PERSONALITATE BORDERLINE CU FUNCTIONARE INALTA - ABORDARE COMPLEX. PSIHIATRICA, PSIHOLOGICA SI PSIHODINAMICA. (studiu de caz) Conf. Univ. Dr. Simona Trifu, FPSE, U1 Medic primar ps Bucuresti jatru, psihanalist Lucrarea de fata se doreste a fi o perspectiva evolutiva asupra unui caz al carui diagnostic psihiatric s-a elucidat greu yi in dinamicd, find ajutat de 0 baterie complexé de teste psihologice, care — la randul lor ~ au relevat modificari psihologice de fineje. Studiul de fafa relateazd povestea unei paciente aflate intr-o psihoterapie psihanalitica timp de patru ani, cu o frecvenja ce a oscilat intre trei si patru sedinte pe sdptdmdnd. Lucrarea isi propune sé reliefeze nuanjat tripla perspectiva: * Balearea intre diagnosticele psihiatrice de tulburare de personalitate borderline, episoade depresive recurente si marcate elemente obsesionale © Conturarea profilului de personalitate pe instrumente diagnostice pertinente (inventar multifazic CAQ, test Szondi, teste de desen, sealdi clinica de depresie) * Evolutia in psihoterapie (schimbarea defenselor, calitatea alianjei terapeutice versus intensitatea transferului). Concluzia studiului de fajii se referd la oportunitatea psihoterapiei de orientare psihodinamicé in structura de personalitate borderline cu functionare inaltd, atunci cénd inteligenta mediaza cu succes integrarea in personalitate a interpretarilor terapeutului. ‘Am cunoscut-o pe Cristina in august acum patru ani. Este o tanari de 23 de ani, in prezent studenta in anul IV la o facultate tehnicd. La prima intalnire a venit la spital cu mama, amfndoua avand in minte dorinta de a face 0 psihoterapie de orientare psihanalitica si ,,in nici un caz sa nu ia medicamente!” Cristina avea ,stari de rau”, care durau ,din copilirie” sau, altfel spus, ,un fel de nemultumire sau nefericire” cu care mama nu mai stia ce si faca”. A ales si vind de trei ori pe siptimana, fati in fata, .nu ar fi suportat gandul de a sta intinsd pe canapea”, ,.i se parea aiurea” $i ,o cuprindea frica”. Au existat multe sdptimani in care a solicitat a patra 9sedinta, pe care i-am acordat-o atunci cénd am putut. in prezent (de putin timp) vine doar de doua ori pe siptimana, deoarece ,,asa a hotarat mama ei nu a rezolvat nimic cu terapia asta, doar a devenit dependent de mine”, Cristina traieste cu obsesii care uneori ajung atat de putemice incat nu se mai poate lupta cu ele si ajunge noaptea la camerele de garda ale spitalelor de urgenta. De exemplu, ii este frica sd nu isi inghita limba sau si nu innebuneasca. Acest ,.a innebuni” este in sensul in care ar putea ,sa isi piarda mintile” si si se omoare sau, mai ales, s4 0 omoare pe mama sau pe prictenul ei. Alteori se gandeste c4 se va plictisi de el si ce va face atunci... sau cum fi va spune... $i daca va apare gandul ca trebuie si-si facd rau sau si faci rau cuiva... Are o pasiune in a privi stiri sau filme de groaza de la TV, dupa care intra in panica si mi le povesteste cu un amestec de oroare si placere. Eyaluarea psihologica a Cristin 1. Testul arborelui releva in esenta: ~ prezenta unei suferinte psihice semnificativa clinic (riddcini aproape la fel de mari ca arborele), posibil traumatism sexual ~ arbore straniu, confuz, rece, care sugereazi depresia si elementele obsesionale ~ ramuri bizare - insuficienfa contactului cu realitatea - scrijelirile trunchiului - angoasa, violenta - linia solului - (imaginata) deasupra bazei - respingerea realitatii 2. Testul Szondi Formula pusionala: * manifest: d5 s§ eS * sublatent: pd k3 “latent: hy1 hO m0 Vectorul sexual Nevoie de activism desearc intensa inedrcare pulsionala. Vectorul Paroxismal {in fatadi putem avea o conduita eticd, amabilé cu controlul furiei si ostilitatii, posibil un Supra - Eu punitiv, iar in culise, aceasta trebuinta este descircati cel mai probabil prin crize de irascibilitate. 4 in culise, posibila neliniste interioara data de 10 in faya Cu ton glorie, Laniv mod e> mereu fatada La niv proprii intim ( catre al La niv indifere La nive obiectu si pierc depresi slaba pe pondere i 1 contribu se reflec C poate 1 indepen:in fafada avem de-a face cu o masca social gi posibil 0 evadare in reverie, ei”, Cu totul altfel sta situatia in culise, unde avem dorinta de exhibitionism, de ie”. glorie, de aprobare, dorinta de a fi apreciata favorabil neat Vectorul Eului (Sch) ale La nivel de fatada, Cristina igi accepta dorinta de a fuziona cu lumea intr-un nr mod excesiv, dar in culise avem de a face cu proiectia. Se comport gasind ‘fi mereu un fap ispasitor pentru problemele sau eyecurile sale, Rea fafada mascheaza, de fapt, esenta celei care este in culise, fia de re La nivel de fatadd, cét si la nivel de culise, pacienta neaga si refuleazi ce proprile dorinte, manifestand stiri de tristee si instrdinare fata de Eul sau i ia intim (depersonalizare). In culise - slaba constientizare de sine cu atribuire a citre altii, atitudine extrapunitiva. Vectorul de contact La nivel de fatadd, Cristina are pulsiunea anala descircati, apatie si indiferenfa relationala. La nivel de culise, exist tendinja de a paistra o fidelitate irealista fata de obicctul investit afectiv, unde avem de-a face cu ambivalenfa dintre cdutarea si pierderea sperantei, cu sentimental abandonarii. Acest lucru sugereaz a fel depresia ntele 3. Scorul scalei de depresie Hamilton indica o depresie moderati. Dispozitia depresiva, Sentimentele de autodepreciere, Motivatie slaba pentru activitati, Hipohondria si simptomele somatice au cea mai mare pondere in acest scor. Si aici a fost evidentiata critica bolii 4. Chestionarul de personalitate CAQ: ‘Trsaturile personalitatii normale Factorul A = cildura afectiva (schizotimie versus ciclotimie) = 9 Factorul B = Inteligenta (abilitate rezolutiva generala) = 9 itate emotionala (versus instabilitatea) = ‘Htura este prima afectata in patternul anxietifi, ind major negativa. Aceasta inseamnii ca o anxietate inalt& Aceas contributia sa oe se reflecta in scoruri joase ale factorului C. Nivelul individual al factorului C poate fi considerat ca un index al tolerantei individuale la stress. te Factorul E = Dominanta (versus supunere) = 3 Tae Aceasta scala este extrem de importanta in patternul de ordinul 2 al independentii. Cristina nu se poate manifesta decat “inchizndu-se in sine”.Sentimentele ostile pot izbucni neasteptat si violent, asa cum este tipic Patternului pasiv - agresiy. Hactorul F = Impul: expansivitate) = 6 Cristina baleazd intre impulsivitate si nevoia de exhibitie si Permanenta “‘cdutare si abandon”, asociatd cu trisdturi precum depresia. Factorul G = Conformism (supraE-u slab versus forta supraEului) itatea (Expansivitate versus non- Factorul H = Excentricitate / Extravaganta (threctia versus 10 Factorul I = Senzitivitatea (harria versus premsia Cristina aut tandretea, dependenta, superprotectia, dar si insecuritatea! Factorul L = Suspiciozitatea (alexia versus protention) =8 Scorul releva suspiciozitate, gelozie, critica, iritabilitate, dar ca si {risaturi de personalitate, fata de paranoia, care se extinde spre dimensiuni Patologice. Cristina nu uita usor greselile, percepandu-si parintii ca find foarte stricti. Este interesatd de faptul c& alti o vorbese pe la spate sau ci ar putea fi criticata, Factorul M = Imaginafia (praxernia versus autia Este neconventionala si in mod tipic neinteresati de cea ce se ‘intampla zi de zi. Factorul N = Perspicacitate (naivitate versus subtilitate) =7 Factorul O = Insecuritatea (tendinja spre culpabilitate versus parmia a tinde sa fie preocupatd, vinovata, labila si adesea depresiva sas ease simt respinsi cind este criticatd intr-un grup, Ca prictenii nu o solicita la nevoie si se simte mai degraba frustrata deeat ajutata de remarcile pertinente ale celor din jur. Este anxioasd, plinge usor, deprimata, abstuta, singuratic, igi reproseaza tot felul de lucruri, se supa usor si este ingrijorata Factorul Ql = Radicalism (conservatorism versus lipsa de respect pentru conventii) {in acelasi timp, este partial liberala, analitica si inovative Factorul Q2 = Autosuficienta (independenta personala versus dependenja de grup) =5 Factorul Q3 = Autodisciplina (sentiment de sine puternic versus sentiment de sine slab) = 3 Din scorul jos reiese ci Cristina are o imensa ,abilitate” de a fixa anxietatea, secund afirma lucruri semnal acuzele la depre 1 autodist lipsita d o situa podului ai factor rT E suprafagi aventurii F F E Cristina Are putir F F A viata este este depr oameni, Cu acest : interpretanon- ului) orsus ca gi siuni fiind cA ar 2e se 2siva. grup, decat usor, apara spect ersus ersus 1 fixa Factorul Q4 = Tensiunea (tensiune ergicd ridicatit versus tensiune ergica slaba) =10 Este unul din principalii factori care contribuie la patternul de tip secundar al anxietatii, Scoruri inalte sunt asociate cu frustrarea. Cristina afirma ca are nevoie de un timp mai lung pentru a se calma, ca este iritata de lucruri minore, se supra ugor si doarme greu. Scoruri inalte ale Q4 semnalizeaza un strigat dupa ajutor! Factorii clinici Factorul D1 = Hipocondria Cristina este deprimata si preocupata de disfunctiile organismului, acuzele find nespecifice. Acesta este unul din factorii majori care contribuic la depresia de ordin secundar. Factorul D2 = Depresia suicidara = 7 emul confinind acest factor se centreazi asupra gindurilor de autodistrugere. Cristina pare dezgustata de viatd, aceasta devenind goala si lipsita de sens; se gandeste uneori la moarte ca lao alternativa viabila pentru © situatie fara iesire. Altfel spus, are momente cind se simte la “capatul podului”. impreuna cu D1 gi DS este unul din cei mai puternici constituenti ai factorului de depresie de ordin secund. Factorul D3 = Agitatia = 7 Este vorba de cdutarea de “senzatii tari”, la care sub aceasti suprafata se poate ascunde dorinta de moarte sub form disimulat a aventurii si a riscului, Factorul D4 = Depresie anxioasa Factorul D5 = Depresia cu energie scazuta = 9 Este unul din cei 3 factori majori ai depresiei de ordin secund. Cristina raporteaza sentimente de tristefe, insomnie si fatigabilitate matinala. Are putina placere de viata si se simte in permanenta cu un elan vital scazut. Factorul D6 = Vina si resentimentul = 6 Factorul D7 = Plictiseala si retragerea = Aceasta dimensiune este caracterizata de 2 trisdturi: sentimentul ca viata este lipsité de sens si tendinta la retragere sociala. Cristina simte ca este deprimata si cA este inutil si isi doreascd sa interactioneze cu alfi oameni, Factorul Pa = Paranoia Cu acest scor pirisim depresia primara si ne indreptam spre suspiciozitate si interpretativitateFactorul Pp = Deviatia psihopatica Faetorul Se. = Schizofrenia = 7 Uneori Cristina se autoapreciaza ca avand dificultaji de a- transpune ideile in cuvinte, ca simtind impulsiuni stranii, cum ar fi acela ca lumea nu este simpatica si ca ea insdgi este respinsa de oameni. Crede ca prezinté putind important’ pentru alii, are tulburari de memorie, senzatii de derealizare i ocazional experiente perceptuale stranii, Factorul As = Psihastenia Factorul Ps = Inadecventa psihologici = 10 ‘Asa cum vom vedea din expunerea terapiei, Cristina se descrie drept “buna de nimic”. Distorsiunile realitatii apar in aria autoaprecierii. Gandeste despre sine ca este blamata si condamnata. Aceasta sugereaz’ patternul “imutilitatii invaqate” a lui Beck gi nu este surprinzitor faptul ca Ps este 0 fateta importanta a factorului depresiei de ordin secundar. Coneluzii Pe o structura de personalitate borderline cu evidente trasdturi de deprimare si obsesionalitate s-a dezvoltat o autenticd depresie favorizata de situatii stresante de viata. Ulterior, pentru perioade scurte de timp in cursul psihoterapiei s-au supraadugat elemente specifice unei gandiri magice. Evaluarea actuala releva prezenta manifestarilor psihopatologice specifice registrului borderline decompensat depresiv. Testele proiective releveazi, de asemenea, prezenta trasdturilor obsesionale si depresive - ardtand aspecte ce fin de conflictul intrapsihic, Supra - Eul punitiv ca posibila sursa a structurariipersonalitatii premorbide si, ulterior, cu concurenta situatiilor traumatice de viata, a manifestarilor de intensitate clinic manifesta. Fixafia orala si anal se confirma si prin testele proiective. Cauza propriei condi de boala constientizata este proiectata in exterior, relevat de interviu si testul face posibila interventia prin psihoterapie. Se poate face presupunerea ca Eul pacientei este unul fragil, care datorita presiunii unui Supra - Eu punitiv recurge la diverse mecanisme de aparare (de tip proiectie, deplasare), precum si la o anume instrainare de sine. Datorita acestor ipoteze putem afirma ca posibilitatea interventiei prin psihoterapie psihodinamica a fost o incercare partial reusita, datorita Eul fragil al pacientei ce a putut integra doar partial o constientizare de profunzime. Istoria de viati Cristina provine dintr-o familie de oameni simpli, care au plecat de- acasi de la fara la 14 ani gi ,si-au croit singuri drumul in viata". In prezent au un mic atelier de mobila, din care cAstiga ,cat sd traiasca decent”, afacere pe care mama o tine sub control. Mama s-a cAsitorit cu tatal Cristinei dup 0 4 deceptie insistent frumoase sedirba si Cristina | Cristina = tarziu, .d ‘stat mult suferd de si aparer semnifica cr verigoarel lor, copii patru Cris dintre Cri gresite, fi aproape ¢ Pr siptiman Cristina i interesa 1 cA prin ° @ rezolvai povestind ~faicind-o CA asa s- de cum « ceva acol in scop cc cA ,.nu su limita pro se sperie « striduiest: va intamp care din ¢de agi acela ca Crede ca nzatii de rie drept Fandeste patternul 2s este 0 magice wpecifice eaza, de pecte ce sursa a tuatiilor Fixatia conditii si testul 3e poate vresiunii (de tip Datorita oterapie ragil al e. zeat de- prezent afacere dupa o deceptie in dragoste si si-a acceptat soful numai pentru ci a dorit-o cu insistenta, dar a considerat intotdeauna ci intr-o cdsitorie gesturile frumoase, cuvintele de alint sau de dragoste sunt ,dulcegarii care ti starnese scirba si nu si au rostul”, nici fafa de sot si nici faté de copii. A niiscut-o pe Cristina la 23 de ani si ,s-a descurcat grozav si fri ajutorul nimanu”, Cristina a fost un copil stnatos, care nu le-a pus mari probleme, decat mai ‘arziu, din cele emofionale”. Dupa 4 ani s-a nscut sora Cristinei, care a Stat mult timp la incubator, toata copilaria gi inclusiv in prezent (are 18 ani) Suferd de enurezis si parintii au fost ingrijorafi pentru ea. Locuiese impreund Si aparent nu sunt si nu au existat conflicte majore sau probleme semnificative de relajionare in familie, Cristina face parte dintr-un ,neam mare” in care verigorii, verisoarcle, unchii si matusile se compara sau igi compara copiii. La rindul lor, copiii — de aceeasi generatie - au aceleasi nume, incat exist trei sau Patru Cristina in familia extinsd, fete cu care ea isi compara destinul. Una dintre Cristine are un destin strilucit, iar celelalte — fie au apucat-o pe c sresite, fie, una din ele sufera de o boala incurabilé, fapt pentru care Cristina aproape ca se simte vinovata, pentru c& ea a scApat. Prietenul Cristinei este dintr-un alt oras, ei se intalnesc cam la doud Saptimani si atunci stau impreund cu acordul parintilor”, acord pe care Cristina il interpreteaza chiar ca pe o obligarie, in sensul cd mama se inferesa regulat daca flica si-a inceput sau nu activitatea sexuald, , linistind- 0” cd prin asyfel de stari a trecut si ea inainte de casdtorie, dupa care tou! s. 4 recolvat. Aceast& presiune i-a ingreunat Cristinei inceputul vielii sexuale, Povestindu-mi ycat de greu a fost”, deoarece s-a intémplat cu multd frict, ‘cind-o cu adevarat” la cateva luni dupa inceperea terapiei si spundindu-mi ca aa s-a simfit mai securizata”; desi in prezent au ineeput obsesiile legate de cum arati interiorul ei” si de faptul cd prin actul sexual ,ar putea strica ceva acolo, induntru”, motiv pentru care foloseste doud prezervative, nu atat in scop contraceptiv (desi si aceasta este una dintre obsesiile ei), cat pentru C4 nu suport gandul cd ceva strain este cu totul in ca si nu mai exist o limita protectoare”. Prietenul este foarte grijuliu la toate dorintele Cristine’, Se sperie céind ea fi spune cum se teme ca intr-0 zi ,se va satura de el” si se Strdduieste si o linisteasca prin cuvinte care si o asigure cA acest Iucru nu se va intampla niciodata. in plus, cei doi au creat impreuna un anumit ritual in care din ord in ord isi dau trei beep-uri pe mobil (exceptand sase ore din noapte), ficcare beep. in functie de ori are o anumita semnificatie si cine UNE este wtrddator”; ritual care chiar si pe Cristina a ajuns si o plictiseasca si ai se pari prea mult” Relatia cu sora este tensionata, Cristina simfind invidie pentru modul ‘mn care sora mai mica a reusit ,si-pi depiseasci complexele legate de 15enurezis” si pentru cum aceasta este ,,mereu in centrul atentiei”. Mihaela neste mai fiumoasa”, ,,i cucereste mai usor pe cei din jur” (mai ales pe rude), cinta, danseazi, apare pe scend, are prieteni si si-a inceput viata sexuala la 17 ani, ..fir3 probleme” si fra si aiba nevoie de sfaturile Cristinei”. Parintii par permisivi, iar uneori, Cristina ia rolul_ mamei {ncepind s& se team cd Mihaela .o va apuca pe cai gresite”. Istoricul terapiei Cristina a venit la mine nefncrezatoare in ceca ce priveste ,a construi © relatie mai lunga”; se temea co voi abandona repede, deoarece ,,tot ceea ce exist in ca este un riu fard margini, care ar putea sd distruga si sd ma distrugd”. Aceasta teama venea si din faptul cd mai incercase cAteva luni de terapie (de alti orientare, dar nu acest lucru era important pentru ea). sundeva fra bani... pentru studenti...", dar, a dedus ea din aceasta cauzd, pentru cd nu pldtea, terapeuta respectiva ,nu a mai putut Tucra cu ea, deoarece era un caz prea dificil”; a existat chiar nefntelegere intre ele legata de doua sedinte in care Cristina a fost programata, iar respectiva terapeutd a iesit din cabinet, i-a spus c& nu stie despre programare yi si-a cerut scuze spunand ci urmeazii sa plece in concediu. Ideea de vacant sau concediu 0 sperie, dupa o absenta de-a mea de dou saptimani (despre care vorbisem mult) mi-a spus ca s-a temut c8 nu o voi mai primi si, mai ales, acerut multe scuze pentru faptul cA ,,mi-a stricat prima zi de dupa concediu cu prostiile ei”; de fapt cu agresivitatea ei despre care iyi imagineaz’ ca imi face mult riu, Este interesant faptul ci eu nu am ajuns sd fi expun Cristinei niciodata cadrul, deoarece Ia inceput am ezitat — a fost ceva legat de faptul cd mama era cea care platea sedinfele, ulterior am crezut cd vor fi doar cAteva siptimani in care ne vom vedea, apoi mi s-a parut c& Cristina are nevoie de tratament, dupa care c’ind am vazut cat de importanta este aceasta relatie in viafa Cristinei, am inceput si mi gandesc cd ,.nu-i mai pot spune acum, deoarece este prea tarziu” si ar simi-o fie anxiogen, fie agresiv, finand cont de faptul c4 ea nu a lipsit niciodata. La cteva siptiméni de la inceputul terapiei noastre, in conditiile unei frecvente de patru sedinte pe sAptamana, Cristina a inceput s se simta din ce in ce mai rau. Rememora amintirile din liceu si, mai ales, ret disperare veche, sub forma unei senzatii de gol imens, acompaniati de plans, depresie si sentimentul de a fi la limitd. Imi spunea c& asa si-a trait toati adolescenta, poate chiar si copiliria, dar nu vrea si-si aminteasc& si c acum, nu mai suport. La inceput (in primele doua ~ rei sedinfe) vazusem in Cristina ,partea plind de obsesii”, un fel de cere vicios, care 0 facea si-si doreasc’ si fie singura si SA se simti relativ confortabil in singurdtatea ei. Acum, vedeam o parte situatd la limitd, in 16 care d mine, « noastr? care C recom in para facut ardtat prieten necesit dar im: nu este cai” a int covasipe contint despre despre abuz, ¢ cu bun digesti despre in ani copilar autodis ani, s-2 cd asa, imagin parea ¢ legate « cancer simtear imensa si incey un sent fine nu ceva ce ceca ce2s pe viata turile vamei stinei ‘aptul doar a are east spune resiv. ditiile care domina disperarea, pe care o triia mai ales in timpul sedinfelor cu mine, dupa care ,,se simfea usurata” si isi putea continua pand la urmatoarea noastra intalnire ,,viafa studenfeasci”. Dupa trei sedinfe consecutive, intre ‘are Cristina ajunsese noptile la camerele de garda, i-am comunicat ca recomandarea mea ar fi si consulte si un alt psihiatru care si fi recomande in paralel un tratament antidepresiv. Tam dat un nr. de telefon, Cristina si-a facut programare, intalnire la care s-a dus Impreun cu mama ei si nu a ardtat prea mult din aceast& fati, pe care, doar cu mine, cu parinfii si prietenul ei isi permitea sd o exteriorizeze”. Psihiatra a insistat pentru necesitatea tratamentului, Cristina pirea convinsi de acest lucru, si mama ei, dar imediat dupa ce au iesit pe usa, mama i-a spus cA ,,astea sunt prostii, ea nu este de acord cu un tratament psihiatric si este mai bine sA o ia pe alte Cristina s-a temut cd ma voi supara, dar intr-un plan coneret, ceea ce intamplat a fost ci a mai diminuat din starea de tensiune si rau evasipermanent, in care ajunsese destul de dificil s4 lucram. Cristina a continuat si rememoreze multe din amintirile copilariei. Mi-a povestit despre bunica cu care seamina gi de la care ,.a imprumutat palpiritatile”, despre o amintire de la cinci ani, destul de in ceata, in care se gandeste la un abuz, ceva vag, dar de ordin sexual, cand stitea intr-o noapte in vie, numai cu bunicul, la canton, despre preocuparile ei crescute legate de functionarea digestiva, despre un intreg ritual legat de modul in care poate folosi toaleta, despre diferite boli digestive parazitare, care i-au determinat multe fantasme in ani mici de viatd, despre gridinija sptimanald la care si-a petrecut copiliria si unde avea un comportament ce reunca germeni de autodistructivitate cu nevoia de a starni atentia si interesul cuiva ~ la cinci ani, s-a lovit cu capul de o bara, pana i-a curs singe din nas, imagindndu-si cd asa, ,baietelul cel mai frumos, fiul doamnei directoare se va uita gi la ea”. Scenariile Cristinei legate de filmele de groazd — povestiri sau imaginari proprii au devenit din ce in ce mai multe si mai agresive. Mi se pirea ci ma testeaz4 si si-ar dori s& imi simtd limita, Au inceput relatari legate de istoriile tragice ale femeilor din neamul ei, care s-au imbolnavit de cancer ,,cam la varsta pe care o am cu acum”. in tonul si preocuparile ei nu simjeam ingrijorare sau compatimire, ci mai degraba o furie latent, dar imensa. A existat o sedint& in care m-am simfit cumva ,prinsa” de starea ei si incepdind sd ma gandesc cum toate aceste lucruri sunt adevarate si si am un sentiment a ceva tragic, ceva ce nu imi era nici mie clar, dar ca si cum ar fine nu atat de @ vedea viata intr-o manierd tragica, cat de a fi urmarit de ceva ce tine de o filiatie tragica. Cristina este credincioasé si remediul familiei ei extinse pentru tot ceea ce este reunic simbolic in ,,cancer” este credinta ~ matusile merg in 7pelerinaje la mandstiri, in loc si se opereze, in timp ce mama Cristinei devine ..din ce in ce mai deranjata de relatia fiicei cu mine” si decide si 0 ducd la - sericd pentru un ritual complicat in care ea trebuia si stea intinsd pe jos si preotul sa treacd peste ea. Am dedus c& era un fel de purificare si 0 vindeeare garantati totodata, dar si o pedeapsi pentru inceperea viefii sexuale (la care, de altfel, fusese indemnati de mama). Cristina s-a simtit extrem de umilita si neinfeleasa de acest preot care refuza si vorbeasea cu ea. in tot acest timp a continuat s4 vind regulat la terapie, iar eu am avut o atitudine in care am incercat si exprim cat am putut de mult din ceea ce simfeam in acel moment — faptul c& o infeleg cat fi este greu, mai ales ca mama se straduia ,,s4 fi strice relatia cu mine”. Mi s-a parut ca intotdeauna a stiut 1a un nivel liminar ca ea decide, chiar daca aceasta stare fi era greu de tolerat. Eu m-am surprins pe mine insimi foarte toleranta in raport cu aceasta situatie gi asteptnd s vid cum va iesi Cristina singurd. Ea ,,a iegit” din acest conflict impus cumva de mama (Cristina La resimfit ca pe un conflict, intr-o miisura mai mare decét mine) ~ dezamagita (de biserica, de preoti, de faptul c& raul ei persista). A urmat perioada in care mama ,a anuntat-o cA trebuie sA renunte la cea de-a treia sedinté pe saptimana”, nu atat din cauza banilor (Cristina a ales singuri si imi pliteasc& un tarif mai mare pe sedinta daca vine numai de doua ori, decat daca vine de trei), ci pentru ca mama ei nu mai era de acord, deoarece nu vedea nici un fel de imbunatatire”. Am discutat mult despre faptul c& ar putea face ceva pentru a-si plati singurd terapia, dar in contextul respectiv pareau a exista putine sanse, Acest lucru din cauza situatici ci scolare. La inceputul terapiei, Cristina avea bursa. Ulterior, in anul IIT am ‘nceput sa simt cum ma pune treptat in pozitia cuiva ,obligat” sa rimand in afard sis priveascd la felul in care ea parea ca isi face riu. Au inceput parfialele si examenele la care nu se ducea sau se ducea fara sa invefe nimic, examenele luate cu 5, in paralel cu o atitudine pe care am fnfeles-o greu, treciind eu insami prin toate starile - de indiferenta la sentimentul iminent c& trebuie s& fi spun ceva si apoi la iritare legata de faptul ca mi se pairea cd ma provoaca. Cristina si-a conturat in minte un model al ei, a carui chintesenta ar fi ,eu sunt fetita care nu stiu si fac nimic bun pe lume” ~ lucru pe care s-a strduit mult timp si mi-l impuna sub cele mai variate forme - de la plansul si disperarea de a fi ,.proasta” (cuvaint cu care ea reunea tot ceea ce simfea si, anume, neputinta si inferioritatea), la autopersiflare gi chiar un sentiment de triumf yi emfazi — ,,eu am calitatea de a nu avea nici o calitate”. Eu incepusem si ma obisnuiesc cu raul cronic al Cristinei si sd nu mA mai sperie atat de tare, in sensul c& nu il vedeam acum deci ca pe un rau de structura; dar, asa cum era ,construita” aceasta ,structura” a 18 greu orice trans cele mun: senit dint resp pent sii vi mai juma mai psihc gfe pune ea cc sunt nevo maca perio fi rat facul nu ne acest Cristi nelas. pututtinei sio tinsa sio vietii imtit acu Cristinei, parea foarte solida, atat de solida incdt — pe de-o parte mi se parea greu de facut cea mai mica fisura, pe de alta, mi se parea cA o protejeazd de orice decompensare. Vizitele la camerele de garda diminuaserd, de fapt se transformaserd in consulturi medicale cu programare, consulturi la care de cele mai multe ori nu ajungea pentru cd mama era prea ocupatd sa munceascd si nu era dispusd si meargi cu ea. A urmat, aparent ,.pe cer senin” (pentru mine) vestea cd a fost dusd la un bioenergetician care i-a spus +dintr-o privire” toate bolile de care sufer’ si, in cadrul consultafiei respective, si vizita la un psiholog care i-a propus 0 terapie cu el, terapie pentru care mama a insistat. A fost la doua sedinfe, in acest timp continuand si vind regulat si la mine, dupa care i-a spus acelui psiholog ca nu vrea si mai mearg& pentru ci ea are pe cineva cu care face terapie de un an si jumatate si psihologul respectiv ,,a infeles”. Paradoxal, m-am simfit si eu mai bine dup’ acea stare de tensiune care se crease, pentru el psiholog”, a fost cineva din afard care a reusit sii ineleagd un ceva foarte wgreu” (in sensul de apasator), pe care inc nu am reusit amandoua si il punem inca fn cuvinte. in prezent Cristina vine de doud ori pe sAptimand, Nu a fost usor, mai ales ca ea continua si aiba stiri de rau. Ne putem bucura, totusi, de faptul ca ele sunt spafiate de perioade de bine. Eu am reusit sA infeleg cA Cristina are nevoie de aceasti relaie in care si fi fie riu, Astfel, mai diminua putin, micar in acest moment de timp, raul pe care il joacd cu cei din familie si, ‘mai ales, cu prietenul ei si cu mama. Mi se mai pare cA va mai exista 0 perioada lungs, al carei sfarsit nu il vad inca conturat, in care Cristinei fi va fi rau, Acum ne bucuram pentru faptul ca sper si ia din nou burs la facultate. M-am gindit cd asa cum nu am reusit niciodata si ii prezint cadrul, nu ne-am formulat impreuna nite obiective terapeutice mai specifice decit acest general ,nu vreau si mai imi fie rau”. $i asta, deoarece, mi s-a parut ca Cristina ,.s-a aruncat” cumva de la inceput si ,,cu totul” in aceasta terapic, nelisandu-mi ,.spatiu” pentru a introduce ceva de la mine sau ceva care ar fi putut suna ca limité sau regula.