Coperta: Guta Peteu a CIP a Bibliotecti Nationale a Romar ARMEANU, CM. Tehnici de superinvitare / C. M. Armeanu, Oana Panagoret. ~ Ed. aVi-a, rev. - Alexandria :, 2009 Bibliog ISBN 978.973-88707-6-5 CUPRINS PREFATA. INTRODUCERE pag. 6 pag. 8 A, PREGATIREA PENTRU INVATARE 1. CONDITI EXTERIOARE 1. Ambientul pentru o invatare eficienta .. «pag. 15 2. Efectele culorilor asupra mini pag. 18 3. Uleiuri volatile . +. pag. 21 4, Postura in timpul invari 5, Rolul muzicii 6. Exercifii pentru reeducare vizual 7 Rolul alimentelor fn cresterea performanjelor intelectuale .. 8. Oxigenarea creierului +. pag. 47 Il, RELAXAREA ~ factor determinant i accelerate . Unde cerebrale ... lax invajarea eficient® +. pag. 53 -. pag. 56 II, PLANIFICAREA INVATARIL 1. Ritmurile interne . 2. Nu irosi timpul 3. Pauze de refacere sete 4. Orar zilnic si saptamanal 5. Recapitulari periodiceB. PSIHOLOGIA INVATARI EFICIENTE I. EMISFERE CEREBRALE 1, Dominanta cerebral 2. Emisfera cerebrald stanga 3, Emisfera cerebrala dreapta 4. Echilibrarea emisferelor cerebrale IL, INTELIGENTA 1, Ce este inteligenta 2. Dezvoltarea inteligentei .. 3. Aspecte ale inteligentei . 4, Teste de inteligen|z II, REPROGRAMAREA MINTII 1, Gindirea negativa sau complexul esecului ...... 2. Repulsia fafi de invaitare 3, Autosugestia ........ + 4, Meditajia asupra succesului IV. TEHNICI DE CONCENTRARE 1. Atenfia 2. Exercifii de concentrare . 3. Motivayia .. 4. Rolul emojiilor C. TEHNICI DE iNVATARE EFICIENTA 1. TEHNICI DE MEMORARE 1. Introducere 2. Legi ale memoriei 3. CreeazA legaturi intre informati 4, Exemple de mnemotehnici pag. 149) pag. 154 pag. 160 pag. 166 HL CITIREA INTELIGENTA i cient 2. Metode pentru a citi m eficient LUARE A NOTITELOR HL TEHNICH 1. Not important 2. Folos urtiri 3. Metoda liniara si tabloul gen 4, Estetica notijelor tru dezvoltarea puterii de vizualizare: }. Filmul mintal Luarea de notit invatare: CITIREA RAPIDA SIE! 3 1. Ce fac ochii si mintea cand citesti? pag. 2. invata sa citesti mai repede : pag. 216 fA EXAMENELOR VI. TEHNICI DE SU 1. Elemente pentru pr 2. Stra 4. Dupii examen Bibliografic cones g. 2:PREFATA Modernitatea si postmodernitatea conceptiei autorilor Asistim la 0 constructie incdrcata de ideea revigoririi gindirii ice in tehnologia mete Ce reprezinta, ca pe ceptic, modul de tratare a problemelor de ciitre autori a unui domeni intitulat tehnici de superinvajar Un prim raspuns: este 0 sintez3 care penduleaz’ intr-o zona plind de aprinse controverse: cea dintre fidelitate” fat de clasic. de traditi . pe de o parte, si joriginalitate” lansati, rebetiune in limbaj, metodi, manierd nonspeculativa gi practicabilitate, pe de alta. recunoastem cA intélnim freevent gi cate ceva din penetrajia tehnologicului mereu reinnoit prin educatie, din deseeretizarea comunicarii prin mijloace neconventionale, din abordarea timpului prin certitudinea reperelor mai putin supuse hermeneuticii, din legitimarea diferentei si diferendului, din delimitarea prin ruptura ca o conditie a adeevarii la viitorul posibil, Tenteaza, in astiel de optiuni, vocatia insubordonan emanciparii prin constructie cand metaforicd si subiectiva, cand metafiziea si oprit sadru, end nal sau de recunoasterea acestora a pe schema. utitoare de sens in dualitatea valorilor ontologice si epistemologice, sensibile si determinative. Meditatia, spe ‘fica intregii lucriri, confine acea_putere afirmativa ce respinge naivitatea retorieii cu orice pret. 6 tific, armonizat, argumentat wii, dominat de Demersul propus este unul sti cliptic, dar cocrent in cultura regulilor inva aspirajia la legitimare a regularitajilor, de discursul metanarativ, bogat in dispozitive functionale, in prescriptii de exercifii cu solide valenfe pragmatice, in combinatii de limbaje eterogene, dar provocatoare de nelinisti pozitive. Beneficiarul - elev, cursant, profesor, antrenor, decident etc. se inscrie astfel intr-o lecturd orientata spre a asigura gestionarea unei matrici de tehnici conventionale si neconventionale, toate focalizate pe zona lui ,cum s& invaim productiv, rapid, eficient, stabil, profund”. Sau, mai sintetic spus, toate puse in slujba cresterii_puterii subiectului care invaja caldul socialului si recele rajionamentului, prin aspirafia la excelent, la performant comensurabila. Participarea la reconstructia pozitiva a discursului pedagogic asupra metodei este una reusiti, cu o bund intuifie a nevoilor omului ludic, nesupus tot timpul ordinii, ci adesea cdutator si iubitor de entropie. Tabloul miniatural este unul necomercial in datele lui de fond, este unul normalizator, vizind cunoasterea care imbina problema cu solufia, utilitatea cu placerea, informatia cu prineipiul formativ, schimbarea-proces cu schimbarea produs, voinfa cu. vocafia, aspiratia la 0 si mai buna si demna viata de ucenic in invagare. Prof. univ. dr. IOAN NEACSU.INTRODUCERE intre anii 1960-1970, savantul bulgar Gheorghi Lozanov, doctor in psihologie si parapsihologie, uimea lumea intreaga prin realizarile in domeniul invatarii accelerate. Daci, inifial, elevii din cadrul institutului pe care i] conducea au reusit sa invefe o limba strain intr-o lund, mai tarziu s-a ajuns la invatarea regulilor de baz ale acesteia gi a unui vocabular de circa 2000 de cuvinte in 10 zile, cu cAte 6 ore de studiu pe zi, pentru ca, in cele din urma, si se predea intr-o singura sedin{a 15 lectii dintr-un manual de limba franceza, cuprinzind 500 de cuvinte noi. Testele ulterioare au reflectat rezultate excelente, chiar extraordinare (17 - vezi Bibliografia). _ In general, un om poate sa invefe prin metode clasice intre 80 si 100 de cuvinte pe zi, intr-un curs intensiv. Cea mai mare scoala din lume axata pe invafarea limbilor straine, scoala Berliz, afirma 4 200 de cuvinte invajate in 30 de ore de curs intensiv reprezinta tun succes. Din pate, viteza de uitare este la fel de mare ca si cea de invajare, iar invajarea se face cu un efort intens. in cazul metodei lui Lozanov, s-a ajuns chiar la 3000 de cuvinte, adica la stipinirea cursiva a vocabularului unei limbi straine in 24 de ore de curs, iar invafarea se facea fara nici un fel de efort, nefiind insofiti de oboseala sau de stres; elevii iegeau de la cursuri refaicufi, energizati si entuziast. Lozanov finea capul de afig in toate farile blocului comunist. Succesele objinute de el in pregitirea elevilor au ajuns de domeniul ficiunii. Numai dupa o zi de curs, testele au ardtat ci clevii isi aminteau 0 mie de fraze in limbi straine, aproape jumatate din vocabularul de baz al unei limbi, la un nivel de tefinere de 97%. Cercetitorii occidentali au considerat aceste realizari ca fiind propagandi comunista. Rezultatele Iui erau cu atat_ mai uimitoare, cu cat nu se putea infelege metoda folosita, deoarece in primele publicafii erau omise intentionat anumite elemente ale metodei, si anume cele de yoga, datorita situatiei politice (in blocul comunist, yoga era privitd eel putin cu suspiciune). Initial, cursurile lui incepeau cu tehnici de Raja Yoga, exercitii de concentrare si de respiratie. Cand autoritatile comuniste au declarat c& yoga este ,ostila” fri, a fost scoasi in mod explicit din tehnicile de superinvaqare. Mai mult chiar, atunci cnd in Romania s-au incercat astfel de experiente in cadrul Institutului de cercetiri psiho-pedagogice, Ceausescu a ordonat desfiinjarea acestui institut si a interzis practica yoga. Lozanov a avut ideea tehnicii respective in timp ce-gi completa doctoratul in Ucraina. in urma cercetirilor in domeniul sugestiei si autosugestiei, corelate cu elemente de yoga, el a claborat un model complet si integral de invajare pe care I-a numit sugestopedie. Imediat s-a infiintat un institut intreg dedicat sugestopediei si grupuri de psihologi occidentali au inceput sa winvadeze” Sofia, constatand ca se intimpla ceva cu totul special in obscura Bulgarie. Sugestopedia are acum licen{& in multe {ari gi st la baza tuturor sistemelor de invafare rapida, in America a fost introdusi prin 1970 de doi colaboratori ai lui Lozanov care au publicat in 1979 best-sellerul ,,Superleaming”. Acestia foloseau in plus tehnici de relaxare mintald si de vizualizare, inspirate din yoga si puneau accent pe respiratia sincronizata, ca un element cheie al invatarii accelerate Lozanov spunea: Noi suntem condifionaji si credem c& Putem fnvaa doar atat si nu mai mult, sau doar cu aceasta viteza, 9ca exist anumite limite rigide pentru cea ce putem face. Suntem cu tofii asaltafi permanent, inca din clipa in care ne-am nascut, de sugestii limitatoare”. Experienele lui au demonstrat c&, practic, nu exist o limita pentru cat de mult si eat de repede poti invafa. Stirile de constiinfa superioare objinute in anumite circumstante (relaxare profund’, meditafie, transi) araté ci personalitatea umana are posibilitatea de a transcende ceea ce in mod obisnuit considerim a fi limitarile ei. S-a constatat astfel c& mintea se poate ,dilata” foarte mult o dati ce s-a realizat starea de deschidere necesara. Daca am face lucrurile de care suntem capabili, ne-am uimi pe noi insine. Cercetarile moderne asupra minfii au relevat faptul c& psihicul omului nu are in mod real si absolut limite. Daca puterile corpului fizic sunt limitate, iar aceste limite sunt bine cunoscute, in cazul activitijilor psihice, granifele sunt mult mai pufin cunoscute. Desi omul invafa toata viafa gi igi di seama de complexitatea acestei activitifi, pufini sunt cei care stiu s& invefe in mod eficient, deoarece in scoala nu se face o astfel de instruire, iar aceasta este principala cauza a rim@nerii in urma la invatatura si a egecului scolar. Este adevarat ci unii dintre elevi stiu ,instinctiv” cum s& fnvefe, dar sunt foarte mulfi cei care au mari probleme cu invajarea, Numérul orelor petrecute la scoala (5-6 pe zi) insumate cu al celor destinate pregatirit lecfilor, depageste limitele activitajii normale chiar pentru adulfi, iar aceasta situafie este ingrijoratoare. in medie, s-a constatat ca activitatile scolare la clasa a V-a ‘ocupa in total 49 de ore sdptimanal, ajungnd la clasa a VIII-a la 57 de ore (fata de 8x5=40, cit dureaza serviciul unui adult). in plus, rezultatele obfinute la examene nu reflecta eforturile investite de 10 elevi pentru invatare; raportul dintre durata pregatirii temelor gi rezultatele scolare demonstreaza ineficienta studiului invajamantul este cel mai conservator sisiem. Unii profesori care se cramponeazi de metodele traditions! spundind c& au peste 20 de ani de experienfa la catedr, au de fap: un an de experient’, repetat de 20 de ori! Sistemul de invatamant traditional continu sa se situeze la nivelul secolului trecut in cea ce priveste tehnicile de predare gi de invatare, Felul in care se face acum scoala nu diferd cu nimic de modul cum se fcea in urma cu o sutd de ani, Lozanov numea boala provocati de metodele de predare gresite ..sindromul didactogenic”. Psihologii sunt unanim de parere c& este 0 mare prapastie intre cea ce se stie acum despre functionarea creierului si modul in care se pred si se inva. Ministrul educatiei din SUA, Richard Riley, spunea in 1993 cd 30% dintre elevi prezin abandon scolar i ci 47% dintre ameticani sunt aproape analfabeti, in sensul ca nu stiu s@ scrie gi sd socoteasca suficient de bine. Ziarele anunjau c& aceasta este ,.tirea cea mai inspdimantatoare”. in ,,Anuarul national” pregatit de un Comitet guyernament::! de evaluare najionali a progresului in educatie, se arata ¢€ dintr-un sfert de milion de elevi evaluati, doar 25% aveatt cunostinfe de matematicd la nivelul clasei in care se aflau. La nivelul cercetatorilor existé o injelegere aproape generala c& actualele mouele educative au dat greg yi de aceea nu este suficientA 0 simpla cdrpire* a metodelor de predare si de invayare, ci trebuie regindit intregul sistem, astfe! inca invatarea eficienta s4 devind un obiectiv al intregii activitati scolare. Majoritatea profesorilor, dup zeci de ani petrecuti la catedr, se simt epuizati si predea unor elevi plictisiti, invata si care chiulesc, si se gindesc cA ,,trebuie si existe © modalitate mai buna care nuAplicarea tehnicilor prezentate in aceasta carte va duce la 0 crestere neasteptata a eficientei inv: ‘S-a demonstrat cd potentialul de invajare al omului este enorm si aproape orice elev poate atinge maximum de performan{a prin abordarea unor tehnici speciale, astfel inet invatarea si devina 0 sedinf& de superinvatare. in elaborarea tehnicilor expuse in continuare s-a finut cont de cele mai noi descoperiri in domeniul functionarii creierului uman si multe din ele au fost descoperite si puse la punct in urma studierii modului in cave invatd si gindesc elevii superdotati, avind la baza studii gi experimente stiinfifice indelungate. Lucrarea de fati cuprinde un set de tehnici din care fiecare poate alege pe cele care i se potrivesc cel mai bine, iar multe metode se pot aplica ined de la gradinita. Unele tehnici duc la rezultate rapide, desi trebuie subliniat cd nu exist un medicament minune al cunoasterii. Cartea nu este un fel de pilula magica; tebuie s& aplici singur tehnicile prezentate, iar pentru unele este nevoie de un antrenament riguros. Asa cum prin exercitii fizice poti si-ti dezvolti muschii, poti si-fi dezvolti si gindirea prin anumite tehnici, Aceasta nu se realizeaz in mod automat atunei cénd citesti sau cfind invefi, asa dupa cum nu mancand faci mugchi. Fiecare domeniu de activitate are tehnici specifice. Relatia dintre cel care aplici tehnici de invajare gi cel care nu aplicd astfel de tehnici este ca intre un karatist (de exemplu) si un om obignuit; al doilea nu va avea, evident, nici o sansa fnti-o lupti cu primul, chiar daca are muschi cu carul! Mai sunt unii elevi care considera cd nu merit& si depuna efortul necesar pentru a invata diferitele tehnici, gandind c& se pot descurca foarte bine cum au facut-o pind acum; cei care au folosit insd mai mult timp tehnicile de invatare rapida (cateva luni) s-au uimit pe ci insisi gi pe cei din jur (colegi si profesori) prin 2 rezultatele obfinute. Daca aplici consecvent tehnicile prezentate in continuare, vei ajunge sa te trezesti exclamfnd: Eu chiar pot s& invat orice! ” Copiii au o mare aptitudine pentru » insta, chiar daca asta nu se manifesta unecori destul de vizibi! la scoal’ Sunt unele activitati extrascolare la care elevii cu rezultate slabe le invatatura sunt asi”. Oricine poate constata ci unii copii considerati_ de needucat” au o mare capacitate de concentrare in timpul jocului sau in cazul unei activitati care le stirneste interesul. Se pare ci singura cale de a-i opti pe astfel de copii si invefe este s&-i trimiti la scoala! Rezultatele slabe la invajatura ale unor elevi se datoresc faptului ca nu fi s-a predat adecvat, respectiv ci invajarea a fost abordati fntr-o maniera ineficienta. in sport se vede imediat daci cineva foloseste o tehnici i telectuala insa, lucrurile se desfagoari in interior, de aceea *rezultatele’” apar mult mai tirziu (sau cand este deja prea trziu). Majoritatea oamenilor igi amintesc scoala ca pe nesfargite ore de plictisealé punctate de momente de mare panica cind deabia asteptau si scape din ,,cusca salilor de clas”. Scoala ar trebui si abordeze invatarea astfel inet interesul inifial al copilului si devin’ continu, iar invitarea si Kimana usoard si plicut’, si nu fie plictisitoare sau dificila. $i, intr-adevar, ea poate sA fie una dintre cele mai minunate experiente, un proces usor si distractiv, devenind sinonima cu aventura si pkicerea, un proces natural si fascinant asa cum este pentru copii din primele clase. Datorit’ experientelor negative pe care majoritate oamenilor le-a avut in scoala, s-a ajuns s& se considere cA a invaja inseamna aindesa ceva in cap (aga cum se indoapa un curcan inainte de a fi tHiat), Peste 90% din invaimintul actual nu face aliceva decdt si stocheze informatii in creier. Cine nu-si mai aduce aminte cum tepeta de zeci de ori anumite reguli si teoreme inceredind ,s& le Bbage in cap”. $i apoi, cate din informatiile pe care le acumulezi la scoala le vei folosi in viata? Organizarea invajarii este © problema mult discutata, ins nerezolvaté, Aceasta este mai degrabi o problema personal, pentru ci este nevoie de efort propriu. Oricat de mare ar fi ajutorul profesorului, invafarea este 0 achizitie proprie — nu te poate invata cineva, de exemplu, sa mergi pe bicicleta sau sa inofi — profesorul te poate ajuta si invefi mai repede, dar tu esti cel care trebuie si 0 faca, in primele clase, elevul se chinuie sd scrie si s& citeasca, dar mai tarziu aceste deprinderi devin complet automatizate si nu mai reclama nici un efort constient. La fel si in cazul tehnicilor de ‘invafare; cu timpul, elementele invairii eficiente vor fi complet automatizate. in plus, invatarea rapid are un efect de bulgdre de zapada; cu ct o practici mai mult, cu atat devine m: ‘mai rapida. A. PREGATIREA PENTRU INVATARE 1 CONDITI EXTERIOARE 1. Ambi ntul pentra o inv in mod ideal, ar trebui si pofi invita oriunde, dar i\i formezi deprinderea de a invafa in acelagi loc gi la ore fixe, Prin condifionare, respectind locul si ora, starea de spirit corespunziiloare se va instala automat cfnd te agezi la masa. Este bine si alegi un lov cat mai lipsit de elemente noi, care ar putea s& distrag’ atenjia. Trebuie s& ifi faci un obicei ca in fiecare zi, la momentul fixat, si te izolezi intr-o camera special amenajata care, daca este posibil, va fi numai pentru invajare. Asa cum ai un anumit loc in banc’ la scoal, trebuie ca si acasi si ai un loc anumit peniru studiu, Schimbarea locului de pregatire a lectiilor dintr-o incipere in alta sau in locuri diferite in aceeasi incapere scade randamentul. fn plus, cine igi pregateste lectiile pe unde apucd devine dezordonat. ‘Mediul in care invefi, prin culorile respective, sunete, mirosuri ete. te ufecteuzi, chiar dac& nu esti constient. De aceea trebuie 3a acorzi 0 atenfie deosebiti ambianjei invajarii, igienei si ergonomiei locului de studiu. Anumifi stimuli pot s& sporeasca sau, din contra, s& inhibe invajarea. ineearca elimini toate influenjele extern perturbatoare pentru ca si pofi si atingi o stare de implicare deplina, Ambientul nu trebuie sa product disconfort sau 1sdistrageri, deoarece atunci nu te mai pofi concentra, Dac nu sunt realizate condifiile optime apar oboseala si surmenajul, orice distragere din afardi reprezenténd un stimul in plus pentru ereier, 0 suprainearcare. lati cAteva clemente de care trebuie sa {i ru o sedinfa de invajare: ne pe masa de lucru, deoarece dezordinea contribuie la distragerea atentiei; = materialele folosite in timpul invafarii (cdrfi, creioane, instrumente de geometric) trebuie puse la indemand de la inceput. Cautarea lor in timpul lucrului duce ta dispersarea atentici si pierdere de timp; - asazi masa astfel incAt sii nu privesti direct spre fereastr’; - ia misuri ca pe toat& durata invafirii si nu fii deranjat Primul obstacol in calea concentritii este zgomotul, Efortul suplimentar facut pentru a te concentra atunci cand este zgomot duce la sefiderea performanjelor gi la oboseala intelectual; ~ camera si fie bine aerisité, eventual ventilata (natural) si pastraté mereu curaté. Atmosfera inibusitoare _impiedica concentrarea; de aceea, dacd este posibil, invafi cu fereastra deschisd. Dacd nu, aeriseste camera dupa 1-2 ore de lucru; ~ temperatura optima pentru invatare este, vara, intre 22 si 24 de grade, iar, iarna, intre 18 si 20 de grade Celsius. Daca este prea cald, apare molegeala si scade randamentul, iar daci este prea pare disconfortu ~ umiditatea prea multa impiedica transpiratia, iar aerul uscat mucoasele. in acest caz este bine si pui pe masa de studiu 0 cont atunei cand te farfurioard cu apa (vezi si A 1.3); ~ nu inva atunei cand esti obosit fizic sau mintal; + inaintea fiectrei sedinje de invaare, este bine s& faci céteva 3 minute de relaxare (A ID: exercifii de respiratie (vezi A 1,8) si = acord’ mai multi atenfie jlumingris deoarece iluminatu necorespunzator influenteaza negativ dispovitia de tucru (obosesti tepede si nu te poli concentra bine), afecteaz’ fn timp ochii si influenfeazi neeativ activitaiea creierului, Lamina nu uebuie si fie nici pn Lumina lucitoare, prea puternic’, cs oboseste vederea, produce somnole’ Este bine si combini tumina fluorescent c mat (care d& 0 lumi le aceea, pe cat posibil, lecfile trebuie - lumina trebuie si vind din partea sting’, putin in spate, astfel fnedt si nu creeze reflexe pe hartie, iar mina care serie (in acest caz dreapta) sii nu faci umbre, Dacd lumina « lovi direct in ochi, ar fi obositoare, deoarece ar impune contractarea muschilor globilor oculari si ai pupilei. in plus. dacd sursa de lumina se afla in cdimpul vederii, ochii se deplaseaz frecvent si automat spre ea (miscAri automate ale pupilelor ex dureazi cam o sutime de secunda) ceea ce influenieazi negativ sistemul nervos si, in mod deosebit, concentrarea ate = trebuie si evifi variafiile de lumina pe pagina (84 fie luminata uniform); = hartia albi, strilucitoare oboseste ochii, Cea mai bur hértia albs, mati sau cu o tent de crem. atin bi fuzi). Cea mai bund este inst luming te ziuas veni din fafa gi ar 3 este2, Bfectele ewloritor asupra mingi Cromatica aribicwiald este foarte important, putdnd influenta invajare, starea de confort psihic (buna dispozitie), calitatca alc. ei, starea de oboseala intelectual, ritmul asimibarii i memoria. i, cadrul unor experimente pedagogice, elevii clirora Ti s-au dat tome ve fige colorate au objinut performanje net superioare iat de cei care au lucat pe hértie alba cu scris negra. De asemenca, s-< constaiat e4 elevii care au crescut intr-un mediu cromatic variat, nuentat si armonizat, au indici de inteligenja cu mult superiori ceior erescutiintr-un mediu acromatic. pre culori cd ,actioneaza asupra sufletului, te diferite, idei, emofii, care ne aduc liniste agitd yi provoac’ tristefe”. putand trezi s. sau, dimpottiv inci ain fiziologice si mei ales psihologice. Cei fost chinezii yi e in papirusul Edwin Smith se gisese roase referiri cu privire ia folosirea culorilor pentru tamaduirea unor boli, De exemplu, culoarea rosie era folo: pentru eresterea vitalitijii”, portocaliul era tecomandat in cacurile de impotenja si tulburari de dinamicd sexuala fiind considerat afrodiziac, iar cea galbeni pentru, stimularea spiritului De ascmenca, s-a constatat ci animale yi plante reactioneaza si cle la culori; toata umea stie cl taurii si curcanii devin furiosi cfind vid culoarea rosie. Plantele se dezvolti mai bine intr-o ambianfi cu lumina rosie sau violeta si, in mod paradoxal, deloe in cea verde. Un exemplu deosebit privind efectele culorilor asupra organismului il constituie podul londonez Blackfriers. De pe acest nun 18 pod se aruncau in apele Tamisei mulfi oa sinucide; dupa revopsirea lui din negru in verde sinuciderilor a scizut foarte mult. Biologul canadian H. Wolfarth a constatat c& in camerele cu perefi rogii crese bataile inimii si tensiunea arterial’ chiar la nevizitori, De asemenea, a constatat c atunci cand intr-0 scoala a revopsit peretii claselor din oranj in albastru foarte deschis, iar mochetele in gri deschis, a scizut tensiunea arterial a tuturor elevilor, inclusiv a celor nevazitori, meni pentru a se eschis, numarul Prezentim in continuare prineipalele efecte ale culorilor ~ Rogul este o culoare foarte calda, stimuleaza sistemul nervos si circulafia singelui, creste pulsul si tensiunea arteriald, ridicd tonusul muscular, activeazd respirajia, stimuleazA pofta de méncare, amelioreazi metabolismul si stimuleaza ficatul. Este stimulator general: excita, iritd, creeaza neliniste, insufletire. Rogu aprins genereazi emofie si furie. Nuanfele de rosu {inchis afecteazA buna dispozitie, perturba sistemul nervos si duce la greseli frecvente. Accente usoare de rogu conduc insi la vigoare si vitalitate. Rosu cu nuanje de maro este o culoare negativa, descurajanta. Rosul deschis (roz) are efect sedativ (calmeazi durerile), creeazi o ambiantd optimista si odilmitoare. - Portocaliul este 0 culoare calda, pkicuta, nu creeazi disconfort, incurajeazi ribdarea, accelereazt pulsul, toniti aparatul respirator, combate spasmele, stimuleazi atenfia, are Proprietaji dinamizante, fixeaza calciul in oase, favorizeaza secrefia gastric si digestia, genereaz optimism, veselie, inspira destindere, este stimulator emotiv. albenul stimuleaz& sistemul nervos si munca intelectual’ intrefindnd starea de vigilenfa, sporeste capacitatea de concentrare @ atenjiei, intdreste memoria gi este calmant al psihonevrozelor. Stimuleaz nervul optic imbunitajind vederea, influenfeazi 19funcjionarea normal a sistemului cardiovascular si aparatului digestiv, creste tonusul muscular si secrefiile ficatului, stomacului si pancreasului, find recomandat in indigestie. Genereaz& cAldurd, intimitate, satisfactie, dinamism, Este culoarea cea mai vesela. - Verdele faciliteaza deconectarea nervoast si imaginatia, dilati vasele de singe, mai ales pe cele de calibru mic, scade tensiunea arteriali, genereazi liniste, bund dispozitie, confort, relaxare, meditatie, contemplare, echilibru. Este 0 culoare rece, placuta, calma, Verde deschis este sedativ si relaxant fiind recomandat pentru combaterea emofiilor negative. Verde murdar, cu nuanfe inchise, provoaca neliniste. - Albastrul favorizeazi dezvoltarea proceselor de inhibitie si incetinirea ritmului activitayi, inspira destindere, scade presiunea sanguin si tonusul muscular, calmeaza respiratia si pulsul. Este 0 culoare foarte rece, odihnitoare, linistitoare, avind efect sedativ. Albastru foarte deschis este indicat in cazul durerilor de cap. Albastrul poate si fie electrizant sau linistitor, find una dintre cele mai contradictorii culoti. in exces, provoaca nostalgic depresie. imbricimintea albastré in nuanfe inchise (sau cea violet) purtatié mult timp duce la oboseali, indigestie, constipatie, mergand pani la stiri depresive. Lumina noctuma de albastru-deschis are efect relaxant, fiind eficienta in venirea somnului. Nuanfele deschise de albastru sunt ideale pentru lenjeria de noapte. Albastru combinat cu. alb genereaza liniste gi relaxare, - Violetul este 0 culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare, genereazi aspecte _contradictorii_(optimism-nostalgie, de exemplu). Violet-deschis este placut, linistitor. - Albul inspira puritate, riceala, dai senzatia de liniste. - Maro este sedativ, echilibrant (mai ales in tonuri nu prea inchise). Maro-cacao este 0 culoare linistitoare, potrivita pentru decor (mobila). - Negrul genereaz& stare de jepresie. Prin contrast, evidentiazit celelalte cul sunt la limita unei caderi nervoase Sala de studiu t vedere vizual, dar bine si creezi un fon culori vi or excitar 1 aceast are ineanti privirea. dar nu prea inte caz .sierse™ sau ,murdare™, Un rol foarte imporiant it masa pentru care cea mai potiiv re es portocaliu sau verde (si niciodata oar orictirei activitati). Din picate, in foarte fefe de masa rogii (proba nisita de Jar unit) sau, in cel mai fericit eaz, albastru. Cromatica peretilor trebuie si fie d e De exemplu, dacd in camera de dormit tebuie sa predomine albastrul gi verdele foarte deschis (niciodata roy), in camera de lucru se recomanda, oranjul, galbenul sau tonurile de crem care imbunadtese randamentul muncii intelectuale 3. Uleiuri volatile Anatomia n a niste terminatit nm or substante chiar m concent care nara pleaca amificafii_nervoase nerveaza intregul corp (ramuri_ ale simpaticul pa m icului). Pe baza ae conexiuni functioneaza aromoterapia si, de asemenea, a fost pusti la punet 0 Tamuri a dicinii numiti reflexo pia endonazala, ceva asemiinator acupuncturiiSimful olfaci anti cea mai vee radicinad a vietii emotionale » cazit omului primitiv mirosul avea o importanta ntru supravietuire. Aceasta f mirosul sii fie simiul cu eel avai mare impact asupra min} ine stie ste impos i intr-o camera unde miroase urd; un a de min ar mplu blocheazd gindirea. Dar adevitd'(. S-a stabilit et difuzia anumitor esenfe in sala d sau in camer de studiu influenfeazi starea mintalt, stimuleazs gindivea si c © stare de receptivitate. Intr-un experiment s-a dat la trei gr elevi si serie un gir de cuvinte, grupa A in conditii normale. ‘ar orupele B si C in timp ce se difuza 0 aroun’ Desi nu Hi s-a cerut st memoreze. peste doud zile s-a verificat c retinuser’, Grupa A a refinut foarte putine, grupa B ceva mai multe, iar grupa ¢ s-a difuzat aceeasi aroma si in timpul reproducerii, a rejiaut majoritatea cuvintelot stabil est asociezi diferite arome cu fiecare materic Niniind materialele ¢ arome. Nu este neaptirat nevoie sii reproduci mirostt at diferite c lori care au anumite esti verificat, poti mumai si ti-l imagi irosul trezeste in modul cel mai direct amintitile legate de e), ajutd -si dai un ghiont” memoriei. Se pare c& evocarea mu dey natura aromei. ci de folosirea aceleiasi arome la cazul invaitri De aceea, atunci cand inveti, este bine si pul pe m farfurioard cu api in care ai tumat c@ieva picituri dintr-o esenti naturala placut mirusitoare, Alege un miros preferat, al unei floti sau al unui ffuct, Astiel de esente se glisese intr-o gama variati la magazinele naturiste sub for uri volatile ~ lavanda gi Kimia penereazi calm gi armonie; ~ vanilia, coriandral timdia favoriz eazi concentrarea si - orhideea si ambra favorizeaza starea de interiorizare si de reculegere De asemenea, masajul cu anumite uleiuri volatile fav concentrarea, Se maseaz’ fruntea, timplele, dup’ urechi si ceafa C. Drapeau (21) recomanda pentru frictionare un amestec din urmatoarele uleiuri: coriandru, cimbru, pin, ment, rozmarin si nuc& Limaioasd. Dact nu le gasesti pe toate, poti si folosesti ‘numai o parte din ele izeazi 4, Postura in timpul inva corpului atunei cfnd inveti are o mare influent asupra concentritii si atenfici, ceea ce s-a demonstrat prin diverse teste kineziologice. Orice alta pozitie decat cea corect’ diminueazi performantele intelectuale, deoarece diferitele tensiuni la nivelul muschilor si articulafiilor sunt transmise prin intermediul nervilor, la ereier, sub forma de impulsuri nervoase ceea ce constituie 0 sursi de distragere; ,bombardat” astfel, creierul nu se mai poate concentra bine asupra invajarii. Daca privesti 0 clasi de elevi, rimai uimit de modul in care stau in banci; aproape nici un elev nu st& corect, majoritatea adopta tot felul de pozitii, cure de care mai ciudate, spunand ca aga le este mai comod. Efectele zecilor de mii de ore de stat in Pozitii incorecte fac si le fic foarte dificil si adopte si sii mentind Uun timp mai indelungat pozitia corecta. Din piicate, foarte putini Profesori i pirinji inceure’ sa corecteze pozitia elevilor pe scaun, Ceca ce afecteazd negativ ati rezultatele la invataturd, cf si alura Senerali a corpului. Priviti cum merg copii pe strada; la Majoritatea se constata de timpuriu deviatii ale coloanei. Pe de alta Parte, cine nu apreciazi o person’ care merge cu capul si cu 2Bbustul drepte, in echilibru perfect, maiestuos, care parca alunecd prin aer? In plus, felul in care merge un om spune foarte multe despre temperamentul sau, deoarece atat pozitiile, cat si mersul, sunt asociate atitudinii. Cel caruia i s-au inecat toate corabiile, care este lipsit de incredere, parca igi tardste picioarele. Scoate pieptul inainte yi ridicd barbia atunci cAnd mergi si va spori increderea in tine: ff o incercare si te vei convinge. Pozitia incorecta duce Ia deregliri ale tonusului_ postural (contractii in diferite zone) gi la deviajii ale coloanei. Aceste deviafii se pot datora si unor deformafii ale picioarelor (platfus sau ‘ioare strimbe). Pentru a verifica daca ai un defect de postura intinde brafele in A cu cele patru degete striinse in pumn gi degetul mare de la fiecare mana orientat in sus. Apropie degetele mari cam la cinci centimetri unul de altul si priveste printre ele (deci fara si le fixezi) un punct in departare, Vei vedea patru degete (daca te uiti la ele, vei vedea numai dowd). Apropie degetele mari unul de altul pana cind degetele din mijloc se suprapun, astfel ineat si vezi trei degete. Pastrind in cAmpul vizual trei degete (deci privind in departare) apropie degetele de nas. Daca nu pofi sa pastrezi in cAimpul vizual trei degete pana cand ajung la nas, ai o problema de posturd (21). Cel care are un defect de postura simte un disconfort cand sta mult timp in picioare, este agitat, nu poate si stea linigtit in banca ‘aul Pe Scaun, se migca, balanseaz scaunul, bate din picior, prof inconstient de otice pretext pentru a se ridica de pe scaun sau se tollineste pe mast. De aceea este catalogat ca neastimparat. Defectele de posturd pot si duct la dureri de cap (migrene sau fa nevralgii) si de spate, la dificultati de concentrare gi la oboseala in timpul cititului, Pentru a-ti corecta postura gi a invata si mergi corect, f& zilnic urmétorul exercitiu: pune pe cap o carte groasa (sau alt obiect) gi 4 recut fetele din inalt tale era ob! si fucd zilnic ace S-a dovedit c& invajarea in fotoliu sau in pat nn este eficienta, a cea mai indicata, da Bineinteles ca Lotusul (vezi 7) ar ti poz intrucat este destul de dificil sau chiar imposibila pentr majoritatea oamentlor, se poate alege orice alta. poziti direct pe sol cu picioarete incrucisaie sau puse sub bazin, posit care fraeazai circulatia spre picioure sporind fluxul sanguir creier si inchid circuitul energetic al corpuiui stimmuld cle personale. Dar cum nici aceste pozitii (care sunt folosite ir pentru exervifiile de concentrare) nu sunt comode pe majoritatea, rimane statul pe s tru pozitia cv atit pe sol, cat In, > i zinul bine, imagineaza-f ca bazinul este u Imping rea si ver puting ap fi mniscarea de balansare a bazinului inainie gi ina, deseo pozitia corecta care p jestinderea musculaturii spat Pujin in fafa). Redreseuza apoi bine spatele, asttel ineat tranchit SA fie perfect vertical, ceafa dreapia, capul in echihibru i prelungirea coloanci, iar nasul si fic pe vertical busicul i sunt destinsi, pa ul si cad in mod firesc, mainiie «bere $irelaxate sunt puse pe masa de studiu, cu coate \euric Peniru a preveni deformarile coloane sunt puse pe Coapse chiar deasupra genunchilor, ca in egiptene (ren in lui sia capului) r p perfect dreapta ur, ci va fi drept, darigid, fara contact (majoritatea profesovitor recomanda elevitor {ind spatele rezemat de spatarut scauniului este corect. degi este mai bine decit cu spatele’ cd Piciow ambele (lpi pe sol, putin departate. Gura va fi inchisa, buzele in contact, dar nu stranse, dingii se ating, varful limbii este in cont u cerul gurii iJarea trebuie S& se facd ta mast yi nu in nt Sat obisnuit unii eleyi) deoarecs . prin asoc nervos, patul induce somnolenti si deci o imtelectuald, Mase: de lucru trebuie si aibi o indltime adeevata inditimii tale. Daca acest lucru este (relativ) ugor de realizat aca: la scoala foarte ate, mai ales cind in aceeagi clas invs si clevi mici, si mari (dimineata unii, gi dupd-amiaza alti). Cand pozitia este incomod «a se transmite in mod inconstient § distrasd de disconfort automat de ja creier, iar mintea invatarea, fiind un act interior, nu pou indeplinita decét atunci ‘cand corpul este destins, bine echilibrat i, dupa aceea, uital, iar creicrul, finut i inai j8 corpul (vezi nin i vezi dacd exist vreo icumuleaza 90% la nivel ensiune. Fit atent la mugchii deourece ei din tensiuni mai ales periodic $i menfinuta ori de cate ori stai pe uu numai in timp ee invefi, ci nenea, c’ind mergi. Dacd la inceput va fi nevoie de putin fort’ cu timpul ea va deveni ceea ce este: cea mai confortabili pozitie, care permite un efort intelectual (concentrare § entic) indelungat. La multi copii, aceasta pozitie (corecta) produc i de spate sau disconfort, dar tocmai ei trebuie sa perseve ‘e va deveni comoda. Atunct cand invelt, cartea gi caret Webvie gsttel tinute incdt privirea sa cad’ perpendicular pe mislocul pasinti, sar distanfa de a ochi ia partea superioar® a paginn sa fie egalé cu cea fata di marginea inferioura, cee ce necesita sf fie in (cu ajutorul unui aproximativ 30 de grade fata de planui o tului si scrisuiai crenuie respectatd- eu suport). in timpu strictete distanfa de 30-40 de centimetti intre ochi si carte sau caiet. Aceasti pozitie este cea mai jeasa pentru och (previne oboscalt ochilor gi detectele « pentru coloana vertebrala Rolul muzicii ‘rile din ultimii ani au scos in evident’ faptul ca urechea joucd un rol cheie in functionarea creicrutui. Francezul Alfred Tomatis, Cerce un eminent specialist al urechii, a ajuns | concluzia uimitoare ca urechea nu este ficult numai pentru auz are, in plus, rolul de a energiza creierul”, Ascultind sy freevente intre S000 si S000 de he luicle cerebrale reincarcd la fel ca o baterie. Muzica tui Mozart (si in gene nete C muzica bare regoriand) confine cel mai mare num. sunete cu recvenfa -(spectrul cdniecelor pisdirilor se situeaz& tot in jurul freevenfei de 5000 de Hz.), iar muzica rock cele mai pufine. Sunetele de frecvenje joase, cum ar fi al apuraiclor clectuveasnice (incalzitoare clectrice, televizoare, Useitor de pir, calculatoare), al traficului, ca si unele piese rock reduc potenfialul electric al celulelor creierului ceez ce se manifesta prin oboseal’, epuizare gi stres, Transmsiile puternice ale tumurilor de radio si tcleviziune, cablurile elecirice de tensiune inalta si, in veneral, cdmpurile electromagnetice din toatema Wi 0 adeVaratd poluare eiectromayuelie ny acest domeniu ti i de ani crednd munirele, ndica sunet fe prowue anumite vibr fe, antrenand in ucelasi tan ‘are de constiin{éi e sprijin wgia Sunetu de vibrajie in psihicul orvulu ACEpUL, MUZICA, 1H cea indiana, (ia fel si dan: dst tolosita Pentru artisti, aceast stare de meuitapie toart ld, iar audienta-se afla st ea tot mn meunatie. O astie Muzica éste cao maniva gt este folusita p. 1 genera o slar ssihofizied adec jcenerarn gi relaxar De tapt,,toate cultuniie antice au dezvoitat acoruuri muzicaie speciale care sa induced relaxarea sau moditicarea stinior onstiint3. Filozofia ermeticd, care a reprezentat gloria vechiulu: E sidera cd (ol ceea ce exista in Univers are 0 anumita +f vibratie si, daorita rezonanfei armonice, exista o ynden{a intre tote lucturile, Filozol iwica © punte spre cores anuict_ considera: sting si au elaborat un’ canon sacru \d_diferite arn uprinza joni, intervale- gi proporfin care ru a intra in.rezonanfa eu y folosite in muzica gi in arhitectur anumite fore din Univers. Aceste rejete de rezonanta s-au transmis d in duleritele sock ici cunosteau metode muzicale pentru extinderea minvit, controlul dureri, muzica folosita fi lungul secolele yi secrete. uzicienis indieni gi « tehnicile de iiuminare etc. Cercetarile etectuate pe la mijlocul secoluiui trecut au aratat ca muzica baroca, de exemplu, stimuleaza cresterea piantelor gi a recoltelor cu pind la 60%, creste productia de oud la pie la vaci. Fiecare tip de muzica a fost testal de cercetato exemplu, Dan Carlson din Minnesota a stabilit ca energizeaza plantele au 5000 de hertzi. Plantele care au beneficiat de tratament cu astfel de muzicd au creascut cu peste 700% gi au intrat in Cartea Recordurilor! De asemenc, muzica propusi de Carlson a facut si creasc& productivitatea solurilor sardcite de doudzeci yi cin La om, ritmul muzicii influenfeaza undele cerebrale, aspect constatat prin analiza electroencefalogramei. Simplul fapt de a asculta anumite melodii antreneaza creierul spre unde alfa si teta influengind starile psihice (vezi cap A.1L.2), deoarece atat creierul, tsi inima au tendinfa 8 urmareased ritmul muzicii; wn ritm lent de 56-64 bitdi pe minut calmeazi mintea, duce la incetinirea jor inimii, face sa scada presiunea arteriala, iar respirajia devine mai lent si mai regulata. De asemenea, s-au constatat efecte devastatoare ale muzicii rock asupra plantelor, iar, la om, undele cerebrale .o iau razna” S-a demonstrat ci muzica influenjeazi chiar digestia Ascultnd muzic& barocd atunci ciind mandnci, mesteci mai si digeri mai bine, Cei care asculté muzica rock atunci mInincd, mestecd repede si nu digerd bine (acesta este si motivul peniru care multi se ingrasa). Efectele muzicii baroce lente sunt similare exervitiilor de Meditatie si relaxare. Se pare c& muzicienii barocului erau inifiati in efectele psihice gi fiziologice ale muzicii. De aceea Lozanoy se fntreba daca nu cumva Bach si alti compozitori din acea perioada erau familiasizali cu Raja Yoga. Ei fo Scopuri_psihofiziologice. De exemplu, Bach a compus pentru Contele Kaiserling, reprezentatul diplomatic al Rusiei Ia Viena, Care suferea de insomnii, 0 muzic& speciald care ba sedpat de Suferinje (Variatiunile Goldberg). Muzica, ficind mintea si se detayeze de lumea fizied si de reeventele care de ori Joseau adesea muzica in Simfuri, impresioneazA in mod direct subconstientul. Einstein a 29fost pasionat de vioara, la care a cfntat toata viata, El spunea ca , cit $i activitatea creatoare ,se nase din aceeasi surséi si se completeazd una pe cealalta”. Atunci cand ajungea intr-un punct mort sau atingea un moment dificil, el se refugia in muzica, iar in acele momente solutia fi apzirea limpede. S-a stabilit c& anumite armonii genereazi energii specifice re actioneaz’i asupra omului; unele sporesc facultifile mintale. ‘in timp ce altele obosesc crednd chiar nervozitate, Tonalitajile inalte specifice instrumentelor cu coarde si de suflat (vioard, hart’, faut, oboi, viola, pian) au actiune relaxanta si, in acelasi timp, stimulenta pentru creier. Aceste instrumente cu timbru foarte bogat antreneaza stiri de concentrare si receptivitate. Atingind zonele profunde ale creierului, astfel de muzica linigteste mintea si deschide drumul spre subconstient. in fosta Uniune Sovieticd si in Bulgaria s-au ficut cercetiri timp de decenii asupra meloterapiei. in timp ce isi pregitea teza de doctorat lt Universitatea Harkov din Ucraina despre utilizarea controlatd a sugestici, Lozanoy a observat ca in spitale si sanatorii se folosea muzica speciala pentru calmarea durerilor (Beethoven - Simfonia pastorala nr. 6; F. Chopin - Concertul nr. | in mi minor; Mendelson-Bartholdy - Simfonia italiana; Ceaikovski - Simfonia nr, 6). Lozanoy a inceput s& testeze efectele diferitelor genuri de ‘muzicd asupra invajari, objindnd rezultate uimitoare, muzica fiind elementul cel mai important al metodei lui. Sovieticii au descoperit de mult freevenjele care influenteaz’t emofiile, memoria si, in general, functionarea creierulut, find Primii care au construit asa numitele masini ale minfii” care sporesc IQ-ul, intairese memoria si amplificd starea de concentrare (de exemplu: Stimulatorul electro-cranian, Minteascop etc). Mai apoi, cercetatorii_americani Lynn Cooper si Milton Erickson au stabilit c simplul fapt de a asculta un metronom cu 60 de batai pe minut antreneaza starea alfa, iar la Universitatea din 30 Jowa s-a ajuns si se mireascd capucitatea de refinere a informatiilor cu 26% gi viteza de invajare cu 24% numai ascultand muzica baroca. Cercetatorii de la Universitatea fornia au stabilit c4, prin simpla ascultare a unei anumite muzici in timpul testelor de inteligenj’, se objin 8 - 9 puncte mai mult decat la testarea fr muzica, demonstrind astfel c& ascultarea regulatd a muzicii poate s& mareascd IQ-ul. De asemenea, psihologii au constatat cd cei care invata si cinte de la o varsté fraged’ au tendinfa s& depaseasc’ media de inteligenti, Muzica are un rol foarte important in invatare putind spori receptivitatea si capacitatea de concentrare. Ea este miraculos de relaxant facind sii disparai durerile de cap, eliming stresul, ajutd la concentrare gi vizualizare si deschide constiinta interioard accesind cele mai inalte octave ale mintii, Ritmul special al muzicii actioneazd supra creierului in mod imperceptibil gi te aduce in starea optima pentru concentrare si invatare invingand plictiseala, Muzica deschide un canal de comunicare cu subconstientul si armonizeaza emisferele cerebrale. Ascultind mai mult timp muzic& cu freevente inalte, creierul se incarcd cu energie, iar mintea se ascute. Atunci cind inveti, este bine deci sa asculti 0 muzica cu ritm lent, constant, monoton, cu o structura melodica non-distructivd. Nu folosi muzicd vocal’, deoarece textul melodici tinde si interfereze cu materialul de invitat. Fragmentele lente de muzica instrumentala baroca, redate de instrumente cu coarde, duc la cele mai bune rezultate. Trebuie evitate tempourile contrastante. Cauta Sectiuni de adagio, larghetto sau largo ale concertelor Compozitorilor de muzica baroc’ i selectioneaza-le pe acelea cu Un ritm de 60 de batai pe minut, care permit atingerea unei star Profunde de calm si receptivitate. Aceasta muzica te ajuta si inveti ai repede si mai bine, cu o gratie si o ugurin{& pe care nu le-aicrezut posibile, dnd rezultate mai bune de inundati de cafele. Muzica se poate asculta oriciind, in timpul orelor (daca sunt de acord profesorii), in timpul activitiilor zilnice, cand trebaluiesti_ prin casa, cand dormi, cfind mergi pe jos sau cu magina (s-a constatat cd ascultiind astfel de muzica, soferii se descurca mai bine in trafic). Muzica se asculté in surdina (s4 se auda incetisor, ca fundal). in unele experimente s-a constatat ca clevii, mai ales cei mai mici, intrebati ulterior, nici nu au consticntizat ci se auzea muzica in timp ce raispundeau la diferite teste. in cazul elevilor care prezinta un nivel ridicat de stres, muzica nu-i poate transpune de la inceput in starea optima de invaare gi i pierde efectul dupa 15 minute. De aceca, pentru a produce cii de lungi durata, trebuie ascultata 0 perioadi mai indelungata. S-a constatat cd sunt necesare cam o suté de ore de sterapie” prin sunet (adic& s asculfi muzica in mod regulat timp de cel pujin patru siptimani) pentru condifionareaurechii, energizarea creierului si limpezirea mintii. Dupa aceea subiectii ajung si-si induca singuri ritmul undelor cerebrale, fara ajutorul muzicii. Pentru invajare se recomandi muzica baroca (inceputul secolului al XVill-lea) care are o structur’ complexa, dar echilibrata, 0 texturi bogatd si un rium consistent, aproape matomatic: Vivaldi, Telemann, Corelli, Haendel, Haydn, Mozart, J. S. Bach (ultimul se pare cd are muzica cea mai intelectual” avind armoniile foarte bine structurate), cantecele gregoriene, precum si unele piese de Schumann, Schubert, Bizet, Beethoven. Este vorba de sectiunea tempo-ului lent din concertele baroce ~ migcarea largo sau andante cu un tempo de pauzi intre 55 si 65 de batdi pe minut, Ace matematic” de lenta, linistitoare, senina, redaté de instrumentele cu coarde care’ produc sunete sowate in armonii de frecventa fnalté in ritm de putru patrimi dee lao stare de relaxare atenta (spre dedsebire dé muzica alimurilor zorvaitoare care te caled pe nervi). Dacd nu ai astfel de muzica, 141 sd folosesti un metronom care’s& bat de 60 de ofi pe minut ecte foarte benefice are muzica cAntirejului indian la sitar Ravi Shankar (sitarul are sapte corzi de cntat si douasprezece sau inai multe corzi de rezonanfa). Se pot folosi gi ritmuri asiatice specifice (de exemplu, muzica hindus ,,Vilambita”), acordurile senzuale ale lui Kitaro in Silk Road”, ,China” lui Vanghelis sau muzica lui Steven Halpern, mai ales albumul Spectral Suite” facut special pentru marirea puterii de concentrare la elevi. Acesta din urma are si site pe Internet (www.StevenHalpem.com) cu muzica pentru relaxare gi pentru superinvatare, Ascultéind 0 astfel de muzica, informajiile sunt asimilate c starea de hipnoza (vezi si C. IV. 6). Electul produs de muzica nu depinde de gusiurile elevului (faptul c& fi plac.sau nu genurile respective), desi cu timpul va deveni plicut si o asculte, de aceea nici nu trebuie urmarita melodicitatea. Este bine ca mu ss fie ascultata in cdsti (transmit mai bine ritmul) sau folosind dou’ difuzoare - fiecare orientat spre cite 0 ureche. in acest caz sunetul perceput este virtual, adi leo construcjie a creierului, deoarece in percepfie sunt implicate ambele emislere cerebrale, ceea ce le face deci sd lucreze ‘Tmpreuna (ducdnd ta armonizarea lor - vezi B.1.4). Lista cu piese recomandate (17, 21, 43) JS. Bach Concertu! in sol minor pentru faut gi coarde (largo) Concertul pentru harpa in Sol Minor (largo) Concertul in Do minor pentru violoncel gi orchest Rapsodia in sol 33Largo din Concertul in Mi minor pentru clavecin Partida pentru coarde in Sol Concertul in Do major BWV 975 largo pentru clavecin L.v. Beethoven: Concertul nr. 5 in Mi bemol major pentru pian si ¢ yp. 73 Concertul pentru vioara si orchest Corelli: Sarabanda (largo) din Concertul nr, 7 in Re Minos Preludiu (largo) Sarabanda din Concertul nr. 8 in Mi Minor Preludiu din Concertul nr. 9 in La Major (largo) Concerto Grosso op.6, nr. 3, 5, 8,9 Concerto Grosso op.4, 10, 11, 12 rabanda din Concertul nr. 10 in Fa Major (largo) G.F, Handet: Concertul nr. 1 in Fa Concertul nr. 3 in Re, muzicd pentru focurile de artificii egale Concertul nr. 1 in Si Major op. 3 (largo) (freamitul paidurii si izvoarelor) Concerto Grosso op.3, nr. 1, 2, 3,5 I Water Music J. Haydn: ! Simfonia nr. 67 in Fa major Simfonia nr. 69 in Si major Concertul nr. 1 in Do major pentru vioara si coarde Concertul nr. 2 in Sol major pentru vioard si coarde | Simfonia nr. 68 in Do major Mozart: | Sonata pentru doug piane in Fa Major i Sonata pentru doua piane in Re major (K.448) Simfoniile Haffner si Praga in Re major, op. 61 M hestra, Concertul nr. 18 pentru pian gi orchestra in Si bemol major Concertele pentru vioard nr. 1, 23.4 9i 5 Simfoniile nr. 29, 32, 39, 40, Simfonia Concertante Cvartetele de coarde Vivaldi: Largo din Iara (din Cele patru anotimpuri) Largo din Concertul in Re major pentru chitara si coarde Largo din Concertul in Do major pentru mandolin, coarde gi clavecin Cinci concerte pentru flaut si orchestra de camer’ Concert in Do pentru flaut, RV. 444 Concert in Do pentru oboi, RV. 449 6. Exercitii pentru reeducare vizuali ‘Cum invatarea implica in general citirea, tehnicile de invaitare accelerati nu sunt eficiente dac& ochii nu functionewza bine, Din plicate multi elevi au probleme cu ochii. Simptomele defectelor de vedere sunt: vederea tulbure sau tremuraté a textului, inclinarea capului sau rasucirea fefei pentru a putea citi, clipires frecventa, Hicrimarea, pleoape inflamate, dureri de cap dupa ce a citit mai mult, incapacitatea de a se concentra atunci cind citeste, vorbitul ‘n timpul orelor. Cel care are un defect de convergent oboseste Tepede cind citeste, mai ales dacd trebuie si schimbe des privirea de la tabla la caict. De aceea se trezeste adesea privind spre fereastra (pentru a odihni ochii) si are instinctiv tendinta si se ageze in ultimele banc Heteroforia inseamnd cA ochii nu sunt centrafi; atunci cand fixezi un punct, un ochi priveste pe Lingii el (mai sus, mai jos sau lateral). Daca este vorba de o deplasare pe verticala, atunei cfind Citesti, un ochi urmareste un rand, iar celilalt priveste randul de 35sus sau pe cel de jos! Omul care are un astfel de defect, are tendina si lea capul fntr-o parte atunci cand priveste, iar cind se grabeste poate si rateze o treaptd de la scard, de exemplu. Daca cei doi ochi nu sunt indreptati exact spre acelasi punct, pentru a vedea clar, creietul este obligat s4 anuleze imaginea care vine de la un ochi. De accea cititul provea durere de cap, Motricititea oculard inseamna migcurea ochilor. Factorii care produc tulburdri de motricitate ocular (ochii nu se mised armonios, simetric) pot fi: o lovitura la cap, unele boli infectioase (de exemplu, varicela, rubcola, hepatita), uncle medicamente, ochelarii care nu sunt bine centrafi i probleme legate de postura (Picioare plate sau strambe, coloana vertebral cu deviafii etc.) Este 0 legatura foarte stransa intre functionarea ochilor i posturi, de accea un defect al uncia va influenta negativ gi pe cealalta, Atunci cnd citesti, pupilele trebuie sa fie la mijlocul globilor ocularis pozijiile cu cupul aplecat intr-o parte fac ca un ochi sa fie mai sus gi altul mai jos fafa de pozitia normala. sau chiar repede oboses Adesca problemele clevilor legate de citit au disparut dupa ce folosit ochelari, prin urmare, cei care manifesté unul din simptomele de mai sus este bine si consulte un specialist. Dac: porti ochelari, pune-i in permanent (nu sporadic) si verificd: periodic Ia oftalmolog. Pentru a verifica dactt ochelatii pe care ii porti sunt bine centrafi, f% cite un punet (cu pixul) exact in mijlocul fiecarei tentile, apoi pune-i la ochi st priveste intr-o oglind’ pentru a constata dac& punctele cad” exact in mijlocul Pupilelor. Nu folosi ochelari care nu fi-au fost recomandati de un optician calificat; ochelarii ,,imprumutati” fac mai mult rau decat bine. inainte de a incepe bine, faicdnd exe: Veti, verified daca ochii functioneaza itiile descrise in continuare. Exervifiile pentru 36 ochi, redind suplejea muschilor oculari, vor face si dispard eventualele dureri de cap care apar frecvent la unii elevi, dupa ce citesc mai mult, Exercifiul 1. Pentru a verifica convergenta ochilor trebuie sa te ajute cineva, Ia un creion, fine-I in fata ochilor cu mana intins& (1a 30-40 de centimetri), priveste-i varful si apoi apropie-1 ugor de ochi pe direcfia nasului, pind la aproximativ un centimetru, Repeta de trei ori. Cel care te asista, va constata daca, in timpul miscarii de apropiere a creionului, ochii se duc simetric spre interior. Daca nu, sau daca un ochi are tendinta sa se destinda si sa revind spre centru, ai defect de convergent. in lipsa unei persoane are s& te asiste, daci nu poi sa privesti circa cinci secunde varful creionului aflat la un centimetru de radacina nasului inseamna ci ‘ochii nu funcjioneaza bine. Daca pupilele rman in centru imobile, vei vedea doua creioane. in acest caz, un ochi (sau amndoi) este hipoconvergent. Exercifiile de reeducare vizuala, prezentate in continuare, practicate timp de céteva saptimini pot rezolva problemele de convergent. Fa fiecare exercitiu de 2-3 ori pe zi, timp de aproximativ un minut Dupi fiecare exercitiu priveste cdteva secunde in depairtare pentru a relaxa ochii. Exercifiul 2. Tine creionul in fata ochiului hipoconvergent si apropic- lent de ochiul siniitos. Aceasta va face ca ochiul sindtos 84 riména nemigcat si numai cel bolnav s& execute migcdri spre interior, De asemenea, este bine sf acoperi periodic ochiul sanaitus (cAteva ore pe zi) pentru a-I face si lucteze si pe cel ,,bolnav”. Exercitiul 3. Pentru verificarea si corectarea defectului de vedere pe verticala (21). Ia un carton cu dimensiunile 10x20 Centimetri si traseaza cate o linie de o parte si de alta, la acelasi nivel. Din cinci in cinci centimetri pe fiecare linie, fa cite un cere Cu diametrul de circa un centimetru, de o parte si de alta, astfel 37Fig. {neat centrele lor si coincida. Pentru asta f& cate o gaurd cu acul in centrul fiecdrui cerc. Este bine ca cercurile si fie colorate diferit, de exemplu primul (de pe o parte si de pe cealalta) rosu, al doilea verde etc. Asaza cartonul vertical pe nas, cu liniile orizontale exact la inaltimea ochilor, astfel incdt fiecare ochi si priveasca pe cate o fafa. Pentru ca un ochi sii nu vada pe cealalta parte a cartonului, este bine si decupezi forma nasului ca in figura 1. Priveste mai ‘ntai_ primul cere (fiecare ochi va privi cereul de pe partea lui) pana cdnd il vezi clar, apoi pe al doilea si asa mai departe. Daca ochii nu functioneaza bine, cele dou linii nu vor fi vazute la aceeasi indiltime, ceea ce inseamna ca este vorba de heteroforie, Exereifiul 4 are rolul de a reda suplefea muschilor implicagi in acomodarea vederii pentru aproape-departe. Tine un deget la 10-20 de centimetri de ochi si fixeaz-l cu privirea pina cind él vezi clar, apoi priveste un obiect afait in depirtare (peste 5 metti). Repeti exercitiul de aproximativ 10 ori intr-un ritm destul de rapid (timpul necesar pentru a vedea cla). La nivelul ochilor sunt sase muschi care au rolul de a misca Pupilele in diferite directii, dar, de obicei, ei sunt foarte putin 38 folositi. Atunci cand trebuie sa prive ul si intorei capul in divectia respectiy fel de bine menjindind capul fix si deplasiind numai $i, cum orice muschi care nu functioneaza se atrofiaz’ si musehii ochilor, neliind folosifi, isi pierd cu timpul supletea. Pentru. a redobindi suplefea muschilor octilari trebuie si faci nplu, s-a aii putea exercitiile 5, 6 si 7. De asemenea, aceste exervitii este bine si le faci de fiecare data inainte de a incepe si citesti, pentru a pune in actiune tofi muschii ochilor. Exercifiul 5. Roteste ochii (deci priveste circular, astfel incat ochii si descrie cate un cere pe extremits.ra intregii orbite) mai intai in sensul acelor de ceas de 5-6 ori, apoi in sens invers. O rotire va dura aproximativ o secunda Exercifiul 6. Priveste cite 5-10 secunde in directiile pe care actioncazi cei 6 muschi, deci sus, jos, dreapla, stinga si pe directiile celor doud diagonale ca in figura 2. Repetd exercitiul de 2-3 ori pe zi, timp de cel pu 1 © siptamana. Daca simi durere Inseamna ci muschii au inceput deja sa se atrofieze gi, mai ales atunci, ai nevoie de acest exercitiu, Fig. 2 Exercitiul 7. Tine mana drea J pe masa, astfel ined Megetul aratator si fie in fata ochilo.. T z in timp cemisti rapid caput la stéwa gi ke dreapta de eel putin 10 ori, Ochii Jman deci oriemtafi sp: deget gi namai capul se migca. Exercitiul 8. iuchide ochii si strange puternic pleoapele pana ce auzi un fel de parait! Repeta de 2-3 ori Exercitial 9. Tine ochin inchigi si maseara-i usor cu degetele avaitor gi niijlociu de fa fiecare mana, deseriind migeari circulare intr-un sens si in celdlalt. Daca simii ca pupilele nu se misca usor inseamna ci muychit sunt tensionati si trebuie si insisti cw exerciliile prc n clemente esenfiale si cu exces de zahar. aura, saracd defectuoasi Copiii cu probleme de comportament, cu dificultati la in turbulenfi, cu atentie scdzutd, care obosese rapid, au in general carenfe in anumite vitamine (D, B) si in unele microclemente (C: P, Mg, K, Fe) care se gasese in alimentele naturale, Capacitatea de concentrare si buna funcjionare a creierului sunt asigurate de enzime si vitamine din complexul B. Doze mari de vitamina B maresc coeficientul de inteliventa: vitamina BI cereste performantele intelectuale, Bo ¢ ale memo: nente me la declinul tune Un rol deosebit in inva e colina, o vitaminad din complesul B, din i icetilcolina, unul dintre neuroiransmitatorii Dizolvind depozitele de grisimi de pe artere nt mengine un flux normal de singe spre ereier. De aceea, | nai este Aumita si pilula memoriei, .practic te face mai dey spa cun firm dr. Christian Gillin de la Institut Sanditate Mintala din S.U.A., putand si mareasea 1Q-ut itaten de memorarc Lecitina este recom indata Apreciaza cai sunt necesare 70 de i iE Stimuleaz’ creierul in doutveci de minute. i durear& Patrt-cinci ore. Este bine si iei lecitind cui o or nainte examen Th Vapte si produse din lapte ‘este _aminoacidul Efenitatanina din care ine in creier norepinefrina $i Citecolaminele cat au un ro)concentrare, De asemenea, in cerealele integrale yi in boabele de soja se gaseste acidul glutamic care poate si sporeasea 1Q-ul cu pand la 17 puncte. Creierul nu poate asimila decat doua substar glucoza si glutamina, de aceea, pentru ca si funcfioneze mai bine. se recomanda 1-4 grame de L-glutamina. Un adevarat tonic pentru ereier il constituie extractul din frunze de ginkgo care sporeste fluxul de singe spre creier amplificinnd memoria, puterea de concentrare si calitatea ganditit Se recomanda cite 120 de miligrame pe zi, timp de trei luni. Instinctele alimentare ale copiilor sunt distruse in mare parte de ignoranfa parintilor, Copiii nu pot sd facd deosebirea intre ce este bun si ce este plicut, de aceea este nevoie de o interventic inteligenta din partea adultilor pentru a Je asigura o alimentafie slindtoasa lati in continuare cateva dintre principalele reguli de alimentatie rationala (7): Pentru a obtine performante intelectuale, hrana trebuie sa fie bazatd pe produse naturale, cat mai putin poluate chimic. - Primul lucru pe care trebuie sa i faci dimineata, este sa bei un pabar de apa pe stomacul gol. Aceasta trece imediat in intestin, iar de aici in sdnge si apoi in vezica, realizand o adevarata »spalare” interna. ~ Pentru o buna hidratare trebuie sa bei circa doi litri de apa pe i. Apa nu se bea ins in timpul mesei, pentru a nu dilua wie, Cee ce ar incetini digestia (0 jumatate de ora inainte si dupa mast). Senzatia de sete dupa ce ai mancat este falsa si se datoreste excitirii papilelor gustative. Este suticient si bine gura cu apa si aceasta senzatie va disparea. Bineinjeles ci cea mai buna este apa naturaki de izvor sau din fntind, consumata proaspati, deoarece proprietatile ei electrice (prinice) se pierd dupa citeva ore de depozitare. Evita apa de la robinet, iar daca nu sucul clitesti se poate, foloseste un filtru pentru purificare. Sue cu apel carbogazoase ici un cae apa mineraki sar sitonul nu. se consumi climia nacul gol a constatal ca majoritatea clevilor cu probleme yeolare nu acorda importanta micului dejun. Aceast afecteazi atentia, concentrarea si memoria 51 mareste tendinja spre agresivitate = O mas incarcats gi complicata solicita intens tubul di Se stie cit digestia reprezintd cea mai grea munca pentru ¢ acaparand peste 60% din energia nervous disponibild, ceca face pe om inapt pentru vreo activitate fizica sau psihica intensi zestiv Tocmai de accea nu trebuic sii te apuci de invaitat imediat dupa ce ai terminat de mancat Seara trebuie si consuini alimente uyor digerabile pentru a ny pune la munc’d stomacul pe timpul noptii (tu dosni si el uyor; de aceea, dup’ ora 21 munceste!). Fructeie nu trebuie si consumi alteeva deca Daca dupa 8 ore de somn te trezesti obosit, timpul noptii stomacul munceyte si digere combinatii incompatibile de alimente. Se stie cd digestia consum’ foarte multi energie nervousd. Dacd in stomac se afl alimente incompatibile, digestia poate si durcze intre 8 si 14 ore, in timp ce digerarea alimentelor combinate corec De asemenea, la micul dejun trebuie consun e digerit cel ma fruct te pentru cd pe wreaza 3-4 ore ate alimente usor digerabile. + Cu cat alimentele sunt masticate mai mult, cu atat vor fi digerate mai sor, reducand astfe! nunca stomaculul - Redu consumul de grasimi ce origine animala. Foloseste uleiuri vegetale obfinute prin presare la rece. Prefer mai ales fructe olcaginoase (seminfe de dovleac, floarea-soarelui, nuci etc,), ~ Respect orele de mas’. Dupii o nasi nu trebuie sa mandnci imic timp de 3-4 ore-Ni waned cind esti fa masa (cititul ziarului, privitul late Folosires in exe incalzire duce ta distrug firane preparate_ prin lemente. Cel’ mai bun nsumat pe edt posibil fea principalcld bucatar és natura. iar hrana trebuil nedenaturate, Evita prajirea gi, in 1. Wratarea termicd, atunei cand nu este vbsolut necesar, deoarece femperstura distruge enziv i face alimentele greu digerabile si tn plus, le schimt . ( A a vi. respeetiv alimente cu Un continut ' i. ad fe si fegume proaspete sau semint i ( it nie aproximativ o treime din or. Pe de alia parte, fa aceeagi masa nu trebu | const ume si rude, deoarece asimilarea lor nece i microbs ar antrena grave 1 1 r intest pe stomacul go, deoarece zaharurile pe . care \ digerate in stomac, ei in intestinul subsite. Daca in a deja alte alimente, fructele ramén acolo gi S sic & prineipala hrand a ereierului 0 constituie util dor consumul de duleiuri nu sporeste activitaile "i te reduce. Consumul exagerat de cent hiperactiv, reduce timpul de ' Ite greseli, apare fenomenul de ‘mult zahdir au dificultagi ta i au observal ci dupa sarbatori, find copii sead revultatele ka invatiturd, Zahiirul rect in singe fara a fi digerat, ducdnd ta © secretie sporitt de insulind, Acea antrenea7i 0 hipoglicem nd atengia si concentrarea. D aceea, ca o primi rete 1 domentul alimentar, tr edi 4 inintum consumul « iv sub forms r numite pompos oritoare indulcita cu adsosuri de diferite chim li njin glucide fa asocialii ~ c ‘gure necesitind digera ca zaharurile re Te cohtin ‘si jent in singe’ fiind fivrate lent, dtr continu, « in produselor de cofetarie, preferd fru iar in loce! bauturilo indul ahd Sau alfi inlocuitori, consumd s Un element foarte important este cor ficienta alimentelor aliment ¢ digerat i 1 (de exemplu, painea si cartofii) stiv alealin « Alimentele care cont mediu este furnizat ine umitaprialin proteine (de exemp! camea si produsele lactate), a ie un mediu acid (2 @lothidtic care activeazA pepsina). Este clar ci in acelasi timp i Sfomac nu poate si existe 5 alin. si acid neutralizeaza), Deci, daca la ace sd consumi si proteine amidon, dig ingreunata sau chiar blocata pa tulburarile digestive. Evita amestecul de amidon si aeeeasi masa. mai ales carne numa cartofi. ( cu salatd sau cu legume fierte. - Alimentul care se consuma in ces Brdul sub forma de paine alba. in coaja bobu du se afl peste 90% din $armeata” in provesu! de panificatie, De aceea, in | Albe, este bine si c fn perioada examenelor si in alte sit Meosebit, se mentele_esenfial paine neagra sau. gi mai bine ii de efort intelectual si alge, deoarec recomanda grau ineoltit. pol Flementele lor componente actioneaza sinergi Gltele, fosfor, care este un element Ip functionarecone eh acid ghitamie, cure i coeficientul de ind actiune toned asupra sistem: imeligenta, a nervos. gi mareste pragul de excitabilitate al celulelor nervouse, aienuind oboseala a. Grdu ineoltit. Pentru germinare se alege gral un inmuiat in apa cAlduga care se schimba dim limpezindu-I bine. Vara incoltesie cum in dou’ zile, ia zile. Se consuma cand embrionul are 1-2 milis diferite adaosuri (de exemplu miere, mere razwite etc.), cate 1-2 linguri dimineaja, pe stomacul gol. Dupa ce « incoltit, este bine sa prin magina de tocat si si il pastrezi in frigide Germenii n octacosanol care este recomandat in « toate bolile sistemului nervos central ». Polenul conti netiona el © a sistemului nente foarte importante pentru buna arte bogat in enzim amine, oligoclemente, Aduce fourte multe elemente necesare smulti, dar deficitare in alimentatia obisnuita. Polenul ajuta ea performanelor intelectual ervos. I hhicd si este un reechilibrant. Se ia efi o lingurifi cu 30 de 1 ie de masa de dimineata si de teo luna, pauza trei luni, de trei ori pe an. La copiii sub 10 ani se da fe de linguriga. Se_ pc ma_simplu sau Algele marine conjin aproape toate clementele de care 1 Ele sunt foarte bogate in minerale, in vitamine si ec inocizil esenfiali eu ro ninant in funejionares istemt lear ia, concentra ivitatea intelectual 8 resterea_ performantelor ectuale, inkdturi stresul gi oboseala. Ar tr lipseasca S rele natur smal ~ in perioadele de efort intelectual se recomanda revitalizantul Hercules care se giiseste la magazinele naturiste sau il pofi prepara singur. Confine catind, polen i miere in parti egale. Fructele de catina si polenul le macini cu ragnija de cafea si le amesteci apoi cu miere. inlituri stresul si oboseala intelectuald, stimuleazi memoria si sistemul imunitar, ajuté la buna irigare a creierului. Se iau 1-3 lingurife pe zi dupd mese, Seara poate si product din catina, Ea excitanté decat insomnii. Se poate folosi si ceai sau tinctur indeparteazd starea de somnolenfi, fiind ma cafeaua (dar nu este daundtoare). ~ Pentru a spori memoria si performantele intelectuale, Elena iff Ibrian (28) recomandi un ceai din catina alba de rau, micese, traista ciobanului si matase de porumb. Se amestecd toate in piiti egale. Dou linguri de amestee marunfit (ffrd macese) se pun in 500 de mililitri de apa la macerat, 8 oe. Se fierb apoi 500 de mililitri de api gi se adauga macesele bine marunfite, se las’ la fiert 5 minute si apoi se amestec& cu plantele macerate. Se las 10 minute, apoi se strecoard, Se fac cure de trei sdptimiini cu cite 2-3 Ani pe zi. 8, Oxigenarea creierului Se stie de mult c& respirafia corectA reprezinta 0 conditis baz pentru sanatate deoarece ea influenjeaza circulatia singelui, deci aportul de oxigen si substante hranitoare la fiecare cclula. Se afirma cA nu exista aliment sau tablet de vitamine care si facd Mai mult decdt un exercitiu de respiratie corecté. De asemenca, intre respirasic gi atentie este o legatura stransa. incearcd sa citesti Seva dupa un efort fizic intens; nu vei putea pind ce nu se Tegularizeaza respiratia, S-a constatat cf, atunci cind respiri rapid, i tendinja si vorbesti in propozifii scurte, cAci nu te pofi 47concentra prea mult asupra unui subiect, in schimb, respirati lent te face s gindesti mai profund si s& folosesti propozitii mai lung Creierul este cel mai mare consumator de oxigen; desi cAntireste 2% din greutatea corpului, el foloseste 20-30% din oxigenul care ajunge in singe, de aceea functionarea lui, respectiv claritatea gandirii, este afectatd in primul rand de cantitatea de oxigen din singe. Cresterea fluxului de singe oxigenat spre creier determin doui lucruri: activeazd zonele mai lenese” care Primesc de obicei mai pusin singe si incetineste procesul de ‘imbatranire a celulelor nervoase. in mod normal, anumite celule sunt hranite mai pufin decat altele, Acestea sunt tocmai celulele pe care le folosim mai putin si de aceea ele vor fi primele care vor muri, Tocmai de aceea, exercifiile de respirajie profunda, sporind cantitatea de oxigen ce ajunge la creier, il fac sa functioneze mai bine. in plus, respiratia lenta, ritmicd, cu pauze pe gol, regleaza bataile inimii, face si incetineascd ritmul cerebral si agitatia mintald, favorizand relaxarea. Pentru aceasta, respirafia trebuie si fie uniform, lunga, continua si curgdtoare ca un oftat adine si senzual. Nu este prea usor sii invefi, sau mai bine zis, si reinveti sa respiri corect, Tehnica este descrisi pe larg in ,,Yoga, 0 necesitate..."(7). Probabil putini stiu ca respiratia actioneaz& asupra circulafiei Singelui, mai ales 1a nivelul creierului. Pentru a te convinge, este suficient s& expiri de 2-3 ori puternic pe gura, ca si cdnd ai sufla praful (deci cu buzele stranse). Dupa citeva secunde vei ameti (mai ales daca stai in picioare), Cand sufli putemnic, se creca: presiune la nivelul pkimanilor, care va impinge sdngele spre creiet (este ca atunci cand stai in cap). Creierul, neobisnuit cu un flux sporit de singe, va reactiona dind senzatia de ameteala, Pe baza 48 acestor constatéri, yoghinii au pus la punct un exercitiu special de respirafie numit KAPALABHATI (7), care, in traducere, jnseamna ,,purificarea craniului”. Este vorba de o serie de respirafii foarte scurte in care faza activa este expiratia, inspiratia fiind pasiva si durand dublu fata de expirafie. Se realizeaz astfel o ,hiperventilajie”, deoarece se creew’ un adevarat vartej de aer in plamani. in plus, contractia puternicd a musculaturii abdominale, necesari acestor expiratii scurte, creeazi o suprapresiune, ceea ce depliaza toate alveolele pulmonare, deci inclusiv pe cele care in mod normal nu sunt folosite. Exercifiul se executd in picioare si incepe printr-o inspiratie ampli. La sfarsitul ei, toracele este bombat si va rane astfel tot timpul exercifiului, iar abdomenul este ,umflat”. Fé 0 contractie scurta (circa 0 secund’ sau chiar mai pufin) a musculaturii abdominale, cea ce va face ca aerul si iasd cu putere din plimani (ca atunci cAnd sufli puternic nasul). Relaxeaz’ apoi musculatura abdominal, ceea ce va face ca in pliméni si intre aer in mod pasiv, apoi expira din nou puternic si aga mai departe. Atat inspiratia cat si expiratia se fac pe nas. La inceput vei face serii de 10-15 rafale, sporind progresiv numérul de rafale pentru o inspiratie completa. Elementul important nu este viteza de execute, adic numarul de expulzari, ci forta fiecdrei expiratii. Se fac de regula 2-4 seri, odihnandu-te cate putin dupa fiecare. Este Yorba de un exercitiu de respiratie destul de dur si nu trebuie si exagerezi cu practicarea lui de la inceput. Daca simfi ameteala, te opresti. Prin antrenament, arterele carotide vor fi pregatite si Primeasc& un flux sporit de singe. Cei care au afectiuni Pulmonare, de orice fel, inainte de a practica acest exercitiu, vor consulta mai intai un specialist. 49Datorité hiperventilatiei care se realizeaza, in plimani va fi un surplus de oxigen care se transmite prin sange la fiecare celula a corpului, ceca ce intensifica i stimuleaza toate procesele celulare, avind loc o revitalizare a organismului. Circulafia sunguind esie accelerata in tot corpul. in timpul expirajiei, datorita presiunii care se crecazi la nivelul pkiminilor, singele este impins (mai ales) spre creier, care se dilata astfel pujin, iar in inspiratie coboara in plimani (este ,aspirat” datorita presiunii mai scdzute), cea ce duce la 0 usoard contracjie a creierului si, datorita puterii expirajiei si ritmului sporit, are loc un adevarat masaj al creierului (dilatiri si contractari), 0 curdijare si o hranire a I cvea ce va duce la stimularea proceselor intelectuale. Drenajul sporit indeparteazd in acelasi timp toxinele din creier, cele care in mod normal scad reactivitatea celulelor nervoase, facdnd ca procesul de imbatranire a acestor celule sa fie incetinit. Pentru sporitea fluxului de singe spre creier si, implicit, cresterea performantelor intelectuale, deosebit de utile sunt, de asemenea, asanele din yoga, mai ales poziliile inversate sau cu picioarele ridicate: stand in cap, lumanarea si plugul (7). Il RELAXAREA - factor deter al accelerate. 1, Efectele relaxii Capacitatea de invajare este afectata putemic, daca la nivel fizic sau psibic exist tensiuni; se cunoasle efectul tor asupra ilor psibice, de exemplu, in timpul examenelor, cand ,,tracul” bloch complet si oric indeparteze si mai mult de ele). Primul scop al relaxarii este de a elimina tensiunile de la toate nivelurile. invatarea este optima atunci cind corpul este relaxat, iar mintea in stare de receptivitate (,n alert”) S-a stabilit co stare prealabild de relaxare permite si se invefe mult mai repede decit in mod obignuit. Aga cum af Lozanov, o dat ce ai invajat sa iti deschizi mintea, capacitatea de amemora si de a-fi reaminti pare aproape nelimitata, Relaxarea este folositi pentru a atinge ,stiri de constiinta modificata”, care marese capacitatea de infelegere si de asimilare 4 informatiilor, iar, prin antrenament mai indelungat, se obtine accesul la starile de supraconstiin{a. La cel relaxat fizic si psihic, ideile sunt libere si ocupe tot cdmpul constiintei, ceea ce deschide calea gindirii creative, deoarece ideile fi vin limpede si fulge in minte. Relaxarea profundi realizeazi o decuplare partiald a Simfurilor si, in acelasi timp, 0 mai mare acuitate mini $i auditiva, iar reactiile sunt mai rapide. Invatarea pe fond de Telaxare este ideala, obtinandu-se o eficienfd foarte mare. Creierul Telaxat este foarte receptiv Ja informafii, favorabil ima az mecanismele memoriei (lucrurile bine slite sunt uitate ice det i nu ince are de a fi le reaini ma, A, vigualagindirii creatoare; in astfel de momente se descoperd usor soluyii la cele mai dificile probleme. inainte de a incepe o sedinfA de invatare, trebuie s& creezi o stare de maxima receptivitate, Pentru aceasta, fa citeva minute de relaxare fizica gi psihicd, pregatind astfel mintea pentru o invatare eficienta. 2. Unde cerebrale Se cunoaste c& existé patru stéri de activitate cerebrala corespunzatoare unor pian ‘intel (determinate de activitatea desfasurata), care sunt caracterizate prin frecventa je cong undelor cerebral Undele beta, care su freevenja intre 13 gi 35 Hz, apar in de acti nu te absoarbe Starea beta este starea de veghe n te ca complet. Ele exist in ce: caracterizatd prin ginduri scurte de natura diversi care se sueced cu rapiditate constituind un fel de ,bruiaj mintal”, un permanent szgomot de fond” care face ca eficienta invatirii sa fie foarte mala, mai mare parte a zile redusa, 2. Undele alfa cu freeventa de 8-12 Hz apar in vis (noaptea sau cfind visezi ziua cu ochii deschigi), fn stare de relaxare, de reverie sau cfind esti atat de absorbit de 0 anumita activitate, incdt pierzi notiunea timpului. in starea alfa, creierul este activ intr-un mod foarte eficient, fara si necesite efort psihic. Daca starea alfa este indusi in mod constient, este foarte bun’ pentru invatare, deoarece activitiile intelectuale sunt mult mai intense, find ‘elerate gandirea gi judecata. Este o stare de mare receptivitate S-a stabilit c& elevii superdotafi actioneazi mai ales in ndelor alfa. a psihi domeniul 3. Undele teta au intre 4 si § Hz gi se intilnese de obicei in activitafile subconstientului. Apar in faza sommului lent (5-10 minute de la adormire). Starea teta se obtine in mod constient prin antrenament mai indelungat, fiind specifica meditatic’ 1 relaxarii profunde. Este si mai eficienta din punct de vedere intelectual. In aceasti stare, mintea devine foarte limpede. funcjionand fnfelegerea intuitiva, Ideile apar cu usurinta, asigti tu insupi la tivitatea parfii subconstiente a minfii, cea de unde izvoriise toate ideile gi unde se duc toate informaiile. 4. Undele delta au intre | si 4 Hy si sunt caracteristice somnului profund. ‘Tehnicile mintale simple expuse in continue opereazd direct asupra. mintii prin incetinirea ritmului si activitatii _undelor €erebrale si activarea specified a ambelor emisfere in scara de ffecvent alfa gi chiar teta, Cu edt te apropii mai mult de starea spécificd meditajici, caracterizata de freevenia joasd a undelor cerebrale, cu atat invatarea va fi mai eficien 3. in relaxiirii (7) fn timpul relaxdrii este bine sa folosesti 0 muvicd barocd cu itm de 56-60 de batai pe minut, care favorizew7i destinderea Greierului si inducerea starii alfa (vezi cap.A.1.5). Primii vizati in relaxare sunt muschii striati care reprezinta Peste 30% din masa corpului, Ei sunt in legaturd cu scoarta cerebral prin doul categorii de nervi; pe de o parte, cei senziti Care transmit informafii la creier, iar, pe de alta parte, nervii Motori prin care vin comenzile de la creier. in permanent’, 1a miuschi vine un curent nervos, care ii menfine in stare de SOhtractie slaba (tonus). Influxul nervos necesar contractici mu depinde de mar muschiului, ci numai de numarul lor, fiind 33necesar scelasi influx, atét pentru contractia unui mic degetelor, cit yi pentru unul mare de la picioare. mugchi al Relaxaiea se poate objine in mod voluntar prin comanda verbal de autosugestie) gi duce la decoucctarea nervilor motor’ calc, asttel, nu mai trimit informafii Ia ereier si avesta nu mai este Jat” cu impulsuri provenind de ta muychi, Relaxirea se invaya in pozitia Shavasana, culeat pe, spate pe un sup patura pusd direct pe podea de exemplu - deci net n pat. F nt departate la cirea 30 de centimetri, mainile imtinse cu palmele in sus, gur $i ochii inchise. Se cunostinta de tiecare parte a corpului, smandand i timp (verbal) Conce ‘egiunea respectiva astfel incdt st pervepi senzatfiile de contuct (cu Tmbraeamintea, cu podeaua) si repeti ugchilor sé se relaxeze mintal Relaxeazi-te!". La inceput se poate s-nu percepi F inunca se desfasoard in interior gi rezultatele nu vor intar Parcurge corpul cu gindirea de jos in su incepane piciorul drept, comandind pe rand si se relaxeze gambei, coupsei, upoi treci ta celilalt picior la | si bazinului, treei ka abdomen si torace, fa ocolul tru eel pe suprafaj spatelui, ajungand astfel ta mugchii g oi ai fefei asupra cdrora trebuie 9 insigti mai mult barbiei, buzelor, obrajilor, muschilor inti, weei la pielea capulul. Mergi apoi cu relaxeze pe rind wexebratului, bratutul 51 umerilor, apot treci ta cealal Wawwi din now cu muschii gitului yi ai capului Repetti a dows 4 secventd gi eventual chiar a treia our, facdnd acum un num mai mic de comenzi mintale. A treia oar nu mai insisti_ pe segmente, ci comanzi s portiuni: mai mari: picior drept in i trunchi, gat, cap si maini, 1 dieapd, comandind si degetelor, ma se relaxeze unor regime, picior sting, bazin, sa La inceput poti st aluneci in somn. Acesta este un ,,incident tehnic” ce trebuic cvitat, deoarece scopul relaxarii este tocmai acela de a objine o stare de constiinta lucida. Relaxarea poate si reugeasc’ foarte bine in timp ce faci baie, caci acolo nu sunt sanse si fii deranjat, iar apa di senzatii minunate, amplificind destinderea musculara si calmand mintea. Efectele relaxarii se pot simfi uneori de la prima sedinta, alteori dupa mai multe zile, depinzand de gradul de interiorizare, ‘Atunci clind esti relativ obosit, senzatiile sunt mai puternice. Poti si percepi 0 senzajie de greutate, mai ales in maini si in picioare, pe care le simfi moi si grele, sau sa pierzi senzatia de contur corporal, poate s& apard un fel de toropeala si sa pierzi legtitura cu realitatea fizicd. Vei percepe bataile inimii si propagarea lor in tot corpul sati 0 cAldurd la nivelul plexului solar, care se raspiindeste in corp. Pentru a-fi da seama de eficacitatea exercifiului, relaxeaza, de exemplu, numai partea dreapti a corpului si apoi compari senzatiile care vin de la cele doua parti Dup& mai multe zile de antrenament, atunci cfind ai stapanit bine tehnica, vei incepe s& invefi relaxarea fulger, care se poate Practica oricind si in orice pozitie. Simpla interiorizare in Giferitele regiuni cu o imagine mintala de relaxare, cu sau fara comand’ verbal, va face si obfii starea de relaxare in ciiteva secunde, Relaxarea corpului se incheie cu relaxarea centrului de comand’, a creierului, Pentru aceasta, te interiorizezi in cutia €ranianii si incerci si percepi creierul moale si destins, Comandandu-i in acelasi timp, mintal, s& se relaxeze. Relaxarea Creierului antreneazi deconectarea intregului organism gi, in celasi timp, o vigilen{& mintald. Pentru ca relaxarea sa devina mai profunda, incearcd si creezi @ imagine mintala de calm si pace, de liniste si de relaxare, 38imaginindu-fi un peisaj care poate genera o astfel de stare riisaritul sau apusul soarelui, un lac linistit in care se oglind soarele etc. Imaginile relaxante pot fi insojite de 0 muzica adecvatd, linistitoare. Sunt indicate, in mod deosebit, inregistrarile care cuprind sunete din natura, ceea ce va antrena o linistire a gindirii si te vei cufunda in imaginea respectiva de liniste si pace. Invata relaxarea si f8-0 zilnic, preferabil la aceeasi or’. Atunci cfind vei stipini bine tehnica, starea de relaxare, respectiv de predominant a undelor alfa (sau teta) se va realiza dup’ numai cfiteva secunde inainte de a incepe sA invefi, sA rezolvi o problema sau inaintea unei testa, £8 mai intdi o scurta relaxare pentru a induce starea mintal& cea mai propice. 4, Somnul si invatarea eficientii Numai faptul c& somnul ocupa o treime din viafa omului ne face sti credem c& este o functie deosebit de important’ pentru organism, Dac un om poate trai peste o lund fra hrana, 2-3 zile de nesomn duc la tulburiri psihice; se stie cd, dacd nu dormi bine, a doua zi ,nu esti bun de nimic”. S-a constatat cd durata somnului este, in general, cu 1-2 ore mai mic& decat normal. Necesarul de somn este: pentru copiii de 7 ani - 12 ore de somn, fnire 8 si 10 ani - 11 ore si jumatate, pentru 11 ani = 11 ore, pentru 12 ani - 10 ore si jumatate, pentru 13 ani - 10 ore, pentru 14 si 15 ani - 9 ore si jumitate, pentru 16 - 18 ani - 9 ore de somn; 80-90% dintre tineri dorm insi mai putin decat normele optime. Cauza principal a duratei de somn reduse se afl fn organizarea defectuoasa a timpului liber Durata si calitatea somnului influenteazd randamentul scolar. Pentru elevii de liceu care au in general ore dimineata gi care au 0 matinald” (05% se wezese in jurul ores 6, iar 65% tial. Or mm pierdute in Uinpul saptimanii nu se pot ond de trezire 23), duruta somuului este redust subst se culed dupa oi aceste ore de so recupera la sfiusit (simbata 51 Gaumimea), asa cum face majoritatea, Cu ci mult, cea ce este yi necesis, deosrece memo Jucreazii intens in timpul somnului. Activitatea celulelor nervoase nw scade in timpul somnului, ci, paradoxal, creste. In urma acestor constatiri s-a incereat (si se mai inceared) invatarew in timpul fofosita malt in blocul sov invefi mai mult, cu slut simfi nevoia sa dormir ade fungi durata somnului. Tehnica e: 1c, Deoarece legitura cu subconstientul este mai bund se : dimineafa fa trezire, in uncle ycofi din Rusia se transmiteau in dormitoare, prin difuzoare. \ectii in timpul acestor faze-cheie. Au fost onganizare complica: 1 ta adormire si necesita 0 nsii si esecuri, deoarece invatarea in som lata cateva Nu incera s. se mandiese eguli legate de somn nvefi nouplea gi s dorm Zit, Sunt unii inert faptul cd nu f cont de orele de soma pe care fe-edue mult apeldnd Ja cafea sau alte stimulente. Aceasta va genera o stare pentru ziua uematoare. ..Lupta” cu somnut €sle 0 greyeala grav mai ales pentru cei care sunt in criza de timp: Hse dutoreaza ubsonfei planificarii. Energizantele tari, desi ofera -etuald, nu fac altceva eliminand barierele naturale parent un supest pentea activitatea inte decit sa muscheze electele oboselt de proveciie si ducand asiiel la epuizare si la dezechilibre Rervouse, in plus, noptile albe reduc rezistenta organismului, dind Osensibilivace crescuti fata de boli Multi cievi (mai ales din clase farmecu inyztarii noaptea. simt ea ous zi va fi, in mod sigur ¢ mai mari) sunt atrasi de nei invajd mai bine, dar a ei care invata noaptea,Irmand cd atunci este nai multd Tinigte, iyi formeazd un bioritm invers devenind mai lucizi noaptea si mai lenti sau chiar somnorosi ziua. $i cum examenele se sustin ziue (dimineata) snoctumii” nu se vor afla intr-o forma prea bund ~ Respecia orele de somin: nerespectarea riumurilor biold afecteaz3 ¢vav sana si capacitatile intelectuale, Fste bine sa culci gi sii te trevesti ta ceusi ord (inclusiv in wekcnd in fel, atat adormirea, ct st trezirea devin automatisme si nu trebuie sf te mai fortes’ = Somaul cei mai odihnitor este intre or i 24, deci ai grijd s€ te cules .desveme = Muli cred c& somnul de dimineati este cel mai dulce imandnd pnd ti7ie in pat, dar somnul dupa ce a nisarit sourele cel care se ezeste mai tirziu nu se simte Au mai este oid win for uezeste de este codat in gene. ma”. i I legit”, intreas: ume Vie ii de ani o ritul souretui, iar acest rit Masa de sear treby fic ct mai uyoara, Inaimte cu aproximativ dou ore de a (© cuca nu trebuie si mai bei sa si mai mananei fnainte de culcare, trebuie sd eviti activitatite foane solicitante (filme m iprinse ete.): de asemenea, nu trebuie sa te culei nerve are de nemultumire = Inainte cu cel 4 de ori de culcare nu mai inva Seat nainte’de nu pot rebuie sa dormi pe un pat tare cu capul spre nord. Se stie cd jn jurul corpului existé un cimp electromagnetic (aura) care interactioncazi cu cdmpul magnetic al pimantului si dacd cele dow cimpuri nu sunt aliniate, cel mai puternic #1 va perturba pe cel mai slab. Cel cate are o <5 ratate buna adoarme repede, iar somnul este profund. El se va teri bine dispus, plin de optimism si'dinamism. Daca te odihnesti rapion dl, respectiind cerinfele unui somn corect, vei Sim{i zilnic .pofis de invajare” si te vei wezi in fiecare dimineala vioi si plin de bund dispozitie. Cel care nu doarme bine, se trezeste dimineata: mai obosit decat la culcare. = Cand vrei si adorini, nu trebuie si te mai preocupe vreo problema, ciici ziua de maine te va agtepta, la locul ei, sa le rezolvi pe toate, iar eficienfa va fi mult mai mare dupa o noapte de odihna. Insomnia este un sem de dezechilibru_psihosomatic, constituind un semnal de alarms care trebuie s@ te determine si iti fevizuiesti modul de viata. Una din cauze este tendinta de 4 petrece prea mult timp tnceredind sa adormi, Daca mergi la culeat: inainte ca necesitatea somnului sa fie resimtita de corp gi te intinzi in pat pastrand in minte toate necazurile si problemele de peste zi, fncerci zadurnic si adormi east dorinta artificial. Cand corpul resimte necesitatea Somnului. se va relaxa, mintea se va linisti si vei adormi fara sd te forte deoarece corpul nu va coopera cu In nici un caz nu Uebuie sa folosesti somnifere, deoarece fcesic 1 performantele intelectuale, somnul_medicamentos aviind decit tural Pe ormi mai repede, trebuie sa incetinesti dialogul interior. nuri somnoroase insofite cle cAscat gi te vei Simi imed nnoros. Constiemtizeaza poi respiratia, Umnarestc > cu atentic, fii alent ka pauza din nspiratic giexpiraie, urmareste apoi expiratia si pauza care urmeaza. Incearca s& prelungesti putin rejinerea cu plamanii goi, cdci s-a constatat ca acesta este intervalul in care omul adoarme, deoarece acestei pozitii fi corespunde relaxarea cutiei toracive. Golirea profunda a plamanilor, urmaté de suspendarea respiratiei cu pkimanii goi, este un adevarat somnifer. Respira in acest mod de citeva ori, prelungind putin durata rejinerii la sfargitul expiratiei, ceea ce va face si aluneci usor in brajele dulci ale somnului! Imagineazl-ti cd respiri inty-un aer caldut de culoare galbend, nd inspiri imagineaza-i c& un astfel de curent urca prin piciorul sting ajungind la trunchi, pind la gat si coborind apoi prin piciorul drept. Imagineaza-ti ca esti intins pe nisipul fierbinte al unei plaje si auzi murmurul mari, imaginewzi-fi cA valurile se ridicd si se revarsi pe nisipul auriu al minfii tale! alta tehnicd de meditatie pentru a adormi este 8 vizualizezi culorile curcubeului, mai intai rogu, apoi portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. - Nu este bine sa folosesti ceasul desteptator pentru a te trezi ‘Trezirea tebuie si se facd intr-un mod ,,bland”. Trezirea rapida, .Sirirea” din pat este ddundtoare. Trezeste-te incet si intinde-te de citeva ori inainte de a te ridica din pat. Daca te trezeste altcineva, roagi-| s@ 0 facd intr-un mod linistit, s& nu te zgil{aie. De modul in care te trezesti si in care ifi incepi dimineaju depind, de reguki, dispozifia si cheful de munca pentru toata ziua. - Ziua trebuie inceputd intr-un mod organizat, plicut si relaxat, deoarece gandurile si emofille care apar la trezire dau tonul zilei, determinand starea in care te vei afla toatd ziua. Tocmai de aceea societatile traditionale foloseau anumite ritualuri dimineafa, Stabileste-ti propria rutind de dimineata (din care si nu lipseascd gimnastica de inviorare) pentru a te predispune si fii la indltime toata ziua. 60. II]. PLANIFICAREA INVATARIL Un element foarte important pentru orice activitate, este planificarea si organizarea mune timp s@ acorzi pentru finvatare, cind si la ce discipline vei invaja, ce ai de gind si realizezi in fiecare yedinj de studiu - si si organizezi munca in aga fel, incdt s& poi atinge obiectivele pe care ti le-ai propus. 1, Ritmurile interne Omul este programat genetic s4 funcjioneze dupa anumite cicluri care guverneazd atat activitatile fiziologice, cat si mintale. Timp de zeci de mii de ani, omul a trait in strans& armonie cu ritmurile naturii, sculdindu-se o data cu rasdritul soarelui_ si dormind noaptea. Civilizatia actual ignori ins’ ritmurile logice. Programele irationale de activitate si desincronizarile te in majoritatea ritmurilor reprezint ceea ce se numeste ale carui simptome incep cu oboseala fizica gi, mai ales, minal’, pierderea puterii de concentrare, iritabilitate etc. Daca aceste simptome sunt ignorate, se ajunge la dezordini mult mai grave, la boli de inima sau ale sistemului nervos. ptimanale si anuale. Perioadele de apacitate de munca sporita trebuie sa fie folosite efectiv pentru invajare, in timp ce scdderea puterii de munca in cursul zilei, SAptimanii si anului trebuie folosité pentru activitatii recreative si odihna, olin timpul anului, capacitatea de munca intelectuala este mai mare toamna, la inceputul ierni gi la sfarsitul primaveri in cursul sdptamanii, capacitatea de invatare este mai redusi lunea si simbata, creste de luni pana miercuri gi incepe s& scada de joi pind sAmbata. Aceste variatii trebuie avute in vedere in planificarea muncii si stabilirea orarului, deoarece nedozarea progresiv-crescinda si apoi progresiv-descrescinda a efortului genereazi stiri de oboseala gi surmenaj. 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Fig. 3 Evolutia capacitafii de invatare (in procente) pe parcursul unel zile Performanjele cele mai mari urmeaza (ca o regula general: pului (minima intre 3 gi 6 si cu scdderi curba temperaturii ce accelerate dup Cercet le psihologice si cronobiologice au arita livililii intelectuale este inte orele 9-13, circa 0 ord gi | scade intre orel 15 gi incepe sa creasca dup ind jumatate de la ni pring, atin now maxim intre orel 16 si 20 (40). in functie de aceste date trebuie si alegi momentul potrivit pentru sedinja de invajare, astfel inedt si coincida cu perioada de varf a bioritmului propriu. in afara variafiilor normale ale capacititii de lucru, se pot produce modificari datorita unor factori interni sau extern Factorii care produc oboseal, reducdind capacitatea de lucru, sunt: eforturi prea mari, indelungate si monotone, regim de viata dezordonat, somn pujin, lipsi de migcare in aer liber, condifii necorespunzatoare in camera de lucru, tensiune in familie, boli etc. In plus, persoanele introvertite sunt mai active, obfinand performanje mai bune, dimincata. Ele prefera si lucreze dimineata devreme gi sd se culce, de asemenea, devreme. Cele extravertite sunt mai active dup-amiaza, se culed mai tarziu si le place s doarma mult, O regula este sa studiezi inainte de a te culca si sa actionezi dupa ce te-ai trezit, deoarece memoria de scurt durata este mai performant dimineaja, iar cea de lung’ durati dupa-amiaza gi seara. Dimineafa, la trezire, creierul lucreazd mult mai bine mai ales la nivelul ,.intelegerii”. De aceea, elementele care soli mult gindirea se rezolvi mai bine dimineafa, mai ales dac& in Seara precedent ai pregitit bine elementele de teorie legate de problema respectiva. Memorarea este ins mai eficient& seara. Coea ce se inva’ dupa-amiaza si seara se refine mai bine de Ceea ce se invata dimineata, somnul avand un efect de de fixare asupra informatiilor obtinute in starea de veghe. De asemenea, s-a stabilit c& daca testarea se face imediat, este |. iar daca testarea se face (4 invatarea de mai Mai avantajoasd invatarea de dimineata dupa 0 perioada mai indelungata, este mai eficien dupi-amiaza,