670 Bolile infectioase Capitolul 105 Boli produse de Rickettsii Microbiologie “ va Rickettsile sunt un grup heterogen de cocobacili i bactl scurti, mic, ob toriuintracelulari, majoritatea transmi Exceptind tifosul transmis prin paduchi, oamei Manifestari clinice ‘Manifestirile clinice ale fazelor acute le cipuse, acarieni, muste sau pidy sunt gazde accidentale, unt similare in timpul primelor 5 aie febra, cefalee, mialgii, cu sau fara great’, varsdturi gi tuse. in evolutie, manifes tarile clinice - incluzand aparitia unei eruptii maculare, maculopapulare sa veziculare, escare, pneumonie si meningoencefalita — variaza de la o afectune la alta, (Vezi Tabelul 105-1 gi detaliile mai jos) RICKETTSIOZE TRANSMISE DE CAPUSE SI ACARIENI i FEBRA PATATA A MUNTILOR STANCOS! (FPMS) Epidemiologie « . Statete, Cauzata de R, rickettsia, FPMS are cea mai ridicata rata caz-fatalitate dintre toate bolile produse de rickettsi 4 3 < 3 2 3 8 a as # 35 + In Statele Unite ale Americii, cea mai mare prevalenta este in statele dia sud-est si central sudice, Majoritatea cazurilor apar din mai pan in septem- brie, O prezentare rara, FPMS fulminant, a fost asociaté cu FPMS la barbafii ne- Bri cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza (G6PD). FPMS este transmisa de specii diferite de cipuge in diferite zone geografi- ce ~ de exemplu, cApusa cdinelui american (Dermacentor variablis)tan5- mite FPMS in doua treimi estice ale SUA si in California, iar cApusa paduri- lor din Muntii Stancs ea ‘si (Dermacentor andersoni) transmite FPMS in vest Patogenezi Rickettsiile sunt inoculate in derm dupa > 6 ore de la alimentare, se imprist Pacienti prezinta rash. i si pe trunchi, tot organismul prin vasele numeroase zone de conti Permeabilitatii vasculare, fesuturilor si a organelor, lor si al gleznelor; ulterior, se den ele limfatice si curentul sangvin, $i i inuitate ale sistemului reticuloendotelial- edemul, hipovolemia gi ischemia determin’ le prnoponina eyonneree, Aenjanaled SAngQuineus Oe gauuntas Atup atu de capuga R sanguine AO erwaee ime‘edong ‘png sia} sapijeydagoua}y — SL 08 91-8 91-8 @ 8 PION ap PoVEWY —:(eUJWUa}apau WisIUeaW) eoUNg on suena & “a1 q ‘smeuibew souaoqjeueg sss 01 S oBl-2b eL edoung ebndeo ap wimeosny ite. ‘omxeyy ‘eon, snouin6ues Ht 06 = 00L_— LE = Zt-01 ~——“Bureson ‘aqun ajayeIS sapjossAuod)7 :eéndeo op eunyeosnW f ‘péndeo: ap 389A 2p oI wimebauen y eumpposnus ap Ble thet 06 0s é Ol-b "ueUIeYes-qns Boy ‘wnaeugay ‘y :eéndgo ap BinjeOsNW = aeoLYE -y ueowye ides ng ap + ¥6 98 é 01-2 Bouowy ‘oyun ajeyers wmeinoewy — Hayed'y — eseo|noeW Biqay renuag, mua oyjwund y ‘sn uesoueionp. + os 16 bbl Lg ns ep edoung — -aundues y :eéndgo ap eieosnW — ouca'y -a EIEVEM IgE auun ayayeIs “eyzeAg “aIKaW snauynbues snjeydeardiyy wnejoaune "y png apyelesjuag eoVeWY ‘asuauuales ewwoxquiy yqeuen'g ‘tuossepue ——isyayo41_|So9UEAS JO\}UNWY SUUN alaleIS _ Jojue2eueg :esndeo ap BinyeosnW BISWA 2 pieled Bugas s 3 q ‘s g i nf este in stKe NANA ERG | EEE SR Ei! SSS, ER VL = if SP LL Ingoy6 40) oq mou L5-S 08-€ uae BAIBIEYU) -uNg BIaIxoD ‘Degas Iningyioed ajainsuy ‘aauins, wnipiquioso}de7 —jysnwebins) ttt SE os le-9 8l-6 NON ‘eleAsny ‘eIsy ede ap BIMeOSNW) -ns} PqUaUO —@J0qUe ap jnsoy snjeoins ‘wnyyd Bisy ad 7 ‘snoyioed 7 ‘snuiau 7 ‘sueind —-o\Koobeyd -popuid aie - oN wey re 18-p ‘edoung ‘aun alayeig —-Bas sapoxy :e8ndeo ap BIMeOsNW — ewse/deuy Pzowseideuy wnveouewe oN SHUN alates — PUWUOxiqUIy :eSndeo ap BneosMW —OuMa 7 BUM eZ01yIMU syigeuen ‘g ‘wnueouewe SSU82NE49 —padongyoouow = ™N 98-8 Werk auun ejares wom] — RUeWIN ezOlKybN. = N oe gle 1-8 Ingo 0) aq ~ moh y uns jnsoyyy Eo Eee sty 3) Ea) ne -ny snynajpéq ‘ayonped ap @je924 Erm yer ~Pmaud “Yy GUYANLINOD) JTVISLLAHOI HOTILOIINI THOUSINTLOVEVO 1-SOL INTIS gBoll produse'de Rickettsii TAN TVORTIRTE! 673 Ht petesile se produc la 41-59 % dintre cazuri, aparnd in ziua a 6-a sau dupa * jn aproximativ 74% dintre cazurile care includ rash, Afectarea palmelor si Malpilor apare dupa ziua a 5-a, in 43% dintre cazuri, iar in 18-64 % dintre anuri, nu apare deloc. pacienti pot prezenta hipovolemie, azotemie prerenali, hipotensiune arteri- ala, edem pulmonar non-cardiogenic, insuficienté renala, afectare hepatica siimplicarea cardiaca cu disritmie. Hemoragia este o consecinta rara a lezi- ri vasculare severe, dar potential amenintitoare de viata. ‘AMectarea SNC ~ manifestata ca encefaliti, deficite neurologice focale sau meningoencefalita ~este un determinant important al evolutiei. In meningo- encefaliti, in LCR apar pleiocitoz, cu predominanta mononuclearelor sau a neutrofilelor, concentratia crescutd a proteinelor si nivel de glucoz’ normal «+ Caracteristicile de laborator includ: cresterea concentratiilor reactantilor de fazi acuté (de exemplu, proteina C reactiva), hipoalbuminemie, hipopona. triemia si cresterea nivelului seric al creatin kinazei. 35 50 6-21 9-18 Prognostic In cazurile netratate, moartea apare frecvent in 8-15 zile dupa debut; FPMS fulminant este fatala in 5 zile de la debut. Rata mortalitatii este de 3-5%, pofida antibioticelor eficiente, in special din cauza intarzierii diagnosticari Supraviefuitorii cu FPMS se reintore frecvent la stadiul de sinatate anterior. Diagnostic Diagnosticul de FPMS in timpul primelor trei zile de boala este mai difi- «i, doar 3% dintre pacienti prezintd triada clasica de febra, rash gi un istoric de expunere la cApuse. Cand apare rash-ul, diagnosticul de FPMS trebuie luat sigur in considerare, * Singurul test diagnostic care este util pe parcursul bolii acute este examenul imunohistologic al unei biopsii cutanate din leziunea de rash, care are o sen- sibilitate de 70% gio specificitate de 100%. * Serologia, cel mai frecvent testul de imunofluorescenta indirecta (IFA), este de obicei pozitiva la 7-10 zile dupa debutul bolii; este in general detectabil un titru diagnostic de > 1: insulele Pacificului Asia, Australia, Noua Pe tot globul Guinee, Medicamentul de electie pentru tratame ful usa de E. chaffeensis,678 Bsa Bolle infectioase | «Testarea PCR inainte de instituire trtamentului antibiotic sau ser ticul retrospectiy, care arata o crestere de patru ori titrului anticorpijge ‘on. firma diagnosticul. ae 2/2i) este eficienta, majoritat. iciclina (100 mg p.o. x 2/2i) este e |, mjoritatea pace sentnd diminuarea simptomelor in 24-48 de ore. Gravidele i copy <8 ani trebuie tratati cu rifampicina. Ntilor pr. Hi CU vary, i PROFILAXIE ; Preventia EMU si AGU necesiti evitarea cipuselor in arile endemice, ting rea de haine de protectie si de insectifuge anticipuse, cAutarea atentaacipuy, dup’ expunere si indepirtarea prompta a celor atagate. Microbiologie Coxiella burnetii - agentul etiologic al febrei Q - este un cocobacil intracelu. lar de dimensiuni mici, pleiomorf, cu un perete celular Gram-negativ, Epidemiologie si patogenie Febra Q este o zoonozi, larg raspandita pe glob. Sursele primare ale infectiei umane sunt vitele, oile si caprele; multe alte animale pot fi vectori de transmi- tere sau rezervoare pentru C. burnetii la oameni, + La mamiferele femele infectate, C. burnetii se localizeaza in uter si glande- Je mamare; infectia este reactivata in timpul sarcinii si concentratiiinalte de C, burnetii sunt depistate in placenta. In momentul nasterii, C. burnetii este dispersata ca aerosoli si infectia urmeaza inhalarii acestui microorganism. * Persoanele cu risc pentru febra Q sunt reprezentate de lucratorii din abatoa- te, veterinarii, fermierii sau alte persoane care intra in contact cu animalele infectate, in special cu animalele nou-nascute sau cu produsele de conceptie. * In Statele Unite ale Americti, sunt diagnosticate 28-54 de cazuri pe an; in Australia, sunt descrise 30 de cazuri la un milion de persoane anual. Manifestari clinice Prezentarea clinica specifica a febrei Q diferd in functie de zona geografici @ iu ie in Noua Scotie sihensins in Marsilia): i exemplu, pneumonie in Noua Scotie si hepatita granulomatoas febra Q cronica implica aproape intotd a leauna endocardita. ‘ebra Q acuta: dupa perioada de incubatie de 3-30 de ile, pacientii pot pre zenta un sindrom asemanitor gri ‘or gripei, febra prelungita, pneumonie, hepatit> nicefalité si infectii in timpul sarcinll. nespecifica (de exemplu, febri, obosealt extrema, cefalee sever, friso: tse fi, ocazional, rash), “@NSPirati, greayd, varsitur, diaree ~ Radiografia tor eee ‘ ding endemien ie 1. Pacientii tratati cu aceasta schema trebuie ayertizati despre riscurile de fotosensibilitate si toxicitate retinian’. Saat Daca schema cu asocierea dintre doxiciclina ji hidroxicloroching nu Poate fi utilizati, ar trebui foloste cel pusin dowd medicamente active pe GhumttiRiampicina (300 mg o dats pe 2), combina doxiccina 0 mg in dou’ prize) sau ciprofloxacina (750 mg de doud ort pe zi) au fost cu suces 3 4 lentul trebuie administrat cel pufin 3 ani, cu intrerupere doar acd aoicorpt Iga de fara | au un tu ¢ 13) a dack ual Go ak Teste s 1:200, ea Pentru mai mutte informati, vezi Walker D. H., ay ie J, S,, _ Marre. Rickettsial Diseases, cap. 174, p. 1407, FRIM-18, fanctie r Y 4