ccu Ungaria pe o perioadi de 10 ani. Condijile erau foarte favorable pentru Ungaria: retragerea otomanilor din Serbia si nordul Albanici, ‘ajutor in caz de rizboi §.a. in aceste imprejuriri papa si Venetia il indupliec& pe regele Vlad slay si reia ostilititile, deoarece Venetia acceptase si trimitl 0 floti care avea si facd imposibil trecerea prin stramtorile Marii Marmara a tup Jor turcesti, aflate in Asia Mic’. Cruciada a fost inceputit in toamna snr Jui 1444 cu trupe pujine, Oastea regalf gi cea transilvaneang, la care sé alitura cea a Tarii Romnesti condusi de Vlad Dracul (revent la doar ni in aprilie 1444), tree Duntirea gi se indreapti spre Nicopole si Vam Dar genovezii din Pera care se temeau de tntirirea rivalilor lor vent ni, transport trupele sultanului din Asia Mic& pe malul europea. ‘Anmata crestin’ a fost lath prin surprindere de ostiri turcesti mult msi ‘numeroase, Ca wmary, cruciafi au fost infngi, iar regele Ungatiei Vise dislav cade pe cdmpul de luptt, Prin dezastrl de la Vama a disput # speranfa de a mai salva Constantinopotul si de a respinge twril Europa. ‘Dup moartea lui Vladislav, Iancu de Hunedoara este ales gue nator al Ungariei (1446) pe timpul minoratului regelui Ladistaval Vet Tancu reugeste si obfint stabilitatea intern a fri, si continue ‘eu domnii Moldovei si Tri Romine gis tncheie 0 aliang antot ‘mand cu stub gi albanezii, A Scanned with CamScannerSITUATIA POLITICA A TARILOR ROMANE (m 2 XIV mij. sec. XVI Cu scopul de a atragefofcle Moldove i Mantenie a erc sic’ 19008 17 Tra Renn ieee ‘owe Vio Dra care deveise fel ula fag er amines pe Vadis al Tea (1447-1456). La cea red vais Lancy infevine tn Mollova gi fl sprind pe Pet a Tele, nui inl de dare pe Rona al Te 7-448), care cra susfinut de polon, Pent jon aconat, Pe {28 hi Tanou ctatea Cilia, a Tnscptembrie 1448 lancu tee ou ost Duntrea. Dar joa socal sor ma see atinpytnocumbrc rode Mees, P Kossovpole, oasia cred suelo grea inféngere. Ast se tage prima pevond ape aniotomane dus de lac de Hunedo- great avea icp sop alingarea turilor dn Blea ‘A do perical a ype hi lanc cu tur avea dea dep soop ma sangaa tucilor din Europa, impiedcarea tnant lor spe central contnentubi- in us — ‘Mchmed al I-lea (1451-1481) cucereste Con- stalinopolul i se pregiteste pentru cucerrea putemicei cetiia Belgra- alu sia Ungar. ceme Tancu de Hunodoara face repetate cereri de ajutor cite file apu- sene, intireste cetifile de pe Dunire, intervine in Moldova, sustindindu-| Bogdan al I-la (1449-1451), apoi pe Alexandru (1452-1454), pune Jndspocfa lui Vlad Tepes, refugiat in Transilvania, un corp de oaste (1456), pe care ulimul il folosegle in august 1456 pentru ajunge Ja Sultan, operafie care s-a bucurat de un larg eoou in file Europe ar intind pind la Térgoviste, pe care o giseste puste,sullanul, slit depo reste fomgerea Tn aceasta tia ela a campane, tr 5 g in panicd, prin Dobrogea, fiind harfuiti de ostasii munteni. Ta Rominsost spat de tio pa 4 Scanned with CamScannerSITUATIA POLITICA A TARILOR ROMANE (mi esr, ajutafi de turci, Vlad Tepes este uci an treat ps mms (nb Tate ama ae cei Vlad Tepes a rimas in itoria roménilor ca un Hen Tai Ronde, Acco mii soopel he nea anu ttede consolide pus donmey selene izare a rezisten{ei impotriva expansiunii cet a forfelor modest de acigine aa Lupte interne in Moldova, Dela moatea iui Alexandr cel Bun $i pind la urcarea pe tron a lui Stefan cel Mare in Moldova au cowt scaumul domnese sapte domni (sau 15 dori) tof urmasilegi- Saxisinelegtimi ai marclui voievod. Fri unchi,nepof,feeae susfnut te fctuni boieresti si fri vecine (Polonia, Ungaria) luptau intr ei. Si- tufase datora att faptului c& puterea central a statului ine nu se con- solace suficient, cit si luptelor dinte farile vecine, care profitau de Sma creat, pentra suprematie in Moldova, ‘fn 1432 lui Alexandru cel Bun i-a urmat fiul siu Ilie (Ilias), care a ciutatsi-si consolideze puterea cu ajutorul Polonici. [in 1434 cel de al dele iva lui Alexandra cel Bun Stefan, susfinut de un alt grup de bo- je ancercat sil nkiture pe fatele iu. S-a inceput olupt, care s-ater- nitat cu o infelegere intre ei gi cu imparyirea Moldovei in dou’ piri Tlie devine stipdn in Tara de Sus (nordul Moldovei), iar Stefan — eTara de Jos (sudul Moldovei). Ei su infles ca statul st fie unic gi Si conduct desi din diferite centre (Mie de la. Suceava, ar Stefan de la Vaslui), Deoarece in documente Hie apare primul, rezultt senenomal mare autoritate in fara. Dup& cfiva ani (in 1443) Ste~ i prinde $l 0 Tlie, inlgturindu-| de Ia domnie. Bd ttn nrdedul sh, ste omer de cite fiul ui ie-Ro- ia ocupa scaunul domnese (sept. 1447 — i fnlturat dela dome de Petri al I-lea (lb M48 — feb. 1449), care era susjnut de Zancu de Hunedoar. Ft ‘edeaza lui lancu Chilia (1448) si ‘rimite un corp de oaste care participa ito eampanieantiotomand in Balcani, care se temin8 cu infringes cali! eegtine la. Kossovopolje (19 oct. 1448), Pups oo iningere polonf il aduc in scaunul domnese dela ‘Suceava pe Alextin- ¢e Bogdan al T-lea (ful natural alu Ale: : ‘sanju delanou de unedoar. infinge pe polon a Cresna (pt. 1450). Dar gi Bogdan al I-lea este omorit de Pee ‘Aron (fu legi- ahi Alexandru cel Bun) (1451 — 1452, 1455-1457). Acesta contr Si duc ru tron cu i Pet Are: aocryas in storie ca primul domn al Moldovel a 6 pl al Aon a nas ozereaacesior el duplce& Cony At nara hon a Vash) hotest teiierea 82000 de galbe- Visulana Monod al Jen. Acest venient fstmumit de isons ‘rchinarea de la Vaslui ; ape La 12 aprilic 1457 pe vei se ure fu! ui Bogdan a Tees = Safa vitorul Stefan cel Mae si San, care coe ‘susfinut Tari Romanesti Vlad Tepes- ‘Astfel, se incheie ‘0 perioada de un Set de veac de upte interne, care au slit considerabil Tara Moldove. In asemenea crcemmstanfe partciparea ci la pt antiotomant 2 bet gi iain 456 rove, pentruprima da accep si ‘tibut Imperiului Otoman. ss CT Not Petru volovod, din mila lul dumne-) |zou domn al Tarii Moidovel, Impround Jcu toy! panil Sfatulul nostru moldove-| lnesc gt cu mitropoiitul nostru kyr Teoctl Jetu sI cu tof panil, de la mare pand la Imic, ne-am sfdtult sam discutat pe larg loprimariie s1 prépadul, care ameninis lara din toate parjile, si mai cu seama din partea turcilor, care au jefuit-o si 0 lofuiosc de atdtea ori si cer de fa noi bir lin mérime de doud mii de galbeni ungu- rest (1 IPentru aceasta, bine, nol tof! stétuin- ldu-ne, Impreund l-am rugat pe boierul Jnostru Mihail logofétul s& mearga la furci pentru iniéturarea_nenorocini si lasezSri paci, pentru ca tara noastra s& Inu maifie rvinatd. Dar daca nu va izbuti sa-i Induplece si s8 reuseascd, atunci [sale dea cele doud miide galbeni ungu- esti, numai sa traim in pace, iar fara lhoastra s8 nu fie rinata’. 1456. Din cartea domneasca de la Petru Aron volevod cu privire| a hotérérea Sfatului domnesc| ‘de a pati bir otomanilor. + Comenteaz’ somnificatia acestui do- ‘cument. Scanned with CamScanner