DESPRE ARHITECTURA GOTICA 1857 discurs de CARLO TROYA traducerea si introducerea de Ana-Maria MoraruXXXVI. SumarIntroducere Carlo Troya sau Carlo Troja, niscut la Napoli - in 1784, a fost istoric si om politic italian, prim ministru al Regatului celor Doud Sicilii. Laureat in drept, isi compromite imaginea in timpul revolufici napoletane din 1820-1821 prin colaborarea la revista liberal Minerva Napolitana, fiind condamnat la exil, in 1824. Se va reintoarce la Napoli peste doi ani, unde-si va continua activitatea politic’ si se va dedica cercetirii istoriei Evului Mediu si studiilor biografice dantesti Exponent al neoguelfismului, migcare ce aspira la 0 confederatie de state italiene sub prezident papala, este numit de catre regele Ferdinand al I1-lea al celor Doua Sicilii, prim ministru al Regatului din 1848. Guvernul a fost de scurta durata, dupa nu mai mult de 3 luni Ferdinand dizolvand parlamentul democratic, substituindu-i unul exclusiv conservator. Dintre operele cele mai semnificative amintim Istoria laliei Evului Mediu, Codul Diplomatic Longobard, Memorii despre diviziunea fizica yi politica a Calabriilor, Discurs despre Arhitectura Gotica, Cititoriile lui Dante la Paris si infernul. Obsesia sa asupra dreptatii il va face sa lupte cu atta inversunare pentru reabilitarea istoriei poporului Getic inedt, in 1843 Jackob Grimm insusi va dori si-1 intalneascd pentru a se instrui_ in argumentele folosite de acesta in demonstrarca faptului c4 poporul Gotic nu era altul decét poporul Getic, pe care Herodot il vizitase ca martor ocular. O scurti deseriere a caracterului lui Troya este ficuta de istoricul francez Charles de ‘Tocqueville! care, discutfind despre exitati gi detinufi, despre stadiul dramatic al inchisorilor supra- aglomerate spuse: “Carlo Troya a uitat repede prezentul, in favoarea trecutului; inceared de jumitate de ord sa ne convinga asupra identitatii Dacilor, Getilor, Gotilor si Normanzilor pe care noi, oricum nu o contestiim. Ce fericit trebuie si fie acest om — continud Tocqueville — care in astfel de momente mai este capabil sa se intereseze de Daci si de Gott IN MEMORIA CONTELUI CARLO TROYA SI. PENTRU ONOAREA STRABUNILOR NOSTRI! Principala problematic’ a lucrdrii de fafa este confuzia voluntara sau involuntard a termenilor Got si Get gi mai ales, a spatiului de atribuire a acestuia; a originii unui popor Getic care, ‘migrare a reusit si fie unul dintre fondatorii fantom ai culturii europene. Conform enciclopediei libere Wikipedia, Gotii reprezentau o confederaie de triburi germanice orientale, originare din Insula Gotland a Suediei, ce invadari Europa in ultima perioad a Imperiului Roman al Occidentului. Ajunsi in jurul anului 230 la gurile Dundrii, acestia erau nult Sciti decat Germani. Se spune ca prima mare subdiviziune a fost cea real Osigoten), clarificd. in manier mai putin Singura sursa despre istoria antica a gotilor este opera “Getica’” a lui Tordanes, 0 comprimare a celor 12 volume pierdute astizi, scrise de istoricul Cassiodoro, in Ttalia, Pentru a fi igilenti asupra faptelor istorice, mu trebuie sa uitam ea romanul Cassiodoro a scris sub gl primal rege al Tale! Theodore, fn timp ce lordanes - probabil de origine trac, a scris pentru glorificarea gotilor. Este foarte probabil deci, ca uncle dintre informatiile lor sa fie indoielnice sau 1 HAROLD ACTON, Gli ultimi Borbont di Napoli, “ap XIV, pag 341, (4.1997)chiar compromise. Totusi, datoritd rolului pe care gotii Lau jucat in istorie, originile lor au fost mereu puse in discutie. in ceea ce-i priveste pe Geti, prefer o sursd mult mai veche, externa oarecum celor dou popoare in discutie: Herodot. Prinnul istoric al Occidentului, culese toate informatiile fie prin observatie direct, strabatind Continentele din desertul Libiei, in geroasa Scitie, fie adundnd marturiile indigenilor ~ ce puteau fi modelate cateodata de o inculta interpretare, dar verificate minutos prin incrucis&ri de surse. Aceste criterii de obiectivitate au facut ca Herodot si fie considerat “parintele Istorici”, iar Istoriile sale sA reprezinte excelenja. in secolul recut, opera saa cunoscut insd primele critici datorits descoperirilor arheologice si a faptului c& el nu avea cunostinta inscriptiilor orientale care astAzi, reprezinta cea mai importanta sursa istorica. Nascut cu aproape un mileniu inaintea lui Cassiodoro, Herodot a daruit Getilor gi implicit now, urmagilor lor, o parte din istoria lumii vechi, admirind in Cartea a IV-a a Istoriilor pe Getii care, “decisi la o rezistenti nefondati in faa lui Darius, furl adusi in sclavie, desi ei erau cei mai valorogi dintre Traci, si cei mai mari iubitori de dreptate™”. In Civilton cattolica se amintegte cum “sub conducerea puternicului Burebista, antica virtute a getilor se reaprinse, fficindu-i si devin cea mai puternica gi mai civil natiune a lumii barbare. Acestia sunt aceiagi geti care, peste alte trei secole, cu o minora inflexiune de nume, vor lua numele de Goti; cei din care vor iegi_ in secolul al V-lea faimosii Regi ai Italiei, ai Galiilor meridionale gi ai Spaniei. Exultan{a victoriilor fi facu pe chiomati $i pilofori sa fie numiti Ansi sau Asi ~adica Semize’; denumirea trecu apoi graniele, ajungand la limita Balticei, unde o vom regasi in legendele scandinave, aléturi de Odin I si Odin al TI- lea”. Dione Cassio spune “Crassus isi conduse armata inspre o caverna numita Cita, foarte vasti si rezistenta, unde se spune ca igi gasira refugiul titanii, aflata pe malul Istrului, in vechea {ari a Getilor™. Din Theogonia’ stim c& titanii au fost primii nascugi ai lui Uranus si ai Terrei sau Gaea, primii locuitori ai Pamantului. fn Storia dell'lalia de! medio evo gisim alte marturii legate de confuzia geograficd :” Se spune c& getii sau gotii ar fi venit din Insula Gotlandia, dar aceasta a fost descoperiti abia in primul an al erei crestine!””. In De hello Vandalico’, cartea I, Procopius asigura cd gotii erau numifi geti, nume care se didea mai multor popoare ca Vandalii si Gepizii, carom in antichitate li se mai spunea Sarmati sau Melancleni, in Istoria antica e moderna dell'Nalia, Luigi Bossi® face referire la scrierile lui Pirkenton si anume “un singur popor au fost Scitii, Getii si Gotii; pe acest popor se aseaza astazi istoria intregii Europe, exceptand Rusia, Ungaria si Polonia”. Pirkenton citeaza cartea a TV-a a Istoriilor lui Herodot, in care se atest’ numele Getic din vremea razboiului dus impotriva regelui Darius I, denumirea got apirind abia in secolul al [ll-lea al erei crestine, sub imparatul Decius. El aminteste cum Dione igi imituld istoria despre goti Getica, Claudiano denumi Getica lucrarea despre razboiul gotic, iar Sidoniu Apollinare, Ausonius, Orosius, Ennodio, Procopius, lordanes si Isidor se foloseau de ambele nume pentru a denumi un unic popor: “Gotii plecari in jurul anului 250 al erei noastre, din acele regiuni pe care Strabon, Pliniu, Ptolemeu, Dionis din Halicarnas le indicari ca patria getilor. $i fird a mai cerceta inutil - spune Luigi Bossi - aga cum face Pirkenton, daci gotii au fos descendentii getilor, voi spune cd italienii, francezii, spaniolii, englezii sunt toti descendenti ai gotilor, descendenti ai getilor”. in descrierea etnologica a rasei_ umane, Giovan Battista Pigna spune: “Cei mai renumifi dintre tofi Germanii erau Gotii, Getii sau Dacii, ultimii veniti in Europa, adugi de Darius — fiul lui Hystaspes — inanul 508 ie.n, Dupa ce au trecut Dundirea, au invadat Tracia pani la Ebru, find 2 HERODOT, isvorii, Cartea 4 1V-a, pag 398, editura Mondadori, Milano (A.1956) 3 CONVENTIA STATELOR. Civilion Cattolica, cap. I principati Danubian, pay.259 (A.1859) 4 DIONE CASSIO, Isiorie Romane, pag-A6 (A.1823) 5 6 HESIOD, Theogonia, Titanii CARLO TROYA, Storia dell’lalia del medio evo, VoL, partes 4 Ua, pay, 1639 (A.1843) PROCOPIUS, De bello vandalico, apud huiorno a principti dell arte vtimologica, cap.ll, pag.28 (A.1834) 8 LUIGIBOSSI, Istoria antiew ¢ moderna dell alia, cartea a IU, pag (1820)respinsi doar de Minucius Felix; dar gloria lor se restaurd cdnd puternicul Burebista ti conduse la victorie, distrugind Regatul Boi-lor regelui Crisatiro, devastind Macedonia si lliria, ocupand Olbia de pe Nistru gi alte orage ale Pontului Euxin, Cu toate acestea, nici Tacit, nici Pliniu nu ii considerau pe Goti sau Geti ca ficdnd parte din familia germanica”. “Gotii, continua Pigna, se humeau initial Geti sau Daci, iar mai inainte Haci sau Saci, asa cum fi gasim denumiti in Ramayana, in cartea I~ Adicanda, cap. LV, pag. 150: “(...)din now Ella, vaca Savala, produse puternicii Saci, impreund cu Yavanii. Acesti Saci vor impinzi paméntul; erau cereetitori foarte robusti, aveau spadele lungi si arme gi armatur§ din aur”. Primul care folosi apelativul Gotti sau Goti pentru a-i indica pe Daco-Geti, spune Pigna, a fost autorul Cronicii Pascale’ sau Alexandrine, in 106, in timpul luptelor impotriva lui Traian. Sparziano, in timpul impiratului Caracalla spune “quod Gothi Getae dicerentur'"”, iar Casaubono ~ comentator al lui Sparziano “Gete dicebantur tune qui postea Gothi, vel Gotti". De asemenea, Flavius Vopiscus - autorul biografiei lui Probus, ii numeste pe goti “Geticos populos”, iar Pomponio Leto ~ in Viata lui Claudiu, serise “Getae illi qui et nune Gothi”, Sfiintul Girolamo numi limba gotilor “barbaram Getarum linguam”, iar Talppeltin, istoric al Translvaniei, afirma: “Gothi, ut mea fert opinio, sunt veteres Daci....Gothi vieti ab Hunnis, Balthici maris partes petierunt, Reliquiae autem ipsorum Gothorum usque diem in Dacia, pristina orbati nobilitate, vivimus obscuri"™”."? in Storia dell'Italia da Teodosio a Carlomagno; “popoarelor de rasa tracica le-au apar{inut, in vremuri mult mai vechi, Pelasgii. Acestei rase fi aparjin gotii, care sunt anticii Geti, foarte prezen{i in istoria romani. Ei trecuser Dunarea din vechea Tracie, oprindu-se in regiunile Orientale ale Daciei, in provincia care astazi se numeste Moldova, unde fur fie rebeli, fie supusi romanilor. Cei ce se asezara de-a lungul Dundrii luara numele de Vizigoti sau goti Occidentali, cei ce ocupari curbura Marii Negre, inspre Orient, se numir& Ostrogoti sau goti Orientali. Asadar, ei nu puteau fi nici Gotonii si nici Gotinii lui Tacit, c&ci aceia vorbeau dialectul galic, iar gotii nu au avut origine galic8. Gotonii sunt Gutii, pe care Ptolemeu fi situeazi intr-o insul& de mici dimensiuni, la gurile Vistolei si numita Scandia; pe vremea aceea Marea Baltic era mai sus, iar fizica pamantului diversi, Un obscur Ablavio, interpretind gresit studiile geografice ale lui Ptolemeu, il ficu pe Jordanes si cread ci gotii proveneau din regiunea Iscantia sau Scandia, fir ca vreunul dintre ei si © cunoasea. lordanes spune deci cd natiunile germanice, gotii, venir din Suedia, fapt repugnant pentru intreaga antichitate, cAci Suedia se descoperi abia. intre secolele VII gi VII si nici mu era gi nici nu putea fio insula. in anul 1762 7.Fir. migrangii din Asia Minora populara mai intai Tracia, apoi Panonia sila sfarsit Germania, originea acestora din urma fiind considerata traca. Se deduce astfel, 3 originea primitiva a gotilor nu a fost germanica, ci traca””*, in Dell'antico stato d’Talia, suedezul Johan Thre (devenit celebru prin Glossarium Suiogothicum): “Contundandu-i pe Goti cu Getii sau Dacii, se vede c& doctii din Nord nu s-au intrebat niciodati cum putea iegi atta lume din restrans& provineie Gothland. Gotii, in migratia lor, s-au unit cu diverse triburi de Vandali, Alani, Huni scitici si, sub imparatul Gallieno, au ocupat Dacia. Atuncia inceput confizia gotilor cu anticii geti sau daci. De ce nu se spune c& poporul Getic avea deja cunostinta literelor, inainte de venirea Episcopului Ulfila, in secolul IV?" El sustine de asemenea despre “originea sciticd sau Getici a Pelasgilor i Aticilor”, pentru a ne face si injelegem 4 “acele caractere ale Codex Argenteo ale Evangheliilor lui Ulfila sunt cele ale anticilor Sciti, adoptate ulterior de Greei si Latini’™., Paraftazndu-I pe Mircea Eliade, care sustine ed adevarul poate iesi la iveala numai prin studiul aprofundat al preistoriei gi protoistoriei, adjugdnd cuvintele lui Niccold Zeno” care consider ci “istoria este scrisi in functie de interese: cea greaci este ultima dintre nafiuni a 9 CHRON, PASCH., pag. 253, Edit Pais, intor Byzantinos (A.1688) 10 in Caracallam, cap.X 11 TALPPELTIN, Origines et oceasus Transyhvanoram, pag.24 Lugd. (A.1667) 12 GIOVAN BATISTA PIGNA, Delle razze unane: suggio etmoloyico, eatea Il, Raza Ariana, cap. Familia gcrmanica, pag. 216 (A.1857) 13 ANTONIO RANIERI, Storia deal da Teodosio & Carlomagno, Cap 22, pag. 61, Bruxelles (A. 1841) 14 JACOPO DURANDI, Det!'dnvico Siao alia, pag. 64 (A.1772) 15 NICCOLO ZENO, Delt Origine de Barbar che dsirussero Unpero di Roma, pag 2 (A.1357)infelege stiintele, dar se crede prima; cea sciticd igi enumira doar victoriile, uitind de esecuri; cea egipteana igi exult cele doud mani dinastii; Caldeii si evreii sunt cei mai onesti, dar ei vorbese doar despre ei si vag, despre ceilalti, nefaicand lumina in istorie; Latinii descriu razboaiele cu fidelitate, dar in antichitate, pentru a-i urma pe greci, cazura in multe erori, iar francezii si spaniolii au talmacit, de asemenea, multe situatii”, dorese ca traducerea acestui Discurs despre Arhitectura Goticd sa deschida o noua perspectiva asupra migratiei marelui popor Getic ce a facut pos cum vom yedea, unirea idiomurilor si modificarea structurii omogene a grupurilor migratoare. Muljumesc motorului de cdutare Google, sectiunea Books, ce a permis prin copiile digitale publicarea unor documente de interes mondial, prin acordurile de parteneriat cu marile Biblioteci ale lumii precum Harvard College Library (Della architettura gotica), Bayerische Staatsbibliothek (Dell origine de barbari che distrussero 1’ Impero di Roma; Storia dell'Italia da Teodosio a Carlomagno), University of Oxford (Delle raze umane: saggio emologico; Dell'Antico Stato d'halia), proprictatea literard a Conventiei Statelor (Civilton Cattolica), Bibliotheque de la Ville de Lyon (Geografia, Strabon), Universiteitsbibliotheck Gent (Jstorie romane, Dione Cassio), University of California (iniorno a principié dell'arte etimologica Exprimarea intalnita in acest Discurs este cea a secolului al XEX-lea, a influentelor dialectale ale Italie’ meridional, fapt ce a faieut ca anumite fragmente si fie considerate intraductibile si consemnate prin simbolul (...). Pentru cunoscatorii limbii italiene vechi gi nu numai, formatele pdf ale titlurilor mai sus numite pot fi descareate gratuit de pe Google/ Books si folosite in conditiiile dezideratului domeniului public, universal disponibil si non-comercial. asaARHITECTURA GOTICA << inacest Discurs doresc si regrupez. toate ideile despre Arhitectura gotica, idei pe care Je-am enunfat pe parcursul operelor mele, in special in Istoria Italiei si Codul Diplomatic Longobard. Fundamental in acest studiu este faptul c3 Gotii au fost descendentii Getilor din Tracia, despre care aminteste Herodot, care s-au agezat dincolo de Dundre, in Europa OrientalA, si care mai trziu au luat numele de Daci. In aceast lucrare nu pot insd si urmarese istoria infinitei lor transmigrari, a celor noua secole trecute de la timpul lui Herodot si pand la venirea in Italia a Ostrogotilor lui Theodoric al Amalilor si a Vizigotilor in Galiile Meridionale i in Spania, condusi de regele lor Ataulfo, Va trebui deci si mi mul{umesc prin a enumera faptele cele mai importante, lasénd pe alfii si facd referire la Tabla Cronologied, publicati de mine inainte de 1842. Documentele amintite in Tabla Cronologicé au fost foarte apreciate de celebrul Jakob Grimm care, intr-un discurs despre Geti tinut la Academia din Berlin'’, in 5 martie 1846, a dorit le citeze in totalitate. Ela facut doar o singura observatie in plus despre Daci sau Dani, cea a lui Anastasiu Sinaitul, fiind de acord cu parerile mele pana in secolul al VI- lea i.Hr. Am fost extraordinar de bucuros s@ vad c3 un om atit de cult, mergea pe urmele mele in demonstrarea identitatii Getilor sau Gotilor sau Dacilor; totusi, nu pot consimfi opiniei sale cum ea acestia ar fi format un singur popor impreund cu Germanii lui Tacit, cu Longobarzii condusi de regele Alboino in Italia si cu Franeii transmutafi in Galii. Eu nu neg ed Getii sau Gotii si Germanii au venit inigial din Asia, locul de unde au plecat toate popoarele; dar, aga cum am negat deja’, voi nega din nou c& Germanii, pe care Herodot ii pune printre popoarele agricole ale Persici antice, si fi fost progenitori ai Germanilor lui Tacit, doar datoritd asemiindrii numelui, Nici nu cred c& acei locuitori ai ordinarelor bordeie descrise de Tacit si fi conservat vreo cunostinS a Athitecturii Orientale, atunci cfd se rispandiri printre sAlbaticiile inospitaliere dintre Rin, Dunire si Baltic. Indiferent de vars sau de regiunea Asici de unde au venit antenatii Germanilor lui Tacit, este mai mult deat probabil si fi pierdut contactul cu precedenta lor civilizatie, in cazul in care au avut- 0 vreodata, Un lucru este sigur: c& ei au rimas fir nicio amintire multe secole fa rand pana cand, in secolul al Vil-tea, prin vocea Sfaintului Bonifaciu, incepura si construiasea primele orase gi si ridice primele catedrale. L 16 GRIMM, Uber fornandes und dle Geten ~ Berlin, 1846 in 4 17 Vezi lstoria Haliei, Vol. | pag.143 (tiparit in 1839)Nu acelasi lucru s-a intémplat cu Getii sau Gotii care s-au oprit in Tracia, la gurile Dundri aflati fiind mai aproape de Egipt si de Asia Minora. in jurul anului 640 i.Hr, a domnit peste acestia Zalmoxis (Herodot il considera mai antic), erudit in artele Egiptului si ale Orientului. El construi un Cenaclu unde obignuia si-i adune pe Optimii poporului, unde va predica Religia ce va anticipa Crestinismul si va onora mai mult decat orice demnitatea omului, fondata fiind pe dogma imortalitatii sufletului, Apare astfel disprequl fag de viata si speranta de a se uni cu Zeul lor, Zalmoxis, in viaya de apoi. Mureau fericiti in chinuri atroce, aruncati in varfurile sulijelor. De-atunei inainte si din aceast& cauzA au fost numiti Jmortalii. in acecasi perioada s-au infaptuit variate Caste: prima a fost casta sacerdotalé Zarahostes sau Zorabos Tercos, locul de unde iegeau mari sacerdoti si Regii; un alt ordin a fost cel al Pii-lor" care, imbrcati_ in vesmintele lor candide gi cu armonicele lor cetre concludeau acordurile publice si puneau sfaxyit rizboiului. Ei au fondat deci Istoria primitiva a popoarelor, cu facile si ingenivase dialecte din etimologii ale unor putine cuvinte, de un incert $i oricum mutabil semnificat. in secolul al VIl-lea iH, Germanii lui Tacit se mindreau cu o Arhitectura, bun sau rea asa cum era ea, cu un Cenaclu - leagin al unei ilustre Religii (desi urajit de multele ei superstitii si incantatii), care avea lerarhia sa, Ponteficele sau, Liturghiile si Cetrele sale, toate acestea cu mari efecte politice, in 640 7.Hr., nimeni nu ar fi suspectat ci grandoarea lor va fi fost atinsa vreodati de cditre Romani sau ci gloria Lut Traian ar fi cagtigat dupa alte nou’ secole o parte, doar o singura parte, a poporului lui Zalmoxis. nL. Filip al Macedoniei - tatal lui Alexandru — lupti impotriva Getilor sau Gotilor, ataciind necontenit oragul Udisiana, din Tracia. in atacul lui ins, dup’ cum povesteste istoricul Dione Crisostomo”, a fost surprins de comportamentul Pii-lor, imbricati in yesmintele lor albe gi cu nelipsitele ceére. Vizindu-i, asaltatorii oprird atacul stupefiati si nu numai ca Filip le oferi pacea, dar 0 si lua de sotie pe Medopa sau Medea, fata regelui lor Gotila”’. in acea vreme, coloniile Getilor din Tracia locuiau teritoriile de dincolo de Dunare i construisera deja orasul Blis, pe cate Alexandr Macedon il ataca inainte de plecarea sa in Indii. El ajunse acolo neobservat, traversand grancle campici Getice: distruse oragul lor, dar Getii_ isi vor lua revanga peste caiva ani, prin uuciderea locotenentul Zopirione, conducdtor a peste 30.000 de Macedoni. Cea mai mare rizbunare, pentru cd a fost una nobila, a fost capturarea lui Lisimab, suecesor al lui Alexandru in Imperiul Tracic. Luindu-l prizonier, Dromihete — regele Getilor — il invita la cine fastuoase, asa cum era obiceiul Zalmoxian si i-o didu drept nora pe una dintre fiicele sale. Asa aratd Istoria ocultd a cuceririlor Getice sau Gotice, care cu modurile lor rafinate de a tri gi cu puterea armelor se adinciri gradual in vastele jinuturi dintre Dundre si Baltic. Marea parte a Grecilor nu a cunoscut progresul pe care poporul lui Zalmoxis |-a realizat in Orientul Europei: necunoscut sau disimulat de citre seriitori lor precum Hecateu din Abdera, Eforo, Senofonte din Lampsaco si Filemon, aga cum reiese din scurtele si nesemnificativele lor fragmente. Elfanic din Lesbo, Platon, Timeu, Diodoro Siculi si altii au vorbit tsi despre Ge(i si despre magiile Jor, Theopompus fi confunda cu alte popoare si scrise despre ei lucruri incredibile, laudénd incontinuu cetrele Pii-lor’' In secolul al II-lea i.e.n, Posidoniu povesti despre obiceiurile Cristi-lor Getici, numiti si capnobafi, care onorau celibatul si_infiin{ara sacrificiul si inhalatiile terapeutice™. Aceste memorii ale lui Posidoniu ne-au fost transmise de Strabon, care mai mult deeat oricare altul ina ebraic’ hamasidi a cuvntului “esenian”, se traduce tot prin [storia Italic, vol. pag.189 ~ Tabla Cronologica pag.103 20 Ibidem, vol.\ pay 189 21 THEOPOMPUS, spud ATHENAEUM, Dipnos, 22 esi Istria Italici, voll, pag.278 tea XIII cap.5nk a delimitat succint Istoriile antice ale Gotilor; din picate, acest mod de a istorisi ne-a adus mari ierderi”. Niciun popor in afara de acesta, ciruia Grex idurd apelativul de Barbar, nua avut 0 istorie mai antica si mai certa decat cea a Getilor sau Gotilor. Disciplinele de Arhitectura si de muzica ale Imortalilor au cunoscut mari transformari datorita lui Deceneu, pe care Strabon il distinge cu titlul de prestidigitaror, pentru a sublinia minunatele reforme facute pentru poporul Gefilor sau Gotilor de peste Dunire gi edificiile de pe Muntele Sfant, numit Cogeoni. Acest prestidigitaior a venit din Egipt si din Orient: el a introdus cultul Eroilor gi al Zeilor Minori dupa Zalmoxis. A ridicat in onoarea acestora mici Temple, care atest’ inflorirea artelor Athitectonice cdrora Cenaclul lui Zalmoxis le dadu formele, probabil Orientale, dar sigur nu Egiptene gi care au fost primul sediu al practicarii magici. Reformele lui Deceneu incepuri in timpul crudului impirat al Romei - Lucio Silla, céind peste Geti domnea Burebista, cel care mari incredibil granitele gi puterea Imperiului sau. Cuceri mare parte din Germania Orientald si il primi ca oaspete pe strinul Deceneu, ii feu onoruri si il dori in Imperiul stu, pentru a-i invita pe Jmortali noi arte, printre care iubirea fat’ de stiinjele naturii, Deceneu didu numele de Pilofori sau Pileafi vechilor Zorabas Tereos, divizandu-i astfel pe Geti sau Goti: din Pilofori se vor naste viitori regi, iar din Capeluti sau Crinifi se vor naste nizboinicii care vor dura pand in vremea Ostrogotilor, in Iialia, El scrise pentru Geti sau Gofi Legile numite Bellagine™ care, dupa cum atesta lordanes, se pistrard scrise la Ostrogoti pana in secohul VI d.Hr. in ce alfabet au fost acestea scrise mu stiu gi nici nu stiu daca Getii s-au folosit de alfabetul Grecilor sau de un alt alfabet folosit inainte de anul 360 in Asia Minora, pe care noi nu |-am cunoscut. $tim doar ca in acel an, Ulfila a redus alfabetul Getic la forma pe care 0 mai conserva gi astizi, schimbandu-i numele in alfabetul Uifilan. Asemeni lui, Armenii, pentru a introduce conceptele lor in patric, folosirs pentru o lung’ perioada alfabetul siriac: pind la venirea lui Mesrob, tot in timpul lui Ulfila, c&nd deveni autorul alfabetului actual. in vremea Bellagine-lor, idiomul Imortalilor era deja format si suporta amprenta Gramaticii; este perioada in care Ovidiu ajunse in Tomis si va. incerca si deserie si si exagereze comportamentele barbarice ale Getilor, ce ocupau tinuturile de o parte si de alta a marelui fluviu Dar cine avea si-I creada? Exilatul scrise 0 cart mba Getic dar, dacd un mandru Roman, plin de urd pentru acel popor I-ar fi batjocorit”, el ar fi spus ci doar I-a dictat. Tot ce serise el a fo pentru lauda lui Augustus, cu scopul de a obfine gratia reintoarcerii la Roma: plin deci de cuvinte frumoase si emotionante! Italia a m1. Augustus nu a luat fn seama schitele concepute de lulius Caesar pentru supunerea Getilor sau Gotilor lui Burebista, ci se multumi si desemneze Dunitea drept /imit@ a Imperiului Roman. Dar lamentirile lui Ovidiu despre continuele treceri ale Dundrii de edtre Geti demonstreazi ci aceste limite nu erau respeciate de citre Imortali, Faima acestora il ficu pe Giuseppe Evreul, scribul imparatului Vespasian, si studieze obiceiurile Getice, notindu-le in particular pe cele ale iistitor celibatari de care amintise si Posidoniu - locuitori ai Pontului Euxin care furd aseminati cu Esenienii® din ludeea, Din aceasta cauzi, originile si anumite obiceiuri Orientale ale Getilor sau Gotilor nu puteau ramane indiferemte nimanui. In Istorite sale, Giuseppe le dadu numele de Daci 23 STRABON, Geogr: Cartes VIL, pag-303/ Casaub. (620) 24 IORDANES, De rebus Geticis cap. X1 “(DECENAEUS) naturaliter propriis egibus vivere feeit, QUAS USQUE NUNC CONSCRIPTAS Bellagines vocant” 25 “Ah, PUDET! Et Getico seripsit SERMONE libellum!”, Ovid. Ex Ponto, cartea LV, st, 13 26 = grup evreu de origine incertS, despre care se vorbeste prima datd in Manuscrisele de la Marea MoatPlisti sau Polisti”. Imediat dupa el, Dione Crisostomo, om foarte pretios lui Traian, dicta in Greaca Istoriile Getice, pierdute din picate astazi; de la acelagi scriitor am primit texte de laud pentru cantecele Pii-lor din Udisitana si ale regelui Filip. Mare pierdere sunt considerate Comentariile despre Razboaiele Dacice, scrise de insusi Traian, desigur nu pentru stilul lor, cat pentru calitatea evenimentelor. Tata cd pe parcursul anilor, de la Cenaclul lui Zalmoxis gi pana la cucerirea Udisitanei, inflorira de-o parte si de alta a Dundrii artele precum Muzica si mai ales Architectura, cdreia ii voi dedica toatd atentia mea, Se stie c& Getii sau Gofii locuira in orage murale, ca Udisitana si Elis; c& in fiecare dintre acestea exista un Colegiu sacerdotal al Pii-lor; c& din comanda lui Deceneu se edificard mici Temple si Capele in onoarea Eroilor si Zeilor Minori. in Lituania si in Samogitia, cucerite de etre Ermanaric cel Mare (progenitor al regelui Italiei, Theodoric), rdmaserd pana in secolul al XIV-lea relieve in manierii deceneicd ale cultului micilor Numi, precum gi amintirea Pontificatului Getic. In Lituania, Zeul Piméntului se numea ined Zamelusk sau Ziameluski™; iar in Estonia, subjugata la Balticd de citre Geti sau Goi dupa moartea lui Ermanaric cel Mare, un Castel se salva de sunetul harpei unui preot Crestin, ceea ce ne duce cu gandul la faimoasele ceire Getice™, Vv. intoredindu-ma la vremea lui Vespasian i a lui Giuseppe Evreul, primului fi urma la Imperiu Domitian, care isi propuse supunerea Getilor de peste Dunare si ocuparea Sfiinrtului lor Munte, Stafiu, adulandu-l pe Domitian, nu vorbi despre esecul celor doud Campanii ale acestuia, ci spuse cli clementa il flicu pe Domitian si restinee Dacilor muntele sfains, cu toate ch la Roma, Capeteniile stiau cA traversiind Dundrea era nevoie de mult noroc pentru a te putea reintoarce in Tracia. Aici Comelio Fosco igi pierdu viata, iar legiunile sale furd distruse de citre Decebal, astfel ‘4 Imperiul se vazu obligat si pliteasca un tribut anual Gefilor sau Dacilor. Decebal avansi att de mult in Tracia gi facu un guvern asa de temut, incat Tacit scrise peste ani: “ Tot exercitus in MOESTA, Daciaque......amissi; tot militares viri cum tot cohortibus expugnati aut capti; nec jam de limite Imperit et ripd, sed de hybernis legionum et possessione Cum damna damnis continuarentur, atque omnis annus funeribus ac eladibus Imensa masa de prizonieri Romani fi servi lui Decebal nu numai ca forfa brut pentru a ridica fortireje in Regat, ci si ca fortd intelectual’ pentru a le mari validitatea. A nu se infelege ins c& poporul Getic invayd Arhitectura de la acestia, ci c& fajadele gotice ale anticelor orase Elis si Udisitana apdireau acum mult mai maiestuoase in regiunea Sarmizegetusei, pe care noi 2s numim Transilvania; Sarmizegetusa deveni si sediul principal al Regatului Getic. Imaginile Palatului Regal si al fortiretelor, precum si modificarea cursului raului Sargefia — pentru a ascunde bogitiile Getice - se vid gi astdzi sculptate in Columna lui Traian, cel mai nobil monument ridic de Romani pentru celebrarea gloriei invingatorului Daco-Getilor. Traian spala deci rusinea Imperiului gi aboli tributul impus pe vremea lui Domitian; objinu acestea dupa doud rizboaie dintre cele mai dificile si inspaimantatoare, pe care le gasim astizi inregistrate in Analele Romane. Cat de mare i-a fost gloria acestui impirat, care fl supuse pe Decebal si ii cuceri o treime din vastul Regat! Giuliano Apostata spunea in Satira sa. impotriva celor Doisprezece Cezari, ¢4 Traian depasi 27 Vezi Istria Itatied, Vol.| pag.505, Tabla Cronoiogies pag. 202 28 esi Istria Italic, vol.Ll, pag.687 29 Ibidem, voll, pay, 689 30 Ibidem, vol, pag. 862 ~ Tibia Cronologicu pag 358 31 STAT., Sitar, cartea l, Carm.] 32 TACIT, Vita Agricolae , cap.4lpe acel popor care disprefuia att de mult viafa si care purta numele de mortal, Dar, aceasta Satira va fi derasa mai tirziu de magiile Zalmoxiene ale Getilor. Aceasta splendida lauda fusese facuta in onoarea imparatului Traian gi pentru ridiculizarea predecesorilor sai. De asemenea, Columna Traiana care mai exista si astazi, este marturia Arhitecturii de excelen{a a Gotilor lui Decebal. in anul 98 d.Hr, inaintea celor dowd rizboaie Dacice, Tacit scria cartea sa despre Germania si nu aduse nicio vorba aici despre wergeld”, necunoscut Getilor sau Gotilor, cum am explicat de atitea ori in Codul Diplomatic Longobard. La Tacit se poate citi clar cat de diferiti erau Germanii de Geri sau Goti, adic de Daci, atat prin Teocrafie, prin puterea Regelui, cat prin ordinele sacerdotale si Aristocratice, prin sacrificii si auspicii, prin disciplinele literare introduse de Deceneu, prin conditiile mobile ale agriculturii, ale continuelor mised de teren (...); dar cel mai mult prin calitatea Arhitecturii, acolo unde nu s cunosteau orasele (urbes mullas habitari) si nu se construiau bordeie unele Kingi altele, ci cu ample spafii intre cle, fie datoritd fricii de incendii, fie din cauza ignordrii artei in edificare (inseritia aedificandi), Fi nu foloseau varul sau tigla si nelegiuit era gindul de a ridica Statui sau de a fabrica Temple Divinitatilor, incarceriindu-le intre ziduri (parietibus cohibere Deos), Stiu ci unora le poate pirea hilar conceptul ca Germanii lui Tacit nu obignuiau si ridice Temple sau alte simulacre Zeitifilor, dar eu nu vreau altceva decit si notez marea diversitate dintre Germani si /mortali (ce aveau amprenta lui Zalmoxis si mai ales a lui Deceneu), precum gi lipsa totala a unei Arhitecturi in Germania, Este adevarat insa ci nimeni niciodata si in toata Istoria, nu-i va mai lauda pe Germani, asa cum a facut-o Tacit! Doar de aici se vede ce asemanari existau intre asezarile periferice din salbaticia Germaniei si nobila Sarmizegetusa a lui Decebal, fara a mai vorbi despre celelalte orase Dacice figurate in Columna Traiand, si mai ales de locul in care se ascunse chiar sora Regelui”*, Cam asa erau Germanii lui Tacit, dup’ sapte sau opt secole de la predica Zalmoxiand asupra imortalitatii sufletului. O perioada atat de lunga de timp trebuie si fie stearsi din Istorie, admitand c& cele dowd popoare nu sunt de acecasi ras si c4 nu au ajuns impreund din Asia, la gurile Dundrii. Daca ar fi si considerdm ca adevarat fuptul ci cele dou triburi au venit impreun fn aceeasi zi, plecdind impreund din Persia, din India sau din China, atunci ar fi nu mai putin adevirat cd ele s-au separat, instrainéindu-se una de alta si traind in acest mod multe secole, pani la Zalmoxis, la Deceneu si la promulgarea Evangheliei Sfantului Bonifaciu. Nu fac parte din aceasta gandire a mea acele parti ale Germaniei lui Tacit care au fost cucerite de catre Burebista si suecesorii sai inaintea Sfantului Bonifaciu si care primira natura gotica, invatand idiomul numit Uffilan, despre care am vorbit mai devreme. Acest idiom se adanei si se contopi cu idionurile Germanice primitive, durand pana in zilele noastre. Nici nu neg c4 Politeismul Roman era mai retrograd decat cultul evanghelic al Germanilor; dar care popor, in afard de cel al Jmortalilor lui Zalmoxis, era mai indicat s& vorbeasca despre Crestinism? Victoriile Getilor sau Gofilor asupra Romanilor, cele dinaintea campaniilor tui Traian, si in special cea asupra lui Cornelio Fosco, le-au adus acelor Pilofori si Capeluti numele de Ansi, Asi sau Semizei, Printre acesti_ Asi se regiseste Capto, cel din care va descinde peste 17 generatii Theodoric cel Mare, Regele Italici gi tatél Amalasuntei; iar din Balto, isi va trage originile Alarico, ce va deveni stapan al Romei in 409 d.Hr. Nepotii si strinepotii lui Capto stapanira peste Ostrogoti, iar cei ai lui Balto peste Vizigoti: doua mari familii ale poponului Gotic, pe care le vom gsi in Dacia ~ rimasa liber’ dupa moartea lui Decebal si dupa triumful lui Traian. Stranepotul lui Capto, 33 =“prejul” unui selav 34 Fexi Jstoria Italie, Vol.l, pag. $74~ Tabla Cronologica , pag.227care se numea Amalo, didu numele descendentilor sai: Amalii. Astfel, Asi sau Semizeii Amali, precum si Semizeii Balfi, cind pierdura in 107 d.Hr, Sarmizegetusa, se retrasera in celelalte doud, treimi necucerite ale Regatului lui Decebal, dincolo de Prut si pe crestele Carpatilor, de unde incepura ace! aspru si continua razboi impotriva Romanilor, ce il constranse inte-un final pe Aurelian s@ abandoneze Dacia cucerita de Traian si sa se mulfumeasca, in 275 d.Hr, cu limite Augusteo de dincolo de Dunare. In cei 168 de ani de dominatie Romana, Dacia se datiniza dar Goticul, purul Gotie, dura in toatd perioada Regatului lui Decebal. Ostrogotii taird sub regimentul Amaiifor, iar Vizigotii sub cel al Balfilor, pana cand Regele Amal al Ostrogotilor domi peste cele doua triburi, la jumatate secolului al Hl-lea d.Hr.. Ermanaric al Amalilor, al unsprezecelea descendent al lui Capto si al saselea al Regelui Ostrogot dommi peste acestia cu forjele unite, objinand noi cuceriti. Vi Imediat disparut Decebal si cizuta Sarmizegetusa, Celso Filosofil incepu sa serie in anul 131. impotriva Crestinilor. Facu gio ciudata asemanare intre Zalmoxis si Isus Cristos, voind intr- un fel sa discrediteze antichitatea Cartilor Mozaice, laudind antichitatea si cunoasterea Getilor sau Gotilor. Nu trecu nici jumatate de secol, cand Luciano aminti despre sacrificiile Seitilor, pe care confiznda cu Gefii, atunci cind vorbi despre “ambasadorii” pe care Piloforii ii trimiteau lui Zalmoxis"®. Nu intarzie nici Clemente Alexandrinul®, care in anul 193 d.Hr. reafirma in cartea sa istoria Ambasadorilor si laud’ disciplinele filosofice atat ale Getilor sau Gotilor, cat si ale Tracilor Odirsi, dar mai ales doctrinele Zalmoxiene despre imortalitatea sufletului, despre resemnarea Gefilor in faya mortii gi de grija lor fat de onorarea Eroilor gi infeleptilor najiunii.(...) In ceea ce priveste Dacia Romani, sacrificarea Ambasadorilor catre Zalmoxis a fost interzisa, aga cum in Galii au fost abolite ritualurile de sacs umane savarsite de catre Druizi. vil. Dintre toate popoarele numite Barbare de c&tre Romani si Greci, Imortalii ar fi webuit si fic primi convertiti Crestinismului (si asa a gi fost), atunci cand aparu Evanghelia; in 211 d.Hr. Tertulliano vorbea despre Daci si despre Buna Festire”..). In acest timp, Regele Ostrogot al Amalilor fi cucerea pe Gepizi, popor de singe gotic™, dup’ ce ii dezagregase pe Burgundioni sau Borgonioni; vorbind despre Vandali, Pliniu ii localiza din Germania pani la Baltic. Prizonierii Borgonioni au fost incorporati Gepizilor si acestia, Ostrogotilor si Vizigotilor. in felul acesta, Borgonioni isi pierdura caracteristicile f ce Germanice si le asumara pe cele gotice, ei fiind amintifi de cdtre Scriitori antici printre goti: Agatia”” ii denumeste popoare gotice, asa cum gi devenira pe parcursul Istoriei lor. In zilele Regelui Ostrogot, Origene din Alexandria in Egipt apira Crestinismul de imputarile Filosofului Celso, publicand in anul 250 d.Fr, impotriva acestuia gi a antichitatii gi 35 LUCIANUS, in SCYTHA, Operum Vol, pag, 859(edit. Hemstheruis) 36 CLEMENS ALEXANDRINUS, Siromaiuim, cattea 1, cap. 15; eartea LV, cap.8 37 TERTULLIANUS, Contra fudeos, Operum pag. 189 (Venetiis 1741) 38 Fezi fsworia Italie, voll, pag. 666 ~ Tabla Cronologieai pag. 264 39 AGATHIAS, Histor cartea |, pag.3cunoasterii gotice, pe care acesta atat le exaltase. Origene nu nega antichitatea Getilor, oricum inferioard lui Moise, despre care vorbise si Giuseppe Evreul asemandnd anumite obiceiuri ale Getilor sau Gotilor cu cele ale Iudeilor. in orice caz, pe vremea lui Origene, Marele Sacerdot al Evreilor mu s-ar fi putut compara cu Ponteficele Zalmoxian sau Deceneic al Gefilor sau Gotilor. Inutila asteptare a acestora, cum ca Zalmoxis ar fi trebuit sa vind gi sa domneasca pe Pamant, ti dadu un bun fundament lui Origene de a asemana aceasta vie speranta a lor cu inutila asteptare a deja venitului Mesia printre Evrei. Mai mult decdt oricare alt trib, cel al Crobitilor il astepta pe Zalmoxis, celebrandu-i anuale banchete si sacrificii. Cel mai important aspect pentru mine in lucrarea Arhitectura Goticd este faptul c& Origene a cizut de acord cu adversarul Celso asupra faptului c& Getii sau Gotii il onorau pe Zalmoxis cu ‘Temple si Statui’, iar credin{a Zalmoxian’ cat si noua reform a lui Deceneu erau cunoscute pind in Egipt. Gefii sau Goi necucerigi de Traian, Dacii liberi, nu intrerupserd practicarea Arhitecturii lor, find obligagi de cultul lor in ridicarea Templelor si a Capelelor pentru onorarea lui Zalmoxis, a Zeilor Minori gi a Eroilor. Aceste practici au rimas integre si datorita uri pe care Dacii 0 aveau asuprt Romanilor, care schimbasera numele Sarmizegetusei in Uipia Traiana si care impingeau latinizarea tot mai mult in portiunea din Dacia, cAzuti in mainile lor. Cam aceasta era situatia. in Gi a liberi inspre jumitatea secolului al IIl-lea cand, o insolita migcare agit popoarele gotice: Imparatul Claudiu, dobandi numele de Gothicus, dupa ce in 269 d.Hr ii supuse pe acestia in Tracia, afirmand. in scrisorile sale de a fi ucis 320.000 de oameni, de ale fi scufundat 2.000 de nave side a fi luat un numar infinit de prizoniere, printre care Unila, fata Regala Goti Unul dintre imparatii cei mai valorosi ai Romanilor a fost invins de cdtre Tutungi, asemnatori Tervingilor din tribul Vizigot, pe care Dessippo fi numea Sciti. Aurelian, cici despre el este vorba, infelese cate pericole il ameninyau dinspre partea popoarclor gotice si, printre masurile luate a fost aceea dea ridica un zid imprejurul Romei (fe muralie romane) si de a abandona Dacia cuceriti de Traian. Iutungii se opriri in Refia gi in paile Meridionale ale Germaniei, unde nu se pune in dubiu faptul cd introdusera limba gotic. Borgonioni, devenifi deja goti — cum notase Agatia — ce abandonaser’ Legal uzul Germanic al wergeld-ului, se aliturara gotilor in expeditiile lor impotriva Asiei Minore. Ei ramaseri in Germania Occidentala, pina cand nu trecura la locuirea Galiilor. Goticd a fost Arhitectura lor, pentru ca Borgonioni devenisera ferventi Arieni. Dar triburile adevaratilor German ai lui Tacit se rastransera_ in grosolania lor primitiva si doar in anumite parti, invecinate Imperiului, incepu si se dezvolte o lenta si incerta imitagie a Ashitecturii Romane. Ammiano Marcellino®, care in 361 d.Hr lupta sub Tulius Caesar impotriva Germanilor dintre Mein si Rin, not case construite aici cu sistem roman, Vu. Dup’ Aurelian, readus Dacia lui Traian in mana popoarelor gotice, se deschide perioada celor doi Mari : a imparatului Constantin gi a lui Ermanaric al Amalilor. Nu voi vorbi aici despre Ermanaric, care rimase fidel dogmelor Zalmoxiene gi care impinse invatitura sa dincolo de Dunare, formind in Europa acel vast si misterios Imperiu ce se intindea de la Prut gi C: Ja Baltica gi pe care Tordanes il asemna celui al lui Alexandru, in Asia. Succesorii s pati, pind larga atat de mult granifele, incat atinsera Estonia, regiunile Orientale si Septentrionale ale Marii Baltice si cuceri ‘oata Scandinavia. Acum, trebuie sa vorbesc insa despre doua mari evenimente, petrecute 40 ORIGENES, Conira Celsum, cartes L, cap.16; cartea Il, cap.55; cartes IL, cap.54; edituts La Rue 41 ORIGENES, ibicem cartes LIL, pag.34 42 AMMIANUS MARCELLINUS, cartea XVI, cap.1in zilele lui Constantin: primul, este acela ci multi goti au fost primifi de citre imparat, cu numele de Federati , iar al doilea — ci mare parte din Getii sau Gotii Zalmoxieni se convertira la Crestinism, Sfantul Epifaniu, care trai in perioada aceea, lisa posteritatii stiri despre Manastirile Maicilor, edificate de cdtre noii convertiti*Goti. Tribul gotic al Protingilor primi in randucile sale ‘un numar foarte mare de Calugari Catolici, ale cdror tunici negre furd derase de catre Paganul Eunapiu*. Oare se mai poate pune in dubiu, c& dupa conversia gotilor in Gotia sau Dacia de peste Dunare, nu a mai supravieyuit Arhitectura Gotic4? Accle Manistiri ale Maicilor, ce erau celebrate de citre $fantul Epifaniu, nu erau construite din lemn, ci din pated: cum din piatrd furd Cenaclul lui Zalmoxis, orasele Udisitana si Elis, Templele lui Deceneu, sediul Regal de la Sarmizegetusa si zidurile Dacice efigiate pe Columna Traiand de la Roma. Intr-adevir, Dacia posedati de citre Romani pand in 275 d.Hrse imbogiti de monumente de art Greacd si Latin’; dar Ministirile Maicilor gotice si Calugarii Protingi nu imitard niciun monument din Pagina Roma sau Atena. Sfintul Isidor din Sevilia scrise ci Gotul, devenit Arian, incepu si edifice noi Biserici dincolo de Duniire, dar de data aceasta dupa noua sa dogma: ECCLESSIAS SUI DOGMATIS SIBI CONSTRUXERUNT™. Ceea ce demonstreazi diversitatea care se stabilea deja intre Arhitectura Gotied si cea Ariand. Una incerea din tot dinadinsul si se desparta de cealalta: dar, de orice natura si fi fost lupta intre cele doud Arhitecmiri, Sfintul Isidor vorbeste despre fabricile de peste Dundre, referindu-se la cele de rit Arian. Lasind la o parte Dacia, cea cucerita de Romani, se poate spune cd in Gotia inflorira trei specii de Arhitecturd, ina doua jumatate a secolului al TV-lea d. Hr: cea Zalmoxiana si Deceneica, cea Catolica gi Ariana, Apoi este cunoscut cat de mult schimba noua Religie Crestina obiceiurile gotilor si cum disp&rur& magiile si Pontificatul stabilit de Zalmoxis si Decencu. Gotii Crestini nu abandonar’ ins’ Castele Piloforilor si Capelutilor. Unii dintre acei Pilofori devenira Episcopi si alturara autoritagii religioase, pe cea politic’. Din ordinul lor se alegea inca Regele, se alegeau ceilalti Capi c&rora, dupa Ermanaric, Vizigotii si mai putin Baltii le dadur& numele de Judecdtori. Dar imediat dupa ‘moartea lui Ermanaric, Hunii ii vor invada pe Ostrogotii Amali, fapt care va aduce peste timp modificarea caracteristicilor fizice ale acestora. Vizigotii, printre acestia gi Protingii, incercara si reziste atacului Hunilor astfel ci judecatorul Vizigot Atanarie, asa cum povesteste Ammiano Marcellino”, ridicd un Lung Zid: trebui deci si facd rost de Turnuri si de Porti (....) IX, Judecatorul Vizigot le dadu o grea lovitura Hunilor, asaltandu-i din spatele Carpatilor. in 325 d.Hr., Vizigotii trecura Dundirea si se stabilird in Imperiul Roman. In 409, Alaric al Baltilor ii conduse citre Zidurile Aureliene $i jefuird Roma fir’ niciun fel de probleme. Dorese sit amintese gi despre venirea Protingilor intre rindurile popoarelor goti eri 11 ani si le find piept Hunilor. in 386 d.Hr. fur constriinsi si treacd si ei Duna ceari permisiunea de a se stabili in Provinciile Romane. Episcopi, Cilugari, Maici din Ordinul Diaconilor treceau fluviul. in magnifice ciruje; bogatia lor era. ins cu mult inferioara celei a Vizigotilor care, dupa cum ne spune Eunapiu’’, imbricati in splendidele lor tunici de in gi incarcati de covoare pretioase, traversau Dunirea intr-un lux nemaivizut, femeile si copiti Pilofori find impodobiti ca si eum nu ar fi cunoscut rizboiul vreodata. Dupa asaltul Romei si moartea lui Alaric al Baltilor, acesti Vizigoti si Protingi se supusera Regelui Ataulf. imparatul Onoriu ii va trimite insa in Galiile Meridionale cu un nou nume, ce 43 S.EPIPHANIUS, Adversus Macreses, cartea Ill, Operum 1 827 (Coloniae, 1682) 44 EUNAPIUS, in Excerptis Legationum, pag.48-52, Edijia Niebhur (1829) 45 S.ISIDORIHISPALENSIS, Chronicon Gothorum (Era quadringentesima quintadecin) 4@ AMMIANUS MARCELEINUS, Cartea XXX1, cap.3 “Muros altius erigebant...Joricam...efficax opus” 47 EUNAPIUS, locait. in Excerptis Legationum, pag. 48-52fusese deja stabilit de Constantin: federagii. Ulterior, ei vor deveni stipanii Spaniei. E cunoscut faptul c& pana in 360 d.Hr, Ulfila ii convertise Arianismului pentru a obtine beneficii din partea imparatului Arian al Bizantului; asemeni lor, fusesera convertiti si Borgonionii. Totusi, dupa abandonarea credintei catolice, Episcopii Selina si Sigresatiu, discipolii lui Uifla, au devei numai conducatorii triburilor Vizigotice catre Galii, ci gi indrumatori gi maestri, doctori ai Arianismului si tradueatori in Alfabetul Uifilan ale Sfintelor Scripturi. Sfantul Eusebiu din Toledo, ingiruind Alfabetele cunoscute de el in secolul al VIII-lea, le enumera pe cele Ebraic, Atic, Latin, Siriac, Caldeic, Egiptean si adiuga: “GULFILA promisit GETICAS, QUAS VIDEMUS, ULTIMAS (literas)"”. De-atunci inainte, nimeni nu va mai putea spune cd Vizigotii pe de-o parte, si Borgonionii pe de alta, ar fi patruns in Galii si Hispania, in calitate de popoare Barbare lipsite de 0 stiin(®, de un Alfabet, o Arhitecturd: nimeni nu va mai spune eX Jmorialii lui Zalmoxis si Deceneu, au ar fi fost locuitorii acelor splendide orase de peste Dundre, ¢ nu ar fi construit un lung gi rezistent zid impotriva Hunilor. Asadar, mi intreb care si fi fost aceastl Arhitecturd pe care Vizigotii au adus-o in Hispania si Galiile Meridionale? Aceasti arhitecturi a fost mai inti Zalmoxiani, apoi Deceneica, Catolicd si mai tarziu Ariana, traversdnd o perioada de zece secole, mai precis de la Zalmoxis si pani la trecerea Dundrii, in 375 d.Hr. in zece secole s-au suferit multe modifieari, dacd ne gindim numai la arcurile acute, numite ulterior ogive. Aga cum am spus gi despre Alfabetul Getic din timpul lui Ovidiu, mi-e necunoscut Arhitectura de peste Dunire in cele zece secole, dar stiu cd a existat si nu s-a numit nici Greaca, nici Romana ci o militara, religioasd gi civila Arhitecturit Gotic Regele Ataulf, ajuns_ in culmea gloriei in Europa Occidentala, dori sa schimbe numele Imperiului Roman, in Gotia”. De teama, imparatul Onoriu i-o dadu de nevasta pe sora sa, Placidia, Sa nu credem ins& c& poporul gotic din Galiile Meridionale si Spania isi abandon’ orgoliile nationale, Alfabetul, Arhitectura, limba. in 431 d.Hr, romanii le conceseri si Borgonionilor acea parte a Galiilor care se situeaz intre Magonza, Vormazia si Spira si, in calitate de Federati, se autointitulara Leti si Gentili. cesta amfiteatrul Burgund, locul in care va incepe Istoria lor gi in care se vor pune bazele noilor Legi, ce dureaza gi in zilele noastre; aici se intonard Imnurile Nationale, care se crede ci au fost scrise in idiom, cu ajutorul Alfabetului Gotic Ulfilan®. Aventurile poporului Borgonion in Vormazia, precum si atacurile aprige ale Hunilor lui Attila didurd nastere unei frumoase epopei, care gi astazi mai poarta numele de Nibelungen. Nu voi insista si vorbese despre Istoria Vizigotilor in Galiile Meridionale si in Spania, in secolul al V-lea, considerat secolul lui Attila, Dar cum ag putea s4 nu amintese despre regele Torrismondo, fiul acelui Theodoric al Baltilor care igi diduse viata in sfingeroasele lupte impotriva Hunului, fn campiile Mamei? lordanes" spune, eX in cimpiile Cataloniei se didurd onorurile funerare gloriei lui Theodorie gi ca Attila ins se prezenti la inmormantare. Cetrele Pii-lor disparuseri in secolul Attilian, dar ritualul magnific specific Sarmizegetusei, acel modus vivendi att de distins de cel al Germanilor lui Tacit rim: fu mai apoi introdus de Vizigoti in Toulouse. Luxul Vizigotilor patrunse lent in Spania si in Galia Goticd, prezentind o Arhitectura diferiti de cea a Romanilor. in vremea lui Attila aparu povestea lui Gaultieri sau Waltario, fiul unui Rege al Aquitanici, 48. Fesi Istria Htalici, voll, pag. 865 49 Fesi Istria Italici, voll, pag.995 ~ Tabla Cronologi 50 fbidem, Vol, pag. 1056 ~ Tabla Cronologicd pag.484 51 IORNANDES, De Rebus Geticis, cap.XLI pag.4ssia Ildegondei, fica unui Rege al Borgonionilor. Povestea lor a fost scris in versuri de edtre un metricanor, cum |-a numit Cronicarul din Novalesa, iar versurile erau o fictiune, prin care se nara cum cei doi indragostiti fusesera luati prizonieri de puternicul Attila, Aceasta este cea mai veche marturie a ceea ce mai tarziu va purta numele de Roman. A fost inserat_ in Cronica din Novalesa gi a generat grave dispute in interiorul natiunii, caci oricare ar fi fost patria Eroului, el fusese promis unei fete Burgundice (...). in aceasta perioad’ au aparut in Galia Gotiei si Limba Provensala si primele generatii de Trubaduri. Eurico, fratele lui Torrismondo, ridic’ la cel mai inalt nivel de glorie triburile Vizigote, cucerind toate tinuturile Romane din Prima Aquitania, in 472 d.Hr. adaugind si Lemovieul sau Lemosi, astizi cunoscut sub numele de Limoges®. Stipani Alvemnia si largi propriul teritoriu pana la Arles si Marsilia. A fost un crud persecutor al Catolicilor (...), distrugind ct putu de mult Bisericile lor, dar construind in acelasi timp altele, dup dogma Ariand, mirind ura si di de cult intre Arhitectura Gotica si cea Greco-Romand din Spania si Galiile Meridionale. Ace: diversitate a aparut si printre Borgonioni alungati din Vormazia, cirora Impiratul Valentinian al III- concese Sapaudia, astizi Savoia. Se extinseri apoi pini la Viena gi la Lyon, in vreme ce Imperiul Occidentului se restranse la extremitatile Romei, Erulii lui Odoacmu pregatindu-se de ocuparea Lui Apollinare Sidoniu, ilustru Roman din Galii, ii trimise regelui vizigot Eurico acele versuri care mai mult decat oricare alta marturie ne fac sa injelegem Dreptul public din acel secol, precum si obligatiile gotilor Federagi fata de Imperiu: Marte inquilino, adica armatele Vizigote de la manginea Garonne’ trebuiau sa ofere protectia Romei si Tibrului, aparand Imperiul debilitat “EORICE, TUAE MANUS ROGANTUR, UT MARTEM VALIDUS PER INQUILINUM DEFENSET TENUEM GARUMNA TIBRIM™®*. Cine s-ar fi gindit c& Vizigotii, cu a lor Arhitectura Goticd Transdanubiand, ar fi cedat vreodati cerintelor romane(...)? in fapt, Eurico nu veni in ajutorarea Tibrului, iar in 475 d.Hr. Roma cizu in miinile Erulilor gi o data cu ea, Imperiu! Occidentului lui sfarsit. Dar Ostrogotii lui Theodoric al Amalilor scapasera deja de sub sclavia Hunilor, iar dup moartea lui Attila vor succede Erulilor in stépanirea Italiei. In perioada de servitute, acestia gi-au uitat multe dintre disciplinele nationale, devenind cel mai putin “civili”, dintre toate neamurile de sange gotic. Dorese si vorbese acum despre antica si particulara lor civilizatie Gotica sau Getic’, dar nu despre aceea pe care o imitard de la Romani si Greci dupa moartea lui Attila; pentru cd pe vremea aceea ei primisera permisiunea Imparatilor sa locuiasca in Provincia Romana a Panoniei gi traira acolo pana cand al saptesprezecelea descendent al Semizeului Capto si strinepot al lui Ermanaric cel Mare, Theodoric al Amalilor, nu fi conduse in Capitoliu pentru a domina Italia, Panonia, Rezia si cea mai mare parte a Imperiului distrus al Occidentului Stipanirea Hunilor peste Ostrogoti ii ficu pe acestia din umd si-si piarda dreptul de a fi considerati conservatorii gi propagatorii Arhitecurii Gotice Transdanubiene. Se indrigostir’ de formele Romane ale Avhitecturii civile ins, pe partea religioasd, Arianismul reugi si-i {ind sub adversitatea Catolicd, impiedicdndu-i si construiased Biserici de aceasti forma. In ceea ce priveste edificiile civile, amprenta goticd nu a dispZrut in totalitate tn Italia, ci a fost ineomporati artei Latine, observandu-se astfel si modul de fabricare Transdanubian. Astizi este totugi difict recunoastem urma Ostrogot in Italia, dar meritul de a conserva integre memoriile Arhitecturii Gotice Transdanubiene trebuie acordat indubitabil Vizigotilor din Spania i din Galiile Meridionale: Alaric al Il-lea Victoriosul, fiul lui Euric, le va pune cel mai bine in lumina in Palatul Regal de la Toulouse; astfel, aceste Provincii ale Galici vor purta numele de Galia Goticd, mame ce va supraviequi pana in secolul al XTI-lea. De aici inainte ma voi folosi si cu de acelasi vocabul, pentru a indica toate tinuturile posedate si apoi pierdute de catre Vizigotii din Gali Theodoric ridica armele impotriva Rezici sia teritoriilor vecine, acolo unde de un secol se 52 DOM VASSETTE, Histoire de Languedoc, 1. 217 (A.1730) 53 APOLLIN.SIDONI, Cartea VIII, Epist.9aflau Tutungii, despre care vorbisem ca find de singe gotic; in felul acesta se rspandi Arianis gi totodata ura fata de Arhitectura Bisericilor Catolice. Astfel, Arianismul - care dupa Episcopul Ulfila a fost baza tuturor popoarelor gotice sau devenite gotice, alfabetul Uijilan si traducerea Bibliei domnira fara contrast peste tot teritoriul Italiei si au fost transportate din Italia catre celelalte Provincii ale Europei. Acesta va fi Codul argenteo al tui Upsal, adica Traducerea Uifiland a Evangheliilor, marturie fiind Papirul de la Ravenna, conservat la Napoli, scris. in Alfabetul Ulfilan pentru Ostrogofii lui Theodoric al Amalilor. Introducerea idiomului si a Bibliei Ufjilane in Spania gi in Galii erau ins mai vechi. in 506 d.Hr., prin Breviariul sau, Alaric al U-lea igi impunea Legile atat Gotilor, cat si Romanilor din vastele sale Regate: lucru ce-i reusi cu usurinfé, deoarece Gotii nu folosisera inca wergeld- German; meni lui, Theodoric al Amalilor publica in Italia al siu Edisto, atat pentru Goti, cat si pentru Romani. Ceea ce este de subliniat este faptul ca si-un Rege si celalalt nu isi propusera altceva, decat sa arate lumii intregi cd Gotii erau superiori Romanilor. Astfel, Alaric al Tea promulga Legea potrivit careia vor fi pedepsifi cu moartea cei care vor contracta casatorii intre Romani si Gentil, caci prin Gentili. Alaric se referea la Vizigotii sai; un subtil artificiu pentru a fine despartite cele doud rase. In Editfo-ul Italici nu exista aceasti Lege, ins Theodoric abroga dreptul Romanilor de a folosi arme in public, lisindu-le doar Ostrogotilor acest privilegiu: o eroare imensi, pe care Vizigotii nu au comis-o! In Spania si Galia Goticd s-a facut unificarea dintre Romani si noii stipani, formandu-se un unie popor divizat doar de interzicerea contractului ‘matrimonial Gentilic; acesti uniune este negatd ins de Cassiodoro gi avea doar scopul de ingelare in acele zile, Clovis domnea in Galiile Septentrionale gi igi publica cele Sapresprezece Capitole™prin care, pentru uciderea unui Franc se plitea un wergeld major fata de uciderea unui Roman. Romanii erau astfel degradati_ in conditiile lor civile, iar unui popor josnic i se suprapunea uumul nobil. Atunci cand Clovis se converti la Catolicism in 496 d.Hr. si public’ Legea Salicd, calitatile de Episcop si Ecleziast fi vor scdpa pe Romanii din Galii de crudele discriminari ale Germanilor. Pentru aceasta, Sfintul Avito - Episcop al Vienei in Rodan ~ ji serise lui Clovis din {inutul Borgonionilor cum ca credina sa era o victorie pentru Romani. Clovis touisi, care se trigea din Germanii lui Tacit, trebui si recunoascd c& atat in litere cat si in stiinge gi mai ales in Arhitectur, poporul de el degradat era superior. Francii din Germania lui Tacit nu aduseser& in Galii niciun fel de cunosting& in artele edificarii, Atunci céind Clovis si Regi Franjei, succesorii sii, voira si ridice constructii, 0 ficur’i dupa arta Romana sau Vizigotd. Planul lui Clovis, care fi dispretuise pe Romani cu reducerea wergeld- ului, era ins 4 ataca pe Vizigoti. Pentru aceasta ineepu si indarjeased armata Franed, acuzind-o de lasitate: stirea nedreapta se difuzi din gurd-n gurd printre Franci, cum ca frica ar fi 0 calitate a gotilor (GOTHORUM est povere). Drept rispuns, Francii le didur numele de Cini gori, mai aude gi astizi printre francezi, prin dubla-abreviere a cuvantului Cagot. Nu pot si neg totusi ca lunga prosperitate a Vizigotilor slabise in vremea lui Alaric al Il-lea, dar unirea cu Francii ii ficu ca in secolele urmatoare, in lupta impotriva Saracinilor, si demonstreze curajul antic al Getilor. Alaric al II-lea, care suspendase sau incetinise persecutiile Ariene impotriva Catolicilor, a fost doborat si ucis de catre Clovis in 507 d.Hr,, la Vouglé —langa Pottier. Vizigotii se flisera ca in acea batalie, in ciuda diversitatii religiose sau a prohibitiei contractului matrimonial Gemtilic c&zusera, luptand pentru ei, cei mai ilustri dintre Romani. Clovis, cu tot scenariul sau impotriva Vizigotilor, se demonstra a fi generos cu populatia oraselor supuse, unde multi au fost ume care say [storia Italie, voll, pag. 205‘A fie in calitate de Duci, fie de Conti si si rispundi in numele Regilor Franct situatie a durat o lung perioada de timp, mai precis pand in zilele lui Pipin si ale lui Carol cel Mare. Dupa moartea lui Alaric al I-lea, Resedinja Regala din Toulouse va fi fost mutata in Hispa Conditiile Arhitecturii Ostrogotice in Peninsula noastra nu le voi examina, dat fiind faptul ca fuziunea dintre Romani din Galii si Vizigoti — stipanii lor — nu se realiza gi in Italia, printre Ostrogotii lui Theodoric. Un mare numér de Bazilice Ariene au fost edificate de c&tre Ostrogoti, in special la Ravenna, copiind arta Vizigot’. S-a intimplat o dati cu venirea in Italia a lui Eutaric Vizigotul — aspru si implacabil dusman al Catolicilor - ajuns aici pentru cdsatoria cu Amalasunta, fica lui Theodoric. Dar, lasindu-i de-o parte acum pe Ostrogofi, voi face referire la Arhitectura Goticé Transdanubiani a Vizigotilor care, in secolul al Vi-lea, asa cum von vedea in Legile Regelui Longobard Liutprando, va lua numele de Arhitectura Galica. in aceeagi perioad’, Arhitectura Romani primi apelativul de Romanese si a fost asemvinatl de unii cu cea Galicd a Druizilor antici si mai ales cu cea din vremea lui Vercingetoringe: si intr-adevir, chiar conservase formele Druidice din timpul lui Caesar gi pan’ la Carol cel Mare. Avaric, oragul_ in care se refugiase Vercingetoringe gi lisat Biturigilor de citre Caesar, avea zidurile numite Galice®, construite din grinzi la o distant de doud picioare una de alta, spatiile fiind umplute cu grund si alte materiale din piatra. Dar, pe parcursul a cinci secole, de la Caesar la Ataulf, Romanii nu au construit in manieri Druidica si nici ca la Avaric; nici de natura Galica nu au fost zidurile, in interiorul carora Aurelian igi ridicase eternul orag; nici judecdtorul Vizigot Atanaric mu invata de la Druizi arta de a construi Lungul Zid, pentru a se feri de atacurile Hunilor. Zidurile Galice din Avaric® fara asemanate cu dul lui Clermonte, in Alvernia Romani, patria lui Apollinare Sidoniu— cel care se lamenta mereu de faptul c& crau prea fragile si parc’ arse” si asta, fie din cauza constructici lor tumultuoase gi recente, fie din cauza putemicelor atacuri pe care Vizigotul Euric le didu oragelor Alvernilor. Victoria de la Vouglé a facut ca Toulouse si 0 parte din Galia Gotica sa cada. in mana Francilor Catolici. Dupa cativa ani de la acest eveniment, Borgonionii se convertira si ei la Catolicism, ceea ce produse mari modificari in special in Arhitecturd, aceasta incetand a mai fi Ariana. in septembrie 517 d.Hr., Sfintul Avito din Viena convocd un Coneiliu in Epaona, unde promulga patruzeci gi unu de Canoane. Unul dintre aceste Canoane ti condamna pe Cherei la lovituri, pentru c& acceptaseri o invitatie la un banchet al Ereticilor; intr-un altul, Bazilicile Eretice trebuiau si fie doborate, neconciliind cultului Catolic. Se poate intelege ce distrugere s-a ficut printre Bavilicele Ariene din Regatul Burgundic! Astfel pieri aproape total o Arhitecturd, care nua voit si semene celei Catoli “Basilicas haereticorum, QUAS TANTA EXECRATIONE HABEMUS EXOS , ut pollutionem earum purgabilem non putemus, SANCTIS USIBUS APPLICARE DESPICIMUS. sane quas per violentiam nostris absuelerunt, possumus revocare™™ Dupa celebrarea Conciliului, Borgonionii devenii Catolici vor fi cuceriti_ in 534 d/Hr de catre Franci, preceptele Epaonense propagandu-se_in Provinciile Occidentale si detasandu-se de Arianism, nicio alta Brezie nu a fost atat de puternica, ca cea a popoarelor gotice sau devenite gotice 58 CAESAR, De Bello Gallico, cartea VIL, eap.23 56 ARCHAINTRE, dd Dictun Locum Caesaris, Nota (13), din Editia Clasicilor, numité LE MAIRE, 1, 323 (A.1819) 57 APOLLINARIS SIDONII, Cartea VIL, Ep.X1" SEMIUSTAS FRAGILIS MUR/ANGUSTIAS” 58 Concil.Epaon.Apud, MANSI, Concil,sinu dobandi atatea favoruri Regale (...), XII. Chlothar I, fiul lui Clovis, arata Francilor sai din Neustria artificiile Arhitectonice ale noilor supusi, Vizigotii din Galia Goricd, si ii constrinse si edifice in Rotomago sau Rouen - pe partea dreapti a Senei, o Biserici cu forme Vizigote, dar de rit Catolic; un triumf asupra Ereziei! Totul se intimpli in vremea lui Flavius, pe vremea cind era Episcop Rotomagong. Didu ordin s construiascd si un magnific Templu pentru Sfintul Petru, asa cum fficuse si mama sa, Regina Clotilde — nascuta printre Borgonioni, in onoarea celor Doisprezece Apostoli. in ridicarea sacrului Edificiu din Rouen, Chlothar I ar fi trebuit si se foloseascd de Mana Romand, ceea ce nu s-a pe cea Gotica, Ridica astfel in acel oras imponentul Templu ce se mai poate astizi, desi de doud ori restructurat, Ulterior i s-a atagat 0 ampli Manastire care tn secolul ce-i urma Ini Chlothar nu se mai numi Sfantul Petru, ci Sfantul Quen, Cenusa ilustrului Episcop Rotomagong rimase acolo pana in 841 d.Ht., cand Normanzii incepurd ameningarile Rouen-ului Un Calugar Rotomagong - al cArui nume nu ne este cunoscut, desi compuse Viata Sfantului Quen - impreuna cu alti Calugari o vor transporta (n.m.- cenuga) departe de acel Templu, pe care Normanzii il pradard f%rd mild gi c¥rora Ulmaro, in 875 d.Hr. le dadu numele de Geti®. Tati acum céteva dintre putinele, dar eficientele cuvinte ale Calugarului necunoscut, ce serise despre Viaja Sfintului Quen sau Audoeno: “In Basilica Beati PETRI Apostoli Beatum AUDOENUM sepelierunt. Denique ipsa Ecclesia, in QUA SANCTA MEMBRA QUIESCUNT, quadris lapidibus, MANU GOTHICA, a primo Lothario rege Francorum olim est nobiliter constructa ..... MIRO OPERE ....Pontificante Flavio Episcopo Rothomagensi™ Gotica deci, nu Romand fu Mana care ridic’ maretul Templul, din comanda tui Chlothar L Goticd! Accasta conceptie de constructie era cu totul noua in Rouen si cu totul necunoscuta in intregul Regat al Neustriei, acolo unde prevala arta Romani. Caci daca Mana Goticit nu ar fi fost noua si necunoscut, de ce ar fi scris cu atta evlavie Calugarul necunoscut? El aminteste despre formele pietrelor rombice, care ne fac imediat s4 ne ducem cu gandul la Columna lui Traian, unde cu astfel de pietre se vad edificate Resedima Regal de la Sarmizegetusa, precum si alte orase Dacice ale lui Decebal. O eroare foarte grav a ficut Surio, care sustinut de multi seriitori dotati, a indus falsa idee ch acest Calugar nu era altul decat Fridegod, Calugar Englez in 965 d.Hr., ce scrise nu Viata Episcopului Ouen, ci pe cea a Cilugirului Osvin. Un Cod al lui San Massimino Trevirense pe lingi Wiltheim vorbeste in general despre Mana Goticd, dar mai ales despre Mesterii gotici chemati de Chlothar I. in 1659, Wiltheim vorbi despre perpetua viati a Arhitecturii Gotice, un concept care ulterior se obscuri si chiar dispiru “Hine - spune el - aud dubie efficitur, habuisse GOTHOS....quamquam a Chlodoveo subacti....habuisse, inquam, GENUS AEDIFICANDI PROPRIUM™™ XIV. 59 ULMARUS, De imventione Corporis S.VEDASTI, Apud BOLLANDUM , Acta $S.Februatii (6 Feb), 1 806, (A.1638) 60 ANONYM. Apud Laurentium Surium. Vitae Sanctoruin (24 August), IV, 879, 890 ~ et Apud BOLLANTISTAS, Acta Ss, Augusti, IV.818-819. s. 40-41 (A.1739) 61 ALEXANDRI WILTHEIM, De Diptyco Leodiensi, pa 22, in Appendice (Leodii , 1659)Astazi se spune c& Arhitectera Goticd este un fals nume dat recent unei Arhitecturi care isi are inceputurile in secolele X — XTT, Se mai spune ca, intr-adevar, ar fi existat un particular al arcului acu, dat c& acesta nu avea nicio legatura cu istoria trecutului arhitectural si cd era gresit atribuit gotilor Germanici, cAci ci nu aveau nicio arta sau disciplind proprie. Cum am confesat deja, ‘mai confesez o dat, cA nu cunose care si fi fost Avhitectura Goticd in 534, pe cand Chlothar I domnea peste Franci; putem deplinge aceasta ignorangi, dar nu putem nega ¢ Arhitectura Goticd Transdanubiand a fost transportata in Hispania si in Galia Goticd. in $48 isi incepu domnia peste goti, Atanagildo — tatil Reginei Brunechilde a Francilor ~ care iubi mai mult decat oricare predecesor al siu, Arhitectura Transdanubiani, Istoricul Mariana serie ci. in secolul al XVI-lea, se ‘mai giseau ined in Portugalia, in apropierea Idanei ~ astizi Guimaraens (...), ruinele fabricilor gotice din vremea lui Atanagildo: “In Portugalia - spune Mariana - ex sesto decimo ab urbe Guimaraens (antiquis IDAINA fuit) lapide, pagus EXTAT Athanagildi nomine, fortassis ab hoc tempore conditus; in eo parientinae CERNUNTUR et aedificiorum fundamenia Gotthicae structurae, Multum a Bomana Elegantia Degeneranvis speciem rapmaesentantia®”. Brunechilde se casatori in 566 cu Sigeberto, Regele Francilor din Austrasia. Episcopi Catolici Venanzio Fortunato si Gregorio Turonese vorbesc despre frumusetea si gratia goticet domnisoare, iar cei mai mari dusmani ai ei nu pot si-i nege meritul de a fi umplut tinuturile France de ilustre monumente, facandu-si reputatia de mare edificatoare. Sa mu fi stiut Brunechilde ca Sfintul Petru din Rouen fusese construita cu Mand Gotica de ctre socrul sau? Sa fi uitat ea cl era fiica Regelui Atanagildo? Accasta este celebra Brunechilde, care se mindrea de natura ei gotic’, si ‘nu Romand, asa cum o gasim si in cdrtile Edda si Nibelungen. xv. Chlothar T reusise s& unifice toate Provinciile cucerite de Franci in luptele impotriva Romanilor, Borgonionilor si a Vizigotilor in Galii. in Tratatul din 562, Sigeberto diviza impreund cu cei trei frati ai si Monarhia paternd. Lui ii revenira in Galia Goticd, Prima Aquitania cu Alverinia inclusd, unde se afla Clermonte Apollinare Sidoniu, si cdteva teritorii din Provincia Romani, numiti de noi Provence, unde se gaseste Marsilia. Brunechilde, sotia lui, domni astiel din 566 peste multe orage nobile ale Vizigotilor, ce fuseserd cucerite de Clovis dupa batilia de la Vogl’. Rimasi viduvi in 575, deveni stipdna intregului Regat si se ajuti de supusit Vizigoti pentru a duce mai departe Arhitectura Goticd, Exemplul ei a fost urmat si de etre gotii din Limoges, lui Cariberto~ Regele Parisului ~ revenindu-i aceasti regiune ca parte de ereditate. Decedat sie! in 568, teritoriul lui reveni pentru o scurtl perioadd Regelui Chilperico, ca mai apoi Nimes — unde era faimosul Amfiteatrs Roman — si omasul maritim Magalona si raméni_ in puterea Vizigotilor. Pe vremea aceea, Vizigotii erau unifi cu Spania, iar cele doui orage eau invecinate cu la rindul ei de catre Franci. itoria Brunechildei cu Sigeberto, sosira in Italia Longobarzii Regelui Alboino; fura urmati de Ostrogoti, pe care Narsete fi alungase din Italia. in 554, in timpul imparatului Tustinian, in fuga lor, isi gasisera refugiu in Provincia Panoniei si ii convertisera Arianismului pe locuitorii Longobarzi. Alboino s-a demonstrat a fi foarte deschis noii credinte, 62 MARIANA, De Rebus Hispaniae, cartea V, cap.9 63 GREGORIITURONENSIS, Hist, Cartea IV, cap.22, Editio Ruinatt 64 DOM VAISSETTE, Hist, Du Languedoc, . 277, vezi nota LXX1situatie care ridicd lamentiri din partea Episcopului San Nicezio din Treviri®®. Acesti Clerici Ostrogoti vor fi nu numai doctori si maestri pentru Longobarzii Arieni, ci si Arhitect coneluzie, raza Arianismului se dezvolta si cuprinse si Bisericile care fusesera confiscate de citre Catolici. Am promis totusi sd nu vorbese despre Arhitectura Ostrogota in Italia, dar vreau si mentionez doar cdderea celui mai mare Templu, din Ravenna, ridicat de cdtre Arieni sub Marele Theodoric, Templu ce reusi si reziste un mileniu intreg, pana in 1457. Revenind la Vizigotii Catolici, printre ci se afla Ducele Launebode c&ruia Regii Franci ii cedar’ guvernul bogatului si frumosului oras Vizigotic, Toulouse. in 578, Ducele ridie’ 0 grandioas& Bazilic& in onoatea Episcopului San Satumino, despre care Romanul Venanzio Fortunato scrise in versuri, cum ci aceasta fu terminati de un Barbar, si féré ajutorul vreunut Roman: “Launebodes enim....Ducatum Dum gerit , instruxil Culmina saneta loci, ‘Quod NULLUS VENIENS ROMANA E GENTE FABRIVIT Hoe vir Barbarica prole peregit opus” Asa se construia in Toulouse, sub Franci, in Hispania, deveniti regedinta Vizigotilor, regele Arian Leovigildo edificd orasul Recogoli_ in Celtiberia, inconjurindu-l cu ziduri gi cartiere periferice, opera ce-i piru extraordinard lui John Biclariens, Autorul Cronicii'”, atat de persecutat de acel Rege, ce fi doborase pe Catolici. Printre alti persecutati s-a numarat si Piloforu! Got Mansona, nnobil ce intre 573 si 606 a devenit Episcop in Emerita, astizi Merida, in Lusitania. Nascut in Grecia, deveni faimos datorita restaurarii Temphului Santa Bulalia din Merinda, caruia fi adjuga noi edificii si mai ales eccelve Torri, pe cate le suprapuse sublime’ constructii: “CELSA TURRIUM FASTIGIA SUBLIMI PRODUXIT IN ARCE™”. Asa vorbea Diaconul Paul din Merida, care in zilele lui Mansona compuse Vietile Episcopilor Ermeritensi. Cultul Sfintei Eulalia se rispindi cu usuringi. in Cordoba si Toledo, multe Bazilici ridicdndu-se in onoarea acesteia. Acelasi Diacon spune c& Mansona continua si edifice Spitale si Bazilici tn Merida, folosindu-se de un admirabil artificiu, din nou Gotic gi nu Roman. Aceste Turnuri de la Sffinta Eulalia nu au fost construite nici pentru aparare, nici pentru alte scopuri belice, ci ca ornament arhitectural gi poate, incepdnd chiar de atunci, ca sustinere pentru Clopote”. Grecii trebuira si ridice si ei turnuri pentru a urma exemphul Vizigotilor Catolici, iar dovada ci Mansona nu a imitat Arhitectura Bizantina a fost chiar Biserica Sfanta Sofia care, desi reconstruita, nu dispunea de acest artificiu. in timpul persecutiei sale, Regele Leovigildo restaura zidurile anticei Italica, langa Sevilia si edificd la Toledo o Biserica de rit Arian care, atunci cand gofii se convertira la Catolicism in 587, a fost transformat de citre Regele Recaredo la noul cult, Astfel, in Hispania si in Galia Goticd necucerita de Franci, incepura si se diminueze industriile ce ii invajau pe Arieni si construiasca diferit de stilul Catolic. Pe de alt& parte, gotii Catolici impusera Liturghia lor goticd gi Orientali supusilor lor Romani din Hispania si Galia Goticd, conform Decretului celui de-al Treilea Conciliu din Toledo, condus de Mansona ~ in 589. Noii Catolici goti pstrari cu onoare zanja Arhitecturii lor, pe care o aduseser’. in Spania din Dacia gi de la Dunire. in unele familii ale gotilor, sclavii erau invigati in artele edificdrii, aga cum se citeste fintr-o inscripie a unui anume Gudila, care se mindrea cd pentru ridicarea Bisericilor Sfintul Stefan si Sfintul lon Martirul, in 607 (“Operarios vernulas. Sumptu Proprio”) nu folo: i, deciit cele ale sclavilor naseui in acea casa. i Istoria Italie, voLAI, pag.217 66 VENANTIUS FORTUNATUS, Oper, cartes Il, cap.XIL, Editio Luchi (A.1786) 67 IOH. BICLAR. , Chron. Apud Roncalli, Chron. Latin.Vetust I. 389 (A.1787) 68 PAULUS EMERITENSIS, cap. VI, 8. 16 Apud FLOREZ, Xl, 312 69 Vezi fstoria Italiel, Voll, pag-829 70 INSCRIPTIO, Apud FLOREZ, Exp Sagrada, VII, 35 (A.1766)XVI. Civilizajia Gotica inflori cel mai mult in perioada Regilor Atanagildo, Liuba I, Leovigildo, Recaredo, Liuba II, Vitterico, Gondemaro si Sisebuto, intre 548 si 622. Regele Chilperico, fratele lui Sigeberto, se cdsatori cu sora Brunechildei, Galsvinta, cdreia ii ficu drept cadou Donno Matuttino, zis si Morgincap de care Franci, Longobarzi si de rimagitele Germanice ale lui Tacit. Astfel, Lemosi si alte orase Galo-Gotice se vazura parte din acest cadou, iar cand Regele isi ucise sotia in acelasi an, cadoul deveni pricind de rAzboi intre fiii lui Chlothar I si treeu, ‘mai apoi, in domeniul privat al Brunechildei. Dar care era diferen{a dintre acest Morgincap si Morgengeba al Vizigojilor din Spania? O Formuilé scrisi in versuri Latine in 615, descoperiti de Domnul Roziere yi repropusi de mine in Codul Diplomatic Longobard” , ne arat st eadou era Morgengeha, ce se diruia Fecioarclor Vizigote. Un astfel de exemplu il gasim in Romanul tui Waltario, atunci cand se refer la Burgundica Ildegonda, fiicd a Regelui Aquitaniei. Se observa in aceasti Formula, cata delicatete exista entimentele scriitorului atunci cand schi{a unele obiceiuri ale secolului sau, liudand antichitatea. Geticul Senat ne apare cain timpul Pilofori-lor: “insigni merito et GETICAE DE STIRPE SENATUS Mlius sponsae dilectae Ordinis ut Getici est et MORGINGEMBA vetusti.” Aici, in Formula din 615 se incepe cu descrierea cadourilor pregatite de catre sot “TE DOMINAM in mediis cunctisque per omnia rebus. CONSTITUO, donogue tibi vel conferoVirgo.” Cita diformitate intre Morgincap-ul Francilor si Longobarzilor si Morgengeba Vizigotilor! Fecioara Vizigoti devenea Doamna chiar din momentul cadoului, in timp ce Femeia Longobarda se supunea mereu acelui Mundio Perpetuo, chiar si din partea propriilor copii; doar din acest exemplu se poate observa diviziunea dintre lumea civild a Gotilor gi cea a popoarelor Germanice ale lui Tacit. Ne putem da seama cat de mult Vizigotii Regelui Sisebuto se méndreau cu datina Morgengebei, cuprindea substanta neamului lor Cavaleresc. De aceea spun, ci Europa de astiizi este Vizigotica si nu Longobarda si aceasta se deduce din faptul ca Regelui Sisebuto fi erau atat de dragi uzantele si datinile primitive ale poporului sau, precum si progresul Liturghier Gotice si cel al Arhitecturit Gotice. Cine nu cunoaste stransa legaturd dintre sacra Arhitecturd si Liturghie? Sau cum s-at fi putut uita obiceiurile Patriei Transdanubiene gi exemplele date de Regele Atanagildo, cand Regele Sisebuto edifica in Toledo magnificul Templu din Santa Leocadia (CULMINE ALTO, MIRO OPERE”), unde se jineau faimoasele Coneilii Toledane? Al Patrulea Coneiliu fu prezidat in 633 de Sfantul Isidor din Sevilia, cdind se dadur ample dispozitii pentru reafirmarea autoritaii Liuurghiei Gotice. De notat este la acest Templu elevafia, pe care a admirat-o si Sfintul Eulogio din Cordoba si despre care se vorbeste si in Cronica de la Albelda. In Legi, in Actele Publice, in Formule, precum si in Monede, Vizigotii folosiri idiomul Latin, pe cel Uifilan pistrindu-l numai pentru uzul privat si pentru comerjul cotidian ficut intre Got si Got. Despre acest obicei voi vorbi ‘mai térziu, cdnd voi aminti despre limbajele arcane ale Culdei-lor™ XVI. Nu stiu daca convertirea Vizigotilor a fost atat de extinsa in Galia Gotica, ca in Hispania! Vorbese despre Galia Goticit necucerita de Franci, unde mi se pare c& ramasese un firav Arianism Cod. Dipl.Longobardo, Num.994 storia Ttalici, Vol.ll, pag.832 73 Vezi seg. 8. XXVILce reugea si {ind in viata diferenfa dintre Arhitectura Sacrii a Ereticilor gi cea Catolica. in Galia Goticé posedati de Fran Vizigotii credintei Romane, desi putinora le plicu si imite exemplul Ducelui Launebode din Toulouse, de a ridica Biserici de ordin Catolic, Sectele Albigezilor si Valdezilor, ce trasera dupa ele in secolele urmatoare atat Toulouse-ul cat si Galia Gorica a Francilor, pregatira terenul pentru a intrerupe continuitatea Arhitecturii Gotice, literaturii si limbii Provensale a Arienilor. Cu sigurant’, acesta este un argument foarte amplu, dar cu mi voi intoarce acum la regele Sisebuto si la elevaia Vizigoticé care, in Biserica Sfanta Leocadia inceti a mai fi de origine Arian. Acea elevatie era ubicuua in Templele sacre ale Vizigotilor, reprezentind comuniunea sufletului cu Dumnezeu, asa cum fusese predicatd de Zalmoxis /mortalilor, credin\& ce va creste 0 datd cu victoriile lui Dromihete, Burebista si mai apoi, Decebal, Orgoliul national lua noi forme dupa cucerirea lui Traian, Mirinimia Vizigotilor se va mentine de-a lungul iatregii Istorii a Spaniei -buto, trimisi wea Arianismului si pana in zilele noastre. O dovadi in acest sens este o Scrisoare din 616 a lui Si Reginei Longobarde Teodolinda prin Legatul su Totila, prin care se cerea predi de ciitre Ostrogotii aflati sub conducerea Regelui Alboino: “AFFINITATEM SANGUINIS NOSTRI ARIANA CONTAGIONE NUNC POLLUI, et virulenta profusione cancs FRATERNA COGNATIONE DISJUNGI?”. Care rasd, adiuga, este mai frumoasa, mai valoroasét si mai prudenta decat cea a gotilor? Care are obiceiuri mai eleganie decét aceasta? Cine are cel mai stimabil mod de a trai, cine poarta demnitatea yi gloria mumelui su? “GENUS INCLITUM et INCLITA FORMA , INGENUA VIRTUS, ET NATURALIS PRUDENTIA ELEGANTIA, MORUM vitae bona censura, PRESPICUA DIGNITAS, et GLORIA, DIGNITATIS EXIMIA™. Frumusefea si gratia Reginei Bruncchilde fi incdntase pe Romani gi il Picuse pe Sisebuto si exagereze ji si fabuleze despre cleganta obiceiurilor Vizigotilo “Puella clegans, venusta aspectu, honesta moribus aque decora, prudens consilio et blanda colloguio”. Gregorio Turonese serie c4 ca venise din Gotia, urmindu-l pe Regele Sigeberto. O antici traditie va face ca Sisebuto sf consolideze orasul Ebora astfel e&, spre sfirgitul secolului al XVI-lea mai rezistau_ ined dou’ Tumuri, pe care istoricul Mariana i le atribuie acestui Rege. Sfintul Eulogio din Cordoba aminteste despre Biserica Sfintul Eufrasio, construiti de Sisebuto in Iiturgi, astizi numita Martos, pe Guadalquivir™(...). In 621, Regele Sisebuto muri, iar un an mai tarziu Mahomet fugea de la Mecca si dadea inceputul Islamismului. Arabii, care pana atunci traisera in corturi, incepurd sd edifice Temple si Moschee in multe Regate, ajutandu-se de mana de lucru a popoarelor pe care le supusera. De la aceste constructii se va naste, in secolele urmatoare, Athitectura numita Moresca. Despre aceasta, fara sa promit, poate ma voi ocupa succesiv; aici vreau doar s& subliniez ¢& Arabii lui Mahomet nu i-au_invatat nicio forma special arhitecturald pe descendentii Jmortalilor lui Zalmoxis, pe Sisebuto si poporul siu. XVIIL, in zilele lui Sisebuto, orasul Lemosi din Galia Gotica inflorea prin excelenta artelor. Artele Romane nu disparusera pe linga Vizigoti, dar nici nu ocupau o pozitie de varf. Sfintul Ouen afirma in Lemosi exista o dutreprindere Publica a Monedei Fiscale: iat 0 Monetarie in Galia Gotica, prezidata de prestigiosul aurar Abbone (fabro aurifici probatissimo), care il avu printre discipoli pe Sfaintul Bligio, Era oare Abbone, Vizigot? Numele sau nu avea origine Romana, dar nu parea nici ig0t; Eligio insa, cu parintii sai Eucherio gi Terragia, se poate spune c4 dupa nume, era de singe 74 SISEBUTI Regis Epistola, Apud FLOREZ Esp Sagrada, VIl, 321-328 Num.Vll (A.1766) 75 Vezi Istoria Italie, Volll, pag.883Roman, Lemosi s-a pistrat_in aparenti Vizigoti mostenitoare™’Brunechilde”’, dar dupa disparitia ei redeveni un oras contemporanului Sfantul Quen, au existat cdteva motive care il impinsera pe Eligio A mearga. in Regatul Francilor®. Peste acestia domnea Dagoberto, pe care Eligio il intalni chiar in ultimele zile de viata ale lui Sisebuto. Dagoberto objinu toata Monarhia Francilor si lua. in posesie si parte din Lemosi, nu se stie daca prin luptd sau printr-o donatie voluntara. Aura Vizigotica se menfinu pe 0 lung& perioada in acea parte, locul in care se niscu Trubadurul Gerard de Berneuil, amintit si de Dante Alighieri in Purgatoriu si Eloquio Volgare. Auranul din Lemosi deveni Ministru si cel mai bun prieten al Regelui Dagoberto. Dup& spusele Sfantul Quen”, toti Ambasadorii care veneau la Palatul Regal din Italia si Galia Gotica necuceriti de Franci, doreau si cdstige simpatia lui Eligio, pentru cd acesta, daci nu greg. orasull Lemosi lui Dagoberto. Eligio a dat dovada de excelen , dar deveni gi un mare edificator de Biserici si Mandstiri. in 632", ceru si primi ca donatie din partea Regelui un teritoriu in Lemosi, unde construi o magnifick Manistire- vizitath cu admiratie de cdtre Sfiintul Ou urmare, aventurosul Ministru construi pe proprietatea sa din Paris o nobila Mandstire, pentru trei sute de Calugarite - dignum construxit Archisterium. In 634, cu ajutorul elevatiei Vizigotice inalti Bazilica din afara zidurilor Parisului yi acoperi cu plumb sublimele acoperisuri ale Sfantului Paul, dand — dup’ cum spune Sfantul Quen - un aer de mare elegant, Pardsi celelalte opere incepute de Eligio i se interes de natura edificiilor, de arta folosita: Goticd sau Romanese. Cu siguranta, primele forme ale Abatiei San Dionigi, decorata in aur si edificata in 637 de catre Dagoberto, nu erau de origine Romanese. Eligio deci se ocupa in mare parte de a da forma gi de a urmari indeaproape stilul Arhitectonic al faimoasei Bazilici, stil pe care Pontificul Stefano al II-lea dori sa-1 utilizeze la Roma", o dati reintors de la Paris. Se intelege ce spectacol se vazu Ling’ cursul Tibrului, ednd fu terminati ridicarea Bisericii San Dionigi! “ JUXTA FORMAS SPECIES DECORATA SICUT in FRANCIA (PONTIFEX) VIDERAT™, Acestea sunt cuvintele lui Benedetto del Monte Soratte, din care se infelege ed Arhitectura primitiva din Templul Parizian San Dionigi nu era nici Romanese, nici Druidica, nici Franedt (Francii nu au avut niciodata o arti proprie de edificare), Sffntul Eligio folosi arta Galo-Vizigotied. Cu toate acestea, eu nu voi investiga acum ce modificari s-au produs ulterior in Arhitectura de la San Dionigi XIX. Dupi moartea Regelui Dagoberto, cei doi prieteni Ouen si Eligio ocupard: fn aceeasi zi, 13 mai 640, Catedrele Bisericilor din Rouen si respectiv, Noion. Eligio se muta in mod definitiv in Galiile Septentrionale, unde continua si edifice Temple. Noul Prelat din Noion construi o Mandistire pentru Calugarite, iar in 659 muri. Intre timp, Sfintul Quen plecd din Rouen de la Templul siu Gotic pentru a predica credinta Crestind impotriva Monotelitilor. Acosti. in Spania, unde mai existau inci relicvele disparutului Arianism gi unde Regelui Recesvindo fi urmase la tron, Vambsa. ETE, L277 79 S.AUDOENUS, ibidem cari Cod! Diplomatic Longobard, V, 18 80 in atribuirea anilor, ma ghidez dup Cronologia lui Dom Bouquet, yi o notez in margines fiecdrui capitol al Vie(it Sfintului Ehgio, scrisi de Sfantul OuenAshiepiscopul Rotomagong a fost primit de ciitre goti cu mari onoruri (Unde felix opinio GOTHORUM terras penetavit”), in Guiserga, Kinga Valladolid, Recesvindo edificd in 661 un Templu in marmura ale cérui resturi se mai aflau ine’ in timpul istoricului Mariana care, in sorierile sale le considera de structurié goticd (Vetusti operis atque adeo Gotthicae Structurae immaginem repraesentas"). Recesvindo, atat de celebrat in Istoria Spaniei, era fiul Regelui Cindasvindo - unul dintre cei mai mari disprequitori ai acclor Romani pe care fi avea in supunere. impottiva lor decret3 0 Lege prin care declara solemn nesupunerea fat de universalitatea Legilor Romane (Romanis Legibus nolum amplius CONVEXARI™) (...).. in timpul lui Recesvindo a fost abolit’ interzicerea cAsdtoriilor dintre Romani si Gentili Romanilor li s-a interzis legiferarea si puterea in Actele Publice, iar toti locuitorii din Regate nu se vor mai numi decat Vizigoti. in felul acesta se realizi in parte dorinta Regelui Ataulf, care voise schimbe numele Imperiului Roman in Gotia. Locuitorii stiau daci originea lor era Romani sau Goticd, dar gotii se credeau nobili si ignorau werge(d-ul impus de Clovis. Tot acum apare un nou vocabul, Hidalgo, care se pistreazii si astizi gi are semnificatia de flu de Got (..). In felul acesta se ilustrau calititile civile ale rasei dominante Vizigote gi ale celei obediente Romane, atunci cind $fantul Quen ajunse tn Spania. Prelatul Rotomagong nu gasi Templul lui Recesvindo din Dogna, ci Biserica Sfiinta Eulalia din Toledo, pe cea a Sfintei Leocadia realizata de Regele Sisebuto si se pare ca-1 intalni si pe Sffntul Fruttuoso, din neamul regiei, adica gotic’*; Fruttuoso dirui multe dintre bogatiile sale saracilor, iar cu ce-i rimase igi crescu sclavii gi le darui apoi libertatea. Toate acestea le stim de la un contemporan de-al sau, Abatele Valerius de Saint Pierre” care, scriindu-i biografia, spune ca acesta construi un mare numar de Manas in special in Insula Cadiz, la Nono. A fost investit Episcop de Braga, in Portugalia, unde a lucrat zi si noapte pana la moartea sa, in 670, pentru a ridica alte edificii de natura Vizigotica. XX. in ceea ce priveste operele de Arhitectura Goticé, Regele Vamba se demonstra a fi mai presus decat oricare alt predecesor al sau. Restaura Toledo prin alungarea zidurilor ~ inchizand astfel suburbiile si propaga faima si onoarea poporului saw “Brexit fautore Deo Rex inclytus urbem. WAMBA, SUAE CELEBREM PRAETENDENS GENTIS HONOREM™”, ‘Aceste versuri au fost gravate pe noile ziduri ale orasului prin vocea lui Isidor Pacense clruia, aceasta constructie i se paru magnifica. Vamba ordond si se ridice Tururi pe Porti, deasupra chrora plasi statuile din marmurd ale cétorva martiri, Pind in secolul al Vill-lea, acesta era modul ire a Bisericilor realizat de Vizigoti: ornamental, si nu de apirare. In secolele urmitoare atacurile Arabilor si ale Normanzilor, Turnurile devenira unicul mod de a se salva de furia inamicd si necesitard chiar obligativitatea Clopotelor. Statuile lui Vamba au fost distruse in timp, dar Mariana povesteste ci in zilele sale, F po 82 ANONYMUS, in Hi SAudoemi, Apud BOLLANDISTAS (24 agosto) Acta Sanctorum Augusti , Tom TV, pag 807, 8.9, Auctore Suppare (A.1739) 83 MARIANA, De Rebus Hispaniae, cartea V1, cap, XL 84 LEX WISIGOTHORUM, cartea Il, Ti, Ley.9) 85 LEX WISIGOTHORUM, eattea Il, TitI, Leg.1, Editio Georgish S6 MARIANA, De Rebus Hisp., cartes VI, cap.8, “Fructuosus ex regio Gotthorum sanguine”. 87 VALERIUS ABBAS, Apud MABILLON, in /1ta S.Fruciwosi, cap. L, Act. Ondinis 8.B, 11 557, 88 ISIDORUS PACENSIS, pag.8 Editio Sandoval (A.1634): et Apud FLOREZ , Esp. Sagrada, VIM, 298, 8.21 (4.1769)