Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Img 3835

    Uploaded by

    VidacOctavian
    13 views23 pages

    Original Title

    IMG_3835

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views23 pages

    Img 3835

    Uploaded by

    VidacOctavian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    LHL CURS 3 08.03.2023 1. Generalitati-aer comprimat Producerea aerului comprimat este considerat printre sistemele auxiliare nefiind direct legata de productie. in ultimii ani specialistii energeticieni au inceput s& recunoasca importanta aerului comprimat care ocupa un loc deosebit de important intre consumatorii de energie din industrie, Se apreciaza, in Roménia, c& din cota foarte mare de participare a industriei la consumul de energie, 18% revin producerii de aer comprimat. Cauza consumului mare de energie il poate constitui randamentul scazut al sistemelor depasite de producere a aerului comprimat din fara cuantificate in pierderi mari cantitative si de presiune. O alta cauza care nu trebuie neglijati, fiind deosebit de important este lipsa de intretinere corespunzaitoare. Rezolvarea problemelor privind pierderile consti in analiza sub aspect energetic si in detaliu a urmatoarelor probleme majore: = producerea de aer comprimat; - distribuirea aerului comprimat; - utilizarea aerului comprimat. Aerul comprimat in sine nu este una din formele energiei, ci un agent utilizat pe scard larga pentru transmiterea energiei. Toate interventiile legate de producerea, distribuirea $i utilizarea aerului comprimat au un efect direct asupra consumului de energie. Din punct de vedere al eficientizrii energetice trebuie totusi ca acrul comprimat sa se trateze ca o forma de energie, dat fiind c& de fiecare dati cand se elimina o cauza a pierderilor de aer comprimat, acest fapt duce implicit la reducerea consumului de energie. in prezent, aerul comprimat este unul dintre sistemele de deservire cele mai raspandite si cu aplicatii dintre cele mai diverse. Productia industrialé moderna automatizata nici nu poate fi conceput& fara acesta si, in ciuda faptului ca aerul comprimat este unul dintre modalitatile cele mai nerentabile de utilizare a energiei, domeniul sau de aplicare se lirgeste din ce in ce mai mult si in fara noastra. Randamentul de 24-30% al sistemelor de aer comprimat, precum si faptul c& acestea utilizeaz energia electrica, produsa tot prin randament scazut, sunt argumente care sustin afirmatia anterioara. Datorit numeroaselor avantaje legate de distribuirea gi utilizarea sa, precum si in lipsa unei alternative corespunzatoare, nu poate fi deocamdata vorba de inlocuirea sa cu alte sisteme, desi in anumite domenii si aplicatii restranse, intrebuintarea sistemelor de frecvent mare, respectiv hidraulice, este mai rentabila si cu un consum mai mic de energie . Tocmai de aceea, specialistii trebuie sa fie foarte atenti la faptul cA sistemul de aer comprimat trebuie sa asigure, prin utilizarea cat mai redusi a energici, aerul in cantitatea, la presiunea si cu calitatea necesara. 2. Sistemul de aer comprimat Producerea, distribuirea si utilizarea aerului comprimat trebuie privite, din toate punctele de vedere (care includ si mediul), ca un sistem unitar. Aer Comprimat Purtitorde_,|Centrali _Energie__, Sistem energie de | energetica ‘de aer baz electric’. comprimat Modificarea interna a sistemului de aer comprimat, precum interventie venit& din exterior, are efect atat asupra iesirii cat si influenfind astfel intreg randamentul sistemului. Privind prin prisma sis producerea aerului comprimat este insotit’ de producere de caldura, utilizand energie electric’ si aer atmosferic. i orice fel de Caldura J Energie ‘Aer Aer electric | Com- | compr| Raci- | compr. | Rejea Consu- presor|——*| tor. |———>| [>| mator 100% rece | fier- binte | Caldura in Aer agentul de racire 24-32% (95 - 100 %. jn sistem se observa patru unit&ti functionale distincte (compresor, racitor, retea, consumator). fn practica, specialistii acorda cea mai mare atentic compresorului si cea mai mica atentie retelei si consumului, Avand in vedere starea retelelor de aer comprimat din fara, se recomanda luarea urmatoarelor mésuri, cu ajutorul cdrora consumul de energie al sistemelor de aer comprimat poate fi redus considerabil: - reducerea pierderilor pe refea la 5%; - reducerea pierderilor de presiune in refea la 1,0 bar; - rezolvarea problemelor de calitate a aerului comprimat; - reducerea necesarului de energie pentru producerea unitatii de aer comprimat. Acestea sunt problemele carora trebuie si li se acorde o atentie deosebita cand se verificd sistemul in vederea descoperirii pierderilor. Formarea unei imagini comparabile cu cea a unui sistem energetic poate duce la reducerea consumului de energie pentru producerea aerului comprimat, deziderat permanent in rationalizarea energiei. 3. Utilizarea aerului comprimat Problema de baza a utilizarii aerului comprimat este aceea ca presiunea, debitul si calitatea aerului comprimat disponibil la punctul de racordare a consumatorului trebuie si fie corespunziitoare, pentru ca echipamentele s& lucreze la randament de 100%, Debitul si calitatea necesare unui randament de 100% pot fi stabilite simplu din cataloagele fabricii. Problema deseori controversata o constituie ins presiunea, desi si aceasta este stabilita clar: consumatorii de aer comprimat au o putere de 100% ew 0 suprapresiune de 6,0 bari pe refea. in toate cazurile in care presiunea necesara este diferita, acest aspect este pus clar in evident de consumatori. Efectul celor trei caracteristici asupra problemelor energetice ale utilizarii aerului comprimat este necesar sa fie evaluat, Efectul presiunii asupra consumatorilor Problemele presiunii si debitului, nu se pot discuta separat din acest punct de vedere. Necesarul de suprapresiune nominald a consumatorilor este de 6,0 bari, necesar care, ins, in conditiile unui transfer dat, poate fi asigurat numai cu debitul corespunzitor de aer comprimat, Daca debitul de aer comprimat produs scade, in conditiile transferului neschimbat, scade si presiunea. Pe lénga faptul cd influenteazi la consumatori randamentul si consumul de aer, schimbarea de presiune are efecte implicit asupra consumului de energie al consumatorilor, si prin acesta asupra necesarului de energie al intregului sistem de aer comprimat si asupra productivitatii. Legatura dintre presiune si randament este reprezentata in Figura 1. fandament news asm otis Fri te Figura 1. - Diagrama sculelor pneumatice Este evident cA pentru o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6,0 bari. Daca scade presiunea din refea scade puternic si randamentul, pentru c& sub influenfa reducerii presiunii cu 1,0 bar, scderea randamentului este de 20%. Situatia este defavorabila si atunci cénd consumatorii primesc o presiune mai mare de 6,0 bari. Acesta implica o crestere a randamentului conform Figurii 1, dar duce totodatii si la cresterea debitului necesar de aer comprimat. O crestere a presiunii cu 0,5 bari duce la cresterea consumului de aer cu 10%, Suprasarcina produsa fata de presiunea de masurare este defavorabila si pentru cA duce la o crestere puternicd a uzurii si la un consum generat de uzuri care cauzeazA cresterea consumului de aer si a cheltuielilor de intretinere. in afara de aceasta, presiunea prea mare constituie si un pericol de accidentare. Acesta reprezint’, de fapt, punctul de legatura intre presiune, debit si productivitate, in procesele de productie. in toate punctele in care consumatorii sunt alimentati la o presiune mai mic de 6,0 bari, echipamentele (elementele) pneumatice si sculele pneumatice lucreaz cu un randament cu 20 % mai redus, sau poate chiar cu mult mai mult. Calitatea aerului comprimat Calitatea constituie probabil, in prezent, una dintre cele mai arzitoare probleme ale utilizarii aerului comprimat. Probleme ale calitafii aerului comprimat se refera la confinutul de agenti poluanti uleiosi, lichizi si solizi. Calitatea aerului comprimat influenteazi direct consumul de energie. S-a constatat c& producerea aerului comprimat de proasta calitate inseamni risipa mare de energie. Poluantii aflati in aer 4 distrug in general elementele gi sculele pneumatice. Ei provoaca oprirea productiei si, in acelasi timp, cresterea necesarului de intretinere si de inlocuire a pieselor. in diverse ramuri ale productiei aerul comprimat de proasta calitate duce la cresterea cantitatii de rebuturi. Producerea unui rebut cu aer comprimat obfinut scump inseamnéi risipa de material si de energie. Asigurarea aerului comprimat de calitate corespunzatoare incepe cu alegerea compresorului si a amplasamentului statiei de compresoare, Aerul aspirat de compresor confine multi agenti poluanti, dar acestia pot ajunge in aer si in timpul comprimarii si distribuirii sale, in functie de sistem. Acesti agenti poluanti pot fi extrasi din aerul comprimat prin utilizarea filtrelor si a uscatoarelor de aer comprimat corespunzitoare. Calitatea dorita de cdtre utilizatori poate fi deci asigurata prin crearea corespunzatoare a sistemului de filtrare, dar realizarea sa necesita: - 0 investitie suplimentara; - 0 intretinere sistematica si atenta. in ciuda acestora, se recomanda imperativ punerea pe ordinea de zi a problemelor legate de calitate pentru cd prin rezolvarea lor: - creste durata de viata a consumatorilor de aer comprimat; - scade riscul aparitiei penei de productie; - creste productivitatea fabricii/uzinei; - scade necesitatea intretinerii consumatorilor de aer comprimat; - creste calitatea produselor si prin aceasta valoarea lor de piat’; - scad necesarul de energie si cheltuielile necesare realizarii produselor. Deci, problema calitatii este in strdns& legatura cu produotivitatea si cu consumul de energie al unei fabrici/uzine. Cei mai importanfi agenti poluanti, din punct de vedere al aerului comprimat, care cauzeazi cele mai multe probleme, sunt: - agentii poluanfi solizi - uleiul; - efectul apei. Agenfii poluangii solizi ajunsi in aerul comprimat sunt de doua feluri, uni pe care ii aspiri compresorul din mediu gi alfii care pot ajunge in retea in timpul comprimarii. Compresorul absoarbe din mediul inconjurator, in primul rand, 0 cantitate de praf ce depinde de locul instalarii gi de caracterul fabricilor ce functioneaza in apropiere (Figura 2). Concentratia de praf mg/m? Clasa Locuri tipice de existent Fara 0 praf Drumur solide, hale uzinale, Incarcare 0170 real uugoard Drumuri nesolide, cariera de Incarcare 170-350 piatra, terenuri cu bumbac medie 2 Cuptoare, constructiide Incarcare 350-700 drumur, terasamente de praf Pacis Meateteseeer reds WANG ra SY see Oe a Fabrica de ciment, terenuri Incdrcare 700-1400 petrolifere, statii de concasare foarte grea Furtund de praf, autovehicule Peste 1400 in desert Figura 2 - Concentratii de praf caracteristice Uleiul in aerul comprimat Uleiul utilizat pentru lubrifierea pieselor metalice se amestec cu aerul in camera de compresie, in timpul comprimarii, Cantitatea de ulei ramasa in aerul comprimat depinde de randamentul dispozitivului de separare folosit. Problema uleiului a disparut numai odat cu aparitia compresorului elicoidal care functioneaz complet fara ulei, pentru ci, in acest caz, rotoarele compresorului nu se ating, nefiind nevoie de introducerea lubrifiantului. O problema legata de o gresealai de exploatare (din practic’), referitoare la uleiul din aerul comprimat, o reprezint& faptul ca unii utilizatori, din comoditate si din cauza economisirii prost infelese, nu asigura lubrifiantul necesar functiontrii elementelor si uneltelor pneumatice, ci lasi ungerea in seama uleiului ajuns in rejeaua din compresor. Consumatorii au nevoie de cantitatea si calitatea de lubrifiant stabilita de producator, Calitatea uleiului necesar consumatorilor nu coincide nici micar intamplaitor cu calitatea uleiului lubrifiant al compresorului! Nerespectarea utilizarii corecte a uleiului va avea ca efecte uzarea mai repida a intregii instalafii, cresterea consumului de aer comprimat si a necesarului de intretinere. Figura nr.3. reprezinté confinutul de ulei caracteristic pentru cAteva tipuri de compresoare utilizate pe scara larga. Compresoare cu surub fara ulel Omg/m* aero ar — Compresoare cu surub cu injectie cu ule! 2:13 mg/m? Compresoare cu piston cu ungere 10 mg/m? Compresoare cu piston fara ulei 0,001-0,01 mg/m* Compresoare cu rotatie(lamelare) 10-100 mg/m’ Figura 3. Confinutul de ulei din aerul comprimat furnizat de diferite compresoare Apa in aerul comprimat Aerul atmosferic aspirat de compresor poate absorbi la randul sau cantitatea de ’ determinata de temperatura si independent de presiune, pana ce ajunge la saturafie. Daca ajunge mai mult apa in el decat saturatia stabilita de temperatura, atunci surplusul se separ’. Apa se separa din aer si atunci cfind aceasta este racita sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa. (Anexa 3). Astfel, in timpul comprimarii, cdnd temperatura aerului se ridica de la temperatura de aspiratie la 100-160 °C — deci va fi in stare s4 admita o cantitate mai mare de de apa — apa nu se separa. Apa apare doar in postracitor, dar si acolo doar de la punctul in care temperatura scade sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa. In baza acestor aspecte trebuie sa prevedem separarea apei in reteaua de aer comprimat att timp ct, printr-un procedeu oarecare, nu scidem umiditatea aerului in asa masura incat temperatura de saturatie aferenta sa fie mai joasa decat temperatura minima a aerului comprimat din sistem. Clasificarea calitativd a aerului comprimat Standardul PNEUROP 6611/84, intitulat “Clasele calitative ale aerului comprimat”, stabileste 4, respectiy 5 clase calitative pentru cele trei tipuri principale de agenti poluanti, (Fig. 5) stabilind pe cele corespunzitoare fiecdrui domeniu de utilizare a aerului comprimat. Pani la aparijia reglementatilor privind problemele legate de calitatea aerului comprimat, recomandim aplicarea prevederilor standardului PNEUROP 6611/84. Continut de materiale solide: Clasa Diametrul maxim Densitatea particulei al particulei um mn? 1 on 1 2 1 1 3 5 5 4 40 nespecificat Umiditate: Continut de ulef: Clasa | Punct de roua presiune Clasa | Continut max. de ulei ra fe ma/m’ i ~40 "1 sub 0,01 2 20 pie 01 3 #2 3 1 wads +10 4 25 5 nespecificat 5,0 Figura 4. Clasele calitatii aerului comprimat conform standardului PNEUROP 6611/84 Eliminarea poluantilor din aerul comprimat Standardul PNEUROP prevede, pentru diferite domenii de utilizare ale aerului comprimat, valori diferite ale continutului de praf, ap’ si ulei (Fig. 5.). Confinutul de praf din aerul aspirat de compresor (Fig. 2.), respectiv confinutul de apa si ulei (Fig. 4), depaseste in general cu mult aceste valori. Ca si asiguram valorile prevazute de standarde, agen{ii poluanti din aerul comprimat trebuie indepartati prin filtrare, respectiv uscare. Clasele propuse in functie de utilizare Utiizare Material Unelte pneumaticeindustriale Rulmentipneumatici Aparatepneumatice Motoarepneumatice ‘Turbine pneumatice Transportpneumatic: material, praf Tehnicafluidelor Masinideturnat Industria alimentars Minerit, Masini unelte Masinideambalat Masinitextile Tehnicafilmului Gilindri pneumatici Comenzipneumatice Gocane pneumatice Sablare Pistoalede vopsit ‘Aercomprimat general Figura 5. Clasele de calitate propuse pentru aerul comprimat Filtrarea materialelor poluante Filtrele produc in sistem c&deri de presiune, care atrag dupa sine cresterea puterii absorbite si prin aceasta cresterea consumului de energie in sistem. Acest principiu trebuie avut mereu in vedere la alegerea, respectiy utilizarea filtrelor si a metodelor de filtrare. Filtrele utilizate in tehnica aerului comprimat pot fi grupate in functie de mai multe criterii, dupa cum urmeaza: - dupa scopul utilizarii lor (ex. filtru de aspiratie, prefiltru, filtru steril, filtru de adsorbtie ete.) - dupa modul de functionare al filtrului (ex. filtru cu membrana, filtru de suprafafé, filtru electronic de separare etc.); - dupa randamentul filtrului (ex. filtru dur, filtru fin, filtru de mare capacitate etc.); - dupa materialul filtrului (ex. filtru textil, filtru de hartie, filtru din ceramica, filtru metalic etc.). Primul pas in reducerea poluarii aerului aspirat este prefiltrarea aerului care ajunge in compresor. Prefiltrarea inseamna c& se monteazA inaintea compresorului un prefiltru in general mai dur, cu un randament mai mic decét filtrul de aer care se gaseste de obicei in interiorul compresorului. Prefiltru are rolul de a facilita sarcina filtrului aflat in compresor. Protecfia filtrelor relativ scumpe prin prefiltrare trebuie facut doar in locurile cu concentratie de praf medie sau peste medie (Fig. 2 Combinatia acestor filtre cu filtre sterile de adsorbfie satisface si cerintele de aplicare din industria alimentara si farmaceutica, precum si din domeniul sanatafii. Alegerea filtrelor Alegerea potriviti a filtrelor are o importanta deosebita, tocmai datori legaturii strnse dintre filtrare si necesarul de energie. Alegerea este influentata de calitatea aerului pe care dorim si o atingem, de debitul de aer prevazut pentru filtrare, depresiunea si temperatura acestuia. Alegerea un filtru prea mic va introduce elemente de crestere a cheltuielilor, ca urmare a: - c&derii de presiune de pornire mai mari; - poluarii mai rapide; - duratei de viata mai reduse, care costa bani si energie. Pentru alegerea filtrului este recomandat sa se consulte Anexa 1 si Anexa 2, care indic& tipul de filtru potrivit pentru diverse tipuri de compresoare si diverse domenii de de utilizare. Se poate spune ca, daca este nevoie de aer de aceeasi calitate in intreaga refea de aer comprimat si aceasta calitate nu este speciali, este recomandata filtrarea centrala. In cazul unor cerinte de calitate foarte severe, este recomandati filtrarea locala, respectiv folosirea combinatiei dintre filtrarea local’ si cea centrala. fn cazul in care este nevoie de aer comprimat steril, poate fi vorba doar de filtrare local. in figura 6 sunt exemplificate utilizari ale filtrarii locale sicentrale in cazuri de utilizare identica. 10 CENTRALA LOCALA Prefs -aer cu destnatie generals aes de purjece Prefiltru Filtu in alain! oa ae seg age entra apart Combinatie de fltre entra aspirat ‘pentca vopsit ‘pentru ae condifonat Aebnicé uid “technica de reicurat Aix sup 2p nu Uscter i pe > ie transport pneumatic -teglare proces eran industria farmacentic& sot prinsdcire Combine 4 Ho Figura 6. Moduri de filtrare locala si centrala in cazuri de utilizare identica industrie alimentari = spitale « fierberea berii Scitderea umiditafii din aerul comprimat Atunci cand aerul comprimat iese din compresor, chiar si in cazul unei raciri ulterioare eficiente realizate in mod corespunzitor — el confine destul de multi umiditate. Aceasti umiditate se riceste si se separa pe parcursul inaintarii in refea, ceea ce cauzeazi numeroase probleme utilizatorilor. Pentru rezolvarea acestor probleme sunt posibile solufiile: - supracompresie; - uscare prin refrigerare; - uscare prin adsorbtie; - combinafia acestora. Supracompresia — metoda care necesiti un consum foarte mare de energie. Tehnica aerului comprimat foloseste dou tipuri de puncte de roua: - punctul de rouii atmosferic - temperatura sub care, prin racire, din aerul la presiune atmosfericé pomneste separarea umiditatii; — punctul de rou sub presiune - temperatura produsé in general de us sub care prin racire, din aerul la presiunea daté, porneste separarea umiditatii. jn Anexa 3. Este prezentata diagrama punctului de roua al aerului, in care se poate gasi legitura dintre temperatura, presiunea si umiditatea aerului. Conform toare, cre principiul de functionare se utilizeaza dows modalititi de uscare, prin refrigerare si respectiv adsorbtie. Folosirea lor este influentata si de punctul de roua care poate fi atins sub presiune. 4, Calitatea aerului si consumatori “alitatea aerului comprimat ajuns la consumatori are doua componente: * calitatea aerului produs de catre compresor si © modificarea acestuia in timpul tratirii si distributiei La anumite tipuri de consumatori, in aerul comprimat trebuie introdus lubrifiant Ja locul de iesire (Inainte de intrarea in unelte pneumatice), pentru o utilizare rentabild si siguré a elementului pneumatic sau uneltei pneumatice. Ungerea proasta duce la cresterea uzurii partilor supuse freactrii, ceea ce determina sciderea randamentului si defectarea lor inainte de termen, atragand dupa sine cresterea cheltuielilor de intretinere (Fig.7). ~ Teoectncioe $$. cmmmnerartbitinebins ee RL cman 7 utcens a Figura 7. Efectul lubrifierii asupra parametrilor uneltelor pneumatice 2 Lubrifierea corespunzatoare este deosebit de important! in majoritatea cazurilor de retele de aer comprimat din fara, trebuie pentru unitafilor traditionale de tratare a aerului, a filtrului de aer si a ungatorului de linie. Chiar si cand ele exist, nu se acorda suficienta atentie completarii sistematice a ungitorului de linie, Tehnica aerului comprimat utilizeazi pentru lubrifierea uneltelor, ungatoare de linie din ce in ce mai moderne (Fig. 8). Figura 8. Ungitor de linie Ungatorul de linie se monteazi pe ramificatia c3tre un grup de consumatori, sau direct pe conducta principal de aer comprimat. in prezent foarte utilizata este si tehnica lubrefierii prin pulverizare a cetii de ulei, tehnicd care ofera avantajele: - scade cantitatea de ulei utilizat pentru ungerea utilajelor; - scade poluarea; - scade necesitatea intrefinerii consumatorilor si creste siguranta lor de functionare ca urmare a lubrifierii sigure si de mare randament; - nu exist c&deri de presiune in instalatie, care fata de sistemele clasice face posibil& economisirea energiei corespunzatoare la 0,8 bari; - duce la sc&derea cu cel putin 25% a pierderilor cantitative aparute in retea; 5, Efectul intrefinerii asupra uti Intrefinerea, ca tot ceea ce este legat de utilizarea aerului comprimat, are 0 influent important asupra utilizarii energiei din intregul sistem si asupra productiei, deoarece are efect asupra: - puterii consumatorilor; - cantitafii de aer comprimat consumate; - productivitatii uzinei; - siguranfei productiei; - consumului de energie industrial’. 13 Unealta prost intrefinutd se uzeazi mai repede decdt ar trebui, si ca urmare a acestui fapt nu poate da randamentul nominal nici chiar in condifii de presiune si de debit de aer identice (Fig.9). Toate efectele defavorabile enumerate anterior, ca si cresterea consumului de energie, pot fi inlaturate printr-o intrefinere sistematic’. Cu ajutorul acesteia se poate asigura, din punct de vedere energetic, utilizarea optima a aerului comprimat. Figura 9. Influenta intrefinerii asupra randamentului uneltelor pneumatice 6. Debitul de aer comprimat Debitul de aer comprimat produs cu ajutorul unui compresor este potrivit consumatorilor daca asigura un randament de 100% la presiunea prevéizuta de producator, Pentru a stabili puterea compresorului, trebuie sa se cunoasca necesarul de consum ale sistemului de alimentat. La stabilirea cerintelor se analizeaza doua cazuri: - in primul rand, acela in care in locul unui compresor vechi trebuie instalat unul nou. - inal doilea rand acela in care trebuie ales un compresor corespunzator unui sistem de aer comprimat complet nou. Compresoarele noi se al dupa determinarea prin masurare a consumului de aer comprimat industrial. Pentru masurare existé mai multe posibilitati: - misurarea debitului aerului la aspirare (in conducta de aspirare a compresorului ) se poate face simplu cu anemometre. Ca rezultat al acesteia se poate afla cu exactitate transportul de aer real al compresorului. Astfel, folosind datele de exploatare ale compresorului, se poate calcula simplu consumul de aer comprimat. 14 - misurarea debitului aerului la iesirea din compresor pentru care este necesara instalarea unei diaftagme de masurare sau a unui contor de gaz. Astfel se obfine debitulde aer comprimat — partial sau total - produs de compresor. Cu un program ritmic de masurare corespunzitor, se poate determina si specificul consumului uzinal, Masurarea este important deoarece momentan nu se cunoaste o metoda de calcul cu care s&i se determine necesarul de aer comprimat al unei fabrici sau uzine Ja punctele de racord ale consumatorilor. Calculul aerului comprimat necesar constituie o problema la un anumit nivel de uzura al consumatorilor si, pe baz de calcul, nu se pot determina nici pierderile pe refea, nici productia reali a compresoarelor. Este important si se stie ca rezultatele mAasurarii contin si pierderile din intregul sistem. La alegerea compresoarelor noi-pentru sisteme de aer comprimat existente, trebuie luat in considerare efectul reducerii consumului din proiectul de reconstructie elaborat pentru sciderea pierderilor. Rezultatele astfel obtinute trebuie marite cu cresterea consumului de aer comprimat prevazuta in proiectul de dezvoltare viitoare, respectiv cu o rezervi de 20%. Aceasta valoare reprezinta necesarul de aer comprimat al sistemului dat. in cazul sistemelor noi de aer comprimat, ce urmeazi sa fie realizate, debitul necesar se poate determina numai pe bazi de calcul. Datele de pornire le constituie numarul si tipul consumatorilor de aer prevazuti. Datele consumului din cataloagele producatorilor pot fi totalizate numai luand in considerare factorii ce pot influenta consumul, si anume: - numérul uneltelor de acelasi tip , simultaneitatea, Ko = Figura 9 - valoarea suprapresiunii din rejea, Ky = Figura 9, - gradul de exploatare a uneltelor, K; = Figura 10, - cresterea consumului ca urmare a uzurii uneltelor, Ka = 0,10, - pierderea cantitativa din refea: Ks = 0,05 Presiune (bar) K, Neconsumatori | K, ==50. 08 2 0,96 60 10. 4 050 7.0 12, 6 085 80, 1A aa 8 0,80 Figura 9. Influenta presiunii aerului comprimat sia numarului de consumatori asupra cerintelor cantitative 15 Este util ca acest caloul s& se efectueze pe un Mosins de osu 030 real Masinienitat cal a30 Eee | ieee ose | cs cersnamuie cs Pestoldepuiae Figura nr.10 Factori de exploatare tabel rezumativ ca cel din exemplul din Fig. 11. pistol de perforator suflanté soneta de pulverizator Unelte purjare cuduzs | 8mm berbec | vopsearnitro glett 0.2mm Aer necesar 8,0 m7/h 20m*/h 19,0m"/h 15,0m/h 11,0 mh Presiune necesara 6bar 6 bar 5,0 bar 6,0 bar 4,5 bar Numar bucati ‘Bbuc 6buc 3buc 10bue ‘3 buc Exploatare 10% 30% 15% Presiune Ky 10 10 10 Sincronizare K, 0,80 0,85 08 Uzura 10% 10% 10% 10% 10% Pierderi 5% 5% 5% 5% 5% Rezerve 20% 20% 20% 20% 20% Totalaernecesar | 588mih | 35,19m'/h 207 mth Figura 11, Determinarea cantitapii aerului comprimat prin metoda de calcul tabelar 16 in lipsa datelor clare in cataloagele producatorilor, pentru determinarea debitului necesar de aer comprimat se pot utilizs - Anexa 4 — specifica debitul necesar de aer pentru cele mai uzuale unelte de aer comprimat; - Anexa 5 - datele de consum ale cilindrilor pneumatici; - Anexa 6 - datele de consum ale duzelor de aer. Daca puterea compresorului este prea mare comparativ cu cerinfele consumatorilor, acesta trebuie si functioneze mult timp in gol, iar, din punct de vedere energetic, este optim acel compresor care functioneazé tot timpul in sarcina. Daca debitul de aer pus la dispozitie este mai mic decit cel necesar, compresorul va funcfiona mereu in sarcind, dar nu va putea asigura presiunea optima. Acest lucru se manifesta prin scdderea randamentului consumatorilor. in afara de stabilirea datelor cantitative, mai are importanté si numérul si capacitatea compresoarelor utilizate pentru a satisface consumul necesar dat. Daca, in baza celor de mai sus, dispunem de cerinfele consumatorului, trebuie s& examinaim efectul pe care il are asupra acestuia sistemul de aer comprimat aflat intre compresor si consumatori. Doar cunoscand aceste date se poate incepe alegerea compresorului corespunzator. Deci, pentru tipuri identice de unelte, debitul necesar de aer comprimat se poate calcula aplicdnd urmatoarea relatie: Q=(qixnxKi x Ky x Ks) x (1,0 +Ks + Ks ) m3 /min in care: qi =necesarul de aer comprimat din catalog pentru tipuriidentice de unelte, m /min; n=numarul uneltelor identice Debitul total necesar este suma debitelor necesare ale diferitelor tipuri de unelte la care se adaugii o rezerva de 20%: Q=(Qit+Q+Qs+...)x 1,2 m/min. 7 Anexa | re ctr prin Seportor birttee ater dsr Consumatori Ff ie 5; 4 numai fara rezervor de aer , 2. cu rezervor de aer, 3. numai pentru aer inspirat (uman), 4. numai pentru filtrare local8, 5. la aer plin de praf 18 Anexa 2 Instalatii propuse pentru uscarea ¢i filtrarea aerului comprimat Compresor de aer PI Modul comprimat cu postracitor Calitate de folosire necesara ‘compresor cu pis! Pp piston | '| + utilizare generala >| Normal * evacuare i + suflare nisip Fara poluanti solizi, i * vopsire simpli api si ulei Uncle deer Tara poluanti si «Act pentru apara aerosol cu randament be| © Stropit vopsea 3 “Tehnica Nuidului de 99,99998% “Tehnica misuritorilor pana la 0,01 1 Tard poluanti $1 bergen aerosol cui randament aes de 99,99998% pan’ Ta 0,01 pi, fara miros sau | | punet de roua de + Transport pneumatic] | +2°C fara ulei si escent apart praf pana la 3y1 |, | + Distributii * Pneumatica Suflare acr punet de roud de + Aer de respirat +40°C fara ulei gi praf pana la 3) punt de rou de + Industria +2°C fara ulei gi farmaceutic’ miros, sterilizat * Industria alimentara compresoare cu surub, | | * Fierberea berii punet de roua de cu injectie cu uleia | | * Spitale +40°C fara ulei si aerului comprimat miros, sterilizat 19 Anexa 3 Diagrama punctului de roud al aerului comprimat Umiditate g/m’ Temperatura aerului °C —) t 3 6 8 679m cucen Presiune aer bar 20 Anexa 4 Consumul de aer caracteristic si presiunea necesara pentru uneltele pneumatice TEs ro tee’ | Sued ees - Unrate | beomwes |e pe He ees] field |b] meng foe, [oo | soa [Fenn vopses 5, ie ol a am setmavsr | so [olsw[ ofa] — SEMED frrsns, | 0 : a fs = pervave | 60 feaissce] aie | gmeme Joon Too | aso | as Jcecan ic | 40 | 100200 afimbres | co [ze imimasor | G0 [as Sei | 60 |1200-1000] 2295 Pertersor | go | 200400 | 18-25 y . surbslot 1 go | rs0s00 | 1530 e tere | 60 | 30 E pereweas il Magen de | ao |) aso | 2 wmdflM— Yrccivcansre | 60 [300120] 1572 Fesrecaes! E ==. 21 Anexa 5 de 6,0 bari 6194] Prt] 899'9} €61°9] BIL's] Ebz's} S9L'b] Zor'b] LIB'] zPe'e] LOB‘ OIG] Ibbt] 9960] sz Asura 9L8'b| LSP] B9r'b| $96'E| O99'E] 9SEE] zSO'] LhL'z] ebr'z]| EI'Z] Ses LEA} £260] 8190} 002 68EZ] OFZ] 1607] ThE prot] Sort} 9pE'L ShO'l| 668°0) 1090] zst’0} €0E'0| OPI ITI] EhI't] L901] 1660] S16'0] 6E8'0] £92'0} L89°0] 119°] ses‘o] ost'0} Loe‘0| 4€7°0} Sst’0] 001 L6S'0} 095°0} EzS'0] $8E'0| Srr'O} I1H'0] PLEO] Seco} 66z'0} z9z'0| szz’o £11'0} 9200] 04 0s1'0) $0f0] 98z'0} 90] shz‘0| 6zz'0) 161°0| zz1'0] ¢s1'o] Per‘o| sit‘ “sof 850'0| 6£0'0] 0s $61°0| €81'0} 1210] cs1‘0] 9pI'0 ZZ1'0} 0110} 460'0} $80'0| £20°0} Gr0'0} L£0'0] $z0'0} OF I/cursa piston Consumul de aer al cilindrilor pneumatici in unitate de m: ont'o| co] izro] zirol coro] coool wav} sco] 990%] 9500 8€0'0} $20'0] Gt0'0} se 140'0| £90°0| 290'0| Lso'0} zs0'0} sb0'0]

    You might also like