stiinfas'S te intiAnul XUN Seria a tila Revisti funara de culturs Fe er CCind anul_trecut analiza singelui a dot e ‘cimpanzei originari din Gabon at pus in ev: sen pee unu Vr ewe se CoLEcTIUL REDACTIONAL | sscarsn't ure maaua‘c ‘al ce mit ‘provoaca SIDA la om dectt cu cel descope: Bris ae mamute sa cent ca respect coger ‘nso «rh oreo adapt bes inert pe oar re Sscee de ome Racer, sce Recs poveea GDA s ex unre g Fag Ginga pe ace Titi Tudorancea; Elena Vasiliet, Adriane Viedu ADRESA: Plata Prose Liberd nr. 1, Bucuresti, cod 70781. TELEFON: 17.60.10 sau 17.6020, into- for 1181. ADMINISTRATIA: Editura Presa_Li- ark {chuzare). teaton 17.6010 sau 47.60.20, interior 2533. TIPARUL: Combinatul Poligratic. telefon 17.60.10 sau 17.60.20, interior 2411. ABONAMENTELE se pot efectua ts Cficiie postale, prin tector! postall si Sifuzoril din lntreprindert, institut $1 60 Ia sate. Rompresfiatelia” (Bone Gem BO. BOX 1-20, on rate, Bucureet. oa ¥ ‘Specialigtii suedezi au construit un robot a gee Seat een cee oe pera earece eee ees Cec a aan ees te ee Si eremet tenes os : Sar Bind pees fon oe Sia Bieter erga | cove fs Came! bane: Cre Lacey only tee nici o picatura (de aceasta ,ingrijindu-se" 0 ene Grameen: Tosti ct Brrr SCOT | zie Sesh gepmecel erent cs fume. Papirusul, ajuns fh $l CIMPANZEI SINT ATACATI DE-SIDA ROBOT ALIMENTATOR CEA MAI VECHE HARTA GEOLOGICA Pagina dn Torino, af prezent tn Museo Eizo din central admis, rap fatan Torn conte cen Tl vce hart 9 Ig seco al Sie, aro vee de aprons trate 3.000 dean Formatuniegeoogce dt mares fn cup dlereeoeure fe ex Afric Centrale si transportat, direct la ‘Antwerpen. Descoperirea a condus la con: clizia ed 0 variefate a vruslul ucigas se Intineste mai frecvent dectt sar fi putut crede nu numai la maimutele inferioare ce treat relavs capac, dar a hhominidele care traiesc. In lbertate totals. Sa'remarcat insd faptul cA existenta vrs Sulu SIDA tn singele maimutelor nu este tradata de nicl un simptom de boala. a cu introducerea furtunului tn rezervor, in Stalatia revine la starea ints, pe cartea de Ered find privat pet cabaret Preluat Procesul de umplere a rezervorului se n- trerupe instantaneu in cazul tn care’ auto- robllul se mised. Acclagi lucru 1 poate fice si conducstorul auto prio. samp apse pe un buton, Robot pretzut ‘Cu aspertor de vapor, poate serv orice 1 de autorobil, cu condiia ca busonulrezet~ wort acestla 58 corespund® standarour lu ‘cerut tractie_a auruluisint indicate prin scrierea epipteand. Cercetaiori german, 20f% Dietich Kern, aureupts alae fern eprezenat caragral: zona i ful Srapulut Luxor, pe esSid. Cu ajutorul aceste! harti sa descifrat secretul aurului al Nilay, inere ‘Ouodi Hammamat gi Ousdi faraonior.foarte putind vrem ined, lucrurile erau extrem de simple gi clare. Intreaga lume st Ingific& admitea unanim faptul ca roprietiti teromagnetice nu pre- Zinté -decit unele metale tranzi tionale cum ar fi flerul,nienelul si co- baltul sau citeva dintre combinatille lor, pprecum $i cunoscutul dioxid de erom, componenta ssentiala a benzilor de magnetofon 91 casetoton. Este adevarat cd fuseserd identificate lunele substanje — foarte puting — care, imediat deasupra lui zero absolut aveau gi ele asemenea Insusiri; dar fe- omenul nu reprezenta, desigur, decit o Curiozitate pur academica. Idea ca alte metale decit cole mentionate si chiar ‘materiale plastice polimere ar putea fi ‘magnetice nu ar fl putut aparea in ochil specialisilor decit ca o absurditate ata insa ca recent, aga cum se intim- pla din ce in ce mai frecvent in anit ostri de dezvoltare exploziva a cu- oastert gtiintfice, ,aberatia" a devenit © realtate palpabila: In mai multe labo- tatoare ale lumii au fost realizate mate- riale cu proprietati feromagnetice avind la baza substante organice, adicd, in alta exprimare, derivati ai... carbonulull Primul dintre contrele stiijiice unde ‘au fost Infegistrate asemenea rezultate pprofund spectaculare pare s8 fie Insti- {utul pentru Chimie Tehnica al Univer- sitaqii din Stuttgart, Germania Aicl, un Ccolectiv de specialisti condus de prote- Sorul Lothar Dulog a comunicat lumii Stintifice aflata in stare de perplexitate Fealizarea color dindl magnati organic. Protenjii similare emit — tard a aven Insa argument la fol de solide, date fi- ind caracterizarea incompletd a produ- silor, precum si. nereproductibiltatea Perfecta a rezultatelor — gi corcetatori ai firmel americane 18M. .Clubulu? trem de restrins al producatorilor de ‘magneti organic! | s-au addugat recent ‘specialigti din laboratoar Du Pont la universitatile din Paris gi Florenta precum gi din Japonia. ‘Cum se explica apartia surprinzato relor insusiri mertionate in materiale co Au sar prota, teoretic, in nicl un f Uunor asemenea caracieristic si, mai ales, interesul in continua cregtere pen- tru un domeniu ait de... exotic? Magnetismu! are la. bazi existenta lectronilor ce se Invirtesc in jurul ni leelor atomice pe traiectori bine o rite, numite orbital, 1a fel cum tele graviteaza in jurul Soarelul. Tot ta fol ca $1 acestea, electron au gi o ma- are de rotajie in jurul axei proprit, fapt ce Ii determina ‘88 devind adevarati atom! magnetici. De obicel, pe un oF- bital exist doi sau mai mul electron ‘cu sens de rotatie (spin) invers, astfet Tneit efectul magnetic se anuleaza rect proc. Abia atunci cind pe orbitalil ato- mmilor se aflé electroni neperecho, cu ‘acelasi sens de rotatie, distantele dintre ‘atomi nefiind prea mari si, mai ales, fefectul magnetic al fiecérula cumull u-se cu al celoriahi, apare propriet tea de feromagnetism. Cel mai cunoscut exemplu de mani festare & gcestor proprietati este desi- ur fierul, metal de la numele céruia Goriva $1 denumirea de teromagnetism. Sa mai notém gi faptul cd materiaiele feromagnetice sint dependente de tem peratura la care sint supuse. Deasupra tunel anumite valori a acesteia, numita unct Curie, agitatia browniand dis- {ruge orientarea ,elementelor" magne- tice, polaritatea acestora se compen- ‘seazd. reciproc. iar feromagnatismut dispare. La dioxidul de crom punctul Curie este fa 114°C, lac Ia fer la 770°C. Primil Gameni care au utlizat efectul magnetic. au fost chinezil, care au con- fectionat acum cca 2.000 de ani cele inti busole, folosind magnettul, un Neral constituit din oxizi de tier, Oe ‘atunci gi pind astizi, cu deosebire in ‘Secolul nostrusupertehnicizat, cimpul de aciiune al materialelor magnetice a cunoscut 0 continud expansiune. in Drezent, substanele ce genereaza cim- uri magnetice stau la baza functionaril motoarelor electrice, & calculatoarelor lectronice, a lagirelor tari contact, a Tnregistrarii sunetelor si imaginilor ete. ‘Combinat cu fenomenul supraconducti- bilitt i, magnetismul promite s&. aduct In activitate solutii tehnice care pareau Pind nu de: mult de domeniut SF-ulul: Nol tipuri de propuisie pentru vehicule feroviare (vezi fotografia) sau acvatice, Investigarea dup& principii complet di- ferite a corpului uman, @ fenomenelor fizice $1 chimice ete. Desigur, in acegte condi interesul pentru noi clase de substante magne- tice apare pe deplin justificat. Speci= list mertionati, care au abordat: acest ‘domeniu complet virgin al cunoasteri, au pornit de la constatarea 8 unii ‘compusi chimicl — mai precis radicalii organic! — dispun de electroni liber capabili de a conferi mult doritul efect magnetic. Un asemenea triradical a asi- ‘gurat sintetizarea de citre echipa din Stuttgart a magnetilor organici activi la temperatura camerei. La rindul lor, spe- Cialigti de la Du Pont de Nemours au Tecurs In acelagi scop la un complex pe bazé de feroclanura Perspectivale magnetilor organici sint fascinante. Cel mai indicat domeniu de aplicabilitate a lor pare si il constituie Inmagazinarea datelor in memoril de tip ‘nou, cu mult mai eficiente. Oatorité di mensiuniior lor incomparabil mai mici, densitatea de Incércare” @ unor ase- menea memori ar fi cu citeva ordine de marime superioars celor pe baza de ‘olemente feritice. La fel de atractive Promit sd fle materialele plastice cu Proprietiti magnetice gi in domeniul straturilor magnetice subtir, cum ar fi azul transformatoarelor de tnalta frec- Venta sau al tranzistoarelor din tehnica ‘Ssemiconductoareior. In sfryit, cum compusli radicalici sint colorati, ei sint eosebit de indicati in utilizri magne- to-optice. PETRE JUNIE