Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • AP Genital Femel Vet

    Uploaded by

    B.L.C.S
    31 views6 pages
    MV

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    MV

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    31 views6 pages

    AP Genital Femel Vet

    Uploaded by

    B.L.C.S
    MV

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    Aparatul genital femel _ ae eat femel are roh ii functici de reproductic dezvoltarea produsului de conceptie anexelor acestuia. ‘Structural este alcstuit din: gonada femeli (ovarul) si caile genitale (oviduct, uter, vagin si vulva). ___ Aparatul genital femel este meninut in pozitie normal de figamentele largi, care sunt pliuri ale peritoncului parietal, cu insertia fixd in regiunea sublombari, iar cu insertia mobili pe tractusul genital Dupa Segmentul genital pe care il suspend, ligamentele largi au denumiei diferite: mezoovarium pentru partea care suspenda ovarele; mezosalpinx pentru partea care suspend oviductul, mezometrium pentru partca care ‘suspend’ uterul, Ligamentefe largi se insera pe mica curburd a uterului (Cofofam, V.. 2000). de a elabora gameti femeli (ovule), secret © serie de hormoni ste sediul unor procese ca: migrarea gametilor, fecundajia, nidayia, realizeaz totalitatea fenomenclor necesare expulzirii fatului si 3.1. Ovarele 3.1.1. Morfologie si structurdi Ovarele sunt organe pare, ovoide sau sferice, cu suprafata, volumul si greutatea, diferite in raport cu specia si starea fiziologica a femelei ‘La toate femelele animalelor domestice, cu exceptia iepei, 0 sectiune transversal prin ovar cevidentiazA faptul cd aceasta gonad este alcituith la exterior dintr-un epiteliu de acoperire numit si epiteliu teerminativ, sub care se gasesteo fibroas& conjunctiva, denumita albugince, putin distineta de fesutul proprit Ovarian. Sub albuginee se disting dou zone: corticali si medulara. Zona cortical este format dintr-o stroma conjunctivo - vasculara, cu fibre de reticulind yi din parenchimul ovarian si corpii luteali care se gisesc in diferite stadii evolutive sau involutive, ‘Zona medulard, cu aspect spongios, este formats din tesut conjunctiv dispus in fascicule, fibre clastice, putine fibre musculare netede, vase sanguine si filete nervoase simpatice si parasimpatice. ‘La femelele impubere, suprafata ovarului este netedi, iar la cele pubere suprafaja ovarului este boselata datoritd foticulilor ovarieni si corpilor luteali. Pe "puber, ovarul este o glanda inzestrati cu o functie exocrina si o functie ind in care cele doud functii depind fiecare de un parenchim diferit, in ovar ¢ de evolutia aceleeasi unitati morfologice — foliculul ovarian. Aste a i), iar peretele lor este aleatuit din celule secretorii asigurd aparitia, apoi maturarca foliculilor. faza de multiplicare, faza de crestere si faza de ‘ovogonii Ia inceputul stadiului de gonada gs transforma in ovocite de ordinul | faz. Foliculul primordial cuprinde ‘ ‘Slawjansky). O mare zie foliculara care atinge, 1). O parte din foliculii a elibera in final Se caracterizea7a prin cresterea volumulisi ovocitului, iar foliculul primordial rece prin stadiile de folicul primar. secundar si terfiar. Citoplasma ovocitei creste, iar celulele foliculare se multipls dispunandu-se pe mai multe rinduri in jurul ovocite’. Membrana Slawjansky se dilata inconjurand in continuare foliculul care creste in mirime, purtind aumele si de folicul pe cale de crestere. Intre straturite de celule foliculare apare © cavitate care se umple cxt lichidul secretat de celulele Foliculare, numit si lichid folicular, care creste cotinuu cantitativ. In acest stadia foliculul se mumeste folicul cavitar sau tertiar. Folicuhul crescdind in volum, devine matur (folicul de Graff). Facade maturare Se carscterizear prin faptul ca in foliculul matur, ovocitel I, termina prima diviziune reductionall a meiozei si se transforma in ovocitul {1 (n cromozomi) cu eliminarea primului globul polar. Imediat incepe cea de a I-a mitozi (ecuationala). In momentul ovulatiei, ovocitul II este in stadiu! de metafazi (vac’, oaie, scroafii). Ovocitul este acoperit de 0 membrana, numitd membrana vitelind, peste care este 0 membrana groasi de 10 ~ 12 um, care esic un produs de sceretie a celulclor foliculare periferice ovocitei, membrana ‘numit8 oolema sau zona pelucida (Cotea, C, 2001). ‘Gvecitul foliculului matar este una din cele mai mari celule ale organissmutui animal cu un diametru de 150 - 200m, Ovocitul isi procurl substantele nutritive pe seama lichidului folicular. De ia exterior catre interior, foliculul matur cuprinde: - teaca externa, predominant fibroasd, format din fibre conjunctive, celule mezenchimatoase si vase sanguine, fiind foarte subtire: - teaca intern’, predominant celulari, contindnd capilare si celule tecale steroidogene. Este 0 glanda endocrina: ~ membrana Slawjansky; = granuloasa formati din mai multe rinduri de celule foliculare ce tapeteazi Ia interior membrana Slawjansky, cu rol in nuiritia celulelor germinale gi in formarea zonei pelucide, putind influenta direct maturarea celulelor germinate (Vaissaire, 1977). Lichidul folicular este un amestec de produse secreiate i excretatc de cclulcic foliculare gi de celulele tecale. find bogat in hormoni sleroizi (progesteron, estradio! , testosteron), in proteine, in lipide si in mucopolizaharide, ceea ce explica vascozitatea sa ridicata; er (cumulus proliger sau cumulus ooforus) cu rol ta sustinerea ovocitei; t4, aledtuita din celule foliculare dispuse radiar in jurul ovocit ee ajung la maturitaie, se expulzcaza periodic ovocitele, incepnd de la pubertate pind ii atrezici suferi un proces de degenerescenti grasa, granuloasi sau hialin’ a iar teaca interna continua s4 functioneze ca glanda cu secretie interna. este asigurati printr-o retea perifoliculara. Diametrul foliculului matur de 15 mm, fa oaie de 5 ~ 10 mm, la scroafai de 8 — 12 mm, la cdtea de 2— 3 mm, asigurata de artera si vena uteroovariana. Vasele limfatice converg spre Tnervatia este asigurati de filete ce provin din plexul mezenteric posterior expulzarea ovocitei si a unei parti din celulele granuloasei, ‘noua glandi endocrind, numita corpul luteal. Evolutia este destinat si regreseze mai mult sau mai putin gametogen evolutiy. Dupa Faeaeken evoluis: Dupa evolu, eeulele plandeitecale se transforma in elute mele tecale sau celule inteme a foliculilor atrezici, din celutele granuloasei st avis ‘ glandular embrionar (vaed). Ele provin din teaca interna a foliculilor primar’ si fol oe atrezici (pisica), din epitelin germinativ (citea), ‘din teaca internd gi celulele granuloasei ale foliculilor atrezici (iepuroaicd). La iepuroaics, celulele interstitiale sunt foarte numeroase, si reprezint 0 autentica glanda interstitial (Seiciu, Fl, 1987). a Celulele glandei tecale si celulele interstitiale posed’ “toate atributele citologice, citochimice, citoenzimatice, si ultrastructurale ale celulelor secretoare de hormoni steroizi (Cotea, C., 2001). Sub aspect histofiziologic, ovarul elaboreazi mai multe tipuri de hormoni: estrogeni, progesteron’, androgeni si relaxina. Ca origine celulara a hormonilor ovarieni, se admit urmitoarele: = estrogenii secretati de glanda tecala gi celulele interstitiale; — progesterona: secretali de celulele luteinice (derivate din celulele granuloasei) ale corpului luteal; - androgenii: secretati de celulele luteale, de uter si placenta; ~ relaxin: secretatd la nivelul ovarului cat si la nivelul placentei, 3.2. Tractusul genital Oviductele sau trompele uterine (Tubae uterinae) denumite si trompele h constituie partca initiala a cailor genitale femele. Morfolosic. fiecare oviduct este alcituit din patru segmente anatomice: pavitionul sau infundibulul tubae, in forma de palnie, cu fesut erectil in structura peretilor se deschide in jurul zonei germinative a ovarului printrun orificiu abdominal (ostium abdominale); ampula sau portiunea dilataté; istmul sau portiunea ingustaté portiunca terminala care se deschide in cavitatea uterind prin onfiiul erin (ostium uterin) (Cofofan, V., 2000). ‘Histologic, peretele trompei sau peretele tubar cuprinde trei starturi dispuse concentric de Ja lumen spre periferie: = mucoasa, mult plisata, format dintr-un epiteliu cilindric simplu alcatuit din celule ciliate si Celle secretoareneciliat, fixate pe un corion de fesutconjunctiv, bogat vascularizat dar lipsit de glande; we A ‘muscuoasa, ee de celule musculare netede: un strat circular intern si un groasi si confine vase gi nervi. uprins inte oviduct st vain. for i din trei segmente: dou’ coarne uterine (cornua uteri) in ‘cavitatea uterin’; un gat (cervix uteri), format dintr-o g Separi cavitatea uterini de cea vaginal. Un canal lui Fallope sau salpinx, e dezvoltarea corpului uterin, se remarcé mai coame uterine se deschid separat prin ‘cu un singur canal cervical si 0 ‘uterine (ongulate. rozatoare). simplu, aledtut din eelule ciliate ¥ din celnle secretoare (1a vack si goricioaie& nu sunt celle a i i 1, formand glandele endometriale; : i ars musculare ire care se gAseste un spat conjunetiv bogat i it ‘strat longitudinal extern Un strat milociu format dintr-un i lar si din fibre elastice; _Oeroasd care este 0 tunicl ce acoperd wie ‘considera a fi extinderea ligamentelor largi (Cotea, C, 2001). al wierin se prezints ca un cordon alungit, de cconsistenti elasticd - fermé, al clirui perete este format din: mucoas8, musculoasi gi seroasi. MACOS comformata dintraun epiteliu alcatuit din celule prismatice si rare cctule caliiforme, wn saan format din fesut conjunctiv si un numa redus de glande Endocervicale, care secret un mucus corariste in timpul caldurilor gi im gestae. Musculoasa este citr-un strat muscular intem foarte dezvoltat care ormeazA un adevarat sfincter, si un strat i serveal se asigur prin muscutoass si prin ‘mucoasi ale eArei pliuri se angreneazi diferit in functie de specie. vVacaularizatia werului este asigurati de aterele uterine i ramura uterind a arterei utero — ovariene, sar inervaia prin nervi ce provin din plexul mezenteic 1 hipogastric. Vaginal continuk posterior uterul pani ta nivelat OpMetului urinar. Este un conduct musculo ‘membranos, ditatabil si ai cdrui pereti, im repaus sunt saahial pe Finis medians. Este asezat orizontal jn misitatea pelvind, superior peretii sti fiind in contact e¥ a jar inferior cu vezica urinard. Posterior, Ia svelul himenului ial meatului urinar, se continu eu eccibutul vaginal (Seicin, FI. si colab.. 1987). srecturals pereGi vaginului sunt alctuitidintr-o- muceast fa interior, 0 musculoasa si adventice care anterior este completati de 0 seroasi. Mucoasa este Tarmati dintr-un epiteliu gi un corion. Epiteliu! ee Citindric sratificat, stratul superficial confindnd prints cclulele prismatice si celule caliciforme secretori- Cortona este format din tesut conjunctiv bogat in fibre astice contindnd foliculi limfoizi si numeroase Ver corveaed linia cutelor longitudinale. Musculoasa, Sait ‘Jc.o bogati refea vasculard in toate sensurile,

    You might also like