CONSTANTIN ZAMFIR a ON TLOTEA ary a z076 | METODA ‘COBZA EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA $1 ARTA ~is5e03-2008 SOY, Doth PREFATA O metodi de cobzi este un luern ca totul now gi neagteptat la noi. Este un Iuerw now intracit nu e mai apérut, pind astizi, 0 asemenca publicate si este wn lucru neagteptat intrucit, pind de curtnd, cei mai mulji socotea cobza ca un instrument ce aparfine mai mult trecutului deci! presen- tului, Poate ef unit vor mai fi gindind si astici la fel, intro masurd ourecare pe bund dreptate, deoarece cobza ni mai este inillnité deci in formal lintérestidetard, ginicé aici preades — en excepfia cltoroa regiuni, tn special Moldovn de nord — in timp ce a dispérut aproape cu total din jormatiile éwtaresti de ta oray. Dar dacit asa stau luerurile astési, nu tot aga au slat tn trecwt. Coban este unul dintre instru- mentele noasire cele mai vechi si mai sirins legate de muzica littireased. Dupi cit se stio, primele mengiuni penira ldutari si Vautdrie dateazt din a dowa jumalate a secoludui al XV I-lea si anume din anul 1570. In acest an, Bogdan Voievod, domnul Moldovei, insa- regte lui Dinga Vornicul stéptnirea, printre allele, si asupra citorva sdlase de figani. Dintre aveste silage faccan parte gi acelea ale lui Stoica aliutar, Timpa aliutar* gi Ruste aldutar. Pe Stoica si pe Timpa ti primeste Dinga Vornicul in dar de la Mircea Ciobanul, domnul Pari Rominesti, cw ovazia unei solit trimise de Alecandru Lépugneana, domnul Moldovei, din éare a ficut parte. Car in acclogi timp — mai precis cu dowizesi de ani mai tnainte, deci tn anul 1550 — avem si priméle dovesi ale existenjeé cobzci la roi, Cind spunem acest lueri, ne gindim Ia instrumentul aseminator cobzei ce se gisesle pictat in biserion de la Voronef*. Nu stim sigur daca acel instrument se afi mumit san ne cobad, ox att mai mult cu eit in decursul istorieé se tnttmpld ca acelasi insirument sii primeascé denumiri diferte. Laid, tnsi, eé pe la 1662 este menfionat wn Petra Cobsaral. Asadar, din a dona jwnatate a secolului al XV T-Lea acem o dati cu denumirea instrumentistului gi pe cea a instramentului. De atanci, cobaa se intilneste tot mai des, fie mengionaté prin diferite publicapii si documente, fie pictaté prin biserici. Cu timpul jolosirea ei ajunge attt de freaventc inelt inoopind din a dowa jumdtate a secolulai al XV11F-lea si pind in a doua jumétate a secolului al XIX-lea aproape cé nu se intilneste formajie Uantireasea mengionata tn diferite documente, din care sa nu’ fact parte si cobza. ind folosta timp de secole, cobza, instrument prin eacelenft de acompaniament, a ojuns siesi aledtuiased un stil propriu de acompaniere: sint aga-numitele fiituriv, formule ritmize-armonice 1 Gt, 0, Bobulesca, Liutarii nostei, Bucuresti, 1922, pag, 39-40, £ CLC. Bobuleseu, Lauter gi Hor, Bucuresti, 1940, pag. 8 * Cl. C. Bobulesou, Liutarii noste, pag. 40.foloste in acompaniament, pe care métoda de fata ni le presintit pe larg. Aceste fituri s-aw impus ttt de malt in felul de a acompania al liutarilor din vechile Principate Romtne, tncth aw fost preluate tntoomai: gi de tambal, acolo unde acesta a inloouit cobea. Ceea mai muilt, acest yiituri ‘au fost preluate pind si de acordeonistii de jard. De aici reiese lar rolul important ai cobsei tn deavoltarea muzicii noasire ldutdresti. Intervengia fambalului, tnst, a dus — la orage, mai decreme, iar la sate cam din timpul primului rézboi mondial —la inliturarea progresiod a- acestui instrument. In ceca ce: priveste stilul de executie de care am vorbit s-a ajuas la el, desigur, tw mod empiric, datoritd numai unei indelungate practici. Acest lueru este lesne de inpeles dacd he glndim ci acest instrument — ca, de alifel, toate instrumentele lawtiresti —s-a tneifat toldeauna Gupé ureche, Din aceasti cauzi nici nu s-a ajuns ta o dezooliare mai mare a tehnicit tui Fiecare cobzar s-a multumit cu inedjarea modului de a acompania, aga ineli rar intilnesti cite unul care sd foloseaseé instrumentul si pentru melodie, aga cum jac Jon Zlotea si Ion Piturted, unii dintre cei mai buni cobsari din jara noastri. Ln conditiile regimului de democragie populard, in cadrul acfiunilor de valorificare a creagivi populare, s-a isit necesitatea jolasiri diferitelor instramente populare, deci si a cobzei. * In anul 1949 a Iuat fiinja Institatul de Folelor. La scurt timp dupa infiingarea sa, fostul Comitet pentru Arté — azi Ministeral Calturii — a trasat insttutului ca. sarciné infiinfarea nei orchestre popatare. In jelul acesta a lnatfiinja orchestra « Barbu Liwtaru, azi depinzind de Filarmonica de Stat, Urmérindu-se ca aceasié orchestra sé jie popularé nu numai prin aleituires repertoriuiui sé, ci gi prin componenja sa insirumeniald, institatul a pornit in ciware de insirumentisti populari, indeosebi. cobzari si naisti care sd inire tn aceasta orchestra. Rezultatul a fost ed nu sean ‘gisit dectt foarte pugini instrumentisti gi, chiar, destul de inegali ca posibilititi teknice. Din aceasta causit, a trebuit ca unié tovarigi din orchestra, care tn tinereje cintaserd la cobsd, si apoi au parésit-o, sé reia acest instrument, Numai tn felul acesta sea ajuns ta inidrirea grupului de cobzari al orchestrei « Barbu Léutare », Dar avintul erosterii.murairalui formajilor de artists amatori, creserea numrului orchestrolor populare, a determinat Institutul de Folclor sé infiinjeze,in anul 1950, 0 scoald de instramente populare, Aceasta scoala care aven trei catedre: de cobzd, de nai si de jambal, a functionat pe lingé orchestra «Barbu Liataru » timp de doi ani, dupa care a fost afiliati Seolii clemeniare si medii de muuzict dir Bucuresti. Punindu-se ined din anul 1950 problema alfubetizarit muzicale a membrilor orchestrei, sa pus tolodatit $i problema predarii instrameatelor populare dupa metode serise. Aici institutul s-a izbit de greuidgi foarte serioose, tntrucit nici unul dinire instructorii care predau aceste cursuri nu cunosteau notajia musical, Pentre acest motiv s-a fiat cite unal dintre cercetitorié institutulai pe Unga fiecare cctedré, cu misinnea de a urmari si de si evolufia eursurilor gi de a ajuia pe instructor respectiv in organizarea materiei de predat. Pentra enteira de cobzd a fost delegat profesoral C. Zamfir. Ca si poati face jaja unei asemenca munci, a trebuit nu numai sit wrmireasci i de ai evolagia cursului, ci sd facé $i numeroase experimente cu dijeriti alfi cobsari—tn primul rind cu cei din orchestra < Barbu Lautaru » — precam gis aseulte numeroasele tnregisirari cu acomapaniament de cobat ce se gésesc in arhiva institutului, La avestea trebuie addugate experimentérile faéeute cu ocazia diferitelor deplaséri pe teren. In felul acesta s-au pus bazele prezentei metode. In linié mari, metoda urmareste pe de 0 parte redarea posibilitaglor tehnice ale cobzei tn notajia mucicald universald, iar pe de alté parte, imbundtifirea lor. Cunonsterea notafiei de cétre cobzari oa duce fa jotosirea din ce tn ce mai mare a acestui instrument tn formajiile orchestrate populare, pentra care compositorii au inceput sé serie lucrdri. Imbundtatirea tehnicii de exeeupic va ajuta la dezvoltarea acompaniamentulai armonic al cobzei, cu atit mai: mult cu cit acest instrument este singural dinire instramentele populare de acompaniament care joloseste acordurt pline. 4Aceasté concepfie care a fost past Ia baza alediwirit prezentet metode, poate fi urmarita de-a lungel tntregii uerdri. Bereipile ritmice pe toate grupele de coarde, care se gdsese la inceput, urmirese ‘i facd pe cleo sa dobindeased deprinderea migearilor sistematize si regulate ale mlinii drepte, ait de necesare tehnicié de acompaniere a cobzei. Mai deparie, pornind de la digitajia acompaniamentelor, meteda de fog da 0 mare important exercifilor meloice, urmérind sé asigure elevului o bund digitasiy re care 0 va folosi apoi in acordurile armonice. Nu sint neglijate nici exercpiile asupra difertelor game si moduri, asupra modulafiilor si nici talanpuirea armonict a acordurilor. Toate acesiea vor inlesni viitorului cobzar o bund staptnire a instrumentului sici vor deschide perspective de desvoltare, Prin publicarea metodei de jofé, Institutul de Folelor wmple un gol, dar mai ales ajuti la revalorificarea unui instrument alt de bogat tn resurse de acompaniament din jormatile noastre lautd- repti, cum este cokzn. on, ciopaNv Reaposahidl sutra musical 1 Inatnenad de Pollerore INTRODUCERE* Cobza este un instrument muzical ca coarde ciupite eu un plectru de pani de gisei. Ba servoste le acompanierea ritmied si armonica a unui alt instrament care cinti melodia, Folositi mai ales pentru a da ritmul jocurilor populare, cohza se asociez cu vioara in taraf sau in lips ci ou orice instrument ‘melodic. In Moldova sint foarte frecvente cuplurile de vioari si cob. [Nu se gtie precis de cind dateazi acest instrument gi nici sub ce denumire cireula pe meleaga- rile noastre. In pictura de pe peretiibisericilor noastee din secolul al XVIlea se poate vedea 0 cobea cu gitul mult mai lang, Arabi gi ture au un instrument asemanitor, nomit ald sew namai ud, mai mare decit cobza care « patrunsla popoarele earopene sub numele de luth, de unde deriva probi avintul nostru lauta. Instrumentul este construit dintr-o singurd piest de lemn asemani- toare unei jumétati de parg, al cirei vief se subfiand in forma de git. Musulmanii j-au dat: aumele de cobuz. Acost nume fl intilnim in cronicile vechi si in textul unor balade populare ca Miu. De aci probabil gi numele de cobzt co se intrebuinjeaza astazi alituri de nomele cobuz, donumind acelasi instrument cu git scurt, spre deosebire de Kiuta, care indie un instrument cu git’ mai subfire gi mai lung, ca balalaica ruseasca. Find un instrament cu sonoritate particulard, cobza are o importan}é deosebita in ansam- blurile de instrumente populare, care urmarese redarea specificului popular in cintec. In istoria sa, eobza a avut 0 perioada de decddare care s-a observat in fara noasiré mai ales ‘n perioada dintre cele dou rizboaie mondiale, ‘Astfel pin prin 1914 se fabrica 2000 de ccbze pe an in Romfnia, Intre cele dova razboaie mondiale, comensile s-au imputinat intraatt, inctt prin 1998 nn se mai fabricau decit vr 20 de cob’ ‘Astizi acest instrument popular tindo si-gi reeapete importana, Inceputul’a fost féeut de Ansamblol Armatei prin introducerea in orchestra a patra tipuri de cobei: sopran, alto, tenor si bas, tnoercindu-se aledtuirea unei familii de cobze asemanitoare evartetului de coarde. Dar rerultatele asteptate nu au putut fi atinse, deoarece nu sa finut seam’ de menirea principal pe care o are cobza: acompaniamental ritmic yi armonic. Unii cobzari au ajuns la o tehnic& superioaré putind cinta si melodii, dar acestea nu sint redate mai bine decit In mandoliné cu toath tebnica pe care o posed’ instramentistul, de 7 Unale date istoriogeatioe despre cobed an fost ante din Inrarea tov. Tiberia Alexandru Instrumente masieale_ele poporali rom * cela lucru se poate spune gi despre nai gi fambel. Macetral Finiok Luca a avuto perioadt de vreo cinci- spreneo ani eind a trebuit iyi pressed naial inlouinda en vooes xi cu ghitara. ‘Tambelagtecaw obliga sh cunoasek pianal spre a poten cinta in janznile de la oreye, sas plece la sale pentru oe‘accea instrumental nu trebuie forfat, dindu-i alta imtrebuinjare dectt aceea pentru care fost creat. Metoda de fafd, baztndu-se pe prineipiul de mai sus, este scrisi in spiritul notafiei muzicale simple ujor de citit, notafie pe care am adaptat-o cobzei in scopal de putea fi folosité in ansam- blurt populare, executind dup note si murica prelucraté do compozitori Planul Iucrinii esto umitorul ~ Partea inti capitolulintii cuprinde descrierea si pozifia cobzei precum gi citova sfatuiri pentru Intrefinerea insteumentului. Capitolul al doilea cuprinde principiile generale de muzica. Partea a doua trateazi tehnica elementard « cobzei. Partea a treia trateazi tehnica avansaté a cobzei. Insuyirea tehnicii cobzei incepe cu exercifit ritmice pe eoarde libere, pentru deprinderea rmigedrilor mlinii drepte, trece apoi la digitaie printr-o serie de exereiil melodice progresive, in care deprinderea migedrilor rulinii stingi se Impleteste ou migcdrilo mlinii drepte. Odati sti- pinta digitaia, 6 continua eu formule melodico-armonice gi cu aoorduri pentra pregtirea gi dex Yoltarea auzului, Planul de predare fine seama de greutatea materialului care trebuie insugit treptet, de la ugor In gre.PARTEA INTIL NOTIUNI GENERALE PENTRU CUNOASTEREA $I STUDIEREA COBZEI CAPITOLUL 1 CUNOASTERBA COBAEL ’ DRSCRTEREA COUZEE Cobza este un instrument aseminitor on mandolina, putin mai mare. Ea se compune din trei parti: corp, git si cap. Corpul cobsei este alostuit dintr-o cutie de reaonanfd de forma unei jumitai de pari, construiti din sapte fele (doage), unele din lemn de paltin, altele din Jemn de nuc, lipita intre 1 Fig Fig. 2 ele, ffi raport cu dimensiunea, cobrele se pot impar{i in doud categorii: 1) cu gapte doage, construite aga cum am ardtat mai sus, numite emagdalene », si 2) cu cinci doage, construite numa din Jernn { de paltin, numito v czcepfiuni ritmice pe timpi ternari: Dwoletul este diviziunen binark a unui ‘timp temar. El se inseamna cu cifra 2 gi un legato, Inlocuind trei note eu doud : fT Cvartoletul se objine prin inlouirea a tre note ou patra, El provine din dublares valorilor duoletului, adick imparfitea duoletulai ou doi: anCvintoletnl inlocuieste trei note cu cine’ gi se inscarna in acelagi fel cu evintoletul timpilor binari: + - Septoletul inlocuieste sase note eu sapte, Ca si cvintoletul el este comun timpilorbinari si temari: 1 MASURI MIXTE §1 MASURI AVTERNATIVE In afara masurilor ardtate mai sus mai exista si aga-numitele combinafii de masuri care se azeaza pe o alternare mai mult sau mai pufin regulata intre ele. Astfel avem: Masuri mixte, in care alterneaza regulat misure de doi timpi eu cea de trei timpi sau cea de trei cu cea de patru timpi. In mod obipnuit exist urmitoarele misuri mixta: Misura eineismopta $ care consti din alternarea regulati a misurilor ? eu $ sau invers 3 on 2. Baterea mésurii nu comporti o alti sehifare a migczrilor mfinii deeit cea cunoscut din rmisnra eu doi si cu trei timpi, de acea uneori peniru usurinfa executarii se Intrebuinjeazt bara punctati in interiorul masurii desparfind masura f de3: ‘Misura gupte-aeopta {care consti din altemarea regulati a masurilor 3 cu $ sau invers 4 ou § . Masura se bate prin alternare ca si § + Notarea jocului Znvtrtitn din “Andeal se face intro misurk palin obignuita: 19 sau 19 eompuss din trei misuri simple: prima de patra timpi, jar e dous si a treia de elteftrei timp, Masur alternative, spre deosebire de vvle mixte alternoazi neregulat. Din aceasti cauzi fractia mésurii va indica sphimbarea respective do mésuré 2BLEMENTE MELODICO-ARMONICE. Dopé cum ritmul se bazeazi pe inlinjuirea valorlor de note gi se manifesté prin accente, tot asa melodia, sprijinindu-se pe ritm, se alcituieste dupé Inilfimen sunetelor succesive (aurite tnul fupa alta ir armonia reece din inljimes sunetalor simaltane (auzite mal multe deodat2). Sunetele auzitesimultan primes’ denumirea de ccord. Acordurile ge inlanjuiese inte ele tn armonie, Nu se poste studia armonia far’ cunoosterea elomentelor de beri ale melodic PLEMENTE. MELODICE, Gama cate formaté dintr-un gir de gapte sete aléturate suitoare sau coboritcare, comple: tate ou al optulea, care repoth po cel dint Ia o atk imiltime, Ba primeste numele de la nota pu care tnoepe, Aatfel avem gama lui do, gama Tui e ete. Gamele fec parte din seara_muriali, des fiecore nota a gammei reprerintdo treapla din seard, Gama are prin urmare gapte trepte care s© m- mir de jos in sus Se SSS —o Ss vvuwww vv wt? Ton i soniion. Tntre unele trepte ale gomei exist o distan}& mai mare care 48 numests fn, sar ines tele une tai miea (pe jumitate elt tomul) care se mumeste semiton. Distanta intr» notele mnifa gi skdo Insemmate prints-o acclada in portativul de mat sus este de un semiton, Gama fare prin urmare cinei tonuri si dow semitonuri Tntervale, Distanfa sau deosabioa de inéltime dintre dou note co numeste interval El poarti namele dup numarel treptelor pe care le eontine in scar, fie tn suir, fie in eohorre gi se misoara ou tonul si semitonul, Astiel: Prima sax Unisoaul este intervalul care repeti aceeagi treapti (do—do, sau re tc), Bl nu ero niei un ton gi niei un semiton. Sunctul al doilen find identic ex prim, intervalol se numeste perjed. Secunda este interval format din doud treptealiturate (do—re, mi—fa eto). Cind ary tan ton socunda este mare (do--re) iar cind are-un semiten soeanda este mied (mia). Cind are tm ton gi jumatate se mumoyte secundd mrisd(fa—sol# vesi exemplol de mai jos), ‘Ter ta este intervalul de le 0 not oarecare la « treia (do—mi, re—Te). Cind are doi tonuri terta e mare (domi), iar eind are un ton si un semiton terja'e mic (re—fa). Grarta eite intervalil de I 0 nott la a patra. Mérimea ci obiqnuitd este de dou toni gi un semiton. In acest caz evarta este perfectd (do—fa). Cind are trei tonuri, evarta este mérité. Tn acest caz se mai numegte triton (fa—si). Crime ecte intervahl de le o noth Ja « cincea. Marimen ei obinita este do tre vonuri gun semiton, [n acest ona evinte este perfrté (do-sol). Cind are dout tonuri $i oui semitonuri, cevinta este micsoratd (si—fe). ‘Sex ta este intervalol do la o moti la a gasea (do—la, mi—do). Cind are patra tenur, # un somiton sexta e mare (do—la),ar cind are tei tonne stdout semitomur sexta mic (mt do). Soptima este intervalul do le o nota le a gaptea (do-si, redo}. Cind are cine! tonuti gun semiton, septima ¢ mare (do—si) iar ind are psteu tonnri gi doul,semitonur septima e micd (redo). Or ave este intervall dela o noti le a opta (do—do). Marimea ei obignuit. este de cine tonuti si dowd semitonuri. In acest eaz octava este perfeeta. Seeundé Tent Unison Quart e e Bere? — “Snore — auc —mdviti. more BQuint Seti seotind S > = perfects —rvesorats mare mics mare wits — perfect Semne de alterafie sint semnele puse inaintea no! ‘um somiton sau ew un ton: Diemul ured cu un semiton, Bemolul } coboari cu um semiton, Becarul readuce nota urcata sau coborité Ia inal\imea ei anterioara prin anularea diezului sau bemolui Mai rar se intrebuinfeaza gi Dublul diez >} care ured eu un ton. Dublul bemol bh eare ccboaré et un ton. Anularea dublului diez seu a dublului bemol so face printr-un singur hecar; iar anularea ‘unui singur diez saw bemol din aocidentul dublu se face prin inlocuirea lui cw un diez sau bemol : Semnul de alterajie are influenta asupra notei inaintea eéreia e pus nomai intro singurd | riisurd, Dack nota respectiva se repota in acecesi misura nu mai are nevoie de un non semn dealte- rajie. Daca aceasta nota revine in elt misurd, semnul de alteragie din masura precedent nu mai are influent esupra ei. Semnul de elterafie se anuleaza prin becar in cadrul aceleiagi misuri In {care este si semnul de alteratie : Am vizut ci gama Jui do are dou semitonuri formate pe trepte alaturate: mista gi sido. ‘Acestea se numese semitonuri diatonice, iar gama care are cine! Lonuri si doud semitonuri diatonice, se numogte gama diatonied, Impartind intervelul de un ton in dowa semitonuri cu ajutorul unui semn de alteratie, objinem dou feluri de semitonuri: unul format pe aceeasi treapti (ex. do—do #), care se numayte semiton cromatic si altul format. pe dova trepte aliturate (do #—re), care dup& cum stim este semi- ton diatonie. La rindul ei gama diatonicd poate fi imparjita in dowasprezece semitonuri dintre eare cine cromatice gi gapte diatonice, In acest caz ea devine gama cromaticd : Semiton aaron Seprten atatonic = a So bee Sbanten cromatic Seruten cromatie DESPRE MODURI $1 TONALITAT! Mod major si mod minor. Game relative. Tonurile si semitomurile nu sint agezate a intim- + plare in gama diatonied, ei tntr-o anumit& ordine, intr-un anumit fel, pe care i numim med. Dack ‘modul se bazea2d po intervalul de ter} mare sau majord cum i se mai spune, format din treapta 4eu treapta a I1l-a a gamei, atunci se numeste mod major, iar daci se bazeari pe o terl’i mich san minor, intre aceleagi trepte, se numoste mod minor (ex. do major gi le minor) me SSS Ee ——= Se =. t SS ae ese Do major La minor natora Po linga intervalul de torta, modul major se mai caractorizeaza prin sexta gi septima majora, iar modul minor prin sexta gi soptima minora, Cele dowa game (do major gi Ja minor) luate ca exemplu se inrudeso Intre ele deoarece au aceleagi sunete constitutive, eu deosebire of la minor fineepe cu o tera mick mai jos decit do major. Asemenea game se numese game relative sau paratele. ‘Minor natural, armonie si melodie. Modul minor care const, dupk cum am vazut mai sus, din intorvalele caracteristice: ter{a, sexta si septima minora, toate sunetele lui fiind comune ca ale modului major relativ sau Inrudit, se numeyte minor natural Decd minorului natural ti ridioam treapta a VII-a cu un semiton, apropiind-o de treapta a Vill-e ea in medal major, atunei minorul naturel se transforma In minor armonie oS ae marine a La minor atmonie Intervalul ceracteristic acestui mod este secunda marita (mai mare cu un somiton docit secunda mare) formata intre treapta a VI-a si a VIL-a. Dack minorului armonie fi ridicim In rindwi gi treapta a Vi-a eu un semiton, modul minor se apropie gi mai mult-de modol major si poertd numele. de minor melodie: a = SS La minor melodie Cole doud trepte, a VI-a sia Vil-a ureete cu cite un somiton, sint caracteristice acestui' mod gi se intilnese adeseori in melodille noastre populare de joc. Gama minora melodiea in echorire devine natural. Moduri populare diatonice. Agezarea tonurilor si semitonurilor intro gama, esedar modul, poate avea gi alte infatigini decit, cele aratate. Astfel: —inceput pe nota re in gama diatonicd se prezint ca modul minor natural cu treapta a Vi-a ridieata ew un semiton (sext maro): Sect mare — I of mf tYuuwy Modul de re sau minoral cu”soxti, mare 25— inceput pe nota mi se prezinté ca modul minor nature] cu treapta a I1-a coborita ou un semiton: Tot @ EF ¥42T MH Modul de ‘minoral eu secundi mick —Inceput pe nota fa se prezinti ca modul major ou treapta a LV-a urcati cu un semiton, (Intervalul de ovarté dintre treapta I sie IV-a se transforma din perfects in cvartd méritd) : Coartd marith. I © @ FT vyiitiww ‘Modul do fe sau mojorul cu overt marité —{Inceput: pe nota sol ne d& modul major cu treapta a VI-a coborit& eu un semiton : oe nied = I Inmwuwrrertewtw Modul de col tau majorul eu eeptimi mick Pe toate acestea impreund eu modul minor natural cunoscut mai dinainte Je numim moduré populare, finded se Intilnese des in cintecele noastre populare. Moduri populare cromatiee. Cromaticul oriental. Cind am studiat gama eromatick am vazut ‘e8 ea se bazeaxi pe cinci somitonuri cromatice si gapte semitonuri diatonica, care se obfin prin folosirea semnelor de alterafie. Cuvintul eromatie Inseamné colorat. Gamei cromatice i s-ar wane prin umare, gsma coloraté. Pentru ea o gama si fie colorata in introgime, #8 deving cromaties propriu-2isi, 0a aro nevoie do cinei somne do altaratie. Un mod poate fi colorat insi numaj cu un singur semn de alterafie sau cu cel mult dova, ca sisi schimbe infatisarea, Modul care are una sau dou secunde marite objinuie prin alterare se numeste mod cromatic. Gama minora armonie& este propriu-zis un mod eromatic, singural mod cromatie intrebuintat in teoria muzicii clasice. Celelalte moduri eromatice, derivate din modurile populare diatonice se’ numese cromatice orientale, finde se tntilnese mai des in cintecale popoarelor orientale. Cele mai obignuite moduri eromatiee in cintoeul nostru popular sint urmatoarele: ‘modul de re cromatic, ou treapta a TV-a urcaté cu ui somiton gi ou secund’ miriti Intre ‘troapta a Il-a gia TV-a: Dee manite— paint a 5 modul de mi cromatic, cu treapta a I11-a ureaté cn un smiton i eu secunds mérita intre treapta a Tea sia IIa See. marita t— Ig @ © ¥ uw wy ‘modul de mi dublu cromatic, pe care numim astfel pontra a-l deosebi de modul_ de mi cro- matic, care are treapta a [IT-a si a VIT-« urcate ou cite un semiton, formind doui secunde marite, ‘una intre treapta a Tl-a-gia Ill-a gi alta intre treapta a Vi-a si a VII-8 Sec. maritd Brose I ft. FY FT UTA eH ‘Acest mod este caraeteristic celei mai rispindite doine din fara noestré, Doina Olea. Moduri perfecte, Trepte principale. Arpegiu. Tonalitate. Dintre toate modurile amintite, modul major si modul minor armonic sint cele mai des intrebuinfate In muzic&. Treptele lor au rolul de a echilibra sonoritatea, de aeeea Te putem numi moduri perferte. Constructin lor se bazeari pe trei trepte cu rolul ce) mai important in rientinerea echilibrului sonor: treapta I, « TV-a si a ‘Vea, Treapta I are rolul de a da gi @ men{ine tonul, de unde numele ei de tonicd. Treapta aV-a are rolul de dominandé, fiind determinata de treapta 1 cu care se giseste in con mai strinsi legaturd gi avind rolul cal mai important dupi tonica. Treapta a [V-a are rol de subdominanté fiind cea mai importanta treapt’ dup’ tonic si dominanta. Putom considera dominanta gi subdominanta ca p&zitoare ale tonicii. In ordinea importan{ei aceste trei trepte sint: tonioa, dominanta si subdominania. Ele se numéss treple tonale. dati stabilitd toniea cu ajutorul treptelor principale sau tonale, urmeazi si fie stabilit gi modul (major sau minor) care stim ci dopinde de intervalul de tera, format de treapta intti gi de treapta a treia denumit’ treapti modala, Avesta se obfine ujor prin intonarea treptelor 1, d IJ-a gi a ‘Vea la eare se poate adiuga apoi si treapta a VIll-a. Intonarea acestor trepte ia numelo de arpegiu. Modul fixat astfel pe o toniei are nevoie in special de urmitoarce trepte: I, « IIl-a, a IV-2, & V-a, care reprezint beza consteuofiei unsi melodii. Ansamblul sunetalor unei melodii care se bazeaz ‘po troptolo principale tonale si modale ia numele de tonalitate, Se poate spune doci despre 0 meélodie-c& @ in tonalitatea lui do major sau in tonalitatea Iui la minor, a lui sol major sau a lui mi minor ete. FORMAREA GAMELOR MAJORE $1 MINORE CU DIEZI $I BEMOLL Gama major’ poate fi mutatd (transpusi) de po toniea do po o alta tonicd. Mutaréa (transpo- iia) se poate face cu ajutoral semnelor de elterajie, intr-o anumita ondino gi dupé o anumita regula care nécesita cresterea treptat’ a semnelor de alteratie. Astfel, pornind de la do major din ‘vinta in vinta in suire vorn gsi gamele majore ov diezi, iar tot din evinté in evinta in coborire, gamele majore cu bemoli. Semnele de alterafio, diezi sau bemoli, oreso treptat. Sé Iuim ca exempla modul major cu semitonurile intro treptele a IHl-a — a IV-a gia Vile —¢ Vill-a, cum am vazut Je gama do major, gi siel ineapem pe nota sol, adic& la un interval de o cvintt mai sus fala de do, respectind succesiunea intervalelor dintre trepte in ondinea: ton, ton, semiton, ton, ton, ton, semiton : 7Observaim ci pentru a se putea pastra semitonul intre treapta a Vil-e si a VILI-a trebuie si Intrebuin{im diezul ca semn de alterafie pentru nota fa, cick allel, Tard fa #, gama aceasta ‘ar reprezenta modul de sol, cunoscut de noi, care nu este identic cu do. Nota fa diex face parte intogranti din construcfia gamei sol major si este deci notd consttutiod, ceea ee Inseamni ci © intilnim mereu in aceasta stare ori de cite ori se aude nota fa. Ca sit facem economié Ia seris, fa # se pune o singura data la incoputul portetivulvi, imediat dupi cheie, pe-linia a cinces. Astfel scris se mumeste armurd. Coborind cu 0 cvinta de In note do dim de nota fa, Pe aceasta. notii vom forma acum gama fa major Aci pentra a so pastra semitonul dintre treptele a Ilf-a si a [V-a e nevoie de si} ca semn de alterofi, edci altfel am avea de-a face on modul popular de-fa care de asemeni este-diferit de do major. Si 5 este not& constitutiva in gama fa major, de aceen se intrebuinjonr’ de asameni ca armuri pus pe linia a treia a portativului, imedist dupa cheie : = Dam mai jos tabloul gamelor majore cu diezi gi ea bemoli tmpreuna cu relativele lor minore. De remaroat of relativele minore au acveagi armuri ca gi gamele majore respective cu eare se tnru- desc. Arourile din partea de sus a portativelor indioi arpegivl, iar diezul sau hecarul in parantozi erat gama minora armonici. Game en dies Majore Relative minore a oe: 4 ee x SSS Sol major = ‘Mi rainor ti = pe spo #2 - a Pe mayor ‘Si minor - a= — poe a # de major 7 fo oie minor fee SS SSS Mi major Fe be cer minerSe G Si major Sol aiez minor © fs iex mayor Re diez minor fees ee Z So = Do sez major La dee minon Game cu bemoli Majore Relative minore pass SSSSe = fo major ‘Re minor ee oe Ss @ 85: hema! major oe niet fe = Mi bemel major ve a9. ininor Sar eo = sie o ia boro! major Re bemal major ‘ a Sol bemo! major a Do bemel major La bemol minor Din tabloul de mai sus constatim c& avem sapte game majore gi tot atiten game relative rminore eu diezi, precum gi sapte geme majore gi tot atitea game relative minore, cu hemoli. 29GAME OMONIME $1 GAME ENARMONICE Cind o gama majora si alta minori au aeeeagi tonied ole se numese omonine (ex. do major sido minor; la major gi la minor ete.). Sunetele care se aud la fel dar sint serise deosebit so numese sunete enarmonice (ox. fa # si sol b; si @ gi do). La fel se intimplé si cu gamele. In tabloul de mai sus sint.enarmonice turmitoarele game: Do 3 major cu Re } major si La # minor cu Si > minor; Fa # major ou Sol major gi Re # minor eu Mi} minor; $i major cu Do } major si Sol ff minor eu La b minor. Tn tabloul gemelor prozentate mai sus daci adaugim si gama do major, numfrul gamelor se ridiet la cincisprezece. Din cauze enarmoniei numéral lor se reduce de fapt la douasprezece. Agadar avem douasprezece tonalitafi deosebite in sistemul mutical. Acest sistem muzieal care ‘se bazeogi po enarmonia sunetelor se numegte sistem temperat. Modulajie se numeste schimbarea tonalitafi in cursul melodie. Ba este treedicare (pasagerd) ind. revine la tonalitatea de Ia inceput (initial) si este definitind cind nu mai revine la tonalitaten precedenta, Modulatia se poate face intr-una din tonalitajile vecine (dominanta, subdominanta cu rela- tivele lor, relativa seu omonima) sau intr-una din tonalitayile mai indepartate. (A se vedea melo- iile cu acompaniament de le sfirgit, mr. 169 gi 170) BLUMENTE ARMONICE Arpegiu si acon. Am vizut ca pentru fixarea tonalitafii avem nevoie de o scurté formula de intonajie bazata pe succesiunea treptelor I—a III-a—a Vea, care poate fi completata gi cu treapta a VIll-a, numita arpegiu. Cind aceste trepte se eud simultan, axpegiul se transforma {n acord. Notelo arpegiului se scriu una dupé alta, iar notele acordului se seriu una sub alta = Arpegis Acard: Aroegiv Acord ee Uerion) e Acord consonant si acord disonant. Se numejte consonant acordul care sun satistdedtor plicut, sunotele din care » format el sun bine impreuni, dauimpresie de stabilitato ea avordul din exemplal de mai sus, format din sunotele arpegiului. Cind sunetele acordului nu sund bine impreuna, nu ne satisfac, acordul este disonant. Dupa acordul disonant este necesar si urmeze un acord care si ne satisfacd, cu alte euvinte acordul disonant cere si fie dezlegat intr-un acord consonant = ac. ae ‘. wa eisonent consonant cisenant consonent disonent consonant Acord perject major, acord perject minor gi acord micsorat, Acordul consonant este format In mod obignuit din suprapunerea a doui terje si o evartd. Socotind intervalele de la nota inferioard a acordului care se numeste fundameniald, constructia acordului consonant se bazeark pe terja ‘majoré sau minora si pe cvinta perfecté, dupa care poate urma sau nu octava. Datorita evintei porfecto, acordul so numeste perfect, iar datorita terjoi ol eapaté donumirea de major sou minor, mai bine zis acordul este perfect major sau perfect minor. 30Cind evinta care intr in componenfa acordului este micgorata (ca de ex. in acordul format, pe treapta a VII-a a gamei majore sau pe treapta a Il-a a gamei minore), acordul se numeste rmiegorat ‘Perfect my Perfect min. Perfect min. Pevtet maj. Panfect maj, Penfet min. Micgaret™ ’ Starea directa si rasturnarea acordurilor, Cind aconlul are nota fandamentala in bas, ol so gisogte in stare directd, Toate acordurile din exemplul de mai sus sint Im stare directa. Cind terfa acordului este in bas, ecordul este in résiurnarea inti, iar cind are ovinta in bas, acordul ¢ in risturnarea a dows Stare directs Résturnares 1 Réstornsree Acordel de septimé de dominanta este format, pe treapta a V-a.a tonalitatii, adiod po dominants. In stare direota el are trei terte suprapuse, dintre care prima este terfé mare iar a doua gi a treia sint terje miei. Socotind intervalale in raport cu fundamentala, constructia acordului este bazaté pe intervalul de terfa majora, evint& perfect si septimaé mick : Store directs Intecvalul de soptima si agezarea lui pe dominanta tonalitajii dé numele acordului. Acordul de soptima de dominant este un acord disonant. Dezlegarea Iui in stare directa se face de obieei pe tonicd in felul urmitor: Fondamontala we duce In’ tonto: (eol 3 dp): TTorfa 50 duco la tonisa (si-- do). vinta se duoe 1a toniod (02 -> do}. Septima se duce le terfa tonic (fa + mi sau mi 5). In exemplal de mai sus avem aconiul de septima de dominant a lui do n stare dinect, care se derleaga in acordul lui do major (poate fi dezlegat si in do minor). Acordul tonicii objinut prin dezlegarea cbignuiti a septimei de dominanta in stare direct’ nu e complet, li lipseste evinta, de acon soptima de dominanté se intrebuingonat mai des intr-una din cele tre rlatuendii Rist L Fit Rik. yarechect) Rist fish ‘Fist IT Résturnarya acordului de soptimé ‘istarnarea aoordalui do soptima de dominant a lui do major de dominant a ui la minor 31fn rasturnarea inti, cu torfa in bas, septima de dominanta se dezleaga in trison. In risture rnayea a dous, cu evinta in bas, soptima de dominanté se doaleaga in acordul eomplot al tonici, iar in raisturnarea a treia, cu septime in bas, acordul de septima de dominanté se dezleaga in ristur- narea Intii a acordului de tonica. Septima de dominanta este acordul cel mai apropiat de tonic’, de accoa a gi fost numit de clitre muzicanfii nogtei popular eof». Astiel ei zc: so} de G, so} de A, infelegind’ prin aceasta dominanta lui sol, dominanta lui la. Dim mai jos acordul de septims de dominant al lui sol gi al lui fa eu dealogirile sale: ‘stone Devs fish 1 Pash st 1 Store ineots fist fick 2 fast Acordul de septimé micyoraid este format din suprapunerea a trei tere mici. [n raport cu fun damentala, construcfia lui se bazeaxa pe tera minori, evinta micyoraté (mai mick dectt cvinta perfect et un samiton) si septima miogorata (mai mics dectt septima mie eu un semiton). Numele acordului vine de la intervalul de septima miogorata format de treapta I cu treapta a VIL-a a aeor- dlului in stare directa. Ca gi acordul do ceptima de dominant, acordul do soptima miegorata are ‘nei risturnari: Stare wireeré fist 1 Rist Rest, I De obicai deslegarea acondului de septimi micgoratt se face astfel: lundamentala ured un somi- ton, terfa coboara un ton, evinta coboar4 un semiton seu un ton gi septima coboari un semiton, ‘Acelagi acord de septima micgorata: poate fi dozlogat in toate cele 12 tonalitati, de aceea el este {ntrebuinjat in special ca mijloc de modulafie. S& luém ca exemplu septima miogorata cu funda- mentala si in stare directa pe care o vom dezlega in toate tonalitafile : 4. Do 2 Do} 3. la 4. Fo oo a Re 0. Sal a R Fat —— se Dezlogarea de la nr. 1 este cea obignuiti pe care am aratat-o mai inainte, Deslogarea de la nr. 2 se face prin urcarea notei fundamentale cu. un ton, coborirea terfei ca un somiton iar ovinta gi septima se dezleagi prin enarmonie (la }—sol 4 si fa—mi #) care sund la fel (in realitate 2“ rimin pe loc ca note comune ambelor acorduri). Dezlegarea de la nr. 3 se face ca cou de lane. 2 on ovinta doslogata obignuit si septima urcind un semiton, Dezlegarea nr, 4 are ovinta moti comuna si soptima urea un semiton, Dezlegarea de la nr. 5, fundamentala coboaré un semiton cro- ratio iar terfa urea un semiton, Detlegeren nr. 6, fundamentala ¢ aot comund, terfa uci cu un ton, iar septima se dozleagi enarmonic. Dezlegarea nr. 7 are septima noti comund. Derlogarea nr. 6 fundementala coboard un semiton cromatio, tera gi evinta note comune, sept ret un ton, Dezlegarea nr. 9, fundamentala ccboard un ton, tar}a not comuni, evinta gi septima ured elte un semiton, Dezlegarea nr, 10, fundamentela si torfa sint note comune iar evinta urea un ton, Dezlegarea nr. 14, fundamentala noté comund, terfa gi cvinta ured ofte un semiton cromatio iar soptima coboari un ton prin deslegarea exceplionali de teri miogorata, do In Jap Ia fa 4 Deelogarea nr. 12, fundamentala i tér|a coboari un semiton, ovinta ured un semiton cro rmatie iar septimaeoboara un ton prin dezlegarea excepfionala, ca si in cazul dezlegivii de la nr. 11 Procedind in felul aoesta, o singura septimi miogorata rezolvi problema module toate tonalitafile, Dacd ins nu ne departim de dealogarca obignuits, pe care am virut-ola pag. 32, atunei trei aorduri de septimé micgorati, fiecaro cu cite patru enarmonice vor rezolva problema modulajiei cu acest proceden in toate tonalitifile, 4) Si inoopem eu septima micgorati a lui si care se dezleaga in do. {. Ee este enarmonicul lui re prin inlocuirea notei si la o octava mai sus cu do b pentru fa pistra forma ecordului cu trei torte suprapuse eare se dezleagi in 2, enermonicul septimoi micgorate a lui fa prin inlocuirea lui re eu mi bp la octava supe: rioar& care se dezleaga in sol 5 (fa #)- 3. enarmonicul septimei micgorate a lui la } prin inloouirea notei fa eu sol bb le octava superioard, acord care se dezleagi in si ps, enarmonic ou la a by o. — ‘Acordul de septima micgorati lai sitn evle patra aspecte ale sale obtinate prin encrmoni. 4) $é luim acum evinte lui si, ye fa #. Septima miogorata a tui fa g se dovleagi obismuit {n sol major sau sol minor. Ea este enarmonicul septimei micgorate a lui: ‘la, prin inloouiroa notei fa # cu sol 5 Ie oolava supericer’, earo se dezleaga In si h ‘major sau minor. 2, do, prin inlocuirea Iui la eu si bb la octava superioara,”ce se dezleagit in re major yi minor. 3. mi }, prim tolocuirea Ini do ou re bh la octava superioars, ce se dezleagi in Ja } major seu minor, enarmonie cu mi. a), bb <) Soptima miegorati a Tui fa # In cele patra aspecte ale sale. g) Si lui mai departo cvinta Ini ja #, pe do #. Septima micgorata « lui do # s© dezleagi cbignait in 20 major sau minor. Ea este enarmonicul septimei micyorate a Tui: 1. mi, prin inlocuirea Tui do 4 cu re b Ia octava superioeri, deslegindu-so in acord de fa, 2, sol, prin nlocuirea Jui mi cu fn Ia octava superioarh dealeginduse in acord de ta by3. si by prin inlocuinea notei sol eu la hb la ootava superioaré dozlogindu-éo. in acord de do h, enarmonie ou si, a by, o) > Acordul de soptimé miegorati « Ini do #f in colo patru asperte ale sal. Dezlogirile acordurilor de septimi micgorata sint foarte variate daci finem seame gi de rasturnarile lor. Nu este cazul si ne ocupam de ele aci, is ‘Acesta este materialul teorotie strict mecasar instrumentistului cobzar care-i serveste Ja insu- sirea in condifii suficionte a tehnicii instrumentului, cintind dupa note. PRESCURTARI IN NOTATIA MUZICALA In muzica instrumentala se intrebuinjoazi anumite prescurtari de note si pauze pe care le anita mai jos: gee Fed: Es 2 i. GUD tara. Proseurtari de formule melodice. Aceeasi formula melodie’ se poate repeta de dowd, trei sau ‘mai multe ori, Ba so ponte proscurta punindu-se o liniuf4 oblie& seurt dupa ea, daca are valori de optime, sau dowd dack valorile sint de gaisprezecime, care araté c& formula se repetd. Exemplu Simile... este un termen italian care arata ca se cinta merou in acelagi fol, fie cd e vorba do formule melodice, fie e& e vorba de staccato, ele, Acest termen se traduca cu « asemenea » fis pune in josul pasajului respectiv. La fel se intrebuinjeasi si termenul sempre... care inseamni mereu acclagi ... (Veet pag. 93). Preseurtiri de mist © mésuri ropetata se insearani asifel: Douk misuri repetaje se inseamné astfel: Prescurtiri de pauze de misuri intregi. Pauza de mésurd introag’, indiferent de felul masurii (i piste) se inseamn& cu pauza ve corespunde unei note introgi. Ex. : 4