40 de teste complete 5- Continua enuntul urmitor, astfel incat sa obtii o constructie conditionala: , Trenul ajunge in Bucuresti cu o intarziere de cateva minute.” 6 puncte 6. Alcatuieste un enunt asertiv in care numeralul cardinal ,zece” si aib’ functia sintactica de subiect si un enunt exclamativ in care pronumele nehotirit ,tofi” s& aiba functia sintactici de complement indirect. 6 puncte 7. Completeaza spatiile libere din textul de mai jos, reprezentnd comentariul unui jumna- list, cu forma corecti a cuvintelor scrise intre paranteze. 6 puncte fn oras era un (trafic / trdfic) intens si abia am gisit un —_____(tixi / taxi) pentru a ajunge la hotel. Subiectul al II-lea 20 de puncte Imagineaza-ti cd ai plecat intr-o excursie la munte. Redacteaza un text narativ, de cel pur 150 de cuvinte, in care sa relatezi o intamplare din tren. Compunerea ta trebuie si cuprinda indicii spatio-temporali, succesiunea logica a evenimentelor, o secventa descriptiva gi pre- zentarea unei emotii / a unui sentiment. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: * continutul compunerii — 12 puncte * redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corect’ a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului -1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; corectitudinea gramaticali - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor — 1 punct; proprietatea termenilor folositi ~1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie ~ 1 punct; lizibilitatea ~ 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dexvolta subiectul propus. Testul LO + Toate subiectele sunt obligatorii. * Se acorda zece puncte din oficiu. *Timpul de lucru efectiv este de doud ore. SUBIECTUL! 70 de puncte Ciceste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde cerintelor formulate. Era o incredibila dupi-amiaza de noiembrie, bantuita de funigei si de aroma tuff- nelelor, cand cerul insusi, uns cu mierea ultimilor faguri de vari se amesteci in viafa ta particulara si intima, iti da o mie de motive si zaci pe banca trasi la soare si, in acelasi 49a Evaluarea Nationala 2021 timp, 0 mie de ghionti si pleci, si te tot duci, s4 nu te mai opresti... Ceas de cumpa na, de lenevie si dor de duca, de remugcare ca nu faci nimic ori ci faci ceva, totdeauna parca altceva decit s-ar cuveni, infisurat in dulce mantie de lumina. $i poate nimic nui seamina mai mult cu hoinireala decat o astfel de trandava visare... Te simti pe fundul unei birci, tarat la intamplare, fara vasle, spre larg, mereu spre larg, acolo unde nu e nici durere, nici intristare, nici ascultare, nici absentare, ci numai lenea cea fard sfarsit... Plus un odgon, 0 sforicic’ amérata ce te tine, totusi, priponit gi care te zmuceste brusc, taman cand lumea fi-e mai draga. E scoala, Misule, care a inceput de dow’ luni, scoala spre care ai plecat de doud-trei ceasuri, scoala care nu fine seama de funigei, de mierea cerului, de blanda vaslire spre nicdieri... N-ai ce face, Migule, n-ai incotro, caci din splendoarea zilei acesteia, acolo, la 300 de metri distant, la scoal, nu riméne decat o rubrica si din tot curcubeul acestui chiul, miraculos topit in frunze galbene, crizanteme rosii, merisor verde si dalii lila, rimane doar zgaiba aceea neagri, de nesters: absenta. $i unde ¢ absena ¢ sau intristare sau... motivare, nu? Ba bine ci nu... Soarele scapati o clip’ ca pentru bezeaua de despartire. Pa, Migulica, pa! Care va si zica, daci e ora 4, ¢ ora a treia. S-a dus ziua. $i pentru scoala, dar si pentru mangaioasa plutire in neant. $i e ca si cum ar fi venit ceasul socotelilor. Motivarea. S-a risipit tronul imparatesc al dup’-amiezii. [ati catedra. — Am fost bolnav? Copilarii, motivare de branzoi... Nu s-a simtit bine mama? »Sal- varea” care n-a nimerit blocul U 28? Buna, dar chestia ai spus-o in octombrie. Broasca la us care s-a blocat? Robinetul la baie ce nu putea fi inchis? Alte ,defectiuni tehnice?” Prea cunoscute. Altceva ar trebui, altceva, si rupi inima clasei, si dea in lacrimi baietii, s4 hohoteasca de plans fetele, apoi si se bucure toti, in frunte cu tovarisul profesor, ca Migu a scipat cu viati, si-1 mangiie, si-1 incurajeze, ba chiar si-1 felicite togi. O intamplare, asadar, grava, neobignuitY, poate eroic%, in orice caz extraordinara, si nu un pricajit de pretext, chitanga ridicola si banal a chiulangiului incepator... (Mircea Santimbreanu, Recreafia mare) *funigel- nume dat firelor de piianjen care se vad plutind in aer in zilele senine de toamni; Sodgon — fanie groasa si lunga folosit& la pescuit; “neant ~ nofiune care desemnea7a vidul, nimicul ‘Modelul finlandez: pauzele dese — succesul invatirii rapide. Un profesor si scriitor american a infeles care este succesul invatarii rapide de la elevii finlandezi. Luarea pau- zelor dese ii ajuta pe copii sa invete si sA retina informatiile mai ugor. Profesorul american recunoaste ca la inceput nu intelegea rolul acestor pauze dese, fiind obignuit in SUA sa ,lege” orele si si opteze pentru pauze mai rare. Ba chiar consi- dera ci pauzele dese ar putea si influenteze negativ programul de studiu, prin faptul ci elevii se vor concentra mai greu gi astfel tot procesul de invatare va fi unul mai dificil. Modelul finlandez sustine ins contrariul: pauzele dese i ajut pe copii si se concentreze mai repede si mai ugor asupra materiei predate. Creierul are nevoie de pauze. Dese. La inceput am fost convins ci am ficut 0 descoperire revolutionari”, spunea pro- fesorul american, dat apoi si-a amintit cd finlandezii practic’ acest model de studiu inc’ din anul 1960. Si Anthony Pellegrini, autorul cirtii ,Recess” (,Pauza”) scria ci pauzele dese ji fac pe elevi si fie mai atenti, si se concentreze mai ugor” 5040 de teste complete Profesorii finlandezi detin secretul! Ei au inteles c& pauza este, de fapt, o strategie de maximizare a invatirii. Nu trebuie si ne temem ci elevii nu vor invata, daca fi lisim sa se deconecteze ,de la invitare” de mai multe ori pe zi in timpul programului scolar. Este chiar invers: pauzele dese sunt benefice pentru creier, acestea ajutdndu-l si asimileze noi informatii mai usor si mai repede. (Modelul finlandex: pauzele dese ~ suecesul invdfarii rapide, preluat de pe hetps://superbebe.r0/educatie/modelul-finlandez-pauzele-dese-succesul-invatarii-rapide/ A. Scrie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date. 1. Noteazii o idee principala din textul literar ,Recreatia mare”, de Mircea Santimbreanu, 2 puncte 2. Actiunea se desfigoari in luna a. noiembrie b. iulie c. ianuarie d. august Litera corespunzatoare raspunsului corect este (__] 2 puncte Misu incearca si giiseasci 0 scuz’ pentru a. anu sustine teza la matematici b. anu participa la serbare c. a pleca mai devreme de la scoala d. a chiuli Litera corespunzitoare rispunsului corect este (__} 2 puncte 4. Pauzele dese sunt considerate benefice invatarii rapide de modelul a. francez b. portughez c. finlandez d. romanesc Litera corespunzatoare rispunsului corect este (__} 2 puncte 5. Noteazai,.X”in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, hazdndu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte —_ | Gorect [incorect Textul 1 prezinta o intamplare specifica anilor de scoal’. Fragmentul face referire la atitudinea protagonistului fata de scoala. Tema textului o reprezinta trecerea timpului. Pauzele dese ii ajuta pe copii si se concentreze mai repede si mai usor asupra materiei predate. Finlandezii practic acest model de studiu inci din anul 1965. Pauza nu este o strategie de maximizare a im 5|Evaluarea Nationala 2021 6. Mentioneaza, in cate un enunt, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos: 6 puncte a) »Era o incredibila dup’-amiaza de noiembrie, bantuiti de funigei si de aroma tuffinelelor, cand cerul insugi, uns cu mierea ultimilor faguri de var’ se amestecd in viata ta particular si intima...” b) ,Nu trebuie si ne temem ci elevii mu vor invita, dacd ii listim sa se deconecteze yde la invigare” de mai multe ori pe zi in timpul programului scolar. Este chiar invers: pauzele dese sunt benefice pentru creier, acestea ajutindu-| sd asimileze noi informatii mai usor si mai repede.” 7. Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabili, la nivelul continu- tului, intre fragmentul din opera literari ,Recreatia mare”, de Mircea Santimbreanu si fragmentul extras de pe https://superbebe.ro/educatie/modelul-finlandez-pauzele-de- se-succesul-invatarii-rapide/. 6 puncte 8. Crezi ci elevul Misu din ,Recreagia mare”, de Mircea Santimbreanu, absenta frec- vent de la scoala? Justifica-ti raspunsul, in 50 - 80 de cuvinte, valorificind textul dat. 6 puncte 9. Asociazii fragmentul din ,Recreatia mare”, de Mircea Santimbreanu, cu un alt text literar studiat sau citit ca lectura suplimentara, in 50 — 80 de cuvinte, prezentand o aseminare sio deosebire dintre ele. 6 puncte B. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 1. Incercuieste vocala din cuvintele ,ceas” si mai’ 2 puncte CEAS MAI 2. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria: a) dulce, a face, ceas, model b) studiu, dor, inceput, nu c) miraculos, pauza, larg, acestea d) a simti, vaslire, neant, tufinele Litera corespunzitoare rispunsului corect este 2 puncte 3. Scrie cite un enunt cu sensul diferit de cel din text al cuvintelor omonime ,cer” si »broasca”. 4 puncte 4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective de tipuri diferite, pe care le vei preciza. 6 puncte »Era o incredibili dup’-amiazi de noiembrie, bantuiti de funigei si de aroma tu- fanelelor, cind cerul insusi, uns cu mierea ultimilor faguri de vari se amesteci in viata ta particulara si intima.” 5240 de teste complete az 5. Continua enuntul urmitor, astfel incat si obtii o subordonati circumstantial de cauzi: »Salvarea n-a nimerit blocul U 28.” 6 puncte 6. _Alcituieste un enunt imperativ in care substantivul vara” si indeplineasca functia sin- tactica de atribut substantival prepozifional si un enunt interogativ in care pronumele nehotirat ,altceva” si aiba functia sintactica de nume predicativ. 6 puncte 7. Completeazi spatiile libere din textul de mai jos, reprezentind comentariul unei eleve pasionate de calatorii, cu forma corecti a cuvintelor scrise intre paranteze. 6 puncte Simteam cA voi avea o zi de neuitat la munte. Ajunsii la Brasov, mi se parea un loc Familial / familiar). Era o zi foarte Friguroasa si mi-am pus repede haina de ‘bizon / vizon). Subiectul al Il-lea - = 20 de puncte Imagineaza-ti ci ai vizitat o scoala din Finlanda. Redacteaza, un e-mail, de cel puyin 150 de cuvinte, in care le povestesti colegilor experiena trditd. Scrisoarea trebuie si cuprinda pre- zentarea unei emotii /a unui sentiment din timpul vizitei, o secventa narativa, una descriptiva siuna explicativa. Numele expeditorului este Cosmin/ Cosmina Miu. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: * continutul compunerii - 12 puncte * redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecti a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului —1 punct; proprietatea termenilor folositi — 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimirii ideilor — 1 punct; proprietatea termenilor folositi — 1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie ~ 1 punct; lizibilitatea — 1 punct).. Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dexvolta subiectul propus. Test L1 * Toate subiectele sunt obligato * Se acorda zece puncte din oficiu. impul de lucru efectiv este de dous ore. SUBIECTUL! 70 de puncte Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea rispunde cerintelor formulate. Prin cripaturi de-obloane lumina, pete-pete, Patrunde pe podele, pe pat si pe perete. 53